Sunteți pe pagina 1din 405

FUNLiATIA REGELE CAROL I.

BIBLIOGRAFIA
- ROMANA-UNGAR
Dr

DR ANDREI VERESS

VOLUMUL II!.
ROMANI' IN LITERATURA UNGAR/

UNGURII IN LITERATURA ROMANA


(1839-4878)

BUCURECTt
CARTEA .1A0MNEASCA
19 3 6

www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA
ROMANA-UNGARA

VOLUMUL III

www.dacoromanica.ro
FONDATION ROI CHARLES I.

BIBLIOGRAPHIE
ROUMA1NE-HONGROISE

PAR

ANDR VERESS
ANCIEN BIBLIOTHECAIRE

VOLUME III.
LES ROUMAINS DANS LA LITTERATURE HONGROISE

ET

LES HONGROIS DANS LA LITTERATURE ROUMAINE

(1839-1878)

BUCAREST
CARTEA ROMANEASCA
1935

www.dacoromanica.ro
FUNDATIA REGELE CAROL I.

BIBLIOGRAFIA
ROMANA-UNGAR
Stahl Pvpular I Caplt III
111C.letecTE(entili

DR ANDREI VERESS

VOLUMUL
ROMINII IN LITERATURA UNGAR

UNGURII IN LITERATURA ROMANA


(1839-4878)

BUCUFIETI
CARTEA ROICANEASCI
1935

www.dacoromanica.ro
PREF. AT A.

ucRu firesc Cucat ne apropiem de epoca in care ni s'a dat


J sa team, cu atat se inmultesc cartile ce intereseaza pre-
zenta bibliografie. lata cauza pentru care volumul de fop: a
intarziat 0 se alatura celor dou de pan'acuma abia dupa patru
ani ani trecuti 'Rite continua munca intru adunarea tipari-
turilor de descris. Seria acestora incepe cu o renumit carte pe-
dagogica, tradusa de parohul evanghelic sasesc l4ihail Miikesck
care apoi impreuna cu fiul sat' a dat la lumina i cateva colec-
tiuni de folklor, primele de acest fel (in 1846) pentru cunoa-
terea poeziei populare a Rominilor din Ardeal. Tot Sas era 0
profesorul I. C. Schuller care dela 1851 incoace tiparea mai
fiecare an la serbarea Sfantului Silvestru cate un studiu
despre originea Romanilor, despre legende, colinde 0 alte obi-
ceiuri ale lor precum 0 o descriere a manastirii Argeului, despre
care L. Reissenberger publica (la 186o) o monografie artistic'.
Acestor studii li s'a asociat acelea ale profesorului din Sibiu.
W. Schmidt in 1866 despre anul i ziva in mitologia Romanilor
ardeleni 0 ale lui L. Sim* (in 1870) despre legendele in
tura cu zidiri de manastiri, legende cari se gasesc la toate po-
poarele din Balcani i chiar in legatura cu zidirea cetatii Deva,
In timp ce Fr. Obert publica basme romanesti in traducere germana.
In cartile scriitorilor unguri despre Ardeal gasim deasemenea
amanunte romaneti chiar dela reformatorul limbei ungare, Fran-
cisc Kazinczy, care la 1816 a cutreerat tara cu trasura sa cu
patru cai din Bihor pang in Hunedoara, notanduli i doul can-
tece romane0i pastrate astfel prin cartea sa. Pictorul Nicolae
Barabds i Carol P. Szathmdri ne-au lsat pe lang' descrieri
portrete minunate despre Romani, mai cu seanf acesta din
urma din 1842 0 mai tarziu, cand stabilit la Bucure0i, a devenit
pictorul domnitorului Cuza, executand un numar rnare de acvarele
teprezentand locuri pitore0i din Romania i portul taranesc ina-

www.dacoromanica.ro
VI Prefat

inte de 1866. In aceast vreme lucreazA i Blasiu Orbdn la de-


scrierea Ardealului locuit de Secui, tiprindu-si cartea in sase
volume dela 1868 incoace, carte plin de notite despre Romani
unid in acest fel chiar i pan in ziva de astzi.
Din monografii speciale tratand Cate o parte a trii avem
despre Banat pe aceea a lui Dorner din 1839, a lui Balm din
1861, a medicului Fodor despre Hunedoara din 1844, a lui
Schmidt despre regiunea muntoas a Bihorului, din 1863 i a
lui Kozma despre a:rand, din 1848; despre Ardeal opere mari
ca a lui Paget din 1839, a lui de Gerando din 1845, i a
lui loan Hunfalvy din 1857 cu gravuri minunate, pe cand me-
dicul Ardnyi tipAreste (la 1867) prima descuere a cettii
medievale a lui loan Hunyadi cu o propunere pentru res-
taurarea ei, carte pretioas care intregeste pe aceea a Sa-
sului Schmidt aprut cu doi ani mai inainte. Din drtile cari
prezint istoria oraselor cu amnunte i despre Romani avem
pe a lui Preyer despre Timisoara din 1853, a lui Mogyonissy
despre Gyula din 1858, opera in cinci volume a arhivarului Jakab
despre Cluj din 1870 si din acelas an a romanului Rorodny despre
Salonta, a lui Parecz despre Arad din 1871 i altele.
Frdmantrile constitutionale din Ardealul de dinainte de
1848 sunt reprezentate in volumul nostru printr' un nunfr mare
de brosuri, iar pentru cunoasterea evenimentelor rzboiului pentru
independentd al Ungurilor dintre 1848 9 cam pentru prima
oar un repertoriu din care nu credem s lipseasd ceva, in-
dicand in el 'Anal i memoriile baronului Nicolae Pisika tipl-
rite in limba german. (la 1851) anonim, despre cari putini li-
terati stiu c sunt serse de dansul. Multe amnunte romanesti
aflm i in memoriile sale unguresti dela 1865. Tot el e autorul
unui mare numb's de romane avand adeseori capitole intregi despre
Romani.
J6sika e intrecut fireste de jdkai care in romanul su
Srmanii bogati" cu subiectul din muntii Hunedoarii, ne in-
atiseaz tipuri romanesti serse cu mestrie.
Prin operele acestor doi romancieri, Romanii abia cu-
noscuti au devenit simpatici in literatur ungarg care s'a
ocupat cu dragoste de viaja lor simpl i obiceiurile lor originale.
Asa de pild avem deja la 1858 un roman de Orm6s cu per-
sonagii romane i altul (in 1859) de Haimdgyi despre Zamfira
fiica lui Moisi-Vod precum .1 foarte multe nuvele i descrieri.
Am reusit sl adunam aproape tot ce s'a scris in aceast pri-

www.dacoromanica.ro
Prefata VII

vinta in limba ungan mai cu seama in anii de dupa 1849 .


