Sunteți pe pagina 1din 24

1.

INTERFON

2. SIMULATOR ZENNER

3.

o legatura cornoda intre locu ~i poar-

ta de acces po ate fi asigurata interrne-

diu! interfonu lu i, Constru irea aparatu lu i se justifica in special dad pina la poarta trebuie strabatut un teren deschis.

o alta lntrebutntare utila a aparatului ar fi la supravegherea de la distanta a copiilor mid.

Studlind schema, vedern ca. este de tapt vorba de un interfon cu un singur post de cornanda, in acest seep se foloseste un amplificator de joasa frecventa eu un eta] final 'in contratimp. Aparatul se pune in functiune ell comutatorul ~1.: iar prin folc:sirea cores: punzatoare a lUI 'K. se cornuta cele doua

functii ale difuzoarelor de rnicrofon sau difuzor. Difuzoarele foloslte sint de 1-3 W. Rezistenta R ell asterix se mod ifica p'ina la obtinerea unui sunet rara dlstorsiuni, la un consum in gol de 3-4 mA al etajului final. S-au dat datele transforrnatoarelor folosite. Se observa ca Trj ~i Tr3 sint identice, ~i In locul lor se pot folosi si alte tlpuri de transde lesire pentru aparate de radio ell tranzistoare, care se gases~ 'in (0- mert (<<Albatros)}, «Mamaia» etc.) In acest caz se vor folosi difuzoare eu impedanta adecvata transforrnatorului de iesire urtillzat. Transforrnatorul defazor T~2 se poate

680

4.n.

Difuzor exteriop

7,- T2 = EFT 353 T, T. = EFT 323

Tr = S = 1-2 cm2

, n = 50 spire ¢ 0,4 Cu-Etn

n: - n, = cite 240 spire, bifilar ¢ 0,3 Cu-Em

N. GALAMBOS

tnlocut de asernenea ell ceva echivatent care se gaseste in cornert.

Alirnentarea aparatu lui este asigu rata de doua baterii plate, legate in serie, sau de la retea, folosind un alirnentator corespunzator, similar celor folosite pentru aparatele de radio cu tranzistoare.

Piesele se rnonteaza pe 0 placa izolanta cu legaturi cit mai scurte, Transforrnatoarele Tr1 ~i Tr3 se distanteaza ~i se dispun in asa fel inch axa tole lor sa fie perpend leulara, pentru a evita acrosa]e nedorite.

Legatura 121. difuzoare se face ell un fir bifilar obisnuit, foarte bine izolat. Acest fir nu se va aseza IInga alte fire care au tensiunea retelei, in vederea evitarii unor accidente.

De remarcat ca acrosaje rnai apar dad legatur'ile ~i rile 121. rnasa nu sint corecte. Se recornanda ca rnasa comuna sirma groasa de cupru, iar masa dlfuzoarelor sa aiba Iiprtura comuns cu masa lui Tr3. Sub-

iniem ca nu este rara importanta la care borna a difuzorulul se leaga rnasa. Aparatul se veriflca in casa cu difuzoarele in Indi.peri diferite pentru evitarea mlcrofoniel, dupa care se rnonteaza cablul de legatura. intre difuzorul exterior ~i postul de comanda sa nu fie rnai mult de 25 m.

3-4 rnA In gol

Te; = 5 = 1-2cm2

= 2 000 spire 0,1 Cu-Em

= cite 450 bifilar ¢ 0,2 Cu-Em

Tr; = q = -2 em'

, = n2 = cite 240 spire bifilar If; 0,3

n, = 50 spire 0,4 Co-Ern

1 r

9v +

Diodele Zenner au inceput sa ~._ ~''',-, site in cde mill diferite montaje el(:~~ro··. nice. Proprietatea de a asigurao terlsiIU'i~ i> foarte constants circuitelor unde tate in mod corespunzator aceste diode semiconductoare.

Constructorul amator nu 0 seste intr-un impas serios la montajelor care necesita diode Dad rnontajul cere 0 tensiune nestandardizata, sau dad trebuie sa verifice ce valori se potrivesc mai bine, incercarile sint anevoioase. De asemenea, in unele mon-

se folosesc diode Zenner de putere, o piesa care nu este indemina amatorului,

Montajul pe prezentam inlatura

cele doua neaiunsuri: asigura :o caracteristica Zenner reglabila tara trepte, totodata se poate asigura si puterea ceruta.

Montajul se bazeaza pe principiul tensiunilor in opozitie (vezi fig. 1 si fig. 2).

In fig. 1 cqnstructia este realizata cu tranzistoare NPN, iar in fig. 2 cu PNP. Tensiunea de referinta reglabila prin R2. ~i stabilizata cu D2; se pune in opozitie cu tensiunea de intrare. Tranzistorul Tl comandat de T,2. conduce la diferite tensiuni in raport de tensiunea aplicata pe baza,

A

Pentru alimentarea aparaturii cu se foloseste aproape intotdeauna stabilizata eu tranzistoare, Este posibil diferite cauze acest stabilizator sa fie pus scurtcircuit. De obicei, in serie eli tranzistorul de stabilizare (fig. 1) T 1 este 0 siguranta adeseori se arde dupa ce tranzistorul T 1 distrus. De aeeea recomandam utilizarea unei protectii La scurtcircuit, protectie ce trebuie fie simpla Ji sa se poata aplica la ."".UU~.W.LV'H~"V existente, In figura 2 se prezinta 0 protectie scurtcircuit realizata eu un tranzistor intercaleaza in schema din figura 1 intre pu",,,,,,,_,,, .•.•.•.• A, B, C, D, E, F, prin desfacerea

N. PORUMBARU

In punctele A-B se poate lega si orice alta sursa stabilizata, reglabila sau fixa. Tensiunea de strapungere a tranzistoarelor folosite limiteaza valoarea tensiunii aplicate. Tot asa puterea de disipatie a tranzistorului T1 limiteaza puterea la care se foloseste simulatorul. Folosind dioda D1, se asigura 0 caracteristica perfect identica cu dioda Zenner si se protejeaza totodata tranzistoarele Tl si T,. Nu am indicat tip uri de tranzistoare comandate intrucit montaiul functioneaza ell orice tip de tranzistoare.

La puteri mai mici.se utilizeaza tranzistoare BC 107 (NPN) sau EFT 323 (PNP), iar D1 .din seria DR 300. La puteri rnai marl se recomanda T, = EFT 214, Tz = EFT 323, iar Dl =EFR 135. Folosind aceasta schema se poate realiza un montaj plna la 0 put ere de 6 W, daca tranzistorul T, se monteaza pe un radiator adecvat. Figurile 3, 4, 5 indica citeva tipuri de sectiuni de radiatoare.

La puteri mici recomandam sistemul. din fig. 3 a (fiind eel mai simplu), iar la puteri mad, pentru posibilitatile unui amator, tipul din fig. 5 este eel rnai indicat. Acest model se executa din tabla indoita, care

I

I

I

d

Material: labia cupru sau aluminiu 0,5 mm

+ Su.sti c.c.

lIol';abil

se fixeaza intre ele in ordinea din schema. Pentru 0 racire ~i mai buna, radiatorul se prinde pe un sasiu din aluminiu sau se executa tnca un radiator, care se fixeaza simetric cu eel precedent (spate in spate).

Am insistat in privinta importanta acestora fiind foarte mare la o exploatare corecta a tranzistoarelor. Astfel, daca de exemplu un tranzistor fanl radiator are puterea de disipatie de 500 mW, ell un radiator de tipul celor din fig. 3, ea este de 1 W, iar cu cele din fig. 4 sau 5 poate aiunge ptna la 6 W. Inaltimea radiatoarelor sa fie cit mai mare (cit permite spatiul), dar de preferat nu mai mica decit lalimea.

Pentru alegerea diodei D2. tensiunea Zenner se poate controla exact" ell dis pozitivul din fig. 6. Se creste tensiunea de alimentare a sursei pina la punctul cind tensiunea indicata de voltmetru ramine constanta, T ensiunea indicata de voltmetru este tensiunea Zenner a diodei,

a curentului la iesire, La un scurtcircuit net, tensiunea la iesire scade la zero V si deci montajul este protejat, caci curentul ce strabate pe T 1 este foarte mic, La disparitia scurtcircuitului, tensiunea la iesire devine normala , Astfel, rezistenta R, se alege ca la curentul nominal al stabilizatorului, tensiunea la borne sa fie de 2 V.

Deci: R, = 1_ .

In

La un curent de 1 A rezulta = 20. Ea se realizeaza pe un suport format dintr-o de 2 W ell valoare mai mare de kill pe care sc

bobineaza sirma de nichelina la valoarea

dorita, Prin rezistentele se lasa sa treaca

un curent de 1,5 rnA. rezulta valoarea:

P2 + E ie~ire + 2 V

1,5 10 .l

Se alege de obicei P 2 un de 2 K

~i rezulta Rh. Pentru 0 iesire de 12

va rezulta R6 = 8 kill. Se alege valoarea rotunda

= 10 kn. Pentru reglajul sistemului se procedeaza astfel: se pune stabilizatorul in sarcina la curentu! nominal ~i sc regleaza pina dnd tensiunea la ie~ire are tendinta sa scada. Modifjeam putin in sens invers cursorul lui P 2 ~i totul e gata de functionare. Tranzistorul T 4 este un tranzistor curent utilizat, de tip EFT 321-323, P 16 A, AC 127 sau OC 72. E1 se va a,~eza departe de sursele de dUdura din montaj.

Material: afuminiu eJoxat mat, negru

I II I

It" C r-----,I

r~9,W'

Piesele se sudeaza seu se nitulesc Material: tabla cupru sau stuminiu 2 mm

R minim = Ez x E!!_

s P

Ez = iensiune Zenner Ed = diierent« intre tenslunee Zenner $; tensiunee sursei P = puterea maxima de

disioeue a diodei Zenner (a simuleiorulut)

Cu ajutorul montajului din fig. 7 se etaloneaza gradatiile cadranului de la potentiornetrul Rp,. Cu potentiometrul se regleaza diferite tensiuni la voltmetru, iar tensiunile .. tithe se traseaza pe cadranul potentiometrului, Pentru a obtine 0 precizie mai mare ~i repere liniare se va folosi un potentiometru liniar bobinat Ia 0 putere de 5 W, in caz contrar la fiecare reglai nou trebuie masurata tensiunea la bornele simulatorului.

Cu valorile indicate in schema din fig.

I si 2 simulatorul se poate utiliza de la 1,2 V Ia 18 V.

La alegerea valorii rezistentei serie R a simulatorului se va folosi formula &n fig. 7. De remarcat ca montajul este cu atit mai stabil ell cit puterea disipata P este mai mare ~i ell cit tensiunea de intrare este mai mare fata de tensiunea Zenner si R de valoare mica (apropiata de cea miniIJa).

A si 8, C si D, E ~i F ~i intercalarea schemei din figura 2. Dar cum functioneaza sistemul? Tranzistorul T 4, la functionarea normala (la curentul nominal) a stabilizatorului (de exemplu, l A), este blocat printr-o tensiune baza-emitor practic egala cu 0 V, lucru ce se poate obtine cu rezis-

tenta variabila Sa presupunem ea s-a produs

un'scurtcircuit. acest caz, curentul prin re-

zistenta creste mult, tranzistorul T4 se polarizeaZ<l corect ;i se deschide. Colectorul lui T4 se ana legat Ii colectorul lui Deoarece T 4

s-a deschis absorbind curent important, re-

zulta ca se modifies colectorului lui T3

~i lui ceea ce determina

o scad ere de iesire, deci

2

+

Uneori in montaje se impune micsorarea valorii unui potentiometru.

Pentru se monteaza 0 rezistenta in

ce se calde legare In paralel

este valoarea rezisR, este valoarea necesara a potentiometrului, iar R2 este valoarea rezis-

tentei potentiometrului a carei valoare vrem 5-0 micsoram, De exemplu,avem un potentiometro cu 0 valoare de 50 kQ$i avem nevoie

de un potentrometru eu 0 valoare de numai 20 k.Q Aplicam relatia de mai sus ~i avem:

20 . 50 r"l" r;

Rp = 50+-1"0 = 33 k_)(dw Rp = .33 b .. ,

Aceasta rezistenta de 33 kQ se monteaza in paralel ell bornele extreme ale potentiometrului.

c

illlUI:

Pentru masurarea temperaturilor joase se folosesc in mare majoritate termometrele bazate pe principiul arhicunoscut al fizicii, care afirma dependenta dilatarii corpurilor (in special a Iichidelor) in functie de temperatura. Se cunose astfel termometrele cu mercur (foarte raspindite), cu alcool etc. Pentru masurarea temperaturilor mai inalte se mai folosesc ~i termometre electrice care-indica diferenta de potential ce ia nastere la incalzirea unei suduri a doua metale diferite, al carer potential de iesire a electro nil or este mult diferit. Acest principiu este folosit ~i pentru masurarea temperaturilor foarte inalte, aparatele purtind denumirea de pirometre.

Toate termometrele enuntate mai sus sint in general caracterizate printr-o mare precizie a indicatiilor, dar prezinta dezavantajul unei sensibilitati relativ mici (este necesara 0 cantitate destul de mare de energie calorica pentru a pune in functiune mecanismul indicator) si, mai ales, un dezavantaj serios 11 prezinta inertia mare tradusa prin timpul indelungat necesar

pentru a se stabili indicatia, fiind practic insesizabila vanatra brusca de temperatura. Dealtfel, termometrelc eu lichid mai prezinta dezavantajul de a fi foarte putin rezistente la socuri mecanice ~i chiar calorice, defect ca uzat de diferenta de dilatare a sticlei din care sint

confection ate. .

Dezavantajele de mai sus sint mult atenuate de catre termometru! electric, a carui schema este prezentata in fig. 1. Montajul, dealtfel destul de simplu, poate fi realizat usor de catre orice amator, deoarece coniine piese care se gasesc din abundenta pe piata si mai ales ca nici una dintre piese nu are valoare critics. Tcrmometrul a fost conceput eu doua scan de rnasura, tinindu-sc cont de gama foarte variata a necesitatilor de masurare a temperaturilor in ansamblul cotidian al problemelor care-i preocupa pe amatori. Scara 21}-42 poa'e fi folosita pentru masurarea rapida a temperaturii umane ~i animale, pentru rnasurarea ternperaturii acvariilor, a solutiilor fotografice, sau ca termometru de camera. Scara 0-100oe poate fi folo-

t; d

S4 tl

f m

V CI

p ir CI

p fl fl P c C

S S i( f( r n c a,

z

Fig. 1

CAUU

LUNG DE 60-200cm

CAPAC",OIN TABLA DE CUPRU SAl! 111.1\\"11;' PLACA MICA DiN TEJ\TOLtT

GROASA DE O)()3mm IMBINATE PR!N COSITORIRE GRaS O)B-1mm 1YX18mm

(cu URECHILE 010 COtHI\CT)

4

Ing. IANCU ZAHARiA

sita pentru controlul temperaturii frigiderelor, a! alimentelor, al preparatelor culinare ce se servesc la masa etc. Dealtfel, fiecare amator poate grada termometrul dupa plac si eu alte limite de temperatura, de exernplu, intre minus sooe ~i plus 500C scar!i utila pentru masurarea temperaturii atmosferice pe tot timpul anului.

Schema de principiu ne arata eli este yorba de un amplificator al tensiunilor alternative rezultate pe diagonala unei punti Wheastone cind bratele acesteia Isi modifica rezistenta electrica,

Puntea fermata din patru brate, care sint traductorul TK, rezistenta Rg, rezistentele serie R6, R7, R8 ~ 0 parte a potentiometrului Rs, si ultimul brat -- potentiornetrul R, in serie cu trimerul R3 ~i rezistenta R2• Puntea este aiimentata cu 0 tensiune alternativa de 4-6 V I 50 Hz obtinuta din infasurarea IV a transfermatorului de retea Tr. Rezistenta R, are rolul de a limita curentul in circuitul lnfasurarii IV, in cazuJ scurtcircuitarii accidentale a bornelor TK destinate traductorului termic,

Fiind 0 punte de raport, echilibrul se obtine variind raportul eel or doua brate adiacente in punctul masa realizat de cursorul potentiometrului RSJ a carui scala se va grada direct in grade celsius. Deoarece rezistenta traductorului prezentat mai jos este in jur de 100 Q la 200oe, s-a ales si rezistenta etalon (de comparatie) de aceeasi valoare. Amatoru! poate modifica valoarea tuturor rezistentelor care compun puntea in functie de piesele de care dispune, lara ca prin aceasta sa aduca vreun prejudiciu aparatului, Toate modificarile se suspenda insa dupa ce s-a efectuat gradarea scalei, Singura indicatie care credem ca e demna de retinut este de a se utiiiza rezistente cornpacte care i~i pastreaza mai exact valoarea prin invechire (mai ales pentru R9J.

Cind raportul rezistentelor (TK + R conductor):

R9 este ega! cu raportul (R6 + R7 +- Ra si portiunea Rs): (R2 + R3 + restul din Rs) puntea este in echilibru ~i intre grila de cornanda a tubului T 1 si masa nu se aplica nici 0 tensiune. Ca rezultat.la iesirea detectorului realizat cu diodele Dz ~i D3 ale tubului T 1 nu se obtine o tensiune, ceea ce se traduce prin suprafata

a sectorului umbrit de pe ecranul fluorescent al tubului T 2. In acest cal, sectorul luminos pe eeranul ochiului magic este 0 linie ingusta, plasata la centrul ecranului, a carei latime poate varia modificind valoarea rezistentei de negativare a triodei amplificatoare R10• care se gaseste in catodul comun al diodelor detecto are. 0 abatere minima de la valorile indicate pe schema ar duce la scaderea sensibilitatii aparatului.

Cu 0 rezistenta de 2 kQ amplificarea etajului realizat eu trioda T, este suficienta, mai ales ea ea depinde si de rezistenta de sarcina a triodei (Rll).

Aparatul este alimentat anodic de la redresorul monoalternanta realizat cu dioda D1 a lui T 1. Tensiunea anodica este filtrata de grupul C, R'5 C4. Fiind yorba de un montaj in punte ~i un indicator de nul, indicatiile nu sint deloc influentate de parametrii amplificatorului ~i niei de variatia tensiunii de alimentare.

