INTERACTIUNE TEREN STRUCTURA

Master: PCCIZS 2016-2017 Student: Elena Bucuras

PRINCIPII GENERALE - Bazele analizei comportarii constructiilor tinand seama de
interactiunea cu terenul de fundare

Definirea si descrierea fenomenului de interactiune

Cazul A: EFECTUL nu modifica CAUZA, ca urmare NU exista interactiune intre cauza si

efect.

Cazul B: EFECTUL modifica CAUZA, deci exista interactiune intre cauza si efect.

Cazul B.1: INTERACTIUNEA POZITIV (denumita si interactiune rea):

EFECTUL intensifica CAUZA, fenomen care poate conduce la aparitia colapsului.

In general, interactiunea pozitiva NU se manifesta in cazul constructiilor sub solicitari

statice, dar poate sa se manifeste sub efectul actiunilor sesimice.

Cazul B.2: INTERACTIUNEA NEGATIVA (denumita si interactiune buna):

EFECTUL micsoreaza CAUZA, fenomen care se atenueaza treptat pana la trecerea
catre cazul A (disparitia fenomenlui de interactiune).

Calculul constructiilor cu luarea in considerare a tuturor factorilor care conditioneaza

comportarea acestora sub orice tip de actiuni inseamna calculul care tine cont de fenomenul de
interactiune dintre terenul de fundare si structura (infrastructura si suprastructura).

Identificarea si cuantificarea fenomenului de interactiune.

Model mecanic:

Placa (metalica) prevazuta cu un orificiu prin

care curge un fluid (apa).

Debitul unitar initial al fluidului:

q=q0

Aria initiala a orificiului:

A=A0

Viteza de curgere a fluidului, v=constanta.

Se analizeaza modul in care curgerea

fluidului (cauza) influenteaza aria orificiului
(efectul).

1
INTERACTIUNE TEREN STRUCTURA
Master: PCCIZS 2016-2017 Student: Elena Bucuras
Ipoteza I:

Aria orificiului nu se modifica:

= 0 => = 0 => = 0 => Cazul A.

Fenomenul de interactiune intre cauza si efect nu exista.

Ipoteza II

Aria orificiului se modifica:

0 ; = (, )

Coeficientul cuantifica fenomenul de interactiune dintre cauza si efect.

Cazul B1: Interactiunea Pozitiva Cazul B2: Interactiunea Negativa

Efectul intensifica Cauza Efectul micsoreaza Cauza

> 0 () > 0 < 0 () < 0

0 0

2
INTERACTIUNE TEREN STRUCTURA
Master: PCCIZS 2016-2017 Student: Elena Bucuras
Exemple (referitoare la consecintele neluarii in calcul a fenomenului de interactiune teren-
structura)

1. Prabusirea unui imobil de locuinte din Shanghai, China:

Dupa construirea blocului, s-a executat o excavatie taluzata in apropierea lui, pentru constructia
unei parcari subterane.Pamantul excavat a fost depozitat de cealalta parte a blocului.

3
INTERACTIUNE TEREN STRUCTURA
Master: PCCIZS 2016-2017 Student: Elena Bucuras
Cladirea a inceput sa se deplaseze, iar asupra pilotilor din beton au actionat presiunii laterale
inegale. In urma unor ploi puternice pilotii au fost forfecati iar blocul s-a prabusit.

2. Degradarea structurala grava a complexului Armenesc din Bucuresti ca urmare a executiei

excavatiei adanci pentru imobilul Millenium Business Center

n urma executrii lucrrilor la infrastructura Millenium Bussines Center s-a inregistrat o

pierdere de material solid de la nivelul terenului de fundare, din cauza unor goluri intre panourile
incintei de pereti mulati. A fost in acest fel declanat un mecanism de avariere de tip tasare
care a condus la activarea tuturor fisurilor existente ale imobilelor din incinta complexului
cultural armean, precum i la apariia unor fisuri i fracturi noi, datorate gradientului de
degradare al terenului de fundare (tasari inegale) i sensibilitii la tasri ale structurilor
existente. Procesul de degradare structural a avut o evoluie extrem de rapid (fisuri cu
deschideri de cca. 0,5mm, ajungnd n decurs de 3-4 luni la fracturi de cca.7-8cm).

Au fost necesare lucrrile de refacere a capacitii portante a terenului precum si lucrari de

consolidare a structurii.