si suntem de parere ca dac aceste opere de mult uitate s'ar pu-
blica reunite inteo colectie special, ele ar fi o contributie din
cele mai utile studiului legaturilor dintre literaturile romana si
ungan.
Epoca absolutismului de dup 1849 a fost crhncena in
Ungaria chiar si pentru Romni cari s'au simtit inselati de
regimul austriac pentru jertfele aduse. De observat e ca cen-
zura era mai ingaduitoare fan de tipariturile lor, iar mitropo-
litul Andrei aguna a desfsurat o activitate puternica pentru
asigurarea nevoilor Romhnilor. Noua en a pornit ins numai in
primvara anului 1861 dupa articolul fulminant al lui Francisc
Dek chnd se simtea pretutindeni ch. Curtea vienez va trebui
sali schimbe politica faja de Ungaria supus.. Patriotii unguri
nadajduiau ca vor reveni starile dela 1848 si tara se va bucura
de continuitatea vietii constitutionale in sensul legilor liberale
de atunci. Inteadevar ziaristica si tribuna politica a reinviat
intrucht cenzura s'a an-tat mai libera ca pang atunci sub re-
gimul lui Bach. Insa uni emuli unguri cari sprijineau din motive
materiale egoiste regimul nou al lui Schmerling erau mai rai
ca fostii slujbasi austriaci s'i cehi ai guvernului vienez. Curentul
national liberal nu se putea insa opri, cu ant mai putin ca el
era favorabil si cetatenilor nemaghiari ai tarii. Opiniunea pu-
blica alimentan de publicisti distinsi cerea o indreptatire a lor
complet egal cu a Ungurilor in viata publica asiguran prin legi.
In aceast epoca se deschide primul parlament ungar, in
1861. Dintre preocuparile acestui parlament cea mai de frunte
a fost chestiunea nationalintilor. Ea fusese propusa la desba-
teri in sedinte publice de deputatii romani s'i discutan apoi in
ziare si prin mijlocul unei serii nesfhrsite de brosuri ocazionale.
Am adunat si prezint cele mai meritoase din ele serse ant in
limba ungan cht s'i germana s'i romanh'. Au trebuit ins sapte
ani pan la proclamarea legii decretate in sensul proiectului unui
democrat idealist: poet, cum era baronul Iosif Elitvs care se
pronuntase in mod liberal pentru rezolvirea chestiunii intr'un
studiu special inch' din anul 1865. Dar pentru satisfacerea cerin-
telor Romhnilor si ale Sasilor ardeleni guvernul austriac a
convocat o dieta partiala la Sibiu s'i alta la Cluj in cari de-
putatii puteau vorbi in limba lor materna. Aceste adunari n'au
putut fi ins corespunzatoare intereselor generale si astfel
legea a fost proclamata numai in parlamentul din Budapesta

www.dacoromanica.ro
VIII Prefaitt

prin art. de lege XLIV din 1868. Potrivit acestei legi ordonan-
tele i legile au aparut i in limba romana precum era deja la
1848, iar in scolile romane s'a introdus i limba oficiara un-
garb.' propunndu-se i istoria ungara. Primal manual de acest
fel a fost acela a lui Zaharia Boiu, prima gramatica ma-
ghiara-romana Inca din 1852 a lui loan Fekete-Negrutiu i primul
dictionar unguresc-romanesc acela al lui George Barg. Am
adunat toate aceste manuale, descriind insa din motive de
economie numai prima lor editie cu indicatia ultimelor editii
a lor.
In invatamantul superior universitar sustinandu-se obi-
ceiul tipririi tezelor de doctorat, publican' intreaga list a te-
zelor Romanilor serse in latineste ori ungureste, prima fijad a
lui Dumitru Nedelcu in 1839, iar in bimba ungara aceea a lui
Atanaz Manan Ill arienescu din 1861. Nutnele acestuia era deja
cunoscut de doi ani in literatura prin cele dou volume romanesti
ale sale (de sub No. 1734) despre poezia populara romana
colinde tipb."rite in Pesta. E interesant de observat ca inaintea
acestor publicatiuni a aparut inca la 1858 o culegere de poezii popu-
lare romnesti in limba ungara a lui Carol Acs care apoi a fost
intregita de clausal cu trei balade romanesti. Aceste tiparituri
formau o dovada a marelui interes al cititorilor unguri pentru
literatura romana chiar i pentru teme serioase. Asa de pilda
avem dou studii despre originea Romanilor, patru carti despre
rascoala lui Horia si multe altele despre Ardeal, pline de ama-
nunte despre Romani. Pe langa aceasta gasim i Unguri scriind
romaneste cum si Romani publicand in bimba ungara. Acestia
apartin a dou categorii : scriitori ocazionali cu cate o od sau
vreun discurs ca Paul Novak, Carol si Dionisie Pascutiu, Petru
Ratiu, Emanoil Gojdu, Alois Vlad, Gavrirl Mihalyi, Ion Pap,
medicul Vasile Szab6 i autori ca vocatiune ca Iosif Vulcan
care devine membru al Societatii literare Kisfaludy, care
apoi la indemnul su publica un volum intreg de cantece
populare romanesti, traduse de clausal i alti doi scriitori ; linguistul
George Joannovics membru al Acaderaiei Ungare, istoricul Ion
Mircse, advocatul George Rozvny, canonicul Iustin Papffy, pro-
fesorul Grigore Moldovan i altii.
Literatura istorica ungara a reinviat la 1854 cu editarea
catorva cronicari i la 1857 dud Academia Ungara porneste
patra serii din Monumenta Historica Hungariae pline de aml-
nunte privitoare la istoria Romnilor, pe cari le-am insirat la

www.dacoromanica.ro
Prefata LX

locul lor. Dintre lucrarile de sinteza ale nutnitei Academii, arnintnn


aceea a lui Pesty despre Banatul Severinului in trei volume bo-
gate in date si documente despre Romani. Acestora li s'au aso-
ciat publicatiunile istorice ale Saslior, chiar dela 1840 incoace.
Ad i se cade s facem mentiune de cartile calatorilor un-
guri prin tarile romane ca de pilda a lui rirmiisy din 1844 despre
Ungurii din Muntenia, a lui Nogel din 1847 despre fauna ento-
mologica a Dobrogei, a medicului Quitzmann din 1848 cu multe
ananunte despre starea higienei in Muntenia, a lui Jerney din
1851 despre Ceangaii din Moldova, a lui .KlaPka din 1855 cu
pretioase insemnari din timpul razboiului Crimeii, a lui Schmidt
din 1859 despre Dunarea de jos, raportul celor trei preoti catolici
(Veszely, Imets i Kovacs) despre misiunea lor din 1868 pentru
studierea starii culturale a Ceangailor din Mo/dova cu multe
date statistice despre populatia Moldovei ; omitand pe ale acelora
cari trecnd prin tarile romane in alte tari vorbesc ocazional
de Romani.
Nu putem descrie mai pe larg cuprinsul variat al volu-
mului nostru de fata, nici macar pe materii, titre care aflam
raritti ca de pilda : semnele-timbre cari se aplicau pe soldul
cailor herghe/iilor boierilor moldoveni, adunate de Nobilul Mat-
t yus in cartea sa despre Stiinta calului" din 1845; procla-
maple lui Kossuth i Bem Care Romani din 1848-49; tip-
riturile franciscanilor din Moldova ; albumul oferit in 1868 de
scriitorii unguri printesei Ileana Ghika (Dora d'Istria) cu prilejul
vizitei ei la Budapesta ; calatoria peste trei continente a Macedo-
romanului Blana din 1872 i altele. Ne marginim a aminti
volumul se termina cu anii 187778, ani de mare insemnatate
pentru Romania cu razboiul ei de independenta. Trebuie
notam ns ca un lucru foarte surprinzator c acest razboiu n'a
avut niciun rasunet in literatura istorica ungara. Astfel afara
de mici brosuri efemere n'a al:4ra in ea nici o carte despre
el. Capitole bune aflarn 'rasa despre Romania epocei lui Cuza-
Voda in memoriile tatalui meu Alexandru Veress (de sub
No. 2371) combatant dela 1848 /9 si capitan al legiunii italo-
ungare dela 1859 scrise la Bucuresti unde se stabilise ca
inginer.
O statistica bung a Ungariei e a lui Schwicker, iar Carol
publica o geografie a tarii piing de date romanesti, pe
cand fratele salt Aladr Ballagi o istorie a tiparului in Ungaria,
pomenind pentru prima oara in literatura ungara cartile bise-.