Transformatorul de retea Tr se va bobina pe un rniez din tole de fierosiliciu tip E 8 x 22 mm grosimca pachetului. fnla~urarea I contine 1 900 de spire (120 V) plus 1 400 de spire pentru 2.20 V conductoare de cupru izolat cu email q; 0,1 mm. Infasurarea a II-a are 3 600 de spire, conductoare de cupru emailat q; 0,07 mm, inra~urarea de filament III are 90 de spire, cupru email q; 0,6 mm ~ tnfasurarea a IV -a de alimentare a puntii de masura are 70 de spire, conductor emailat q; 0,3 mm. Puterea consumata de la retea nu depaseste 7 W. Prill conectarea comutatorului K in pozitia b, se introduce rezistenta R4 in derivatic pe potentiometrul R5 a carui valoare se reduce astfel fa circa 3540 Q. Plaja valorilor inscrise pe scala se restringe, in limp ce unghiul de rotire a axuJui potentiometrului ramine acelasi (circa 270o~ de unde rezulta posibilitatea extensiei scalei.permitind citirea valorilor eu precizie de zecimi de grad,

citiri necesare in cazul masurarii temperaturii corpurilor umane ~i animale,

Conectarea comutatorului K in pozitia A duce la scurtcircuitarea rezistentei R6, valoare care este compensata de potentiometrul Its introdus. in circuit (valoarea integrala), Plaja temperaturilor masurate pe scala creste in detrimentul unghiului de rotatie a axului corespunzator pe grad celsius inscris pe scala.

Comutatorul K poate Ii. un simplu schimbator stinga dreapta folosit la autovehicule pentru comanda semnalizatoarclor. Potentiometrul R, este bobinat, nu arc valoare critics ~i poate Ii unul de la difuzoarele de rad in· ficare sau de la circuitele de filament ale radioreceptoarelor eu tuburi, Potentiometrul este un trimer care poate fi de orice tip (eventual ca si Rs) sau poate fi inlocuit cu 0 rezistenta fixa.dupa ce s-au stabilit exact limitele scarilor de masurare cautate,

Traductorul termoelectric ales se bazeaza pe proprietatea conductorului de cupru de a-si modifica rezistenta in functie de temperatura, Astfel, eu cit creste

temperatura eli atit creste si Relatia este

valabila intr-un domeniu foarte larg temperatura

~ reprezinta valori varia bile suficient de usor sesizabile chiar de catre un ohmetru fard. pretentii de sensibilitate. Coeficientul de temperatura al cuprului este de

4,50! 0 pentru fiecare 10ee.

general, rezistenja unui conductor de cupru se poate calcula en formula:

K'lo-5 1 (em)

in care R este rezistenta con-

R

d2 (mm)

ductorului de cupru la temperatura pentru care coeficientul de proportionalitate K are vaJorile:

K 20 la O°C 26 la 60·C

22 la 20°C 28 la 80·C

24 la 40·C 30 la l00·C

deci 0 variatie aproape liniara; 1 este lungimea conductorului in em §i d este diametrul conductorului neizolat.

Pentru a se realiza 0 inertie mica a termometrului e bine sa se foloseasca sirma de cupru emailata ott mai subtire posibil, astfel 5 metri de conductor de cupru emailat de 0.03 mm diametru vor avea rezistenta de 1100 la OCC si de 1500 la 100°C si implicit 0 masa mica, deci ~i 0 inertie mica. Daca se va folosi pentru confectionarea traductorului un conductor mai gros, de exemplu, de 0,05 mm diametru, rezistenta acestuia la 0' va Ii de 400 si la 100' de 6OQ. Rezulta si 0 plaja mai

mica de variatie a traductorului pe grad

celsius ~ 0 reducere a de determinare prin cres-

terea masei ~j implicit a inertiei termice,

Traductorul se poate confectiona In gen "paletif', conform fig. 2. Pe 0 placa de mica sau textolit, groasa de mm, se vor bobina spira linga spira circa 5 m ~m"i""I,·\~ de cupru email, gros de 0,03 mm (se poate lua de la 0 pereche de ea~ti vechi de impedanta mare),

Capetele conductorului se cositoresc la doua ni-

tuite in placa-suport. Circuitul se prelungeste la

bornele aparatului cu un cablu subtire bifilar san un cabiu ecranat de la ur microfon vechi sau de la 0 casca miniatura.

Peste bobina traductorului se vor fixa prin cositorire doua capace din tabla de cupru groasa de 0,03 mm (sau doua foite de hirtie metalizata folosite la radioreceptoare ca ecran interior cutiei). Tot de aceste capace se va cositori ~ 0 leava sublire (poate Ii de la mine metalice de pix), prin care tree cele doua conduc-

toare, Mineral se confectioneaza din lemn tare sau textolit, Inertia unci astfel de traductor este de 40-50 de secunde. Acest traductor poate fi utilizat comod aproape in toate scopurile propuse, lucrind bine pina la temperaturl de plus l00-120·e. La temperaturi mai marl se iveste pericolul deteriorarii izolatiei de email a conductorului,

Pentru cei ce vor sa-l utilizeze doar cia termometru medical propunem un traductor tip ventuza, ca eel prezentat in fig. 3, sau se poate utiliza cu succes un termistor, dar in acest caz scara va fi si mai putin liniara, Bobina se poate confectiona similar cu cealalta de mai sus sau 0 metoda mai greoaie, dar mai eficace este realizarea unei bobine plate bobinind conductorul spirii llnga spira in spirala, inceplnd de la centru spre exterior, pe un disc de mica sau textolit gros de O.~ 111m CU diametrul de 15 mm. In timpul bobinarii spirele se vor lipi de discul suport cu solutie de plexiglas dizolvat in diluant (pentru vopsea duco sau in acetona).

Montajul se va executa pe 0 placa de textolit sau pertinax gros de 2-3 mm.pe care se monteaza cose ~j doua placi din tabla de aluminiu de 2 mm grosime. Pe una din placi se vor monta soclurile tuburilor ~i condensatoarele electrolitice (pe cei 30 mm care ramin in spatele .soclurilor pe placa de textolit se vor nitui cose pentru piesele indicate in fig. 4. A doua placa de aluminiu se nituieste la marginea placii de montaj, constituind toto data ~ 0 fata laterala a cutiei, Placa de montaj este dublata in partea din spatele montajului, fiind in acelasi timp fundul cutiei, Pe acest fund

se pot menta 4 pufere de cauciuc, Placile de aluminiu au partea superioara lndoita la 90" si In borurile rezultate se vor practica 4 gauri filetate M3 in care se introduc apoi suruburile care asambleaza cutia

si 3 parti laterale), confectionate de asemenea din

de fier groasa de 1 mm sau de aluminiu groasa de 2 mm.

Scala este un disc de carton gradat cu scarile de masura, pe care circula 0 limba de plexiglas solidara cu butonul fixat pc acul potentiometrului Rs. Gradarea scalei se face in puncte, prin comparatie cu indicatiile unui alt termometru eV,\oll. Limitele scarilor se fixeaza variind valorile reziSten~elor R;;. ~i R6 (dte una pentru fiecare scalii ~ regUnd trimerul R3 Ia un cap at comun ambelor scale).

Ven!a, adica la borna lui C8, se obfin transpuse subbenzile de 19, 25, 31, 41 sau 49 m, dupa cum am aqionat comutatorul KI pe pozi\ia I, II, HI, IV sau V. Transpunerea se face in banda de unde lungi a receptorului. Selecta_ rea unui anumit post dintr-o anumita subbanda de unde scurte se face folosind selectivitatea receptorului nostru, acordul pe un anumit post facindu-se cu ajutorul condensatorului variabil al receptorului. Condensatorul C8 va fi coneeta! la borna de antena a receptorului, iar masa adaptorului la borna de masii. Legiitura se va face folosind cablul ecranat. tn acest caz condens<l·

torul C8 are valoarea de 100 pF. In cazul dnd receptorul nu are dedt ane tena de ferita, atunci condensatorul c.,. se va coneeta ia c?piitul «cald» al circuitului de ;"Irare (boma «calda» a condensatorului variabil de acord), iar borna de masa la masa receptorului. tn acest eaz condensatorul C8 va fi de 10 pF. Oscilatorul local al adaptorului lucreazli eu tranzistorul T 3 ~i el 1)i modifica frecven(a in trepte (odata cu cireuitul de intrare). Pentru realizarea montajului se vor folosi condensatoare stiroflex, ceramice sau eu mica.

(CONTINUARE iN PA(,. 6)

PENTID UIDI SCUBII

Montajul prezentat este practic un schimbator de frecventii care transpune un semnal din banda de unde scurte in banda de unde lungi, astfel ca receptorul nostru devine un receptor cn dubla schimbare de frecvenW Ceea ce este remareabil Ia aeeste montaje este ca aceasta operatie se face, practic, folosind extensia de banda, ceea ce este un mare avantaj, In plus, sistemul poate Ii aplicat la orice tip de radioreceptor, fie clleste cu tranzistoare, fie ca este cu. tuburi. Schemele pe care Ie vom prezenta au fost experimentate.

Primul etaj din fig. 1 este un amplilieator de radiofrecventa eu tranzistorul T I' La intrare se {olose~te un circuit selectiv format din bobina LI ~ grupun de condensatoare fixe ~i trimeri care se comuta. Aces! circui!, de~i este selectiv, este totu~i de banda larg<'\ Am· pltllcatorul RF este un etaj apcr iod ie.

la fel ~i sarcina celui de al do ilea etaj, care este schimbatorul de frecvenfi'L. Ca urmare a acestui fapt, la ie~irea etajului schimbator de frccventa se obtine transpus, nu un singur semnaL ci 0 subbanda din gama de unde seurte. Astfel, la ie~irea schimbiitorului de frec-

fE~IRE

Fig. 7

5

t. d

SI n

fi IT'

v

p ir c p fl fl P o c S S I( f( r n c a z

(URMARE DI N PAG. 5)

Tranzistoarele T " T 2' T3 sint de tip EFT 317, AF 115, AF 116, AF 125, AF 126, P 403 etc. Circuitul de intrare si circuitul oscilant al oscilatorului se realizeaza pe bobine de !a aparatul Mamaia.

Se vor folosi 2 carcase: pe una se vor bobina bobinele L2, iar pe cealalta bobinele L" L". Bobina L 1 are 18 spire, iar L2 - 4 spire din shma de Cu-Em cu diametrul de 0,08-0,1 mm. Bobina L, are 20 de spire, iar L4 - 4 spire din slrma de Cu-Em cu diametrul de 0,08-0,1 mrn, Trirnerii CT -CT

1 10

sint cerarnici cu valoarea de 6 - 25 sau 8 - 30 pF.

Pentru comutarea subgamei se va folosi un cornutator dublu cu 5 pozitii (K,). Si acum, citeva cuvinte despre metoda de acord a adaptorului. in primul rind se verifica daca lucreaza oscilatorul cu tranzistorul T 3' Aceasta verificare se face fie eu ajutorul voltmetrului electronic sau oscilografului conectat la bornele bobinei L4, aparate ce ne pot indica prezenta semnalului Iivrat de oscilatorul local. Dupa aceasta prima verificare se trece la verifiearea schimba torului de freevenia. Pentru aceasta se aplica printr-un condensator de 1 nF pe baza tranzistorului T 2 un semnal de la un generator RF avind frecventa de 15,3; 11,85; 9,6; 7,25; 6,1 MHz., respectiv pe subgamele I, II, III, IV ~i V (19, 25, 31, 41 si 49 m); semnalul de intrare va avea un nivel de 100m V, iar la iesirea receptorului, in paralel pe difuzor, se conecteaza un voltmetru electronic sau oseilograful catodic. Potentiometrul de volum se pune la V3 din cursa, iar receptorul se acordeaza in rnijlocul gamei de unde lungi. Semnalul Iivrat de generator va fi modulat in amplitudine cu un semnal de fm = 400 sau 1 000 Hz ~i m = 30:%,. in aeeste conditii se incepe cu subgama I ~i se vor regla trimerul Cr ~j miezul bobinei L3 pentru a obtine la iesire, la b6'rncle voltmetrului pe difuzor, semnalul maxim. Se trece apoi eu semnalul la intrare pe subgama II, III, IV sau V si se regleaza de data aceasta numai trimerii corespunzatori pentru a obtine semnalul maxim Ja iesire. Dupa aceasta operatie de reglaj, reglam ~i circuitul de intrare. Pentru aceasta generatorul de semnal se conecteaza printr-o rezistenta de 400n. In aceasta situatie se aplica iar semnalul din subgama I eu un nivel de 100 mY. Daca semnalul este prea mare, el se micsoreaza corespunzator, Se regleaza miezul bobinei L, ~i apoi, eventual, si trimerul C T 1 pentru semnal maxim la iesirea receptorului. Daca semnalul de intrare duce la saturarea receptorului, se reduce semnalul de intrare Dupa aceasta se trece pe subgamele IL III, IV sau V,

6

Pcntru radioamatorii care au la activul lor mai multe reccptoare construite, dintre care citeva superhetcrodina, se pune problema sa construiasca ~i primele aparate de masurii ~i control. Pentru a veni in ajutorul acestor radioamatori, vom prezenta constructia unui instrument universal (figura 1 ~i 2). Practic este verba de un voltamperohmctru (fig. 1); generatorul (fig. 2);

alimentatorul (fig. 3). .

Prima parte cuprinde voltampcrohmetrul. Acest aparat perrnite masurarea tensiunilor continue si alternative pe 4 game: 10, 50, 250 si 500 V a intensitatii curenrilor eontinui pe 4 game: 500, 20,2 si 0,2 mA a rezistcntelor pe 3 scari Ide la 10 la 500 000); 5, 50 si 500 k!1 A~ cum se vede, este 0 schema clasica de voltarnperohmetru. Pentru aceasta pa de se va folosi un instrument de curent eontinuu eu scara de 100 11A. RezistenIde aditionale se vor alege de 0,25 W ~i se vor masura la 0 punte pentru valoarea exacta indicata in schema. 1n cazul unet rczistente care nu are 0 valoare standardizata, de exemplu 45,2 kO,ea se va realiza din doua rczistcnte, de exemplu 43 kO in serie cu 2,2 kn Pentru rccrcq" rea tensiunilor alternative se vor folosi ,IO\Ii'l diode D. ~i D2, detectoare obisnuite de tip EfD sau de tip D2. Exista posibilitatea de masurat numai curenti continui Shunturile R, ~i R2 se vor rea!iza pe rezistenta de 10 k.Q sau mai mari, ca sup art, pe care se vor bobina eu sirrna de nichelina pina la valoarea indicata in figura, Masurarea lor se va face la 0 punte de rezistenta. Pentru rnasurat curenti si tensiuni com utatorul dublu K ell doua pozitii va fi asezat pe poziria a Il-a. In cazul utilizarii ohmetrului, comutatorul K va Ii pe pozitia I folosind 0 sursa Ea de 4,5 pina la 6 V. Pentru aducerea la zero a ohmetrului se va folosi po-

densatorul variabil C, foloseste la reglajul fin at ventei Bobinele Lz, L4, L6, L8 ~i L,o se carcase din material plastic sau carton.

carcass se vor bobina L2 eu bobina de cu L_l, L6 eu Ls, L8 eu L7 ~j LlO eu L9• L4(L3) si L6(Ls) se bobineaza pe carcase cu de 6 mrn, iar bobinele Ls(L7J si L,o(L9) pe carcase diametrul de 12 mm. Bobina L2 are doua sectiuni

Fig.1

Eo

tentiometrul P eu valoarea de 10 kO montat ca rezistenia variabila.

A doua parte este generatorul. El cuprinde un generator RF eu tranzistorul T i- Acest etaj este un oscilaLOr In 3 punete de tip Colpitts cu baza la masa. Circuilui aeordat este format din una dintre bobineie L2, L4, L6, r., sau L,O ~i eondensatoarele C2> C3, c, Con-

200 de spire fiecare.

Intre eele doua sectiuni ale lui L, (3t';O spire) se duce bobina L, (150 de SPire). Fiecare seetiune are tirnea de 2 mm ~i diametrul de 14 mm, 'iar intre sectiuni este 1 mm. Sirma de bobinaj este Cu-Em eu qJ = 0,.1 mm. Bobina L4 are 85 de iar L3 ~ 30 spire din sirma de Cu-Em eu qJ = 0,1 Bobina L6 are 55 de spire, iar L, ~ 15 spire din de Cu-Em izolata eu matase eu qJ = 0,18 rum. mea bobinei L4 este de 5 mm, iar a lui L6 de 2 Bobina L, are 30 de spire, L7 7 spire, L10 - 20 spire, L9- 6 spire, toate din sirma de Cu-Em V> = 0,25 mm. Aceste ultirne bobine se realizeaza carcase cu q> = 12 rum. Acest generator lucreaza 0,415 si 11 MHz pe 5 subgarne : 0,415+0,63

1,~2,6 MHz; 2,~4,2 MHz; 4,3-76,9 MHz; 6,4-711 MHz. Aeordul se face eu un eondensator variabil C, cu valoarea de SHOO pF. Aces! generator este modular in amplitudine eu ajutorul diodei D din generatorul de audiofrecventa en tranzistoarele T 2 ~i T3. Estc un oscilator RC eu reactie pozitiva prin cuadripolul in T pod it, format din R7, C6, C, si R9. Acest generator lucreaza pe frecventa de 1,6 kHz. Daca R, este 0 rezistenta variabila, atunci frecventa se poate modifica. Nivelul semnalului RF Be poate regia din potentiornetrul PI cu valoarea de 2 k iar nivelul Af din potentiometrul P2 de la kQ. Iesirea AF are ~i un atenuator calibrat. Intrerupatorul I, pune in functiune generatorul RF, intrerupatorul 12 pune in functiune generatorul AF. Tensiunea de alimentare Ea se alege de 4,5~7 V, aceeasi ca si pentru voltamperohmetru, Tranzistorul TI este de tip EFT 317, P 403, AF 115, AF 116, AF 125, AF 126 etc., iar T 2, T 3 de tip EFT 352, EFT 353, MP 40, OC 70, OC 71, OC 602, OC 603. Cornutatorul x. are dona sectiuni cu 5 rinduri de contact c. Dioda D este de tip EFD sau D 2E. in figura 3 este prezentata ~i a treia parte, si anume alimentatorul. Se va Iolosi un trausr..r-

de retea Tr, care este de tip son erie. s,c:. va ies: tensiunea de 8 V, care se va redresa cu 0 diode D tip EFD. Dioda Zenner Z este Dz 307, iar tranzisrcT (stabilizator) este BC 107.

fII Termenul de ermetizare este des intilnit la radioamatori. Operetta de ermetizare consta, de fapt, in izolarea unor piese prin aeoperirea suprafetelor lor cu 0 pasta obtinuta prin topirea a 400 9 ceara de albine cu 200 9 paraflna, lntr-un vas de stlcla asezat pe 0 baie de apa. Dupa topirea acestora se adauga 65 9 praf

de creta, amestecindu-se bine cu 0 bagheta

de sticla. Pieseie de radio se ermetiz eaza prin scufundarea lor in amesteeul fierbinte, dupa care se lasa sa se scurqa. Dupa raclre piesele astfel ermetizate pot fi colorate cu culori de anilina,

Sursele de procurare a substantelor sint: magazine!e pentru vopsele si chimicale (benzol, tetraclorura de carbon, clorura de arneniu sau tipirig) magazinele speeializate pentru prod use chimice (amoniac sau hidroxid de amoniu), magazinele eli produse apicole (ceara de albine), magazinele eu prod use alimentare (alcool etlllc), farmacii $1 drogi1erii (glicerina), librarii sl papetarlt (creta).

