Proiect

mbuntiri funciare

Facultatea de tiine ale Naturii i tiine Agricole

Specializarea: Agricultur IFR

Anul II, semestrul II

Grupa format din studenii: Mrleneanu Victor-Marian

Sivriu (Mrleneanu) Nicoleta-Laura

 ZONA VIZAT ALIMAN (CONSTANA)
Aliman este o comun n judeul Constana, Dobrogea, Romnia, format din satele
Aliman (reedina), Dunreni, Floriile i Vlahii. Localitatea de reedin este situat la o distan
de 97 km de Constana i la 30 km S de oraul Cernavod.

Satul Adncata (n trecut Polucci) de pe teritoriul comunei Aliman a fost desfiinat prin
decret prezidenial n 1977.

Amplasarea n cadrul judeului:

Comuna este asezata in sud-vestul judetului la 4415 latitudine nordica si 2740

longitudine estica, avand urmatoarele vecinatati:
Nord - comuna Rasova;
Sud comuna Ion Corvin;
Est comuna Adamclisi;
Vest Fluviul Dunarea.
Pe teritoriul comunei Aliman se mai gasesc si baltile Mirleanu (administrata de Pestom
SA Constanta) si balta Vederoasa.
Punctul fosilifer de la Aliman (rezervatie)
Situata in Dobrogea de Sud, langa comuna Aliman, in Valea Urluia, rezervatia ocupa o
suprafata de 14,62 ha si adaposteste lacurile Sarpul si Vederoasa.
Rezervatia are o mare valoare stiintifica, fiind declarata monument al naturii.
 ASEZAREA GEOGRAFICA A LOCALITATII
SATUL Dunareni din comuna Aliman, este asezat la 1,5 Km sud de
Dunare si se intinde de-a lungul limanului fluvial Marleanu, urmarindu-
i marginea sinuoasa de est pa o distanta de 2,7 Km,
la o departare medie de acesta de 200 m. In partea vestica a satului se
afla strada principala, singura asfaltata, pe care cad radical
celelalte strazi ce coboara spre lac sub o panta medie de 4 %.
In unele locuri vatra satului este strabatuta de vaioage adanci care
la origine au fost drumuri ,dar care datorita actiunii distructive a apei provenite din
ploile torentiale, au devenit impracticabile , adancindu-se de la un an la altul. Fiind asezat in
panta ,satul este ferit de inundatii chiar si in perioadele celor mai mari viituri ale fluviului .
Intravilanul se extinde pe o suprafata de 161,7 ha si are un numar de 600 locuinte si 1601
locuitori.
In general are o expozitie sud-estica, fapt deosebit de important deoarece in
timpul iernii este ferit de crivat. Satul este electrificat in
intregime si partial canalizat cu apa potabila provenita din puturi absorbante.
VECINATATI
Spre sud la o distanta de 7 Km. Se invecineaza cu satul viile (fost Beilic )
comuna Ion Corvin ,legatura se face printr-o sosea pietruita ,dar adeseori supusa
inundatiilor si care in prezent se afla intr-o stare de degradare avansata.
In est se invecineaza cu satul Aliman care este si resedinta comunei ,
la o distanta de 6 Km. De care este legat printr-o sosea judeteana modernizata in
ultimii ani.
La nord-est se afla comuna Rasova (8-10 Km pe drum de pamant) cu
mijloace auto se poate ajunge prin satele Aliman si Vlahii.
ISTORIC
Pe teritoriul comunei Aliman exista cetatea Sacidava (asezare geto-dacica si castru
roman, epoca roman, sec. II III) si o zona fosilifera (rezervatie naturala) cu o suprafata de 15
ha.
Comuna Aliman apare pe hartile istorice de peste 260 de ani, in acea perioada activitatea
de baza fiind pastoritul oilor, teritoriul comunei beneficiind de o mare suprafata de pasune
naturala si paduri.
Dunareni (fost Marleanu) sat, comuna Aliman, judetul Constanta
una din cele mai vechi localitati ale Dobrogei .

ALIMAN ADAMCLISI

Aliman - Adamclisi este o zon protejat (arie de protecie special avifaunistic - SPA)
situat n Dobrogea, pe teritoriul administrativ al judeului Constana.
 Localizare

Aria natural se afl n extremitatea sud-vestic a judeului Constana (n Podiul

Oltinei), pe teritoriul nord-vestic al satului Adamclisi i cel sud-estic al localitii Aliman.

Descriere

Zona a fost declarat Arie de Protecie Special Avifaunistic prin Hotrrea de Guvern
nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca
parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia) i se ntinde pe o
suprafa de 19.468 hectare.

Aria protejat (ncadrat n bioregiunea geografic stepic) reprezint o zon natural

(puni, stepe, terenuri arabile cultivate, pajiti naturale, pduri de foioase) ce asigur condiii de
hran, cuibrit i vieuire pentru mai multe specii de psri migratoare (rpitoare), de pasaj sau
sedentare (unele protejate prin lege).

Sfncioc-roiatic (Lanius collurio)

n arealul sitului este semnalat prezena mai multor psri cu specii de: acvil de cmp
(Aquila heliaca), uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), ciocrlia de cmp (Alauda
arvensis), fs de cmp (Anthus campestris), acvil-iptoare-mic (Aquila pomarina), ciuf-de-
pdure (Asio otus), orecar mare (Buteo rufinus), ciocrlie-cu-degete-scurte (Calandrella
brachydactyla), caprimulg (Caprimulgus europaeus), erpar (Circaetus gallicus), erete de stuf
(Circus aeruginosus), porumbel gulerat (Columba palumbus), ciocnitoare de stejar
(Dendrocopos medius), oim cltor (Falco peregrinus), vnturel rou (Falco tinnunculus),
muscar (Ficedula parva), acvil pitic (Hieraaetus pennatus), sfrncioc roiatic (Lanius collurio),
gaia neagr (Milvus migrans), codobatura galben (Motacilla flava), viespar (Pernis apivorus),
botgros (Coccothraustes coccothraustes), codro de munte (Phoenicurus ochruros), ciocnitoarea
de grdin (Dendrocopos syriacus), pietrar negru (Oenanthe pleschanka) sau turturic
(Streptopelia turtur).

CLIMATUL

Zona are un climat arid, cu temperaturi medii mari (10-11C), temperaturi ridicate vara,
precipitaii reduse (n jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale i secete frecvente; iarna bate
frecvent crivul.

Temperatura medie lunara i anuala (C) la suprafata solului si amplitudinea medie

anuala (AC) dupa INMH:

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN

Adamclisi
-0,7 1,4 6,0 13,5 20,4 25,8 27,8 25,7 20,5 12,9 6,7 1,7 13,5
Cea mai mare (M) si cea mai mica (m) medie anuala a temperaturii solului:

Statie Adamclisi
14,2
M
1994
11,4
m
1980, 1987