www.dacoromanica.ro
X Prefat

ricesti romanesti, tiprite pe seama Romnilor de principii Ar-


dealului in veacul al XVIXVII-lea.
Etnografia Ungariei de Paul. Hunfalvy din 1876 e prima lucrare
sistematica de acest f el. Insa sub titlul modest de schi-te" pu-
blicase baronul Gabriel Pr6nay inc la 1855 un album cu
minunate cromolitografii despre viata popoare/or din Ungaria si
intre ele o pereche romana precum 0 un carutas roman, pic-
turi executate in mare format la Diisseldorf. Tot dela Hunfalvy
avem un studiu despre limba romana si altul despre istoriografia
la Romani, iar contele Wimpfien, un ofiter al armatei austro-
ungare publica mem.oriile sale din timpul cand Romania era
ocupata de Austriaci intre anii 1854-56 cu bune amanunte
despre acele evenimente putin cunoscute.
ciati didactice romanesti despre istoria si geografia Un-
gariei, mici manuale rudimentare de cteva coale era tot ce
la inceput se cerea de catre guvern in scolile romanesti cari pri-
meau pe langa' carti si o revist pedagogica roman gratuit.
Trecand peste limita anului 1830 aleasa de Bibliografia
Romneascii Veche, am urmat o cernere sistematica a materia-
/ului bibliografic adunat in cursul unei vieti intregi. Daca insa
am fost prea sever Ltd de mine, omit'and poate lucrari insemnate,
primesc cu gratitudine once intregire de folosit in apendicele vo-
lumului viitor care va fi ultimul al primei p'arti a operei noastre.
Lacunele ce se afl ins ici-colea la unele carti atat la descrier
mai putin complete, cat si eventual la lipsa numelor bibliote-
cilor ori a cotelor cartilor s nu mi se la in nume de rau, deoarece
deseori nu mi-a fost posibil a le completa cum s'ar fi cuvenit,
mai cu seam la carti pe cari nu le-am putut cunoaste mai de
aproape, neavandu-le in mani. Dealtfel in ce priveste cotele,
trebuie sa declar c ele se refera in primul rand la exemplare
afltoare in biblioteci romane si daca din economie de spatiu
n'am putut da de cat cota unui singur exemplar, acest lucru
nu inseamna c lucrarea respectiva nu se afla si in biblioteci
din Ungaria ori aiurea.
Volumul de fata imbratiseaz o epoca de patruzeci de ani,
ani foarte agitati ai istoriei Europei, infatisandu-ne o oglind
credincioasa a relatiunilor politice si culturale dintre Romani si.
Unguri cu un numdr mare de amnunte necunoscute pan acum.
Ajuns la sfarsitul acestor randuri, deplangem dou pierdeni
cari ne-au atins in timpul redactrii acestui volum : a distinsului
bibliograf Prof. loan Bianu, care a staruit cu sfatul si fapta la

www.dacoromanica.ro
Prefata XI

pornirea acestei opere .1 a elevului su Vicentiu Bugariu, cola-


borator la volumele anterioare. Locul acestuia l-a ocupat
d. Dumitru A. Vasilescu, in persoana cAruia am aflat un ajutor
foarte talentat pentru lucfri bibliografice. Pe lngd dansul am
mai avut pentru literatura sseasc ca ajutor pe d. profesor
Norbert Saltnen la Braov i pe d. director Rudolf Spek la Sibiu,
iar pentru cea maghiar pe bibliotecarul Anton Valentiny la
Cluj.
O gratitudine deosebit ferbinte se cuvine, in sfrit, d-lui
cpitan lulian Marfian din Nsaud, in a erui cask' ospitaliera
am gsit i studiat cea mai mare parte a brourilor descrise in
volumul de fat.
ANDREI VERESS

www.dacoromanica.ro
PR eF ACE.
tons nous rapprochons de notre poque et plus, naturelle-
pLus
ment, se multiplient les livres qui intressent la prsente biblio-
graphie. Voil pourquoi ce volume ne rejoint qu'au bout de quatre
annes les deux qui l'ont prcd. Il a fallu du temps pour runir
les livres dcrire. Leur srie commence par un ouvrage renomm
de pdagogie, traduit par le pasteur vanglique saxon Michel
Mkesch, qui ensuite, avec son fils, a publi aussi quelques
collections de folklore, les premires (en 1846) concernant la po-
sie populaire des Roumains de Transylvanie. Un autre saxon, le
prof. I. C. Schuller imprima presque chaque anne, partir de 1851,
le jour de la St. Sylvestre, des tudes concernant les Roumains,
leur origine, leurs lgendes et mceurs et une description du mo-
nastre d'Arges, auquel L. Reissenberger consacra (en 1860) une mo-
nographie. Il faut y ajouter les travaux du professeur de Sibiu
W. Schmidt sur l'anne et le jour dans la mythologie des Rou-
mains de Transylvanie et ceux de L. Stage (en 1870) sur les
lgendes autour des constructions de monastres, qu'on retrouve
chez tous les peuples balkaniques, et aussi sur la fondation de la
cit de Dva. Des contes roumains, en traduction allemande,
furent publis par F. Obert.

Dans les livres des crivains hongrois de Transylvanie nous


trouvons galement des dtails intressant les Roumains, mme
chez le rformateur de la langue hongroise, Franois Kazinczy,
qui en 1816 a travers le pays en voiture quatre chevaux, du
Bihor jusqu' Hunedoara, en notant aussi deux chants roumains,
qui nous out t ainsi conservs. Les peintres Nicolas Barabds
et Charles P. Szathmdry nous ont laiss des descriptions et
des portraits charmants de Roumains. Le dernier, tabli
Bucarest, devint peintre du prince Couza et excuta un grand
nombre de dessins et aquarelles reprsentant les sites pitto-

www.dacoromanica.ro
Prface XIII

resques de la Transylvanie et puis de la Roumanie et le costume


paysan d'avant 1866. A partir de 1868, Blasius Orbdts publie son
ouvrage en six Volumes sur la Transylvanie habite par les Sze-
klers, qui est plein de notices concernant les Itoumains et unique
dans son genre jusqu' aujourd'hui.

Parmi les inonographies spciales caractre rgional, it


faut citer celles de Darner en 1839, de Biihm en 1861, sur le Banat,
de Schmidt sur la rgion montagneuse du Bihor, en 1863 et de
Kozma sur Zarand, en 1848. Nous avons sur la Transylvanie
de grands ouvrages, tels que ceux de Paget et de Jean Hunt alvy,
admirablement illustrs. Le mdecin Ardnyi publie (en 1867) la
premire description de la cit mdivale de Jean Hunyadi,
avec un plan de restauration, livre prcieux, qui complte celui
du saxon Schmidt , paru deux annes auparavant.