® lnscriptiile pe 0 tabla de zinc ce serveste la un sastu san cad ran se pot executa asttel. In cerneala oblsnulta sa dlzolva sulfat de cuoru si cu aceasta solutie se sene, Oupa ce inscrlptta s-a uscatj se spala tabla eu apa 5i va rarntna depus cupful din solutie.

Tot pe zinc se poate scrie cu 0 solutle dill" sulfat de cupru si clorura de calciu

vate In apa dlstllata. Oupa uscarea lnscrlotiei sa spala eu apa, se usuca si se sterae ell 0 ctrpa tnrnulata in ulei.

III lnscrtptlilo pe 0 placa de cupru se fac asttsl: ce ptaca a fest curatata de oxlzl, pe ea un strat de paraftna, in aceasta se face inscrlptta prin zg!riere.

Dupa aceasta.ptaca este lntrc dusa intr-o solutie de clorura ferica. Adincimea gravarii depinde de tlmpul cit ptaca este tlnuta In solutia coroslva. In final placa S8 5paiii eu apa ~i S8 lnlatura paratina prin incillzire.

lie Pllll

Ing. GRIGORE MORARU

Voltrnctrele electronice, realizate dupa 0 schema in punte, asigura 0 mare stabilitate in limp ~i 0 mare impedanta de intrare. Schema de masura este 0 punte in care doua brate sin! constituite din rezistentele in-

terne Ri a doua tuburi identice (fig. I). '

Rezistentele Ri1, Ri2, Rto R2 forrneaza 0 punte, Semnalul continuu, obtinut dupa 0 detectie prealabila a semnalului alternativ de masurat, aplicat pe grila unui tub din punte, modifica rezistenta interna a acestuia, iar prin aceasta puntea se dezechilibreaza.

Tensiunea de dezechilibru fiind proportionala cu semnalul aplicat, instrumentut de masura din diagonala puntii se etaloneaza In valori ale semnalului de masurat.

Schema bloc a aces tor tipuri de voltmetre electronice cuprinde (fig. 2): atenuator, detector, voltmetru

v 0:; rj---_ -1,-1 __ o_n_E_C_T_O_?_. _--!

Fig,2

electronic In punte propriu-zis ~i Sllfsa de a.limentarc. La masurarea tensillnilor continue, semnalul este divizat :ii apoi masmat eu schema in punle. La masurarea tensiunilor alternative, semnalul se redrescaza, se divi7~azii ~i apoi se masoara.

Clteva avantaje ale acestor scheme sint remarcabile: montajul fiind simetric, modificarea tensiuniior de alimentare sau modificarea parametrilor tuburilor prin imba!rinire nu infJuenteaza masurarea; pc rezisteJ1tele din catod are loe 0 reactie negativa care mz,re$te impedan~a de intrare.

Se prczinta un voltmetru electronic realizat dupa 0 schema in punte (fig. 3).

Puntea de rna sura este fermata din rezistentele interne ale tubului T3 si rezistentele R16, R17. in' diagonala puntii este montat un miliamperrnetru de 6 rnA ~i rezistente aditionale variabile R23, R24.

Tuburile T 2m T 2b sint amplificatoare de curent continuu, conectate intrc atenuator -- detector ~i schema in punte.

Comutatorul KI (a, b, c) fixeaza ccle trei moduri de lueru ale voltrnetrului electronic: masurarea tensiunilor continue, masurarea tensiunilor alternative si ma-

surarea rezistentelor, '

c,-

2 a'~(in~9T1C~

• R;4k

(II K'b

~

,.,;",

L Al1sURAREA TENSIUNIWR CONTINUE

Tensiunea aplicata la bornele 1, 2 se aplica prin K,a, fixat pe "Pozitia 1, atenuatorului format din rezistentele R2 R6. In functie de rezistentele divizorului se fixeaza subgamele de masurare (5V, 20V, 50V, 200V, 1 OOOV). De pc divizor tensiunea ajunge prin cornutatorul de game K2 la amplificatorul de c.c., care prin cuplajul R,4, R'5 dezechilibreaza puntea, Pe tubul T 2b se aplica tensiunea de pc R,7, R,S' iar prin cuplajul R10, R21, R [9 pe grila T 3 dreapta.

Tensiunea de dczechilibru, proportion alii eu tensiunea de masurat, se obtine pc rezistentele R16, R'7 din puntc.

Cu ajutoru! potentiometrului R20 se fixeaza "zeroul·' ~ operatic care precede masurarea

2. MASURAREA TENSIUNIWR AI1ER.NATIVE

Comutatorul Kl eu trci seqiuni, fiind pus pe pozitia 2, tensiunea alternativ[l se aplica prin C1 detectorului format din dioda T I". Sectiunea Klb pc pozitia 2 conecteaza atenuatoful, iar in rest fUllqionarea este si.milara ell funqionarea in rcgim de masurare a tcnsiunilor continue.

Pentru semnale care au frecventa mai mare de 50 kHz se folose~te sanda din fig. 4: care se leaga la punctul A al divizorului.

3. MASURAREAREZISTENTELOR

Le,mutatorul K 1 pc pozitia 3, iar

uecunoscuta Rx la bornele 1, 2. Se mascara caderea tensiune pe rezistenta necunoscuta (circuitul sursa, K1, K13, sursa),

Inainte de masurare, bornele 1, 2 se scurtcircuiteaza. iar ell potenricmetrul R20 instrumentul indicator se aduce la zc{,o. Cu bornele 1, 2 in gol, se aduce instru-

mentul ell potentiometrul R24 la infinit, DUpB.

aceste della operatii, rnasurarea Rx sc poatc

face. Pentru a nu folosi a baterie pentru masurarea rczistentelor se prevede <In redresor format din dioda D\.

Fig,3

2~OV 50 H;:

DATE' CONSTRUCTIVE:

- transformator [etea ~ Sfe = 6 cm2;

_- \nfa~urarea primara n i = 1 800 spire/O,3 mm;

~ infasurarea anodica n, = 2200 spire/O,15 mm; "

~ Infa~urarea a-b 123 = 53 spire!O,9 mm;

infa~urarea filamentului redresor n" = 53 spire/ 0,45 mm;

~ inIa~urarea redresor ohmetm 115 = 48 spire/0,3 mm; condensatorul C3 se va izola fata de masa; tuburi T, = 6x2

T2 = 6H2fl;

T,"~ 6H1n;

-- diode Dl = EFR135.

t: d s t

fi

S I, f; r n c a z

Prezentam un receptor pentru unde medii cu amplificare directa ~i cu 0 detectie pe dioda, la care semnalul obtinut la iesire este aplicat la intra.rea amplificatoru lui AF al plcupului sau magnetofonului. Consumui adaptorulul fiind foarte redus, se foloseste alimentatorul picupului sau magnetofonului. Sistemul are chiar unele avantaje in comparatie cu un receptor superheterodina. In primul rind, sistemul are 0 sensibilltate relativ redusa, ceea ce permite sa receptfonam nurnai posturile nationale de mare putere. Ca urmare a acestui fapt, el este putin sensibilia zgomote ~i perturbatil, iar banda larga asigura pentru posturile narionale 0 redare foarte buna a semnalului demodulat. Sisternul, neavind RAS ca la receptorul superheterodina, permite 0 rnarire a dinamicii. Avind In vedere ca amphficatorul AF este de obicei de buna calltate, audltia este foarte buna, ceea ce permite ca in cazul magnetofoanelor sa putem face Inreglstrari. Si acum sa analizarn schema care a fost lncercata cu foarte bune rezu 1- tate. Semnalu I cu les de antena este selectat

prima cara de ci rcu itu I L1, Cv t ' C ~i este aplicat pe grila ampliflcatoruhii R~ selectiv cu tubul T. Semnalul amplificat este aplicat unui detector cu dlcda obisnuit, iar sernnalul AF obtinut se aplica la intrarea picupului sau magnetofonului prinrr-un cab lu ecranat. Deci rezu Ita 0 schema foarte simpla. Si acum cum realizarn montajul, In primul rind, construim un sasiu de aluminiu cu dimensiunile de 130 X 100 X 3.5 rnm, ca in figura 2. Acest sasiu are un panou frontal cu dirnensiunea 150 X 120 mm. Pe sasiu se fixeaza soclul tubului, condensatorul variabil, bcbinele l2 ~i l3 ~i celelalte piese marunte, Circuitul de intrare ~i, mai exact, bcbina l1 se realizeaza pe un baston de ferita lung de 120-140 mm, cu diarnet rul de 8-12 mm, ca cele folosite fa radio-

8

receptoare portabile. Pe aceasta bara se fixeaza 2 carcase tip din material plastic sau 2 carcase din hlrtie. 0 carcasa se asaza catre un capat al bobinei de ferita, cealalta catre al doilea capat al bobinei. Pentru unde medii bobina L1 are 65 de spire din slrma de Cu-Em cu ¢ = 0,2 mrn, iar pentru unde lungi are 150 de spire din sirma cu ¢ = 0,15 mm. Se va folosi bobina] cu un singur strat cu spira linga spira. Condensatoarele C1

Fig. 1

A

l~

Q

c3

+

II II II II

P II

L . _

~I C6 sint de tip trimer de 5-30 pF, lar condensatorul C este variabil cu dielectric,

v

cu 2 sectiuni de valoare 10-490 pF, ca cele

folosite obisnuit in receptoarele cu tuburi. Bobina L se va realiza pc 0 carcass din hirtie cu aiametrul de 10 rnrn. Pe ea se 'lor bobina patru galeti, fiecare avind cite 250 de spire din si'rma Cu-Ern cu 0 = 0,1 mm. Sobina L3 se va realiza pe 0 carcass cu rnlez de ferita cu diametrul de 5-6 mm, ell 4: galeti, avind fiecare 35 de spire, iar pentru unde lungi fiecare galet are 130 de spire. Se va folosi slrrna Cu-Ern cu ¢ = 0,1 mrn. Pentru bobina L3 se 'lor folosi atit carcasa cit ~i ecranul de la 0 medie frecventa tip «M iorita». Se va scoate bobinajul existent

~i se va face bobinarea ~;l. C!.Im·am/ rnai sus. Valorile tuturor-plaselor sint cute in schema din figura 1- Tubul T o pentoda de tip EF 96,61 lp sau 6 A este 0 diode detectoare cu germaniu EFD. Pentru a putea receptiona medii ~i cele lung! se 'lor face pentru unde medii cit ~i pentru unde ~i un comutator cu 2 pozltli ~I 2 Alimentarea cu tensiunea de

6,3 V :?i tensiunea Ea = 200-250 V se de la alirnentatorul picupului sau fonului. ~i acum crteva cuvinte cu

la regia]. In fiecare gama se va face circuitelor acordate de la intrare ~i etajului RF. Pentru aceasta, in gama unde medii se va aplica la intrare un

de 1 MHz de la un generator RF amplitudine ~i se va menta la iesirea [ului un voltmetru electronic. Se va rnonta]ul cu condensatorul Cv la 1/2 cursa. Se vor modifica pe rind poztria binei L1 pe bara de ferita ~i apoi bobinei L pentru maximu! de voltmetru3electronic. Daca nu putem acest lucru numai din bobina se vor si trimerii C1 ~i C6.

Ing. SERGIU FlORICA

Co un numir redus de piese putefi construi 0 statie de telecomanda cu ajutorul ciireia po ate fi comandata 0 judirie pe 0 raza de cca 10 m,

Statia eonstii· dina-un radiorecepter superreactie ell doua tranzistoare (2 SA 341 Iii. 2 SB 475) §i un radioemitator pilotat eu crista) de .. cuaI1. (f= 27,120 MHz)!, eehjpat tot co doui traazlstoare OC 817 (13 > 80) §i P 403 (13 > 60).

RADIORECEPTORU L

Etajul de detectie superreactie este de 0 constructie clasica (fig. 1), cuplarea cu eel de al doilea etaj amplificator realizindu-se printr-un drosel Dr executa! pe 0 oala de ferita eli slrrna de 0,08 Cu-Em (1300 de spire). tlobina L

e:z

Fig. 2

se executa pe y5 carcasa eu diametrul de 8 mm cu miez reglabil si are 12 spire cu sirma de ¢ 0,3 mm Cu- Em. Socul de radiofrecventa SRI" se confectioneaza bobinind 60--80 de spire cu sirma de ~ 0,1 Cu-Em pe un miez de ferita eu diametrul de 2 mm ~i lungimea de 12 mm.

Etajul amplificator este prevazut cu un circuit de reactie pozitiva care permite obtinerea unui curent de colector egal eu curentul de atragere al releului R(300Q/30 mAl. Semnalul de audiofrecvenIa din colectorul tranzistorului T 2 este detectat de diodele D. ~i D2 si prin dioda D2 alternantele pozitive ajung la borna pozitiva, iar alternamcle

negative prir- dioda D. se reintorc pe ba za tranzistorului T 2, facind sri creases curentul de eolector.

Radioreceptorul se executa pe 0 placuta cu circuit imprimat (fig. 2) cu dimensiunile de 40 x 40> 2 mm. Suprafata hasurata reprezinta locul de trecere a contactelor releului R.

RADIOEMITATORUL

Din schema (fig. 3) se poatc constata ca un oscilator pilotat eu cristal de cuart este modulat pe baza eu un scr.vnal de audiofrecventa de cca 1 500 .H z Droselu! Dr se executa pe 0 oala de ferita avind 1 250 de spire cu sirrna de ¢ 0,08 Cu-Em, iar socul de radiofrecventa SRF se executa pe 0 rezistcnta de 1 MOjO,S W cu slrma de ¢ 0,4 Cu-Em (40 de spire). Bobina L se confectioneaza din sirma de ¢ 1 mm Cu-Ag, avind 14 spire cu 0 priza mediana de 2,5 spire de ta punctul 1. Cuplarea cu antena se face printr-un condensator de 50 pF (stiroflex),

Antena este confectionata (fig. 4) din sirma zincata ¢ 2,5 mm cu 0 lungime initiala de 600 mm. La mijlocul sirrnei se executa 4 spire eu diarnetrul de 12 mm pe 0 Iungirne de 16 mm. La un capat al antenei se cositoreste un surub de M3 cu ajutorul ca.uia se fixeaza antena intr -0 oucsa.

Rad.oernitatorul se executa tot pc 0 placuta cu circuit imprimat si se mOJ1- teaza intr-o caseta din material plastic (fig. j). Pe un perete lateral se va monta un buton de sonerie B cu ajutorul carui., sc pune in functiune radioemitatorul.

Fig. 3

Fig. 4

~URUB iMS

REGLAJE

IN NUMARUL VIITOR:

• Receptor reflex

• Telecomanda proportionala

• Avertizor multiton

.. Convertor de 25 W-50 Hz

• Demagnetizator

• Osciloscop didactic

• Construiti-va un pantograf

• Legarea ~i bresarea cartUor

Radioernitatorul se regleaza incepind cu oscilatorul de audiofrecventa, montind 0 casca intre punctele a si b. Apoi cu ajutorul unui undarnetru se regleaza circuitul LCu pe frecventa de 27,120 MHz. Folosind un masurator de cimp (<<Tehnium» 1972), se reface acordul oscilatorului pentru a obtine 0 putere maxima radiata in antena pe frecventa de lucru a cristalului de cuart, Cu ajutorul emitatorului se regleaza circuitul radioreceptorului LC3, montind castile intre punctele c si d (antena receptorului este de 60 em lungime), Daca releul R nu se atinge, se va mari valoarea condensatoarelor C, si C9•

UTILIZARI

o asernenea mirosratie de telccomanda poate fi folosira ell unul drn servomecanismele SM 2.2 sau SM 2.3 (<<Tehnium» 1/1972) la comanda unci jucarii (salupa sauautomobil'; deoarece radioreceptorul arc un volum ~i cor.sum recluse.

9

c

Deoarecs, 1n ciuda simplitatii princlplale 5i a gra€lului mic de tehnieitate tn realtzarsa pleselor $i subansarnblurllor mastnll, volumul de rnunca necesar 13 relativ mare, construct-a prop usa poate fi 0 excelenta terna pantru elevli care lucreaza In cadrul atelierelor scoala, pentru easels de pionleri, ceea ce desigur nu tnsearnna ca individual realizarea ar Irnpllca eforturi deoseblte.

Ma$ina ocate curate: cartof), rnorcovi, pastlrnac, patrunje], mere, gutui, caise s! pierstci necoapte.

In prtncipiu, masinii li stnt accestbite ortce legume sau fruete cu forme regulate, tart, a carer curatare presupune lndepartarea coili. 0 lncarciHura a rnas.inil (1-1,5 Ilg de cartofi) e curatata In 3(1-,20 secunda, In tunctie de gradul de regularitate £II legumelor sau fructelor introduse.

Sa trecern, dupa aceasta scurta prezentare a caractertstlcllor, la analiza functionala sl constructtva,

urrnatind desenui din nr, 1, Pentru usurinta

vom eonsidera ea vern carton. Curatarsa are

loe pr!n radere. Pentru aceasta so pune cantitatea de cartof in rnasina, pe olaca antrenor (1), La pornirea maainil, placa se roteste cu 0 turatie sufictent de mare astfel tnctt cartofii vor fi lmpins: sub actlunea unor forte centrifuge spre peretele lateral cilindrlc ell cosulul rnasinii (1), AUt placa cit $i cosul prezinta spre Interlor 0 retea de virfuri ascutite, gratie carora are toe raderea. 'Cartoff vot suferi in nrlnciplu

Fig.!

2 3

4

III

trei mi$cari: una de retire odata cu placa, una de impingere spre perete si o miscare de rostogolire ca urmare a interactiunii multiple: ptaca-cartotr cartoficartofi, cartofl-perete lateral,

Procesul e cornpletat de de spalare a

unui Jet de apa care lmpurltatile $i frag,·

rnentele de coaja, adunate In colectorul (5), Pe desen sage\il" s ubtiri indici:l drurnul apei de spalare, Figura 2 us ureaza urrnarlrea acestui drum. Tubul (24) asigura tntrcducerea apei care dupa ce-si tndepltneste rolul de agent de spaiare este tndepartata cdata cu impurrla\ile prin orificiile peretelui lateral si ale placli antrenor spre cctector, de unde prir: teava de evacuare (25) ajunqe la 0 gura de scurgere.

legaturile roblnet-tub (24), teava (25)-gura de scurgere se fac cu ajutorul unor furtunuri de cauciuc.