4
INTERACTIUNE TEREN STRUCTURA
Master: PCCIZS 2016-2017 Student: Elena Bucuras
Exemplu de calcul: Grinda static nedeterminata

Ipoteza de calcul (1)

Fenomen de tip A => Nu exista INTERACTIUNE

Ecuatia de proiectie: Ecuatia de moment in reazemul 1:

2 + = 2 2
= + (2)
2
2
= (1)
2 2
= (3)
6

Din (2)si (3) => = => = 4
3
Observatii:

Ipoteza de calcul (1) este valabila doar daca:

S1=S2=S0

5
INTERACTIUNE TEREN STRUCTURA
Master: PCCIZS 2016-2017 Student: Elena Bucuras
Calculul NU tine seama de urmatoarele elemente:

Reazemele sunt fundatii

Fundatiile stau pe pamant
Pamantul este un material deformabil
Comportarea pamantului sub incarcare este descrisa prin Legi constituitive, de exemplu:

Lege constitutiva liniara (F-s): Lege constitutiva neliniara:

SxSy0. Concluzie: Ipoteza de calcul (1) nu este valabilia.

Fenomen de tip B => Exista INTERACTIUNE

= (, , )

k- caracteristica de rigiditate a pamntului

t-timp

Influenta factorului de timp, t , poate fi neglijata in general (exceptie fac pamanturile cu

comportare reologica) -> Interactiune Atemporala.

= (, )

Intensitatea fenomenului de interactiune depinde invers proportional de rigiditatea pamantului.

(Daca fundatia sta pe o roca nu avem interactiune)

6
INTERACTIUNE TEREN STRUCTURA
Master: PCCIZS 2016-2017 Student: Elena Bucuras
Fenomenul de interactiune este de tip B.2, INTERACTIUNE NEGATIVA: EFECTUL
micsoreaza CAUZA:

=

2 1
= =
2 2
= = 1 (, )

= 2 (, )

-reprezinta caracteristica de rigiditate a

sistemului

7
INTERACTIUNE TEREN STRUCTURA
Master: PCCIZS 2016-2017 Student: Elena Bucuras
Metoda iterativa pentru calculul grinzii static nedeterminata

(calcul folosind metoda eforturilor)

Gradul de nedeterminare statica =1.

Se impune sistemului de baza, static determinat, conditia ca deplasarea pe directia legaturii

suprimate sa fie aceeasi cu a structurii reale, static nedeterminate. Acesta deplasare este nula
daca reazemul este fix (ipoteza (1) de calcul).

Consider sistemul de baza incarcat simultan cu forele exterioare i cu necunoscuta X:

8
INTERACTIUNE TEREN STRUCTURA
Master: PCCIZS 2016-2017 Student: Elena Bucuras

In ipoteza de calcul (1):

S1=S2=S0 => S=0

Scriem condiia de compatibilitate in reazemul 1 (central), reazem netasabil:

+ =

Unde:

11 deplasarea nodului 1 produsa de forta X=1

3
11 =
4
deplasarea nodului 1 produsa de forta uniform distribuita q

4
=
3
Inlocuid, relatia devine:

3 4
=0
4 3

Rezulta:

4
=
3

=
3
Adica = 4

In ipoteza de calcul (2):

Reazemul central se taseaza fata de cele marginale:

+ =

In care rezulta din legea constitutiva aleasa pentru pamant, comportare liniara sau neliniara
obtinuta experimental sau teoretic.

9
INTERACTIUNE TEREN STRUCTURA
Master: PCCIZS 2016-2017 Student: Elena Bucuras

Reprezentarea grafica a metodei iterative:

10
INTERACTIUNE TEREN STRUCTURA
Master: PCCIZS 2016-2017 Student: Elena Bucuras
Deplasari si deformatii specifice in structura sub
starea impusa de eforturi din terenul de fundare:

Si- tasarea absoluta in reazemul i.

inclinare generala
f- sageata (este deplasarea relativa intre tasarea generala si tasarea in cazul in care structura ar fi
indeformabila)
- distorsiune generala
deformatie unghiulara relativa (curbura)
-rotire locala.

Deplasari si deformatii specifice in structura sub

starea impusa de deplasari din terenul de fundare:

Covata Dom
11
INTERACTIUNE TEREN STRUCTURA
Master: PCCIZS 2016-2017 Student: Elena Bucuras

Bibliografie:

1. Curs PDF, Prof. Dr. ing. Nicoleta Radulescu

12