Parmi les livres qui relatent l'histoire des villes, contenant


des dtails aussi sur les Roumains, il faut citer celui de Preyer
sur Temisoara (1853), celui de Mogyorssy sur Gyula. (1858),
l'oeuvre en cinq volumes de l'archiviste Jakab sur Cluj (1870) et
celui publi la mme anne par le Roumain Rozvny sur Salonta,
le livre de Parecz sur Arad (1871) et d'autres encore.

Les agitations d'ordre constitutionnel en Transylvanie avant


1848, trouvent leur cho dans un grand nombre de brochures que
nous publions. Quant la guerre d'indpendance des Hongrois
de 1848 9, nous dontions le premier rpertoire, complet croyons-
nous, des publications affrentes. Y figurent aussi les mmoires
du baron Nicolas I dsika , imprims (en 1851) en allemand, sans
nom d'auteur, ce qui a empch jusqu'ici son identification.
Beaucoup de dtails concernant les Roumains se ttouvent dans.
ses mmoires en hongrois, de 1865. Ii est aussi l'auteur de notn-
breux romans, qui contiennent souvent des chapitres entiers sur
les Roumains.

J6sika est dpass toutefois par Pikai, qui dans son roman
,,Les pauvres riches," dont le sujet est tir des montagnes de
Hunedoara, dcrit magistralement des types roumains.

Par l'oeuvre de ces deux romanciers, les Roumains, peine


connus, devinrent sympathiques dans la littrature hongroise, qui

www.dacoromanica.ro
XIV Preface

commena s'occuper de leur vie simple et de leurs coutumes.


C'est ainsi que, ds 1858, dans un roman de Ornu3s, il y a des
personnages roumains et dans un autre de Halnuigyi, de 1859,
il s'agit aussi de Zamfira, fille du vovode Moise. Nous avons
russi rassembler presque tout ce qui a t crit en hongrois
ce sujet, surtout aprs 1849, et nous croyons que si ces ouvrages
fort oublis taient publis dans une collection spciale, un grand
service serait rendu l'tude des rapports entre les littratures
roumaine et hongroise.

L'poque de l'absolutisme d'aprs 1849, a t dure en Hon-


grie, mme pour les Roumains, qui furent tromps par le rgime
autrichien auquel ils avaient rendu des services. Il faut observer
aue la censure tait plus indulgente par rapport leurs publi-
qations et le mtropolite Andr aguna put dployer une grande
activit pour les besoins des Roumains. La nouvelle re ne com-
mena toutefois qu'au printemps de l'anne 1861, aprs un ar-
ticle fulminant de Franois De.k, lorsqu'on sentit partout que la
cour de Vienne devait changer de politique l'gard de la Hon-
grie soumise. Les patriotes hongrois espraient revenir la situa-
tion de 1848 et que le pays jouirait derechef de la vie constitu-
tionnelle et des lois librales d'alors. La presse et la tribune re-
prirent quelque essor, la censure s'tant adoucie sous le gouver-
nement de Bach. Toutefois, quelques mules hongrois qui, pour des
motifs goistes d'ordre matriel, soutenaient le nouveau rgime
de Schmerling, taient pires que les employs autrichiens et
tchques du gouvernement viennois. Le courant national libral
ne pouvait pourtant pas are arrt, d'autant plus qu'il favo-
risait les citoyens non-magyars du pays. L'opinion publique,
entretenue par des publicistes distingus, demandait l'galit
complte de droits de cette catgorie de citoyens avec les Hon-
grois dans la vie publique.

C'est cette poque que s'ouvrit le premier parlement


hongrois, en 1861. Sa principale proccupation fut la question
des nationalits. Bile fut tnise en discussion, en sance publique,
par les dputs roumains et agite ensuite dans les journaux et
dans un nombre infini de brochures. J'ai rassembl les plus im-
portantes, en hongrois, allemand et roumain. Il fallut sept annes
pour que fiat promulgue une loi dans le sens du projet d'un d-
inocrate idaliste, le pote baron Joseph E5tviis, publi dans une

www.dacoromanica.ro
Prface XV

tude spciale de 1865. Pour satisfaire aux dsirs des Roumains


et des Saxons de Transylvanie, le gouvernement autrichien con-
voqua une dite rgionale A. Sibiu et une autre Cluj, dans les-
quelles les dputs pouvaient faire usage de leur langue mater-
nelle. On jugea toutefois que ces assembles ne servaient pas les
intrts gnraux et le projet ne fut vot que par le parlement de
Budapest, en devenant la loi XLIV de 1868. En consquence,
les ordonnances et lois furent publies dornavant aussi en
roumain, comme en 1848, mais d'autre part, dans les coles rou-
maines fut introduite l'tude de la langue officielle hongroise et
de l'histoire de Hongrie. Le premier manuel scolaire conforme
ce programme fut celui de Zaharia Boiu; la premire grammaire
hongroise-roumaine celle de Jean Fekete-Negrufiu en 1852 et le
premier dictionnaire hongrois-roumain celui de George Baritz.
J'ai rassembl tous ces manuels, mais, pour des raisons d'cono-
mie, je n'ai fait la description que des premires ditions, me
bornant mentionner les ditions suivantes.

Nous publions la liste entire des thses de doctorat crites,


en latin ou hongrois, par des Roumains, commencer par celles
de Dmtre gedelcu, en latin, en 1839, et d'Athanase Manan
Marienescu, en hongrois, en 1861. Ce dernier tait dj connu
depuis deux annes dans la littrature, par deux volumes rou-
mains (sous le No. 1734) sur la posie populaire et les nols. Ces pu-
blications avaient t prcdes, en 1858, d'un recueil de posies
populaires roumaines, traduites en hongrois par Charles Acs,
complt plus tard par trois ballades roumaines. C'tait une preuve
du grand intrt des lecteurs hongrois pour la littrature rou-
maine. Nous avons aussi deux tudes sur l'origine des Roumains,
quatre livres sur la rvolte de Horia et plusieurs autres sur la
Transylvanie, pleins de dtails concernant les Roumains. Il y avait
du reste des Hongrois qui crivaient en roumain et des Roumains
qui se servaient de la langue hongroise. Ces derniers taient de deux
catgories : ceux qui composrent par hasard une ode ou un
discours, tels que Paul Novak, Carol et Dionise Pascutiu, Pierre
Ratiu, Emmanuel Gojdu, AloYs Vlad, Gabriel Mihalyi, Jean Pop, le
mdecin Basile Szab6, et d'autre part des crivains de profession,
comme Joseph Vulcan, qui devint membre de la Socit littraire
Kisfaludy, qui plus tard, influenc par la Socit, publia un
volume entier de chants populaires roumains, traduits par lui
et par deux autres crivains, le linguiste George Joannovics,

www.dacoromanica.ro
XVI Prface

membre de l'Acadmie hongroise, l'historien Jean Mircse, l'a-


vocat George Rozvny, le chanoine Justin Papffy, le professeur
Grgoire Moldovan et d'auttes.

La littrature historique hongroise reprit son essor en 1854,


par l'dition de quelques chroniques et en 1857, lorsque l'Aca-
dmie hougroise publia quatre sries des Monumenta Historica
Hungariae, pleines de dtails relatifs h l'histoire des Roumains,
que je n'ai pas manqu de reproduire. Parmi les travaux de
synthse de la dite Acadmie, nous signalons celui de Pesty sur
le Banat de Severin, en trois volumes, riches en informations et
en documents concernant les Roumains. Il faut y ajouter les pu-
blications historiques des Saxons, dj partir de 1840.