Placa antrenoare este prinsa pe arborele (11) cu un surub (8) tntre saiba (9) ~i garnitura (10) din cauciuc sau piele, Garnitura e un disc gros de 2,5-3 rnm. avind 0 perforatie central a ¢ 15 mm !j'i diametrul exterior ¢ 55-60 rnm, Saiba este metalica, din aluminiu sau dural, are orificiul central de 0 15 men, iar diarnotrul exterior ¢ 50-55 mrn, curbtndu-se usor dupa forma placii antrenor.

20

9 10

Transrnlsla miscarf de la motorul prin c ureaua (14) lntinsa Intre rotlle

se dau executie oen,,;,ece

proiectate de' tu ratia

cure lei va folost un motor

mastnile de spalat Pentru stabilirea se pleaca de la nu turatli necesar de raalizat ale p!acii antrano 200--300 r.p.m, Se deterrnina un raport de

(motor)

n (placa)

Se aleg8 diaru etr ul divizor al roti! rnotorulut calculeaza diarnetrul divizor rotu placii 0:

D = i

Diametrul d se ia cit mal mic, avind in vedere cure!ei (tot 0 curea nentru masim de

6

Placa antrenor este bornbata, forma sa perrnitlnd Imprtmarea unei folie centrifuge eficace cartofilor.

Arborele se roteste pe lagarul (12) din bronz sau alama.: lagar ce e fixat eu 3 suruburi M5, dispuse 1£1 120· de piesa suport (6), Antrenarea se face cu ajutorul rotii de curea (13), roataal carei butuc se prlnde de arbore cu 2 suruburi M5 atlate 1£1 90· unul dealtul. In arbore, in dreptul capetelor suruburitor de prlndere, se practica doua mici orifieii sau doua tesi-

turi core spunzatoare. '

curea ce poate fi flexionata plna la 0 limitii. minima. Valoarea lui no se alege convenabil intre limitele date, astfel Incit sa rezulte un sistem acceptabil de dimensiun! constructive (D '::180 rnrn),

Profilul canalului pentru curea I[a fi functte de forma curelei (atentie, cureaua trapezoid alii. nu trebuie sa atinga fundul canalulul). Bt tueul va avea un perote de 5-:-8 mm, grosimea rotii 5-6 mm $i .marita coresouczator In zona canalulul. Pentru usurars se pot practica gauri in peretii rotilor.

Ccsul se sprijina pe inelul cu orifieii (4), ina! care e lipit de cutia maainii (2). Cutia masinf e un cilindru metalic eare cuprinde partile active, p artile de lucru. De ea se Iipeste !?i colectorul (5). in text se tolo sasta nct.unea de llpire in ideea ca eel mai simpiu procedeu pasloil e 0 Iiplre cu co sitor. Cei ce pot apela ia sudura 'lor snort evident calitatea 1mblllarilor.

Ma$ina are un capac (19) care S8 acticneaza prin mrnecului (22). Capacul pune in miscare prin tnterrnediut balamalei cornutator (20), care tnchlde contactele (21). Sistemul reprezinta 0 milsurii de siguranta. inlaturlnd p ericolul de ranire la scoaterea cartofllor curata!i. lIrmarirea procesului de

curatire se face prin centrale a capacului de

i/) 60-90 mm. nu e indica! ca de sen de exe-

cutie deoarece e prea simptu, iar forma sa poate de tipul constructlv pe caro-l veti alege. ounct de vedere stnr doua variante,

$i arializata (figurile 1, 2, 3) sau cea din figura care simplifica mult lucrurile, dar are dezavantajul until gabari! mai mare prin utiiizarea drept suport a unei placi de temn (grosime 25-30 mm). In cazul al dollea, cutla (17) adapo staste contactele, Prima va .. riarrta presuoune 0 carcasa com una (3) cutiei masln«

motorulut, carcasa a dire! forma se stabileste procurarea motcrului Carcasa e de dorit sa

se spfl)me pe masa unde masina va Ii al?ezata prin intermediul unor supor!i elastici: in desen s-au reprezentat prin garnitura (18). Piesa suport (6) reprezintil $asiul masinii; de ea se prinde partea de lucrumotorul $i ceielalte elemente eomponente. Se face din otel cu grosimea de 4-5 mm. Forma sa trebuie

Fig. 8

Oriiicltte au f/J 3-4; la iiecere unghi extst« 2 oriiicii

sa asigure rolul amintit. in principiu. stnt po sihile doua variante: cind motorul are flansa de prindere frontala se utilizeaza varlantadtn figura 5 a, tar cind motorul are plansa de prindere laterala se utiliz eaza varianta din figura 5 h, care prezinta 0 pliicuta corespunzatoare dlstanteior orificiilor f1ansei. Cota l se determina de constructor dupa procurarea motorului, G =60-10 mm, iar 1=150+0,5 mm. De notat ca realizarea orificiului de la cota I si a gaurilor pentru suruburile de prindere (vezi schita iagarului din flgura . 12), precum si oriee alte gauri se tac numai duoa Indoirea ple sei sunort la forma neces ara, aceasta pentru a nu introduce t'\rori de sxecutle mar! $1 a compliea lucrul. Prinderea diferitelor pilrti la sasiu se face In principiu eu suruburi si piulite. Cutla (2) e un cllindru de tabla avtnd q) into = 300 mm $1 !naitimea de 350 mm In cazul variantet din figura 4. In prima vartanta e mal scurt (cu 30·-50 mm) !?i poate

Fig.

Sensul filetului invers sensu/ui de rotatie a plficii anterioare.

Fig. 14

12':::Z~

017

~------~~~~~=---

0,1

"'"I

~

Fig.9

prezenta 0 deqajare in dreptul piesei suport.pa, partea - dinspre motor (vezi figura 1).

Co sul se executa conform figurii 6. Deoarece rilsfrlngerea supericara nu se poate face de catre constructorul arnator, cosul va avea doua cornponente, un cilindru eu un orifieiu prin care trece tubul pentruapa ($i 2-4 aripioare de cltiva milimetri care servese scoateni cosului din cutia masinii ) si un insl la partea superioara. Zona hasurata reprezintil partea cu perforatii. Cum se raaliz eaza p erforatiile ? Cilindrul odata executat (pe zona de Ilpire dupa genera/oare nu se dau p erforatit), se asaza pe 0 bara de lemn

moale, rotunllta, intrcdusa in interiorul sau, Cu 0 scula speciala se dau gauri de la exterior spre interior, realizTnd 0 retea cu ochiuri pilitrate, cu latura de 10-12 mm, Scula (figura 14) se face dinlr-o iija de otel de (/)4-5 mrn al carei vlrf se aduce la 0 forma de pirarnida piltrata. Apoi supratetele laterale ale piramidei se nilasc, reatlztndu-se un sant putin adinc ca in figura. La nevoie, perloratiile raziitoare se pot da I;li ell un simplu cui.

La tel se proccdeaza si cu nlaca antrenoare, respectindu-se cota de Il) 90 rnm care marcheaz a limita interioara a zonei perforate (fig. 9). Bombarea se face in felul urrnator: Se tais un disc de tabla de if; 300 care se pune concentric pe 0 rama inelara cu(1) 264±1 mm. Cu un ciocan de lemn se bate tabla pin a la obtinerea cotelor indicate, dupa care se tale la diamstrut. de q) 264 si se executa nerforarea dinspre partsa eoncava (partea·eu actluns raziltoare devenind cea convexii.). Pentru rigidizare se lipeste discul la un inei eu grosime de 3-4 mm, avind forma din figuril, sau Iacut din sirmii de otel (in care caz se impune strrna (,(l 5-6 mm).

Inelul (4) se executa conform schile! din figura 7.

,t'") ,

Fig.

'C

. \

In figura 8 e reprezentat colectorul (5) care se confec\ioneaza din doua parti, 0 parte cilindrica $i un disc, iipite. Colectorul obtinut asHel se lipe~te de cutia ma$inii (2), ca $i inelul (4). Inelul (4) se lipe;;te la 260 mm de marginea superioara a cutiei, iar colec-

ICONTINUAR£ IN PAG.

1.1.

12

Pentru a da viata oricarui catelus din material plastic sau din plus este suficient sa se monteze in inicriorut sau un difuzor, 0 placu;a eu circuit imprimat si 0 baterie rniniatura de 9 V. Sunetul prod us de 0 a~tfel de instalatie poate varia de Ia scheunatul unui biet catel

pina la latratul serios ~i demn al unui buldog. .

Schema (fig. 1) contine in principiu doua oscilatoare astabile pe frecvente diferite ~ un etaj de arnplificare. Primul oscilator, echipat cu doua tranzistoare de tip EFT 323 (EFT 351, P 13, AC 152, MP 39), este calculat sa genereze impulsuri de tip trapezoidal cu 0 frecve~ta de ?,8 7- 1,5 secunde (reglabila prin rezistenta sernireglahilj; R2 de 25 k). Oscilatiile produse de acest oscilator sint conduse, prin intermediul rezistentei semireglabile R6, catre baza celui de al treilea tra.nzistor,. care formeaza impreuna cu T4 eel de al doilea oscilator, pe frecventa de circa 600 Hz. Aces! al doilea oscilator este comandat decide primul oscilator, ceea ce are ca efect modularea frecventei foarte joase cu 0 frecventa de 600 Hz. Deoarece bam tranzistorului T 3 este legata galvanic prin rezistenta R6 la colectorul tranzistorului T 2, tranzistorul T 3 urmareste ~I curentul de descarcare ~i incarcare alcondensatorului C2 (pina la blocarea lui T2)' Sunetul obtinut in final are 0 portiune crescatoare, dupa care scade brusc, asemanator cu latratul unui cline.

D~oarece efectul care se obtine depinde foarte mult de piesele folosite in montaj, in special de tranzistoare se impune un reglaj foarte atent al eelor dona oscilatoa:e. Astfel, daca prin reglarea rezistentei R2 nu se obtine 0 pauza sau 0 durata corespunziitoare a impulsurilor, se VOT tatona valorile condensatoarelor C2 (intre 10 si 50 pF) ~ C1 (intre 30 ~i 100 pF) pentru obtinerea efectului dorit, cu rezistenta R2 reglata la jumatate, urmind a se face apoi un ultim reglaj din R,. De asemenea, daca se doreste un ton mai "TOS se vor mari condensatoarele C3 ~ C .. pinii la 0,1 ~F. Dimpo-

triva, se pot micsora aceste condensatoare

0,022 J1F pentru un sunet rnai urmind a fi facut prin modificarea tei R6•

Etajul amplificator debiteaza direct pe miniatura de SQ. In !ipsa acestui difuzor losita, cu rezultate mai slabe, 0 casca teieronrca Alimentarea montajului se face de la 0 niatura de 9 V, avind in paralel care niveleaza soeuriJe de eurent.

til ceca ce priveste montajul, acesta se

placuta de circuit irnprimat, de dimensiunilor jucariei care urmeaza a fi Se poate monta difuzorul in carmi catelului patorul fiind chiar nasul sau ochii jucariei], cu circuitul imprimat impreuna cu bateria se in corp, prevazind, bineinteles, un fermoar sau pentru schimbarea bateriei,

Combinind aceastaschema cu un sesizor de (<<Tehnium» fir. 6/1972) sau cu o comanda (<<Tehnium» nr. 10/1972) se va obtine () eu totul originala si spectaculoasa in (ciinele va incepe sa latre la apropierea sau la un usor fluierat). Totul depinde de mgemozrtau ~i inderninarea constructorului,

USTA DE PlESE

R7=22 kg, Rs=5,1 kG

C1 =40 J1F/15 V ~2=20 jlF/15 C3=O,047 pF C4=O,047 pF

C, = 100 jlF/15

TI, r; T3, T4 = EFT 323, E.FT 351, P 13, MP 39:T, = EFT 151, MP 42, OC 306.

R, = lkQ Rz =, 25 ill R3 = 16 kQ R4 = 1 kQ R, = 5.1 k[) RA = 25 kQ

ELECTRONICA

iN TEHNICA FOTO

Multi stnt eel ee folosese astazl in tehnica toto fulgerul -etectronic (blitz). Actualmente stnt folosite trei tipuri de fulgere electronlce.sl anurne: 1) eu alimentare de la rete a; 2) cu alimentare de la baterii sau acumulato are: 3) cu alimentare mixta. Cele mai utile srnt fulq8 rele eualimentare mixta, deoarece ele permit utillzarea si acolo unde nu avem la dispozitle «nriza de eurent altematlv» sl, in acelasi tlmp, eeonomisesc batertlle sau aeumulatoarele acolo unde avem 0 priz~i.. Dar, ;;i exista lntotdeauna un «dar». e xista multe Iulgere,

care se potalimenta numai de la reteaua alternativ. In acelasl tlrnp, marea majoritate a electronice si de la baterii sau <1CIUIII'Ulino",,, prevazute eu economizor, eeea ce determi sum mare, deei 0 uzura rapidii a sursei de clnd condensatorul fulgerului electronic decl exlsta perieolul ea sa se deterio rul fulgerului datortta lneardirii netntreruote satorului, Pentru a veni in sprijinul "ITlmrun. prezenta constructla unut convertor cesita un tranzlstor utilizat curent. convertor este un oscilator de Ioasa '«.r""n'''' are la ieaire un transformator rldlcator. montajului este data In figura 1. Este yorba de later cu tranztstorul T, s] transforrnatorul plajul dintre ies ire !ili intrare se realiz eaza prl Iorrnator, prin infa$urarile II si I. Pe fi asterlsc stnt indicate sensurile eorecte d Infasurarilor transformatorului. In caw I nu oscneaza, se 'lor inversa cele doua bobinei I. Tranzistorul T J.. este un tranzistor

tip EFT 214, lEFT 250, A::.Z 15, OC 28, AD P4B etc. Aces! tranzlstor va f montat pe tor dealarna saualuminiu eu dimensiunile

sau pe un radiator tipic eu mai multo Transformatorul Tr se va realiza pe tole mea pachetului de tole de 20 mm si cu un

de 0,35 mm.

; nfasurarile se executa cu strma de Cu-Em. infiisuriirilor stnt: lntasuraroa I - 40 de spire cu strma cu ¢ lntasurarea II - 75 de spire cu slrmii eu ¢ lnfasurarea 111- 1 500 de spire cu sirmii eu

mm.

Rezistenta R" va fi bobinata de 10 '" sl la valoarea la care arnplltudlnea oscllatltlor,

\

,

lllVlli 1'IS·

CD 1:111:0111 lDGICE

Construind schema alaturata, amatorul va putea sa se familiarizeze cu circuitele elementare logice de ca lcul, totodata dispozitivul construit poate constitui un amuzarnent.

Manipularea este extrem de usoara, Apasind un buton pe un interval de limp oarecare, se aprind beculcte aranjate ca la un zar, de la unu la sase. sarea este tot asa de irnimplatoare ca la zarurile adevarate,

Hulun riP comanda

CDMANDA DE REVENfRE

ZaruJ electronic are comanda electronics pentru afisaj 5i ceva in plus fata de notiunile cunoscute este II poarta .si" (de coincidenta). Aceasta .poarta" logica este construita ill asa fel cil. toate semnalele dela circuitele de intrare (in cazul nostru trei) tre buie sa fie de 0 polaritate identica anumita ~i determinata ca "poarta" sa se deschida, respectiv sa intre in conductio.

Dupa cum se remarca in schema bloc a dispozitivului din fig. 1, aceasta se compune dintr-un multivibrator astabil, trei multivibratoare bistabile, 0 poarta .si", becurile de af~aj~i butonul de comanda, Cele trei multivibratoare bistabile sint elementele de calcul dupa sisternul binar. Afisajul se realizeaza conform indicatiilor date in fig. 2, becurile imitind punctele zarurilor.

Principiul de [unctionare: Multivibratorul astabil (1) incepe sa functioneze ·la apasarea butonului Scare asigura alimentarea circuitului. Impulsurile dreptunghiulare ale multivibratorului astabi. alimenteaza circuiIde de numarare compuse din bistabilele (2\ (3), (41

Aceste circuite se opresc intr-o anumita pozitie si afiscaza rezultatul prin aprinderea unor beculete. 'Frec-

la bornele infa!?urarii iii cu un voltmetru, trece prin maximum. Intreo mo ntaiul se va fixa tntr-o cutie de material plastic-de dimensiuni convenabile in care sa intre 5i sursa Ea=9 V, fermata din 2 baterii plate de 4,5 V. Pe cutie se vor prinde tntrerupatorull .$i se vor fixa 2 bucse radio la dlstanta de 19 mm tntrs axe. La aceste bucss se vor conecta capetele EF ale infii\,urarii III. Tensiunea la aceste puncta trebuie sa fie de circa 250 V. In aceste 2 bucse se va introduce stecherul fulgerului dumneavoastra, stecher ce se introduce de obicei in priza de la retea. Se da drumulla tntrerupatorul I \,i se la5a sa functloneze pina c1nd becul ell neon de pe fulger s-a aprins. Acest eonvertoralimentator se va introduce tntr-un mic ghiozdan de gradinil;;\, care se poate procure dela librarii si costa 22 de lei. EI se poate purta pe urnar !;Ii este foarte practic. Consumul de la baterii este de circa 1 A.

7i-EE

*' III

F

venta generatorului de impulsuri este asa de marc ca n u se poate prevedea sau dirija pozitia in care se oprcsc circuitele de numarare,

Sa analizam efectul impulsurilor generate: La primul impuls basculcaza bistabilul (2),,;e conecteaza circuitul becului L, care se aprinde. lmpulsu! al doilea face ca bistabilul (2) sa basculeze ina poi, .!fl stares initiala, si sa basculeze bisiabilu! (3). Becui Lj se stinge ~i se aprind L2 ~i L3. .li treilea impuls actioneaza bistabilul (2) si

ard becurile L2, L3. AI patrulea impuls actioneaza

bistabilul (2) pozitia initiala, tot asa bistabilul (3),

acesta basculind bistabilul (4). Se vor aprinde becurile L4, L5, L6 ~j L7•

Al cine ilea impuls basculeaza bistabilul (2) si.afara de L", L5, L6 ~i Le. mai aprinde becul L1. lmpulsul al saselea rebasculeaza b.stabilul (2) care face sa basculeze bistabilul (3) 9i afara de L, toate becurile sint aprinse. Impul-

(1)

MULTlVf81?!I 10f?