C'est ici qu'il convient de mentionner les livres des voya-


geurs hongrois dans les pays roumains tels, par exemple, ceux de
Urmasy, en 1844, sur les Hongrois de Valachie, de No gel, en 1847,
sur la faune entomologique de la Dobrogea, du mdecin Quitz-
mann, en 1848, contenant des &tails sur l'tat hyginique de la
Valachie, de Jerney, en 1851, sur les CsAng6" de Moldavie, de
Klapka, en 1855, avec de prcieuses notices sur la guerre de Crime,
de Schmidt, en 1859, Eur le Bas-Danube, le rapport des trois prtres
catholiques (Veszely, Imets et Kovcs) sur leur mission de 1868,
entreprise pour tudier la culture des Ceangi de Moldavie et
contenant de nombreuses donnes statistiques sur la population
de la Moldavie, sans parler des auteurs qui, en traversant les pays
roumains, ne mentionnent les Roumains qu'en passant. Dans les
ouvr ages de ces derniers on trouve mme des rarets, comme par
exemple : les marques particulires appliques sur les cuisses des
chevaux des boleri moldaves, recueillies par le chevalier Mttyus
dans son livre sur La Science du Cheval" (1845) ; les procla-
inations de Kossuth et de Bem adresses aux Roumains (1848-49) ;
les publications des franciscains de Moldavie ; l'album offert en
1868 par les crivains hongrois la princesse Hlne Ghika (Dora
d'Istria) l'occassion de sa visite Budapest ; le voyage de 1872
travers trois continents du Roumain macdonien Blana etc.

Le prsent volume s'arrte l'anne 1877 78, celle de la


guerre d'indpendance de la Roumanie. Il est curieux de re-
marquer que cet vnement n'a pas eu d'cho dans la littrature
historique hongroise, si ce n'est quelques petites brochures ph-

www.dacoromanica.ro
Prface XVII

mres. Des chapitres intressants sur la Roumanie du temps de


Couza, se trouvent dans les mmoires de mon pre, Alexandre
Veress (sous le No. 2371) combattant en 1848/9, et capitaine de la
lgion italo-hongroise de 1859, crits Bucarest, crli il s'tait
tabli comme ingnieur.

Une bonne statistique de la Hongrie est celle de Schwicker.


Charles Ballagi publie une gographie pleine de renseignements
sur les Roumains, tandis que son frre, Aladr Ballagi, dans
une histoire de l'imprimerie en Hongrie, mentionne, pour la pre-
mire fois dans la littrature hongroise, les livres d'glise rou-
mains, imprims par les princes de Transylvanie du XVI-e au
XVII-e sicle.

L'ethnographie de la Hongrie par Paul Hunlalvy, est la


premire de ce genre. Mais sous le modeste titre d'Esquisses, le
baron Gabriel PrMay avait publi dja depuis 1855 un album
sur la vie des peuples de la Hongrie, contenant de splendides
chromolithographies, entre autres un couple de Roumains, ainsi
qu'un charretier roumain, peintures excutes en grand format
Dusseldorf. Le mme Hunfalvay crit une tude sur la langue
roumaine et une autre sur l'historiographie chez les Roumains.
Le comte Wimpffen, officier de Vann& austro-hongroise, publie
ses mmoires sur la Roumanie occupe par les Autrichiens en
1854-56.

Mes recherches se sont tendues en de de l'anne 1830,


limite de la Bibliographie ancienne roumaine", publication en
roumain. Si, par excs de scrupules, j'ai omis quelque ouvrage
important, je saurais gr qui me le signalerait, pour tre insr
dans l'appendice du prochain volume, le dernier de la premire
partie de notre ceuvre. On voudra bien excuser les lacunes qu'on
pourrait constater, soit dans la description de quelques livres,
soit dans l'indication de la bibliothque o ils se trouvent, soit
enfin quant leur cote. Il y a en a que je n'ai pas pu avoir
en mains.

Le prsent volume embrasse une priode de quarante ans,


fort agite, de l'histoire de l'Europe et offre un tableau fidle
des relations politiques et intellectuelles entre Roumains et Hon-
grois, avec des dtails jusqu'ici inconnus.
Blbl. vol. M.

www.dacoromanica.ro
XVIII Prface

Je ne saurais clore cette prface, sans dplorer deux grandes


pertes prouves pendant que le prsent volume tait zous presse :
celle du distingu bibliographe, le professeur Jean Bianu, pro-
moteur de notre ceuvre et celle de son lve Vincent Bugariu,
collaborateur aux prcdents volumes. Ce dernier a t remplac
par M. Dmtre A. Vasilesco, un aide prcieux pour les travaux
bibliographiques. J'ai eu galement le concours, pour la littra-
ture saxone, de M. le professeur Norbert Salmen Brasov,
M. le directeur Rodolphe Spek A. Sibiu, et pour la littrature hon-
groise, du bibliothcaire Antoine Valentiny A. Cluj.

Enfin, une gratitude chaleureuse est due A M. le capitaine


Julian Martian de Nasaud, dans l'hospitalire maison duquel
j'ai trouv et tudi la plus grande partie des brochures dcrites
dans le prsent volume.
ANDRA VERESS

www.dacoromanica.ro
B1BLIOGR AFIA
Vol. III : 1839 1878

1377 Sibiu 1839

Preatenul sail Voitoriul de bine al Pruncilor si al tinerinlif


romnestl o Carte de cetire foarte folositoare, care pre sama
Scoalelor si a Norodului romnesc din nemtie spre romnie
au traduso I. M. Mekes I, Paroh Evangelicesc dela Rusdoriu.
Sibil, tiparit in tipografia mosteaniilor lui M. de Hoh-
meister. In 8 foi iv si pag. 328.
Imprimatur. Cibinii die 1. Sept. 1837.
Prelata: S'au scris la Ruscioriu lngl Sibiu in zilele lui
Avgust 1837. De izvoditorul.
Formeazg traducerea cartii bine cunoscute a lui Friedrich
Philip WILMSEN cu titlul de Deutscher Kinderfreund" intrebuintat
in scolile primare ale Sasilor, avnd si o editie migar din anu11829.
Are dou editii din Iasi si Bucuresti, 1856 si una din Iasi, 1862.
Foaea pentru minte 1839 No. 7 p. 56. Trausch: vol. II p. 436.
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 492 si alte exemplare.

1378 Bratislava 1839

Za$3 Oanat in topographisch-naturhistorischer Beziehung, mit


besonderer Beriicksichtigung der Herculesbder nchst Mehadia
und ihrer Umgebungen. Nebst einer ausfhrlichen Schilderung
der Reise in die Bder mit den Dampfschiffen und zu Lande,
und einer Beschreibung der an den banatischen Donauufern
vorkommenden Alterthamer, von Joseph von DORNER, 9,lpoWier.
Pressburg, 1839. Druck und Verlag von C. F. Wigand.
In 120 pag. XIII i 245.
131bl. vol. III. 1

www.dacoromanica.ro
2 No. 1379r330 (1839

Prefala: Pressburg, am Sylvesterabende 1838.


Autorul, petrecand in 1835 vreo sase luni in Banat, pe care
1-a strb5.tut in toate colturi/e, descrie tara pe baza celor vzute,
folosind ins si literatura disponibil. In expunerea lucrurilor face
multe observatii bune d.espre Romni, despre cari scrie i separat,
cu simpatie.
Din cuprins : Die Walachen, lteste bekannte Bewohner des
heutigen Banats. (p. 49-59)
Bibl. Univ. Cluj 74941 i alte exemplare.

1839 Pest 1379

Dissertatio inauguralis phisiologico-pathologica de senec-


tute quam consensu et auctoritate 1VIagnifici Domini Praesidis
et directoris Perillustris ac Spectabilis Domini Decani nec non
Clarissimorum ac Celeberrimorum D. D. Professorum pro Docto-
ratus medicinae laurea summisque in medicina honoribus ac
privilegiis rite obtinendis in Alma ac Celeberrima Universitate
Pestiensi publicae eruditorum disquisitioni submittit Demetrius
NEDELKO Lugoschino-Kraschoviensis. / Theses adnexae publice
defendentur in Palatio Universitatis minori die .. . 1 1839.
Pestini. Typis Jos. Beimel. In 8 pag. 24.
Bibl. Univ. Cluj 132336 i alte exemplare.
Creiinicianu p. 354. (Insuficient.)
1 Loe lasat gol pentru a se scrie cu mfina ziva examenului.

1839 Buda 1380

Datorintele supusilor atr. Monarhul lor. Pentru folosul


scoalelor romnesti celor din Tara Ungureasc, si din 1AI-tile eI
impreunate. Cu milostiva ingsduint5. a ImpAratestel, Kesaro-
Creesti, i Apostolicestei Mriri. (Nelegat cu 7 creit.)
In Buda, 1839. TipArite cu keltuiala CreesteI Tipografil a
UniversitateI UngurestI. In 8 pag. VI si 55.
Cirticica in form de intrebri i rspunsuri, in 12 capitole,
Cu toat* probabilitatea e scris. ori mai vrtos tradus din nem-
teste de Gheorghe
Este o retipkire (putin schimbat) a editiei din 1806 descrisa
In Bibliografia Romeineascd V eche sub No. 698 si are si o editie din 1847
si 1854 precum si o alt. din Sibiu fr an.
Mus. Nat. Budapest.

www.dacoromanica.ro
1839] No. 1381-1383 3

1381 Cluj 1839

Deutsche Fundgruben der Geschichte Siebenbiirgens. Her-


ausgegeben durch G. Joseph KEmNY. Band III.
Klausenburg, 1839-1840. Verlag von J. Tilsch und Sohn
Buchhndler. Gedruckt mit K. Lyceal Schriften. In 8 pag. 382
i 309.
Cuprinde 14 cronid i scrisori dintre anii 1514-1703 cu multe
amanunte privitoare la Romani. Vezi rezumatele lor in partea III
a acestei Bibliografii.
B. Acad. Rom. Bucureti 2597, 3036 i alte exemplare.

1382 Bueureti 1839

Manual de Istoria Principatului Romaniei d.ela cele dintai


-vremi istorice pin in zilele de acum de F. AARON, Profesor de
Istoria generar in Colegiul National Sft. Saya din Bucureti.
Bucureti, 1839. In tip. Colegiului Sf. Saya. In 83 pag. 212.
Din cuprins: Istoria de mijloc. Period IV. Dela Radu Negru
pang la Stefan Cantacuzen cel mai din urma Print pamintean, sau
dela anul 1290 pana.' la anul 1716 amintind i punctele de contact
.cu evenimentele istorice ungare. (p. 39)
B. Acad. Rom. Bucure*ti. A. 15151 alte exemplare.

1383 Buda 1839


KAZINCY Ferencz' utazsai. [Cdrtoriile lui Francisc
Kazinczy.]
Bud.n, 1839. A' Magyar kir. egyetem' betivel. In 8 mic
foi 4 i pag. 416.
Fret*: Pesten, sept. 20. 1839. D. Schedel Ferencz, titoknok.
Mande scriitor ungur, reformator al limbei i literaturii migare,
a vizitat Ardealul in vara anului 1816 cu propria sa trasur cu patru
cai, perindand intreaga tara, din Bihor pana in Hunedoara. Impre-
siile sale de calatorie sunt cuprinse in 25 scrisori, pline de amanunte
istorice i etnografice i despre Romani, despre cari serie cu o deo-
.sebita iubire. (p. 16o-366)
Din cuprins : Romnul calvinist din Bihor. (p. 163) Ritu Tra-
ianului 1 pe valea Arieului. (p. 197) Poarta satului Fejregyhaza, nu-
mita de Romani vranyi!d. (p. 231) Biserica Tomanease din Sibiu.
(p. 254) Nunta Romanilor din Campeni (Topanfalva) i felul cum
ei se insoara. (p. 262) Caracterul Romanilor e salbatee deoarece nu

1 Rit, dialectal (din cuvntul unguresc : rt) inseamnti la Romanii arde-


leni camp, livada ; vaszicg Ritul lui Traian=Livada lui Traian.

www.dacoromanica.ro
4 No. 1384 [1839-

v.d pilde bune. (p. 273) Femeea romn mult mai harnia decAt
brbatii. Originea i limba lor. Poezie romna fAcuta de Zsombori
Lszl :
Zike csiuye ese o zicse,
Szor mi sze kgye mie.
Krpe drku gye nekisz,
J6 gye szortt nu ma lsz.
Dracul la Romani. (p. 275-277) Dansul Romnilor in gr-
dina fispanului baronul Ioan Jsika la Brnisca ; Hkegana" jucat
tot acolo. (p. 289-291) Ioan Hunade nscut din printi legitimi..
(P. 391-396)
Partea intia a cktii (p. 115-159) cuprinde o scurt istorie
a Ardealului 0 a principilor si, cu multe note deslusitoare.
In editia cea mai complet a acestor Scrisori ardelene, ingri-
jit de Abati Lajos la 188o (ca vol. XII a colectiunii Nemzet k6nyv-
t.r) gsim pe p. 191 si o poezie popular romn de cinci versuri,
primit. de Kazinczy in clkoria sa dela polihistoricul Iosif Thewrewk
de Ponor care incepe cu urmdtoare strof. :
In csj vergye gregyinuce
Segye o &The kokonyice,
Pe vatre gye kalmir
Szupt umbre gye trandaf ir.
Tot acolo se mai gsesc i alte multe observki bune ale lu
Kazinczy despre limba i obiceiurile Romnilor ardeleni, omise aci
in aceast editie, putin fidel. i indestulkoare.
Cfr. si editia : Budapest, 1885 i cealalt., din 188o cu titlul
de : Erdlyi levelek.
Muz. Ard. Cluj 76164 si alte exemplare.