ASTA81L

(2) 8/STABIL

sui al saptelea face sa basculeze si bistabilul (2) astfe! cele trei bistabile -- (2), (3), (4) __,-- fiind basculate, intra poarta «si» in functiune. La colectorii tranzistoarelor T 4, T 6, T 8 apar - 9 V. La intrarea portii «si», format din D3,

D4, D5, D6 si T9 apare acest semnal, DJ)J)s sint blocate, D6 conduce ~i astfel toate conditiile sint indeplinite ca T9 sa intre in conductio si prin D7, Ds, D9 sa comanderevenirea (RESET) a bistabilelor (2), (3), (4) la pozitia initials. In acest fel ciclul poate incepe din nou ~i se repeta pina cind multivibratorul astabil este in functiune Cind se intrerupe alimentarea astabilului prin butonul S, restul circuitelor ramin alinientate ~i in raport de pozitia bistabilelor ramin aprinse becurile de afisaj. La fiecare oprire bistabilele ramin intr-o anumita pozitie necontrolabila, intimplatoare, datorita frecventei ridicate a multivibratorului astabil Cu valorile indicate in schema (vezi fig. 3) frecventa astabiiului este de peste 60 kHz. Timpul de afisare a unui numar in timpul functionarii astabilului va .: fi de T = 1/60' 103 = 16· 10-6 secunde = 16 microsecunde.

Din acest mic calcul se vede imposibilitatea reflexelor umane de a raspunde asa de rapid ~i a opri eventual afisajul la un anumit numar dorit. Numarul afisat va fi lntimplater chiar la 0 apasare scurta de 2~-3 miHsecunde. In acest interval se produc 120--130 de impulsuri si dis pozitivul va nurnara de 20--22 ori de la unu la sase. Numarul afisat la oprirea astabilului ramine vizibil pilla la 0

s BISTABIL

4 B/STAB!L

Fig 3

c(!rn8!7r://? 8M2)

noua apasare a butonului S sau pma la intreruperea general a a alimentarii prin comutatorul K.

Frecventa multivibratorului astabil se poate calcula aproximativ dupa formula f = 1/1,4 R.C.

Numarul mare de tranzistoare si diode sa fin sperie pc constructorul amator. tn montaj se pot folosi aproape orice fel de tranzistoare sal! diode intrucit ele lucreaza

in regim de comutatie. '

MA$INA. PENTRU CURATAT LEGUME $1 FRUCTE

(URMARE DIN fAG. 11)

torul la 280 mm. in colector se executa 0 gaura ovala dictate de teava de evacuare (25) care are un diametru exterior de 30·-40 mm. 'Teava se cositoreste de colector $i cutie, lntreaga operatie efectulndu:se constructiv (vezi figura 2).

Tubul de aducere a apei se executa conform figurii 10. Profil·ul special care impiedica iesirea furtunului de cauciuc nu e cotat, fiind usor de facut con- 5tructiv. in orice caz, vlrful profilului nu va depasi 2-2,5 mm fala de cilindrul de "azii. Gaurile pentru ie\,irea apei nu slnt cotate pozilional, pozitia se stabile!;lte constructiv lntre zona filetatii si capul tubului, conform desenului.. 'Tubul se fixeaza eu piuliia (26) redatii In aceea$i figura. Montajul va prezenta joe (care e necesar), urinarindu-se numai ea la punerea furtunului orificiile sa fie indreptate spre in!eriorul co!!,ului. Tubul (24) are l?i rolul de blocare, de imobilizare a cosului care in timpul functionarii prime$te impulsuri de la cartofii an!renati de place (7).

Arborele (11) e din otel, execu\ia sa se face conform figurii 11. Tnaceea$i figura asle \,i schiie !?urubului (8). Din bronz sau din alama se face lagarul (12), dupa cum indica tigura 12. In ceea ca privesle contactf'Ie

de pornire, ne rezurnam 11'1. prezentarea unoi solutii (fig. 13) fiira dimensiuni. Principiai e nevoie ca la 111- chideraa capacului sa se' stabileasca un contact pentru a putea porni motol'ul, asHel incH, stiind a~ ceasta, dv. puteti imagina $i alte solulii.

Balamaua (a) se fote!;lte in jurul axului (c), prinsa fiind cu un colier (b). Rotindu-se, misca reperele (d) si (e) solidare. reperul (e) Hind din textolit. La anularea unghiului d: (capac inch is), reperul (el a apasat lamela inferioara (fl. asHel Incit x =0. Lamelele (f), (g) se pun intre placutele izolatoare (h), (i), (k), lntreg sistemul fiind izolat. Partea electrica comporta sl 0 legatura la masa, conectarea la retea 5e face cu un ~techer $1 0 priza eu legatura la pamint.

Materialele folosite slnt cele indicate. Pentru pie~,ele din tabla se folose:;;te tabla de otel groasa de '1,5-2 mm.

Pentru prolectie se vopse:;;te ma$ina aut la exterior cit :;;i la interior (functionarea ma$inii este legata de virfurile perforatiiior, asHel inclt vopseaua de pe tijbia nu esle distrusa). Ungerea lagarului se face cu 0 vaselina consistenta.

Masina asigura 0 prelucrare de buna calitgte.

13

IICARIA

A

dintre principalele deo sebiri tntre «de a vedeaaal ochlului uman

51 modui de a vedea a! f,,'ro-

, 5e refers' la $1 ?n-

miscarti. Acesta oste un dot-I care superioritatea ornulu! asu,~ este de netagilciuit

un cblect in ochiul

uman executa simultan mal tiuni, In primui rind se roteste

a ob.ectut conu:

lnal rtnd lii'i modificii

focaia pentru a obtine 0 pu nere punct precisa, indiferent daca obtectui sa departeaza sau se apropie de privitor. Aceste doua actlunt asigura per- manenta obiectului prlvit pe astfe: 1ntelegerea e, urmartre aunui obiecr din ctnd in ctnd

care caracte-

sttuatrel), la pri'"

vireE;. rondulut pe care se misce-

rea. Acests lntreruperi nocesare

pantru cil. lntelegerea rnlscaru nu se

face decit raporttnd-o la mediul care ea se petrece, A.ctivitatea ochiu-

este d ublata de 0 activitate de

p slholoqtc 1rt care interesul !ili crlvltorului se concentreaza fie pe 0- blect, fie pe 0 parte a oblectulul, fie pe unele €Iementeale rnedlulul in care se mi,.ca obiectul. Rezultatu! acestut prates este un conqiomerat de imagini care stnt supuse unel prelucrarl In creier, asa irH:;it in final se obtlne «tntelegarea mlscarttunul obtect».

Remarcam de la bun tnceput ca nlci una din aceste posibilitilji nu este proprle aparatului de totoqrattat, De aceea ramlne In sarcina fotourafulul sa utillzeze astfel aparatul toto tnctt sa redea in mod slmbollc eel putln 0 parte din cantltatea de informatie pe care 0 prlmsste ca privitor. Sarcina aceasta nu poate f rozolvata integral de fotograf din motive tehnice, Dealtfel, nici nu trebuie sa fie rezolvata Integral deoarece aceasta er exclude cornplet actlvltatea de intelegere a prlvitorului totografiei. Ceea ce este !nsa cu adsvarat grall, aceasta referlndu-se la rnajoritatea amatorllor, este ca fotograful nici nu-si dil seama eil. exista 0 diferenta tntre modul sau de a privi, modut de a privl al aparat{flui ~I modul de a priv! al celui care pri\le$te fotografia.

Pentru a completa seria de cuno!?tlnte necesare fotografului despre mi,?care, trebuie sa mention am ca aehiul uman intelErge oriee object in <l,?a fel, adicil proe;esul pe care· I-am descris mai sus se petrece chiar atune! cind privim un obieet nemi!1lcat. Am putea spuneca

l ng. DAN PETROPOL

privitoful no poate rnlscare, Aceasts cairE! in faptul ca realize dedi coordonate

Prlvitorul unai fotografii inteiegerea acestela tot printr-o strie aceste multe cete pe care 10 taW redate 1" fn'~nr',.""",

Sa pare ca un tla vizuala II are memoria prlvltorulul. Trebuie rerna,cz:t di exista 0 rnernorle a prlvltoru!ul de fotografii. Ne VOIn serv: de un e xernotuctastc.cere deocamdata nu iegat de problemele rniscarl},

vrerne in precttcatotonratlca S-3 ap!ic;:;t 0 regula cam interzicea atingerea tonalita~i!or extreme. adlca a ne-

grlllui mal int;;ns !iii a alburilor celor

mal $i recomanda (> garnt~

cie cit mal bogata.

lstoria a ccnssmnat anoi

aparitia unor cu 0 mare putere

de convlnuere care contraziceau acsasta regula. In acaete fotografii autorut miza pe socul produs de contrast. Astazi, privitorut standard accepts ca normale totoqrafttle cu un contrast mal rtdlcat, iar totouratlile executate cu respsctarea regu!ii eviti'lrii contrastelor maxi me i se par plate, nsexprestve. Intelegem astfet ca a avut lee un

de trnboeattre a memoriei

standard de fO'lOgrsTii care nu arenicl 0 legatura cu memoria prlvltcrului realitatii care nu s-a putut 1mbogil.ti pe parcursu! a cttorva decenll,

Inttlntndu-se cu problema redarii exnrsslve 3 rniscarll, ematorul intelege perfect ca produsul muncii sale este doar un sirnbol care pentru a fi tnteles trebule lnterpretat. 0 fotografie nu reproduce realitatea, In sensul ca nu peate reproduce ceea ce vede un prlvitor. In schimb, se poate spune ca totoaratta ref!eda realltatea prtn lntermedlul unor slmbolurl. Cel mai ~Iocvent exernplu este aceta tal unel fotografii cornplet clare a unul oblect In miscare, s+eare tocrnai prin clarttatea ei nu poate reda ceea ce vede un onvltor real.

Totusi \10m tncepe expunerea probtemelor tehnice vale fotografierii unui object in rnlscare tocmai cu redarea perfect clara.'

In aeest caz slnt evidente 0 serie de reguli ca:

- Cu eli: miscarea obiectulul eats mai rapida, cu am timpul de eX!Junere trebuie sa fie mai mic;

- Obiedele care se indepaxteazi'i sau se apropie de aparatul de fotografi1lt

cu 0 anumita viteza admit oentru redarea clara tirnpl de e xpunere mal mar: dectt obiectela care se mi\lCi'I perpendicular pe axa aparatului cu aceeasi vlteza;

- ell cit oblectul mobil este mal 1'1- proape de aparatul de am tirnpul de expunere care adoptat este mai rnic:

- Cu cit obiectul are o cistanta tocala mal mare, cu attt tirnpul de e·xpunere care trebule adoptat este mal mic.

in tabeiul CElie urmeaxa rnlam citeva

din vltezele unor obiecte m.scare,

Dam dupii aceeasi lucrare urmatort. limpi de e xpunere de raferin(a: pentru

Viteza subiectelor dlnamrce

(clupii «Redarea miljicarii 'I] fotografiEll), auter N.

Subiectul

7-<J Om In pas griibit

Viteza Subiectul

km/h

iergator de eros

(1) A cadra corect ales, '!'I'y, 'H"}7Tf

a giisi un «unghi» in stare puna in oaloare i

fie ~i detaliu, intregul ia

intermediul unei . surprinsa

«accidental» sau elaboraui indelung, 0 optiune,

o stare de 0 dimensiune a prezentului.

De aici incepind, 0 noud imiitatie care 0 adresdm cititorilor pasionati de [otografie :

alegeti dintre lucriirile dv. pe cele izbutite

si trimiteti-le pe adresa reoistei.

o totoqrafle clara a unui vlteza de obicei 11 red a acesta este attt de pufotografii din care se de tagada ca obiectul dar redarea esteclara, capata un aspect stranlu. Fotoprafia parca vorbeste de un efort lnutil. Cele mai tipice sxemple te avern atunci ctnd fotoqraflern lin vebIcul actlo nat de om, de exemplu 0 bici cI eta, sau ctnd totoarurnale lnmi$care.

cazuri redarea clara attt a ell a fondului oresupune caracteri sticitor trebuie cuno scut adica punctele in care din ce In ce mal Inceata, ap oi l~i reia ritmul normal. De exernplu, leaganul si sarltorul ating ounctul mort dnd ajung la

csa mal mare, motocicleta lsi

reaza viteza la curba, oar etortul motociclistului sau al sarttorulul nu scads eu nimic si de aceea impresia de rniscare nu scade, in schlrnb, privltorul, cunosclnd din proprie experienta cum se petrec lucrurlle, nu mai lnternreteaza fotografia ca 0 mlscare imobilizatii.

Dar decele mal multe ori redarea clara nu este cornpatihila cu intentia fotografului.

Laclaritate se poats renunta In mai multe feluri. incercind sa urrnartm 0- biectul de fotografiat cu aparatul de fotografiat, adlca incercind sa reproducem miscarea ochiului unui privltor, vorn obtlne 0 fotografie ln care rnobllul este dar si fondul este neclar. Acest mod de tratare introduce un simbol pe care privltorul fotografiei trebuie sa-l lnterpreteze, Procedeul este foarte apllcat, dar cere 0 anum ita Indeminare din partea fotografului care trebuie sa reu~easca sa mentina In centrul vizorului obiectul in mi~care !?; in acela~; timp sa declan!?eze coreet pentru a nu face sa apara mi!?cari suplimentareale aparatutUi de fotografiat. Dupa executarea .unei asemenea fotograf;i nu vom fi niciodata siguri ca am reu!?it sa obtinem 0 bunaclaritate a obiedului mobil, de aceea, daca se poate, vom reeurge la rep eta rea sa.

Unalt procedeu, ceva mai comod,

I

consta in renuntarea la ciaritatea obiectulu! In rniscare In favoarea fondului. Aplicarea lui tnseamna de obicei renuntarea la descrierea obiectulul in miscare. Apllcarea acestui procedeu este mai airnpla l?i se reduce la seaizarea momentului optlm de declansare. Exista si cazuri dificlle. De exernplu, tncercati sa totoqraftati 0 anurnlta iovitura a unui boxer. De aceea se spune ca fotograful trebuie sa alba reflexe mal dezvoltate declt ale unui sportiv de perforrnanta.

Cele mai dificile cazuri stnt acelea In care avem de-a face eu ansambluri ale carol' components se afla In miscari diferite. in aceste cazuri, numai 0 buna cunoastere a caracteristicilor actiunii :;;1 un aoarat cu caracteristlcl tehnice superioare pot rezolva problemele. Deslqur, vom utiliza tlrnpi mlcl de expunere, obiective luminoase, pelicule sen-

sibile si, daca se poate, vom cauta ce,le mal bune condltil de iluminare. Totusi rezolvarea deplnde in prlmul rind de ceea ce doreste sa redea autorul fotografiei.

Vom face 0 ob servatie cu privire la modul de lucru al aparatelor fotografice cu perdea. Dupa cum se stie, aceste aparate expun pelicula pe zone succesive.

Deci, chlar daca am adoptat timpi mai mici de expunere, impresionarea Intregii supratete a peliculei se face in 1/30 s. Daca imaginea se mlsca odata cu panta perdelei, atune! obieetul de fotografiat va aoarea lungit. Daca lrnaginea se mtsca impotriva sensu lui de rnlscare a perdelei, obiectul de totourafiat va aparea scurtat.

Trebuie sa tlnern seama ca daca 0- biectul este suficient de apropiat ai viteza sa destul de mare, cunosctnd ca mi~carea imaginii este de sens contrar sensului de mi,,!eare a obiectului, se poatesii obtinem deformari aproape caricaturale.

In asemenea cazuri este aproape o· bligatorie aplicarea metodei urmaririi obiectului de fotogra1iat cu aparatul de fotografiat.

Trebuie mentionata posibilitatea de reducere a timpului de expunere cu ajutorul blitzului, care emite lumina In

2 «La Moss», Puieii eprecie condliiile in care a iost fiflcuta fotografia (limp de exounere, diafragma etc.) ?

S.O totoinvestigatie avind ca scop imedial sa ne oemonsireze lnckieniele folografiei moderne

CIJ noile ctiuteri ale srielor

ptestice.

Un sistem concentric de discuri

suqertnd o privire care ne cerceteezs ?

Un simotu joe de forme? seu.ooeie, asa cum ls! oroounee eutorut,

o sugestie de «soeitettiete» ...

4. Argument, soar parea, pentru «lnsienteneu», pentru imeqine« surprtns» ecckienisl. in reaJitate, tnse, realizarea unei esitet de fotografii necesiis -deloc paradoxal

- 0 veritabila «oremedlisre».

Va inviism sa tncerceti 51 sa ne comuntceit, orin fotogra{ii, rezulteiele

intervale de ordinul a 1/500 spina la 1/1 000 s, astfel tnctt, independent de timpul adoptat pe aparat, expunerea ramtne instantanee.

Aceasta este si un defect, deoarece atunci clnd dorlrn sa obtlnsrn fotograTii nectars pentru obiecte cu 0 rnlscare mai lenta, aceasta nu va fi posibil datorita timpului scurt de expunere ijl fulgerului electronic.

Insfirijlit, trebuie sa aratam ca exista procedee de accentuare a impresiei de mi~eare. Aceste procedee se bazeaza pe exploatarea instabilitil.tii compozitionale. Fara a intra In amanunte, Ie yom cita:

- $patiul lasat In fata unui obiect despre care putem afirma ca are un «infata», de exemplu, 0 locomotiva sau un portret sugereaza impresia de mi!?-

care.

- 0 fotografie cu contraste puternice este mai convinaatoare in ceea ce priveste impresia de rniscare dectt 0 fotografie plata. De fapt, aflrrnatia corecta este ca atunci ctnd contrastele sint mici, rniscarea pare atenuata. Pentru a se convince, arnatorul poate Incerca sa faca fotografiiale unor obiecte in mi~care pe ploaie.

- $tiind ca privitorul prime$te impresia de mi$care ori prin neclaritatea contrastelor, ori prin inregistrarea efortului, putem trage concluzia ca de cite ori in fotografie este scos In evidenta, de exemplu, prinplasarea in centri de interes, elementul motor, de atltea ori obtinem 0 accentuare a mi!?carii. Exem" plele elasice de ({elemente motoare» sint mU$chif umani, folile auto etc

15

01

n

Consolidarea conturulul suprafetei A $i B a masti: - vezi «Tahnium» 3/1973 - se realiz eaza practic tre cind folia de cupru pe partea nicovalei prevazuta cu talpa de bovine sau plumb; folosind scuta 7- «saminta» - vom urrnart conturul pe toata suprafata 8 a lucrar!i (utilizind partea mai ascutlta a seulei arnlntite). Treclnd la operetta a 'l-e, reaisctuam Intocmai operatia nr. 1.