1839 Iaqi 1384


Conte Stefan Seceni de Cam. H. FLEHTENMAIIER Iuris-
Consult a Moldavel.
41, 1839. La Institutul Albinei. In 8 mic foi 2 i pag. 16..
(Cu cirilice.) Cu voia tenzurei, N. Sutu.
Dedicalie : Ecsilentiei Sale Kontelni Stefan Seceni & &. Dedic
cu simtirl de mirare si respect, pre plecat K. H. Flehtenmaber.
Cuprinde o descriere elogioas a vietii si a realizkilor marelui
om de stat ungar Szcbenyi (p. r-13) urmat de o poezie ca titlul
Huniadi i Seceni" scris de autor (dup o insemnare depe foja
de legkur a exemplarului Acaderniei Romne) in 1837, in care face
o paralel intre marele erou al crestinfdtii i marele om al muncii.
Foaia de titlu publicat in facsimile de Bitay Arpd in re-
vista din Cluj Erd/yi Irodalmi Szemle" 1928 p. 85.Cfr. i arti-
colul meu : Pravilistul Flechtenmacher i tamilia sa in Idrile romeine
In Revista Istoria Romanr 1931 p. 129-131.
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 68635.Muz. Brukenthal. Sibiu.

www.dacoromanica.ro
L8391 No. 1385-1387 5.

1385 Pest 1839

Panorama der Oesterreichischen Monarchie oder ma/erisch-


romantisches Denkbuch der sch6nsten und merkwErdigsten Ge-
genden derselben. . . sowie der interessantesten Donau-Ansichten.
Mit Stahlstichen. Vol. IIII.
Pesth und Leipzig, 1839-1840. C. A. Hartleben. In 8-vo.
Din cuprins: Mehadia und die Hercules-Bder im Cserna-Thale
im walachisch-illyrischen Grnzgebiete. Von Joseph von Dorner.
Anexat: Mehadia. Stamp in otel, format 10X15 cm. Gez.
v. Th. Ender, Gest. v. J. Sands. Ausgefiihrt d. Black und Armstrong.
Muz. Ard. Cluj 30279 alte exemplare.

1386 Wien 1839

Eie1enbiirgen4 geograp4ircD., topogragircD,, flatifti1c1)::, nbrogra,


pic unb orngraptAdm Lexi kon, mittetil eina Zer1ud50 feiner
2anbfatten.23e*eibung bearbeitet unb afgabetiA geortmet Zon
Zgnaa LENK non Zreuenfelb, I. I. General.-:VelbmaridjaMieutenant int
I.=enfionftanbe. Vol. IIV.
Sien, 1839. Clebrucrt be Inton StrauW4 rel. eitme. In 8-vo.
Vol L II. G-L. III. M-R. IV. S-Z.
Autorul acestui pretios dictionar topografic al Ardealului, ser-
vid ca ofiter in Ardeal, adunat primul material cu ajutorul gu-
vernatorului trii, Contele George Bnfi, care prin. ordinul (din
8 revruarie 1819) a cenit dela comitate i diferite administratiuni ofi-
dale lista comunelor de sub ocarmuirea lor. Acest material fiind in-
tregit in mod sistematic Cu datele culese de autor aiurea timp de
doulzeci de ani opera a devenit monumental i pentru toponi-
mia romana a Ardealului, cu date 0 informatiuni insemnate despre
viata i traiul lor in diferitele prti ale trii. De altfel autorul era
nscut in K6szeg, la 1766.
Muz. Ard. Cluj 99371 i alte exemplare.

1387 London 1839


Hungary and Transylvania ; with remarks on their condi-
tion, social, political, and economical. By John PAGET, Esq.
With num. illustrations from sketches by Mr. Hering. Vol.
London, M.DCCC.XXXIX. John Murray. Printed by Samuel
Bentley. In 8 pag. XIV 0 483+631.
Prefala: London, September, 1839.
Autorul este un Englez nobil, care fcnd o cAlgtorie de pa-.
cere prin Ungaria i Ardeal in vara anului 1835 a cAptat o dra-

www.dacoromanica.ro
6 No. 1388 [1839

goste asa de mare pentru aceste taxi, incat intorcandu-se peste putin,
s'a insurat (luand de sotie pe baroneasa Polixena Wesselnyi) i s'a
stabilit in Ardeal, lasandu-ne una din cele mai bune descrieri ale
tarii si a locuitorilor ei.
Paget caltorind pe Dunare dela Pesta 'Ana la Orsova trech
In Banat si intrand prin valea Hategului in Ardeal pana sus in ju-
detul Salagiului descrie (in volumul II) foarte amanuntit pe Romani
(pe cari ii tine de urmasii Dacilor, nu a Romanilor) cu limba, obi-
ceiurile i ocupatiunile lor.
Capitolele i articolele privitoare la Romani sunt urmtoarele
Chapter I. Danube from Pest to Moldova. II. Danube from Moldova
to Orsova. (Sterbeczu l mare.) III. Banat. IVV. The valley of
Hatszeg. (Wallack beauty. Wallack language like the Italian. Wal-
lacks of Dacian, not Roman, Origin. Paintings in Wallack churches.
Wallack priests and their Wives. The Wallack women. Wallacks
and Scotchmen. Wallack vices and Wallack virtues.) VI. Route to-
Klausenburg. (Wallack gallantry.) VII. Transylvania. History and
politics. VIII. North of Transilvania. IX. The salt mines and gold
mines. (The Wallack Judge. Wallack Charity.) X. The Szeklers and
the Szekler-Land. XI. The Saxons and the Saxon land. (Smuggling
from Wallachia. The Kalibaschen. A digression on Wallachia and
Moldavia.)
Ilustratiuni : Sterbeczu al mare. Wallacks. Two Wallack heads.
Roman temple at Demsus. Village of Varhely. Wallack women. Castle
of Hunyad. Valley of the Maros, from Deva castle. Kronstadt. Her-
mitage of Bucses. Old tower at Klausenburg. Hiingarian lady in her
national costume. (Desenurile in xilografie, de o rara fineta.)
Anexat : harta etnografica. a Ungariei si a Ardealului, in culori.
Are si o editie germana', tradusa de C. A. Moriarty tot in dou
volume ; Leipzig, 1842. (Cu o editie de titlu din 1845.) lar in 1850
a iesit o editie nou'd engleza : pag. XXIV i 560+553. Aceasta are
si o editie de titlu din 1855; London, John Murray.
Cfr. Karadja, in Arhivele Olteniei" vol. III p. 1o9.Iorga :
Istoria Romanilor prin calatori vol. IV p. 163-165.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 618o i alte exemplare.

1839 P es 1388
Memoria Excellentissimi, Illustrissimi ac Reverendissimi
Domini Samuelis Vulc a n, Almae Dioecesis Magno-Varadinensis
Gr. R. Catholicorum Episcopi, et S. C. et R. A. Majestatis Ac-
tualis Intimi Status Consiliarii. In tesseram gratae patriae die
20. Decenabris, 1839. Edita a Joanne Nep. MILLAKovicH, Ju-
rato Causarum F. U. Advocato.
Quinque-Ecclesiis. Typis Lycei Episcopalis. In 40 pag. 8.
Lucrarea in proza ne prezinta o biografie a episcopului Vul-
can aratnd ca a fost nascut in Blaj la 31 August 1758.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvanyok.

www.dacoromanica.ro
1839] No. 1389-1391 7

1389 Bueurelti 1839

Cabinet de Conversatie pentru zece limbl ; sau Culegere de


intrAvorbire pentru viata sotial in limbo, latineasck italieneasc5.,
frantozeased, romneasa ungureaseA, nemteasc, englezeascA.
ruseasa, sArbeasc si greceascg.. / Cabinet de conversation etc.
Vol. III.
Bucuresti, 1839-1840. Tiprit s't de vAnzare la Fr. Valbaum,
librerul Curtii. In 8 oblong pag. Ho si 136.
Stilul pilii unguresti este destul de bun, dar cartea pare a
fi scris de vreun Roman ardelean, care stia mai bine nemteste decat
ungureste. Erori de tipar are foarte putine, ilia de multe ori lip-
sesc tipografiei accentele unguresti.
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 66181 si alte exemplare.