La a s-a operatie reallzarn cel de al 2-lea nlvel de tucru, evident, in functie de dimensiunile lucrarii: de exemplu, daca lucrarea este de 1 m/1m,1 mfO,5 m sau 2 m/3 m, cel de a! 2-lea nivel de lucru va fi adincit eu ajutorul seulei nr, 9 (ccchiul haidueului»); In continuare, cu ajutorul ponsonului nr. 2 (csacurea») se va accentua adincitura modelului de pe suprafata B (Iucrind pe A), sub model. in acest caz, sub folia de tabla se va afla nicovala cu partea prevazuta cu cauciuc, urmind sa folosim ponsonul nr. 17 :;:i apoi cel cu nr. 16, pentru a lndrepta modelul adlncit, folosind din nou suprafata de talpa sau lemn a nlcovalei. Utilizlnd ponsonul nr. 7 (esamlnta»), vom contura modelul pe suprafata A :;:1 B, nu lnainte de a-I trece pe supratata de otel sau marrnura a nicovalei,

Operatia a s-a 0 constituie consolidarea nivelulut 2 de rucru. Aceas:z, opemtie se roauzeaza pe supralata de marrnura sau otet a nicovalei, folosind trasorul de profile armat cu penita f; operatia se realizeaza de 2 ori pe suprafata B si 0 data pe suprafata A, retustnd colturile cu ponsonul nr, 16 (<<sageata»).

Operatia a 10-a repeta operatllle 1 sl 7, numai ca timpul de ardere at foliei va fi cu 6 minute mai lung dedt la oparatlile de decalire anterioare.

Operatia a 11-a se efectueaza intocmai ca operatia a 8-a, cu grija de a lasa un spatiu de minimum 12 mm Intre profilul modelat al nivelului 2 :;:1 profilul care urrneaza (profilul 3). Putem com para maniera de lucru a diverselor nivele cu treptele unei scari, fiecare treapta echivallnd cu un nivel de lucru, pe fiecare treapta putlnd desena sau tncrusta orice model dorim.

lnainte de a trer.e la operatia a 12-a, vom reaminti, pentru 0 mai buna intelegere a operatiilor, ca suprafata A a foliel de cupru este suprafata pe care lucram in adincime (suprafata pe care putem efee±ua de

16

12 nivde date, c zre apoi, in faza de fini-

sare, 0 vorn plcrnba eu sau plumb), iar supra-

fata Beste suprafata de baza (suprafata pe care putem contura de la 1 nivel la 3 nivele si pe care urrneaza in final s-o patlnarn),

Consolidarea nivelului 3 de lucru pe supratata B a Ioliel se poate reallza in mal multe variante. Ca ~i In cazul nostru, mergind in «scara» - 3 nivele In [os (in comparatie cu suprafata A care va avea 4 nivele, dar care poate fi dusa pine. la 12 nivele); sau nurnal la un singur nivel, ciocarut eu ponsonul 29,30 sau 31, punctat eu «buzduqanul» (scula 25), hasurat ori punctat eu puncta mari eu ponsonul in cruce. Acestea constituie practic cele doua variante pentru realizarea lucrarllor mici sau mijlocii. Pentru lucrarile de peste 1 mp supratata B poate fi lucrata in faldud, pe adlncirni variabile ce se mtcsoreaza spre centru, operatle care se realizeaza cu ajutorul «seeurii», «ochiului haiducuiui» sl a cioeanului, respectiv seulele 2, 9 ~i 10. Aceste adincituri pot sa ajunga pin a la 10-21 em, Trebuie sa avem grija ca rnansota lucrarii, pe care urrneaza s-o flxarn pe 0 placa de lemn sau plumb, sa aiba 0 latirne mai mare cu 2-3 cm decit adinciturHe realizate pe suprafata B. Aceste adincituri pot f sl ele punctate, hasurate, lucrate in manlera zoornoria, florala, pentru a lntregi sau tmboqatl mesajul artistic al lucrarti, Deci, 0 mica recapitulare: lucram supratata A in adineime :;:1 expunem suprafata B.

Operatla a 13-a: Efectuarea nivelului 4 de lucru a supratetel A. Operatia se realizeaza asemanator eu a a-a, lastnd un minimum de 12 mm intre nivelul 3 de lueru sl nivelul 4 de lucru.

Masca noastra, lucrata la 4+3 nivele de lucru, este suficient de reliefata 9i se lncadreaza perfect In maniera de lucru a basoreliefului. Vom aminti ca putem merge plna la 12 nivele de lucru, sporind slm~ titer sl suprafata de prelucrare a foliei de cupru,

Operetta a H-a: Consolidarea nlvelului de lucru a supratetei A a foliei se reallzeaza cu aiutotul sculei 6 (<<gura de lup» sau «treapta»)$i a trasorului de profile, folosind penitele trasoare «c» $1 «9», lucrindu-se cu aceste scule pe suprafata de marmura sau metal a nicovalei.

Dupa ace<;sta se umple suprafata foliei A cu

smoala, selasa sa se raceasca, ca

trasorulul al penite: trasoere C

reasca contururile fine

pe rsupratata S, pe arnbete pentru a se realize 0 conturare cit mal Faldurlle - de retlnut - se contureaza

3-5-6-10. '

Operatla a 15-a: Se arde folia de cupru $1 se

intr-un vas bitumul folosit la operetta antanoara: < se arde lucrarea, pe suprafata pe care se afla bitumum (suoratata A): se curata de strma reziduurile carbonizate unge cu seusl parafina pe ambele suprafete recontureaza pe ambele suprafete, pe partsa lica sau de piatra a nicovalel, folosind scuta 7.

Operatia a 16-a consta in plornbarea lucrarti, ratle ce se reatlzeaza pe suprafata A a foiiei si

drept seop eonservarea rnodelulul,

Ca tehnlca de lueru, am putea trece la umplerea luerarii eu plumb, dupa ee in prealabil a fost curatata suprafata ee urmeaza a f plornbata; nu vom recomanda insa .. efectuarea aeestei operatu, datorlta toxlcltatlt plumbulul, a greutatii suplimentare cit si a pretului ridicat al tucraril. Recomandarn in schlrnb metoda plornbarll eu bitum amestecat cu cenusa l?i un insecticid solid (praf care se presara pe partea plornbata, inainte ca bltumul i?i csnusa, 111 prealabll cernuta, sa se fi tntanf),

Operatla a 17-a are drept scop realizarea unei coeziunl durablle intre suprafata plombata a lucrarii sl suportul de lemn care, dupa cum am mai spus, trebuie sa fie minimum de 2~ em grosime. Placarea suportului de lemn se realizeaza prtn acoperirea suprafetel sale cu un strat uniform de 2~ mm de biturn top it, operatle care se reallzeaza cu .ajutorul unei pensule, dupa ce in prealabil bitumul a fost topit. Se acopera cu bitum l?i suprafetele laterale ale postamentului (suprafetele ce reprezint1!. in fapt grosimea sa); in fe!ul acesta, una din suprafetele postarnentului va ramine curata, nabltumlnata.

Operatia a 18-a are drept scop realizarea unui corp unitar intre suportulde iernn bltuminat lid suprafata lucrarf de metal, plombata cu bitum. A~ ceasta operatis se poate realize in mal multe veriante, dintre care doua stnt mai dificil de realizat :?i contera lucrarf un grad sporlt de reztstenta Prtmut procedeu se realizeaza prin montarea lucrarii cu partea biturninata pe postamentul de lemn, tntlnztndu-se suprafata follei cu ponsonut 17 (<<degetul») $i POI1- sonu! 16 (<<sageata}». Se bat apol in cuie de arama marginile follei (l?i ea tot de arama) in suprafata ce raprezlnta grosimea postamentulul de lernn. Cuieie trebuie sa aiba eel putin 3 em lungime !?i diametrul de 1-2 mm. Dupa fixarea in cuie de arame a lucrarll de jur-imprejur, se ia ponsonul 4 ({(~iragul lIenei») si cu alutorul unui teu, al unei rigle de lernn, aluminiu sau material plastic, se trage cu trasorui de profile (folosind trasor ul D) 0 linie dreapta.fasrnd 7-8 mm intre marginea lucrarii ~i suprafata ei. Se va raallza astfel un contur complet al lucrarii, Se ia apoi calcatoru! bine tncalzft :;>1 se in cepe sa se calce cu el lucrarea, apastnd usor, pentru a face sa se lipeasca smoala !?i sa formeze corp comun eu supratata de lucru bltumlnata, A 2-a metoda de montare a lucrarii pe un panou de lemn se realizesza eu ajutorul a doua postamente de lemn, de aceeasi grosime sau grosimi diferite. Primul postament beneficlaza de eceteasl operatti ca ~i postamentul de lemn descris anterior, numai ca manseta metalica nu se prinde in cule, ci pur si slmplu se indoaie, acoperind laturile postamentului nr. 1. Vorn avea grija ca manseta sa treaca eu 2 cm peste suprafata postamentului nebituminat, dupa care se bat din 2 in 2 cm tinte de arama, urmind sa 0 punem pe postamentul nr. 2 pe care in prealabil I-am pensulat Cll clei. Se bat apoi in cruce 4 cuie, cit sa patrunda ~i in suprafata de lemn or. 1, dar fara sa patrunda in folia lucrata.

Operatia a 20-a - finisarea lucrarii - consta in reaUzarea diverselor retui?uri de model, cit l?i in indepartarea aceler defec1iuni ce au survenit in timpu! lucrului. Tot in cadrul acestei operatii se monteaza agatatorile, doua sau trei, fiind !?tiut ca 0 lucrare de metal este indeajuns de grea.

Operatia a 21-a consta in acoperirea suprafetei lucrate (pe suprafete diferite sau pe intreaga suprafati)· eLi 0 substanta sau cu mai multe slibstante. anteaplicate simultan sau una elte una, cu scopul de a obtine pe folia de metal 0 nuanta uniforma sau un degrade, sau chial mai multe nuante, in functie de lucrare.

Pentru patinarea lucrari! va yom oferi 0 reteta u!?or de realizat apa distilata 50%, sulfura de sodiu 25%, ote! 25%. Se pensuleaza de mai multe ori cu soiutie incalzita.

Operatia a 22-a are in vedere unele reveniri aSupra suprafetelor ce nu s-au patinat bine, a Inlaurarii patinarii excesive a anumitor portiun!, a punerii al1umitor detalii in mai multa lumina. Aceasta operatie se realizeaza cu ({eartu~ub) pentru retu:;;at. Suprafeteie prea incarcate se elibereaza de patina excesiva, folosind unul din cele 2 capete ale ({cartu~ului retu:?of» (orl capatul eu fibre metal ice, ori capatul prevazut cu guma). Se acopera apei suprafata lucrata cu 0 pelicula foarte fina de ceara de albine ~i se lustruiei?te cu un material flaul?at, dupa ce lucrarea a fost lasata clteva ore sa se usuce. Se ~terg apoi suprafetele pe Cf're IIrem sa Ie amplificam cu capatul retu!ilor prevazut cu guma.

Aid se inchide !?irul operatiilor pe Care Ie implica meralop!astia basorelief. Evident, exista si alte maniere de lucru, dar des pre acestea, in masura in care cititorii i~i vor manifesta interes-ul, in numerele noastre viitoare sau, personal, in discutii cu semnatarul acestor r!nduri (Paul Matei, B~curesti sIr.

Bacau 5, bloc H2 ap.35 of. po~tal 69. . ,

SFATURI PENTRU SCHIORI:

Preqatirea schiurilor pentru prioada de vara, timp in cal€ irebuie bine conservate in vederea tnceperll in bune conditf a unui nou sezon, neceslta in prim!)i rind luarea urmatoarelor masuri:

1. Dupe ultima lor fotosire, schiurile S8 spala cu buretele, cu apa .

2. Cercetarea atenta a schiurilor pentru a se repara rapid eventualele strlcaclunl la canturile de otet,

legaturi ~i bete, .

3. Resturile de ceara se lnlatura cu 0 lama de cut it.

4. Cantu rile de otel, legaturile si suprafetele de alunecare se acopera cu parafina.

5. Schlurlta se pastreaza intr-un loc uscat. Cele contectlonats din metal, din material plastic sl cele de Iernn, tncleiate, nu se string in prese.

6. Bocancii se Ling CLi ceara speciala, se pun pe i?a"nuri i?i se pastreazaintr-un loc uscat !;li raeoros.

In legatura cu afaturile de mai sus, ctteva explicatii supllmentare: Intretlnerea suprafetel de alunecare, dupa ce a fast bine usceta, se poate face cu vasehna, parafina sau ceara spectala pentru schiuri; 'canturite de otel pot fi protejate impotriva coroziunii acoperindu-Ie cu banda adezlva. Nu este lndlcat ca schiurile sa fie pastrats vara In garaj, pe [os, unde este umezeala. Daca nu §e gase$te un alt loc potrlvlt (pivnita, boxa), se poate amenaja 0 polita sub tavanul garajului. Atentlel Presele pentru capetele schiurilor nu se tntrebuinteeza la cele confsctionate din metal, mase plastice, sau lemn (nu dlntr-o bucata).

Bocancii de piele se conserve cu unsoare speclata, sau ceara de alblne, ceara obi~nuita;contintnd multa terebentina, nu este indicata.

1) Spa/area cu apa. 2) Razuirea suoreteietor,

3) Repararea beietor. 4) Repararea canturi/or. 5) Ungerea cu ceara. Cl) Proieieree csnturltor.

STltnLTBIII

• Primul aparat vorbltor numit fonograf (din greaca: [ono=voce $i graphein=lnscriere) a fost inventat In anul 1877 de Edison, vestit fizician $i mare inventator american.

Principiul fonografului a fostelaborat aproape In acela$i timp !ili de francez.ul Carol Cros tot In 1877. Dealtfel. fonograful cu adevarat nu a fost pus la pund dec1t de Edison, deoarece Cros nu a ajuns la un rezultat concret.

in martie 1878, inginerul Moncel prezinta Academiei franceze fonografullui Edison. Dupa terminarea explicatiilor necesare $i demonstratiei practice, intreaga adunare izbucni In hohote de ris, iar pre$edintele Academiei adresa inginerului urmatoarele cuvinte: «Sa va fie rU$ine, domnule, cil ati allut obraznicia sa in$elati adunarea crezind ca noi nu stim ca

sinteti un ventriloc!}) .

Sase luni mai t1rzill, acela~i academician dec lara, dupa 0 noua examinare amanuniitil a aparatului,cael este convins ca «Ia mijloc este 0 scamatorie iscusita, deoarece este cu neputinta de admis ca 0 bucaia de metal sa redeaglasu! omenesc}).

Cu toate vicisitudinile timpului, fata de care Edison nu a cedat, marele inventator a vindut in anul1888la New York pentru mai multe milloane de dolari dreptul de vinzare al fonografului.

• Primele incercari cu locomotivaelectrica au fost faeute la Turin in 1836 de Betto si in Groningen de Stratingh ili Becker, cu un vagon motor.

Cea dintii locomotiviielectrica a fost construita de Davidsohn in anul 1842, iar a doua in 1844 de Little. Cea dintli a circulat multi ani pe linJa eJectrica Edinburgh-Glasgow.

In 1851, francezul Paye construie\lte 0 locomotivaeledrica pentru I!nia BladensburgWashington.

Cum insa toate eceste loeomotiveelectrice ecau puse In mil?care cu ajutoful curentului galva.nic emu prea costisitoare l?i putin practice. In 1819, firma «Siemmens» a construit 0 locomotiviielectrica, care a functionat la Expozitia din Berlin pe 0 linie de Ii 000 de metri, tragind vagoane cu 'capacitatea de 20 de persoane.

In 1889, societatea «Thomson Houston» avea in minele sale din Pennsylvania de mult 0 locomotivaelectrica. Aceasta locomotiva, destu! de u$oara, putea totu~i circula cu 0 viteza intre 9 $i 15 km pe oral

• Primul care a avut ideea construirii unei para$ute a fost vestitul Leonardo da Vinci, care in 1495 spunea: «daca un om are un pavilion lntins de 12 brate suprafata $1 12 brate lnaltime ar putea sa se arunce de ia orice inaltime fara sa-$i ri$te viata».

Prima Incercare de a construi 0 paral?uta s-a facut in 1617. Mai t1rziu, in 1779, dupa cum relateaza 0 cronica din 11i?.3, unul din frafii Montgolfier a descoperit paral?uta sub forma ei de astazi, ded inaintea balonulu! care poarta numele lor. Un alt francez, Sebasban Lenormand, face la Paris experiente cu umbreia in anu11783. EI se arunca de la inaltimea unei case cu doua etaje, avlnd in fiecare mlna c}te 0 umbrela. Experienia a reu!?i!, fara accident. In eele din urma, para$uta a fost inventata In secolulal XVIII-lea. La 22 octombrie 1797, la Paris, Jean Garnerin, dupa ce se lnalta cu balonul plna la 1 200 de metri, se arunca cu 0 para!? uta.

• Primii oameni care s-au ocupat $i de la care ne-a dimas un procedeu· pentru construirea unei rna$ini de seris au fost englezul Mill, In anul 1714, $i danezul Mailing Hansen. Mai tlrziu, in anu! 1843, ,,1 independent de cei doi, mal?ina de scris a fost conceputa de Foucault, care, orb din na$tere, incerca sa gaseasca un procedeu mecanic de scr!s pentru orbi.

Abia insa in 1867, americanui Christopher Lathan Sholes a inventat ad eva rata masina de scris la New York, bazata pe procedeele mal veehi. Dar din lipsa de bani, Sholes a fost silit sa-I?i vinda inventia, in anul 1873, uzinel «Remington», care a inceput s-o puna In eomert In anul 1887.

La inceput, aceste ma$ini se fabricau numa!

In Statele Unite; dar mai tirziu, francezii s-au ocupat de acest prod us, fabricind modele din ce in ce mai perfectionate.

De la aceasta data, fabricarea ma$inii de scris a mers din perfectiune in perfectiune plnaastazi.

DIIA

Este cunoscut faptul ca amplitudinea undei inverse, ce ia nastere in momentul ruperii platinelor delcoului in Infasurarea primara a bobinei de inductie, este eu alit mai mare cu cit este mai mare curentul prin aceasta Infasurare ~i eu cit timpul de rupere este mai mic. Deoarece curentul prin infasurarea primara a bobinei depinde de tensiunea bateriei, famine sA scurtam tirnpul de rupere a platinelor delcoului, creind 0 situatic similara turatiilor mari ale iarborelui cotit, chiar la pornire, unde turatia este midi.

Dupa cum se vede in schema din 1, sistemul

prezentat se compune in principiu releu elec-

tronic realizat cu tranzistoarele T 3 montate

In serie cu jonctiunile EC, pentru a nu fi strapunse de tensiunea inversa de autoinductie ce se naste In lnfasurarea primara in momentul ruperii contactului platinelor, Cit timp contactele platinelor stat inchise, bazele tranzistoarelor Tb T2 ~i T3 sint cuplate la masa autovehiculului (polul negativ al bateriei de 12 V) prin diodele D, si D2, rezistentele Ri, R2, R3 ~ lnfasurarea IV a transformatorului Bazele fiind astfel puternic negativate, cele trei tranzistoare sint deschise $i prin jonctiunile EC ale lor, conectate In serie cu infasurarea primara a bobinei de inductie, circula un curent de 3,5-4 am peri. In momentul ruperii platinelor delcoului, tensiunea negativa de pe baze dispare si tranzistoarele se inchid (jonctiunile Ee prezinta 0 rezistenta mare), anulind curentul (de 3,5-4 A) care trecea prin infasurarea prirnara a bobinei de inductie, Cele 3 infasurari ale transformatorului, montate intre emitor ill baza la fiecare tranzistor, sint astfel conectate inch

atunci cind 1:11fa~urarea IV a transformato-

rului se se induca 0 forlll electromotoa-

re cu semnul pe bazele tranzistoarelor (astfel se

accelereaza procesul de blocare a lor). Situatia este echivalenta cu 0 intrerupere mai rapida a contactelor delcoulu~ marindu-se In acest mod $i foria, electromotoare de inductie din infa~urarea secnudara a bobine~ implicit marirea scinteii create prin descii.rcarea intre electrozii bujiei.

Similar se intimpla ~ fenomenul invers, La stabilirea contactelor ruptorului. in !nra~urarile Y, II ~i In ale transformatorului apare un curent de induciie a cii.rui polaritate negativa este aplicata pe bazele tranzistoarelof, grlibind procesul de desehidere al acestora. (Reducerea rezistentei intre E ~i C se face mai repede'l

Totu~i la pornirea motorului reee, turatia arborelui cotit e mica ~i inertia volantei aproape inexistent;:\. Pentru asigurarea unei aprinderi sporite, in acest caz a fost prevazut oscilatorul local realizat eu tranzistorul T4)comandat prin intrerup1i,toful 11 din cabina autovehiculului C'md 11 este inchis ~j contactele ruptorului deschlse, Tl oscileaza pe free venia, de 300 Hz cu reactiile prin Inra~urarea V a transformatorului intre baza ~i emitor. Rezulta astfel in cilindrii motorului 0 ploaie de sdntei menita sa provo ace explozia amestecului carburant, grabind pomirea.

Daca frecvenia"care e stabilita de induetanta Inta$urarii V a transformatorului ~ de eapacitatea BE a lui T .. , este mai mare, tensiunea indusa in secundarul bobinei de inductie searle, deoarece timpul de stabilire a curentului in infa~urarea primara a bobinei seade, aceasta lucrind in acest din urma caz en un curent mediu mai mic de 3,5-4 A. Cind contactele ruptorului se lnchid ~ tranzistorul T .. este seurtcircuitat,lntre emitor iii colector oscilatia inceteaza Pe masura ce motorul l~i ia turap.c, timpul cit se mentin deschise contactde delcoului se scurteaza ~ numarul scinteilor generate de

18

SISTEMUL DE AMPLIFICARE A PROnUSE iNTRE BUJIEI MOTOARELOR CU A

PREZENTAT MAl SE REFERA

LA AUTO VEHICULBLE TE CU BA TERIE DE

AL CAREl POL NEGATIV ESTE LEGAT

Sf GARAT}] iN SPA NEiNCALZITE iN TIMPUL

oscilatorul T4 se reduce, moment in care se poate intrerupe contactul 11> trecind pe aprindere electronica obisnuita, Pentru utilizarea integrala a energiei produse de releul electronic comandat de oscilatorul T 4 se pot scurtcircuita rezistentele de balast R4 si R5, care sint montate in corpul bobinei de inductie ell rol de limitare a curentului de trecere prin contactele releului P (normal deschise), actionat tot din cabina, intermediul butonului Bll de tip sonerie (normal chis). Releul P poate fi de orice tip, de preferinta de gabarit mic, montat in caseta releului electronic si cu contactelecalculate pentru un curent de 1 A. Releul se va atrage singur la tensiunea de 12 V.

Transformatorul Tr se va executa pe miezul ~ carcasa unui transforrnator de difuzor de radioficare 0,25 W, tole E A6,5 x 13 mm grosimea pachetului, montate intretesut. Intii se va bobina in.fa~urarea IV, constind din 50 de spire concsctor de cupru-emailat ¢ 0,75 mm, Urmeaza peste un strat de hirtie parafinata sau matase vegetala uleiata jnfii~i1rlirile I, II si HI, bobinate simultan cu 3 fire paralele, din conductor de cupru izolat cu email si matase, eu diametrul de 0,1 rnmj avind cite 50 de spire fiecare,

Peste aceste lnfasurari se mill pune 0 foita izolanta ~i apoi se bobineaza tnfasurarea V care contine 150 de spire. In cazul cii. se dispune de un releu electromagnetic, a carui bobina este calculata pentru 0 alta tensiune decit 12 V, aceasta se poate reface, reducind numarul de spire cu raportul intre tensiunea pentru care e calculata bobina ~i tensiunea de 12 V a bateriei ~ multiplicind sectiunea conductorului cu acelasi raport.

Pentru motoarele mici, in a carer baie se aflil. ulei cu viscozitate scazuta (de iarna), se poate renunta Ia oscilatorul realizat cu T 4 ~i la releul ajutator P. in acest caz, montajul de aprindere electronica descris va avea schema simplificata prezentata in fig. 2 Transformatorul Tr2 este similar eli Trl, mai putin inra~urarea a V-a.

Deoarece in timpul functionaru puterea electrica ce se dezvolta pe cele trei tranzistoare ale releului electro-

Fig. 2

tSPRE ROTORUL OiSTl'liBUiTORUlUI

RS-2U eOBli'lA Of
!It 3!JW INGuen!:
TI'2
RuPrOllUL
DELCOUlUi
4
e I

"'---1

~

J

-rI 12.Vi

I .J..,

. ,+r

CHEIE OE~

6 CONTACT _J

n

m

nic este mare, acestea necesita radiatoare termice sutident de mario Confectionarea radiatoarelor este prezentata in fig. 3. Radiatoarele se pot realiza prin turnare dill aluminiu sau bronz, prin aschiere, la fr.eza eau ra boteza, in ultima instanta chiar din otel, In acest

caz, portiunea pe care se monteaza tranzistorul va fi gruntuita Wu cositor, pentru a Impiedica depunerea stratului oxidant, care este izolant termic ~i electric. (Radiatorul constituie contactul de colector al jranzistorului,) Radiatorul se poate realiza si conform fig. 4, din tabla de alama, aluminiu, cupru sau chiar fier, de 2,5 mm grosime, indoita la 90~ Placile detasate se vor asambla eu nituri, suruburi sau prin cositorire ori sudare. Tot astfel va fi montata ~i aripioara centrala de racire.

Tot ansamblul releului electronic se va menta intr-o curie paralelipipedica realizata din imbinarea a patru bucati de textolit sau lernn tare, gros de 6 em en di-

I
'E 595 o N

1

Fig.4

mensiunile: doua de 190,5 x 28 mm si doua de luO x 48 mm (gros de 2 mm) imbinate intre ele eu suruburi M3 x 10 cu cap innecat, conform fig. 5 (filetul se ana in placile groase de 6 em). Cutia este impartita in interior in trei cavitati de alte doua bucati de textolit gros de 6 mm, avind forma a doua dreptunghiuri simetric unite prin una din laturile mai lungi de 100 x 20 eel de sus si de 88 x 28 eel de jos, in care se practica filetul M3 pentru suruburile de fixare de peretii cutiei. Fundul cutiei consta dintr-o tabla groasa de 1-2 mm.prevazuta cu urechi de prindere (fig. 6), flxat tot cu suruburi M3 x 10.

in cavitatea centralaacutiei se va menta transformatorul (spreunadin laturileilungi).Jn aceeasi cavitate, spre latura opusa trllD:sformatorului. se va instala tranzistorul T2 pe placa de r1icire, fixata tot cu suruburi, Pe· aceea# rata laterala sevor monta bornele (~uruburi M5 x 20) perltruconectarea in instalatie a releului electronic. Pe dreptunghiurile mid ale pllicilor intermediarese Vor fixa piesele electrice ale releuluL lipindu-le cu cositor de cose nituite. Tot pe una din aceste placi (partea spre ca vitatea din margine, Iinga latura cu borne) se va monta releul P. Sornele butonului 8, §i ale contactului PI spre Rs se vor monta pe fata laterala a cavitatii in care se afla releul. Tot ansamblul blocului eleet~onic de aprindere se vede in fig. 6. Oeoarece din cele trei tranzistoare ale releului electronic primul (T 1) suporta pe jonctiunea lui BC cea mai mare parte din amplitudinea tensiunii inverse inainte de montarea tranzistoarelor in releuI electronic acestea trebuie selectionate din punet de vedere al calitatii lor eu aparatul de incercat, a carui schem1i este prezentata in fig. 7. Aparatul alimentat din bateria de 12 V prin intreruplitorul II cu contacte calculate pentru un curent de 10 A (poate fi un intrerup1itor pachet tripolar sau monopolar, paco, din cele folosite la ma~inile de spalat rwe) contine un ruptor realizat eu 0 pereche de platine de la ruptorul auto, actionat de electromotorul M, pe al c1irui ax este fixatil 0 cama (plitratil sau hexagonala, daca turatia motorului este mai scazuta). Motorul M poate Ii de tipul celor folosite la injectoarele de aer cald In caroseria autovehiculelor sau in ultima instanta 1m motor~ de la un ~tergator de parbriz care, a fost scos din uz in urma defectarii angrenajelor rerluctoare de turatie. Turatia motoruJlli M

Fig. 6

1

poate fi reglata in limite largi prin potentiometrul R, (de orice tip), care la rindul sau, variaza tensiunea pozitiva (fata de colector), aplicata pe baza tranzistorului Tl (montat pe cutia metalica care Ii serveste ~i drept radiator termic).. Rezistenta de trecere a jonctiunii EC a tranzistorului T 1 este montara ca repetor pe emitor, eu atit mai mare cu cit tensiunea pozitiva aplicata pe baza este mai mare. Aceasta tensiune se obtine din

divizorul Rezistenta Rs are rolul de ~ limita

curentul in cazul ca sUi coborit la capatul inferior

pe schema cursorul potentiometrului R, (turatia maxima).

Ansamblul T 1> Rh Ra poate fi inlocuit la nevoie cu un reostat bobinat din . nichelina de 0,8 mm diametru, calculat pentru un curent de 1,5-2 A iii eu 0 valoare de 300-500 n., montat intre punctul E si C (in locul tranzistorului T 1 ~i cursorului legat la punctul C). Gradarea scalei potentiometrului R, (sau a reostatului) se face in rotatii pe minut corespunzatoare turatiei motorului auto, conform indicatiilor turometrului auto. Scala se va grada in puncte, logaritmic, corespunzind turatiilor de la 0 (capatul de sus al lui R1) pina la 10000 rolatii/minut (capatul de JOB al lui R1).

In rest, aparatul de incercat consta dintr-un etaj al releului electronic de aprindere descris mai sus) in care functioneaza tranzistorul de incercat, montat intr-un regim in care solicitarea este mai mica datorita rezistentei aditionale R4, condensatorului C1 ~i rezistentei R2. Acest montaj permite astfel incercarea tranzistoarelor f1ira placa de racire ~i f1ira pericolul de a se deteriora la proba,

Transformatorul Tr3 se va confectiona similar eu celelalte transformatoare, pe un miez de la transformalorul difuzorului de radioficare de 0,25 W (E 6,5 x 13 mm). Infasurarea I contine 50 de spire conductor de cupru izolat cu email sau cu bumbac sau eu email plus matase de 0,1 mm diametru

tncercarea tranzistorului montat la bornele E.Re. prin intermediul a 3 fire din conductor flexibil litat din

VLPY - 0,75 (tipul folosit la electrice' auto),

terminate cu cleme crocodil, consta della masura-

tori al carer rezultat se citeste de curent continuu realizat cu (sensibilitate 0,1-1 rnA) ~i calculata pentm ca devialia maxima sa fie corespunzaloare unei tensiuni (scale divizate ill 5) sau 300 V, pentru scale divizate

(CONTINUARE iN PAG. 23.1

in 15 sau 30. (Ansamblul rnA si R7 poate fi inlocuit cu un multavi montat pe scara de 250-300 V curent continuu) Prima masuratoare se face in felul urmator:

Se monteaza tranzistorul la bornele E.D. c., caruia i s-a adaugat inca un rind de contacte suplimentare sau un comutaior de radio ell 3 x 2 pozitii, se pune comutatorully(de acelasi tip eu III ill pozitia A si lnchide I,. Reglind butonul lui R, pentru 0 turatie (2 000 de rotatii/minut), se citeste tensiunea medic cu care se incarca condensatorul C2, tensiune care este proportionala cu tensiunea inversa de autoinductiece apare la bornele infasurarii primare a bo binei de Tnductie in momentul ruperii contactelor platinelor de catre cama de pe axul motorului M.

Condensatorul C2 se incarca cu aceasta tensiune prin diodele 0, ~i O2 si se descarca incet prin bobina mobila a lui rnA si R7. Tranzistorul incercat, pentru care mA va indica cea mai mare tensiune la aceasta proba, va fi montat drept T! in blocul de aprindere electronica, tranzistorul care va indica 0 tensiune mai mica decit T 1 va fi T 2 si, similar, T 3 va indica 0 tensiune ~i mai mica declt T 2' Cu cit e mai mare tensiunea indicata de mA cu atit e mai mare factorul de amplificare al tranzistorului probat. Tranzistoarele care indica 0 tensiune de 140 V nu pot fi montate drept T I si cele ce indica mai putin de 120 V nu pot fi utilizate in blocul de aprindere electronica, deoarece, in loc sa amplifice curentul de rupere, ele vor rnicsora curentul de ""ontact" prin rczistenta jonctiunii E.C., iar pc de alta parte montarea in alta ordine a celor trei tranzistoare decit cea indicate.

functie de tensiunea ar duce la distruge-

rea tranzistorului T, T 2) de curentul mare invers

pe care 11 va primi de tranzistorul urmator cu factor

de amplificare rnai marc.

A doua incercare consta in rnasurarea caderii de tensiune pe jonctiunea E.e. in timpul cind tranzistorul este deschis. Pentru aceasta se cornuta 12 in pozitia B, astfel contactele ruptorului sint scurtcircuitate, rezistenta de balast R4 eliminata din circuitul miliamperrnetrului si miliampermetrul impreuna cu rezistenta aditionala R6 formeaza un voltmetru de curent continuu cu deviatia acului pe toata scala, corespunzatoare unei tensiuni de 1-1,5 V (si in aces! caz poate fi montat un multavi pe scara corespunzatoare). Se cite~te astfe! pe scara miliampermetruilli caderea. de tensiune pe jonc-

CONTACT MASA Buiil:'

Fig. 7

R4
lOR
15W
RS- ~
2Q.3Q
BaBiNA
DE IN-
DUCTiE fo

,.., £ C iNOicAC) TOR

RIGLA GRADAfA

ViZ.OR OE sTied"

+
/ E B C
/
j@) @) @) @) @) Fig. 8
1 4 6 19

lneinte de oriee. evident, un excelent eoeret de gimnasiica; In ace/as; limp, tnse, o piesa outtnd Inlocui cu succes trsdiiionetut euler, Inviorlnd - s! tnitnerind

tnir-un rei oriee

vestlbul ciasic, oriee rei de oticiu.

I f j

I

La Inceput a lost doar obisnutts «mesce» pentru chluvei« (existents in comert); lupta pentru speiiu! utilizal inlensiv, mai ales in buceierlil» mici, nu s-a oortt aiei. in [otoqrefl»: un mie euler de steranre si - printr-o simp/a retire

- un dulepior secret,

de cea mei diverse utitizere.

N'O

Incepind cu ocest numdr. obisnuiteie pagini de «coniott cqsnio) se af1d din nou la dispozitia cititoriior no~tri.

Nu pentru articote lungi, teoretice, ci pentru a ne comunica reciproc, prin intermediu! unor fotografii, a unor simple schife, modut in care am ~tiut - sau am incercat doar - sa ne mobilam «coitu! nostru», birou), camera de luau, pe scurr, sa ne faeem eft mai pgreabilii coso.

In ocest numar, ca 0 deschidere a acestei discutii «video», citeva din sugestiile unor revist» de speciaiitate, ~i, implidt,preferinte/e ... graficienilor no~tri.

A~teptam scrisoriie dv!

lntr-un vestibui cu 3-4 In care ampfasarea unui masiv er ingusta simtitor spaNul de trecere, ouieii imorov iza cu succes un tntreo pereieeuler.

.. Culoeree. evident,

tine de gust s! nu trebuie sa conlrezice flagrant embisrue.

Prezente in toete cete ire! schite de ((p_e,,!le-cu_ieo), usa - chiar si atuf}cl ctna r,!sp~nde, eventual, sore o slmp:a bucatane sau ar fi use unui obisnuit du!ap. ~n perete - se peste mcad~a. fara diflcuftate in eceests aoreesu«: «patti de culoare»

Pentru ca flu! sau tiice dv. sa se poata urea oriclnd in piitu! - pentru a evite, rna! ales, perieuloasele escetedsri "pe cont propriu» ale cetor oremetur tndrianett .- a soluiie iruientoese, orectics $1, mal ales, absoJut.:. pedagogica.

Bibliotecile pivoterite, rotative, nu mal stni de mutt 0 noutete. Revista «Selbst» ne sugereaza

tnss 0 ingenioasa ulilizare a unor elemente din plastic, inlocuind oarecum

Evident, pare un true toioqretic ... in realitate, insa, asa ar eret»

- vezute de sus-

obisnultele mese de sutreaer!e .... atunci cind sin! ornate . mai puiln conventional s),

din nou, nu re{uziJ. culoarea.

o simp/a /ada de r ute, un cuter puiin modernizal, dar - mai pres us de uti!izarea

sa imediata - 0 noue pJedoarie pentru mutts euioare in casa,

Un perete verde in tens armonizat excelent eu intreaga ambian te, st 0 perdea depeslnt: deschiderea oroprlu-zise a [erestrei.

Un pat ingust. raba/abi!, incorporat intr-un obisnuit modui

de biblioiece (tip «Dana», bunaoara): odet« ridieat. bibttotece

se iniregeste, se recistia« spstiul.

. e1.egind un condensator de O,lJ.l.F la 0 sursa de tensiune de 20 V (fig. 1 a), apoi in locul sursei legind urs condensator de 0,9 flF, ce valoare a tensiunii va indica voltmetrul?

O,1,)ol F O,l)J..F

~~cS:J

• Care va fi valoarea tensiunii indicata de voltmetru?

10.0. iH

t;~ I~J

v

ce caz valoarea tensiunii condensatorului este mai

mare de V $1 ell cit?

cit K va a carui tensiune de este 90 V?

A vor fi folosite cum vor fi montate in asa fcl incit bateriile sa nu se influenteze

~ T ~" T

zz

Ing.NICOlAI: BIAlOKUR

• Tsuki-waza lnglobeaza loviturile ~i contraloviturile directe executate cu rnernbrele superioare. in functle de punctul vital vizat, se 10- veste in tsuki cu seiken, hiraken, ippon-ken, telsho, nukite etc. lndiferent de suprafata de soc foloslta, tehnica proprtu-zlsa rarnine aceeasi.

It in tsuki «arrna naturala» descrie 0 tralectorie rectilinie (sau chiar circulara), pe parcursul careia «arm a» se roteste din exterior spre interior cu 90'" sau 180". Aceasta actiune de insurubare are un efect multiplu: stabilizeaza «arrna» pe traiectoria sa, Ii mareste viteza si-i .confera o mare forta de penetratie la impact. In acest sens stnt remarcabile performantele atinse in tsuki-waza de maestrll japonezi: 0 viteza de

@I in continuare vern msrsta asupra loviturii dlrecte de pumn (seiken-choku-zukl}, deoarece aceasta tehnica eonstituie principiul de baza al tuturor tehnicilor tsuki.

13 m/secunda ~i 0 forta de 700 kgf d

impact!

e Prlnclplu: purnnul (setken), mlscare de piston, loveste direct nul sagital-rnedian al propriulul corp,

71'1 rnlscarea sa 0 traiectorie rectilinie roteste din exterior spre interior cu

• Oeser-iere: - Adoptatl pozitia Hachiji-dachl ; plasatl

nul drept, in supinatie, la nivelul soldului

~i intindetl inainte, la nivelul chudan, sting in p ronatie (fig. 2 a, 3 a).

- Loviti direct inainte cu purnnul nivelul chudan, insurubtnd purnnul pe sa cu 180°.

- Simultan retrageti purnnul sting soldulul sting, rotindu-l din interior spr

rior cu 1800 pe 0 traiectorle rectiiinie Aceasta miscare, denurnita Hikite, se cu 0 for~a ~i viteza egalecu forta ~i viteza Hikite perrnite utilizarea fortel de rea rind astfel forta lovlturll Ia impact ~i la mentlnerea corpului Intr-un echi deoarece muschii efectueaza efortu

simetrice.

- La impact pumnul drept este in

iar purnnul st.l'ng In supinatie, B lotios ~i paralel cu solul - form un unghi ascutit (fig. 2b ~i 3b).

Obsel"'1a~ii. in tot tirnpul bustul nerniscat, perfect vertica' frontala, Men~ineti umerii relaxati, supf borit]. Deplasatl coatele razant cu corpul, impact tncordati la maxim muschii abdominali, muschii pectoral], axilele ~i muschf bratelor, Concentrati tot potentialul energetic at corpului in purnnul eu care loviti exact in momentul lmpactulul. La impact explrati scurt ~i puternlc, facllittnd astfel lncordarea musculara, Dupa impact relaxatl-va (cu exceptla muschilor abdorninali ce trebule rnentlnut] sub 0 lejera tensiune) ~i insplratl profund, Resplratia esteabdomtnala . Executati choku-zuki .cu decizle klme, in spiritul unei lovituri unice .

• Am deserts mal sus lovitura directa de pumn la nivelul rnljloclu (chudan-selken-choku-zuki ). Similar se loveste la nivelul superior (jodanseiken-choku-zukl] ~i la nivelul inferior (gedansetken-choku-zukt).

ORilONTAl: 1) Stiinta care se ocupa eu studlul miscarii corpurllor In aer $1 Oil mtscarf aerului in jurul corpurllor; 2) Instrument care servests la determlnarea unqhiului ell care este lncllnat un avion fatii deplanul orizontal; 3) Mi$eare repetata - Cabina avlonulul, In care stnt amplasate toate comenztle de zbor; 4) Raid, poate fi 51 avlatle - Extrern itaWe eleroanetorl - Vira pe centrul 5) Culoare necesare 101 atertzare - Calla

- Plasata pe fusela]: 6)

de trepte In vederea unei •

7) s-a lntcrsl - Local itaii 8) lnceput

legiinare! - Avloans; 9) Drept - Tras ... in balon=--

Tunel! Botut reactorutul - Pertoada de tlrnp .-

BUll pantofi; 11) Rezer\lilt- Viseaza sa

cine! va f mare; 12J' Inlocuitoarea avioanalor, Vazut In «Aeropcrtul» - «Ctrma» avlonulul; 2) Aparat ell decolare verttcala: 3) Schtmbars de dlrectie - Unda sonora in urrna reactcarelor; 4) Coada de avionl - Animal mamlter, ell numsts caruia si-a denumit T. Vuta aparatul sau- Pilote! pe iaturiJ 5) lnstalatie pentru repararea navelor - Capets de elice! - Cerul brazdat de avioans: 6) lublt (ad.), _ Impiedicii vizibilitatea piiotului - Statie intermedtara; 7) Nervos de 101 tnceoutt -Intra in cornpunerea aliajelor ' (sirnb) - Sine articulat - Are un ecran redus (simb.): 8) Parasutat (fig.) - Zis; 9) Localitate in U.R.S.S. - Decolat (fern.): 10) lnceput de clreserl - A nu mai sti nlmlc - Element de asarnblare a parjilor components ale avionului; 11) Unghiul rnasurat la bordul unui avion dlntre axa longitudinala a avlonulul :;;1 directia catre un post de radioemisie terestru - Nive! initial; 12) Avionul In sine $I ... ! - ... propulsorul Iul,

Dh::~ionar: MRIN=localitate in U.R.S.S.

APRINDEREA ELECTRONICA

SOLUTII PRACTICE

(URMARE DIN PAG. 19i

tiunea E.C. a tranzistorului incercat. Daca aceasta tensiune este de 0,1--0,25 V, tranzistorul se poate menta in blocul de aprindere tara radiator. Daca tensiunea este de 0,25-0,45 V, se vor monta ell radiator, iar acele tranzistoare pentru care tensiunea indicata la aceasta proba este mai mare de 0,45 V nu se vor folosi in blocul

de auto, deoarece puterea disipata pe eJe nu

va putea fi radiata si deci se vor deteriora repede

in urma supraincalzirii,

Aparatul descris mal sus poate incerca si calitatile unui bloc de aprindere auto complet realizat, Dealtfel, este chiar indicat ea sa se rodeze .Ja rece" blocul de aprindere, tnainte de a fi montat pe autovehicul,

Pentru aceasta se va pune comutatorul X2 in pozitia A ~ se va conecta tot ell clemc crocodil ~i 3 conductoare VLPY-2,5 blocul realizat la bornele 1-4-6 (cifrele corespund CI.I bornele din schema blocului de ~nrmc!"!r"l

Mal lntn se va lnchidc I, si se va apropia elec-

trodului mobil, al carui buton este prevazut cu ac indicator pe scala gradata in em, pina ce apare scinteia intre cei 2 eleetrozi de proba (confectionati din slrma de otel de 3-5 mm diametru, ascutiti la capete), Unul este prevazut cu filet de reglaj al distantei intre virfuri in limitele 5-40 mm, iar celalalt electrod that pe 0 placa de textolit sau plexiglas, departe de alte ansamble ale aparatului, ~i de partea opusa virfului se va menta un capac de bujie capabil sa culiseze 5-10 mm pe electrod, fiind tmpins de un resort spiral.

Dad la 0 turatie medie a motorului M scinteia vizualizata prin geamul de plexi gradat este mal mica de to mID, blocul de aprindere nu-si va aduce aportul scontat.. Un bloc de aprindere bun asigura 0 scinteie de .. .14-18 mm la asemenea turatie a motorului.

In aceasta pozitie, reducind la minimum turatia motorului M, se poate vizualiza ploaia de scintei generata de oscilatorul local realizat eli T 4, inchiztnd provizoriu contactul 11 a! blocului (scurtcircuit intre bornele 3 ~ 4 ale bloeului) sau chiar aportul socului de pornire atragind releul P prin scurtcircuitarea bomelor 5 ~i 6 ale blocului, Dad la pornirea motorului cu ploaia de scintei se observa marirea avansului la aprindere prin lmpingerea puternica inapoi a arcului manivelei sal! pinionului demarorului, se va micsora C;·:schiderea platinilor Ia 0,2--0,3 mm,

Urmeaza probarea functionarii de durata a blocului de aprindere, Pentru aceasta se vor deplasa la 25-30 mm vlrfurile de proba, Se va introduce 0 bujie in capacul de bujie aflat la capatul electrodului fix de proba.impingind apoi cu mina scoaba din tabla groasa de 1,5-2 mm care mentine contactul intre corpul bujiei ~i masa aparatului, La probarea functionarii de durata a blocului este neaparat nevoie de montarea bujiei, deoarece virfurile reglabile de proba s-ar deteriora si bobina de inductie in gol s-ar strapunge.

en 12 in pozitia A, Inchizind pe 110 se porne~te instalalia pentru functionarea normala. (Bloenl de aprindere conectat Ia bornele 1-4-6, I deschis, Bj desehis ~i bomele E.B.C. libere, tura~ia motorului medie.)

Se lasli sa functioneze astfel timp de 30 de minute blocul ale carui tranzistoare au fost montate lara radiator san 0 ora blocul eu tranzistoarele montate cu radiator. Dupa treeerea acestor timpi se veri fica temperatura tranzistoarelor. C(1e ce se inc1l1zese peste 30-4O"C vor fi schimbate, deoarece nu VOl' rezista la funcponare indelungata.

Tranzistoarele din bloeul de aprindere pot Ii de orice tip care rezista Ia un curent de colector de minimum 5-6 A, 2 SB 124,2 SB 125, 2N 456, P 210 sau pot fi IDontate ~ cite doua tranzistoare paralel de tipul EFT 212, EFT 213 san EFT 214 (cite doua pe acela~i radiator, construit corespunzator), cu condi~ia ca la probele solicitate sa rel1eete caracteristici perfect egale.

Aparatm de masura descris mai sus poate Ii constrnit intr-Q eutie de tabl1i, groasa de 1,5-2 mm) ale carei doua fete laterale (eu borne) sint din textolit sau scindura groasa de 6 mm. Pe 0 fata lateralli, metalica (fig. 8~ se vor monta doua glisiere pentru scoaba de prindcre a bujiei. Dimensiunile cutiei prezentate in fig. 8 depind de piesele folosite.

Rezistenteie Rb R2, R" In circuitul bazelor tranzistoarelor bloeului de aprindere,se vor eonfectiona bobinind simla de nichelina, constantan san manganina (de la re\!ouri electrice) eu diametrul de 0,25 mm (sa reziste la un curem de lucru de 0,3 A), pc corpul ceramic ru unar rezisten~e chimice de 2 W. Capetele conductorului rezistiv V(Jf Ii legate ~i eositorite de capetele rezistentei chimice.

Functionarea ge)1eratorului realizat eu T 4 poate fi

verificata autovehicul, ureehea de bobina

de dnd se aude corespuuzator frecven-

lei de Pentru redueerea freeventei se va monta

C1 paralel pe !nla~urarea V 3 lui Tr ,.

Vladimir Procopov propune construirea unui suport pllabil pentru sustinerea autovehiculelor in tlrnpul reparatiilor.

Suportul pliabil este format dintr-o placa or izontala prevazuta, de-a lungul laturilor cu cite 0 bordure verticala a, in care slnt practicate clte un canal orizontal b. La capatul din dreapta, conform figuri! , pe plata orizontala 1 este fixata lateral cite 0 rnontura 2, de a carei rarnura verticala este prima, prin cite un bolt de articulare 3, o rarna cu contravlntu ire 4. Partea su perioara a ramei cu contravlntuire -4 este lrnblnata, printr-un ax de articulare 5, cu 0

placa de sustinere 6 cu partes superioara a unei alte rame

cu contravintuire 7. cu contravlntuire 7, la rlndu] ei,

pe placa orizontala 1, capatul sau inferior,

cu a doua bolturi de culisare a,care au posibilitatea sa culiseze III canalele ortzontale b, spre a p ermlte suprapunerea ramei ell contravintuire 7 pe rama 4 ~i plierea acestora peste placa orizontala 1. Pentru protejarea corpur ilor sustinute, placa de sustinere 6 este acoperita cu un strat de cauciuc 9.

Pentru folosirea suportului pliant, acesta se depllaza prin ridicarea placii de sustinere is din po:zi1;ia pliata, conform flguri! 2, pina cind boltu rile de culisare a se deplaseaza prm canalele b ~i ajung la capatul din stinga lor, fapt care corespunde cu pozi\:ia suportulul din figura 1. Dupa ce s-a ridlcat autovehiculul, In dreptul unei roti, cu ajutorul unui mijloc adecvat, de exern-

cu un eric, se a~a:za suportul sub axul rotii, apoi se coboara crlcul pina cind aceasta parte a autovehlculului se spdjina

pe suport.

~ Restriqiile bugetare care afecteaza in mod serios N.A.S.A.,incepind chiar cu anu11974, se refera la toate programele spatiaie americane; astfel, celebrul plan pentru lansarea naverei spatiale - aparat cosmic cu echipaj, la care ambele etaje sint recuperabile - l~i va amina prima lansare pina in 1978 sau chiar 1979! Apoi se renunta total la ambi~iosul program HEOS, observatorul astronomic orbital, destinat studierii particulelor cosmice cu energii inalte, satelit pentru care se deschisese deja firmei «TRW» un contract de 70 de milioo.ne de dolo.ri, restul pin a 10. 250 fiind e~alonat pina in 1975, considerat an 0.1 lansarii acestui satelit de peste 4 tone. La fel de lovit este programul pentru satelitii ATS, destino.ti cercetarilor tehnologice; dad! ATS-F se lanseo.za in acest an, u rmatorii sint sisto.ti. Programele cercetari lor spatiale nucleare sint de ~semenea total oprite. Singurele programe inca neafectate slnt: coopero.rea sovieto-americana «SoiuzApollo», programul SKYLAB ~i lansarile navelor «Viking» spre Marte ~i «Mariner» spre Jupiter-Saturn (1977) !

'II Echipajul american care se pregate~te pentru experientele comune «Soiuz-Apollo» este format din Thomas S. Stafford, comandant, astronaut cu vechi state de serviciu, Donald «Deke» K. Slayton, membru din prima serie in grupul astrono.utilor, ~i novicele Vance D. Brand.

• Presedintele Asociatiei mondiale «Scoala-instrument al' pacii» care a primit nu de mult 'drept cadou de 10. N.A.S.A. un esantion de rodi lunara, a anuntat vinderea e~o.ntlonul~i la licitatie, pentru fjnan~a;ea Ui1ui program de invatamint ~i a construirii de ~coli In unele tari in curs de dezvoltare.

@ Rocil~ portocalii, mal precis de culoare «whisky», nu sint at!t de tinere cum anticipa astronautul Schmitt; ele sint vechi de milio.rde de ani ~i sint acop~rite eLi numeroo.se sferule fine de sticla,bogate in zinc. In oriee caz, de~i nu se exclude ipoteza vulcanismului, ideea emo.natillor de apa a dizlIt!

CA

ECE E IS DE

TElEVI i Ulf

Oe eurind a aparut In Editura tehnid.

roasa lucrare sub titlul «Receptia emisiunilor de televiziune in UI t» al carul autor este

E. Statnic.

Lucrarea con~ine informatii asupra undelor decimetrice, a constructiei ~i antenelor, cablurilor ~i fiderilor -

Remarcabile sint capitale!e in care cititorul face euno~tinta cu.elementele de circuit, blocuri ~i tel-mid utili:zate 111 construqia televizoarelor ce recePtioneaza emisiunile transmise UIF, precum ~i metodele practice de adaptare :0 tele-

vizoarelor existente pentru ben:zile IV V.

Pronun~atul caracter practic al lucrarii (aparuta in dOlla volume) este un indrumar ~i di!au:za intr-un important domeniu al radioelectronicii pe care redaC\-ia noastra 0 recomanriii cititorilor sai electroni~ti, amatori sau

DIEZlEGARIEA IOCULUI i:;>IN NUMAII'IUL TII.ECUT

ORiZONITAiI..: I. F<lt"lIrOlfiere; 2, Iris - Alb- 3. Liea. - F - Pete; 4. TZ - l\Iegativi1I; VIA - 04:: - XS; 6. 1.II,,;versal; - A; 7, iIIla.it; II. V - I'1t - Alii" - A,,;; 9, OAAlida,,; HI, - Oita; 11. 1..<11" - T; 12, Arc

pozit iva ~i celalalt capat la contactul 8 al soclului.

TOMESCU VALENTIN - Timisoara

. Adresati-va cooperativei de reparatii radio-TV din orasul dv. Eventual incercati si la un ser~iciu de metrologie un'ei Intreprtndert.

BAlASKO :;'TEFAN - Baia Mare.

Tubul electronic de care arnintit! este rnontat ca amplifieator de frecventa interrnediara. Poate f inlocu it cu rubul EBF 2.Rezultatele vor f rnultumttoars.

rialele aparute In acest nurnar la paginile auto service.

ALEXANDRESCU V. GIt tina

RadioreceptoruJ portabiJ "<;inot7_K.,1 este constru it du pa 0 schema ~i poate receptiona gama undelor medii ~i undelor scurte (in doua benzi).

Furnizeaza 0 putere la iesjre de 350 mW si 0 banda de frecventa cuprinsa lntre '100 si 2 500 Hz.

Se alime'ntez\za cu 0 tensiune de 9 V, avlnd un consurn de 75-80 rnA la terea normnala.

DANESCU M!HA!

Mi Va reccmandam sa consultati mate-

la cre$te ate nuarea reduce etectut o scllatoru-

garceie scurte.

schema esie realizata cu minusul la masa, inlaturtndu-se in felul acesta alimentarea fiJtre a colectoarelor

din etaiele de frecve nta radio si frecventa intermedlara.

Stabilitatea' terrnica a etajului final audiofrecventa este asiaurata de rezrstenta din emitor pe care se produce reactta negalivii, totodata aceasta reztstenta are si roluJ de a lirnita puterea maxima debitata de acest eta],

Tranzistoarele AF 115 pot fi Inlocuite cu EFT-317, iar OC 817 cu EFT-319.

c« ocazza la nasterea

al:e:lilun rlumai" au colaborat:

M.

PETROPOl, fiz.

F. ZAGANESCU,

cum ~'l un

o

marcd cu vignetii prezi,> pe care-l re-