1390 Braov 1840

NaCefe ant bent gelbe ber ungar4en unb fiebediirgij*n (63e-


fciftte ... non A. K.
nronflabt, 1840. 30ann Wiitt' OucOrucrerei. In 8 pag. vu si 151.
Prefala: Geschrieben im Spatherbst des Jahres 1839.
Din cuprins: Connotationes historicae Stephani Bathori de
Somlio comitis comitatus Kraszna. (p. 96-108) Cu date bune despre
Petru-Voda din 1541; Petru Schiopul, Potcoava, 1577 si Mihai-
Voda, 1600.
Autorul cantil este : Anton KuRz ziarist.
B. Acad. Rom. Bucuresti 5603 si alte exemplare.

1391 Sibiu 1840

Ambrosii SIMIGIANI notarii comit. Szolnok interior. Historia


rerum Ungaricarum et Transsilvanicarum ab anno MCCCCXC
usque MDCVI. quatuor libris comprehensa nunc primum typis
edita. Liber II. III. IV. Accuravit Josephus Benigni de Milden-
berg, civis Cibiniensis.
Cibinii, MDCCCXXXX. Typis sumtibusque haeredum Mart.
de Hochmeister. In 4 foi 3 si pag. 434. (Scriptores rerum Trans-
silvanicarum Tomi II. Volumen II.)
Prefafa: Scribebam Cibinii I-a Septembris 1839.
Cuprinsul: Liber II. Anni 1542-1575. Liber III. Anni 1576-1600.
Liber IV. Anni 1601-1605.
Cronica e contimporana evenimentelor, autorul ei flind nascut
la 1564. Astfel partea a doua, povestind intamplrile din ultimii ani
ai veacului al XVI-lea si primii patru ani ai veacului al XVII-lea,

www.dacoromanica.ro
8 No. 1392-1394 [1840

pe baza lucfrilor vzute ori auzite de el, e de o deosebit impor-


tan., continnd date ce nu se af1.1 aiurea, mai cu seam6 despre in-
trarea lui Mihai-Vod, respectiv Radu Serban-Vod in Ardeal si al-
tele, despre cari iscusitul notar al comitatului Solnoc-Dobfica stie
foarte multe.
Editia are ins o scadere mare, intrucat nu are niel note, nici
mcar un indice, ca prima parte a cronicii (din 1800 de sub No. 868)
fcut inc de neobositul abate Carol Eder.
B. Acad. Rom. Bucuresti 2350 si alte exemplare.
1840 Sibiu 1392
Mir* nub fritijdo etubien aur WejdAte non eiebenbilrgen .
Nit berouberer ZeriicrficOgung ber OercrAte ber beutfcben clIonieli im
2aube. on a. R. SCHULLER 43rofeffor. Vase. 1IV.
.termannftabt, 1840-1851 i 1872. Martin Hochmeister. In 8 mic.
Imprimatur : Cibinii, die 20. Nov. 1839. Jos. Benigni de Mil-
d enberg.
Cuprinde studiile entice ale autorului despre istoria Ardea-
lului in legtura cu Sasii, cu multe amnunte despre Romni si intre
ele memorii speciale despre originea br-in 20-22 (fase. I. p. 13-16)
despre limba lor 32 (p. 25) Critica documentului Andreanum"
din 1224 cu privire la Valachii numiti in el 109-112 (fase. II.
p. 61-69) Cercetri asupra De silva Blacorum et Byssenorum" a
documentului susnumit 152-158. (fase. III. p. 14-39)
Muz. Ard. Cluj 54220 si alte exemplare.

1840 Sibiu 1393


Kurze Geschichte des Grossfiirstenthums Siebenbiirgen.
Nebst einer chronologischen bersichts-Tabelle. Zum Gebralich
der deutschen Volksschulen und Volkslehrer in Siebenbiirgen von
J. H. BENIGNI E. v. Mildenberg k. k. Feldkriegs-Sekretdr.
Hermannstadt, 1840. Gedruckt bei S. Pasch. In 8 pag. 77.
Din cuprins: 33. Der Woiwode Michael der Walachei, Statt-
halter. (p. 35-36)
Muz. Ard. Cluj 63363 si. alte exemplare.

1840 Tirgu-Mure 1394


Kznsges histria, gyermekek' szAmAra irta Bgyi TOROK
J.nos ... Professor. [Istorie simpl pentru copii.]
M. V.srhelyen, 1840. Az ev. ref. kol. betiiivel. In 8 pag. 105.
Din cuprins: Hogy alapult Moldvaorszg s Olhorszg = Cum
s'au intemeiat Moldova s'i Tara-RomneascA. (p. 53)
Are o editie de titlu din 1845.
Muz. Ard. Cluj 55797 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1840] No. 1395-1398 9

1395 Arad 1840


Elegia Illustrissimo ac Reverendissimo Domino Domino
Gerasimo R a c z, Miseratione Divina Orthodoxae Ecclesiae Orien-
talis Episcopo Aradiensi, et M. Waradiensi, die nominis sui de-
cima secunda Calend. Novembris Anni MDCCCXL. In tesseram
filialis venerationis a Joanne Rossu Theologiae auditore Anno II.
oblata.
Aradini. Typis Josephi Schmidt. In 4 pag. 8. (Versuri.)
Imprimatur : Aradini die 14-ta Novembris 1840.
Isidorus Zsalud m. p. R. L. L. Revisor.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

1396 Bratislava 1840


Tredkes szrevtelek a' Dunaszablyozs 's keleti kr-
ds irnt. Irta PULSZKY Ferencz O. K. M. A. L. [Observatii
fragmentare despre regularea Dunrii i. a chestiunii orientale.]
Pozsonyban, 1840. Nyomtatta Schmid Antal. In 8 pag. 65.
Autorul vorbind despre avantajele navigatiunii pe Dunre, arat
c un cltor ungur, mergand 1)5.116 la mare, gdseste conationali de
ai si in CeangAii din Moldova, despre cari serie pe baza c6.rtii pa-
rintelui Geg6 din 1838 (de sub No. 1373) mentionand si tratatul de
comer t incheiat anul trecut la Milano, care d porturilor Dunkii
de jos aceleasi favoruri de cari se bucura porturile austiace.
Muz. Ard. Cluj 72370 si alte exemplare.

1397 Bratislava 1840

Drga-Vilma. Sz6nyomozsi jtk Erdly helyneveivel. Irta


Ponori THEWREWK jeasef. [Joc etimologic cu numirile topo-
grafice ale Ardealului.]
Pozsonyban, 1840. Nyomtatta Wigand K. Fridrik. In 8 pag. 46.
Cuprinde o disertatie filologicg. in form beletristica cu multe
lucruri privitoare la Romnii ardeleni.
Muz. Ard. Cluj 81542 si alte exemplare.

1398 Wien 1840


Der Hermannstdter Stuhl im Grossfiirstenthum Sieben-
brgen. (Land der Sachsen.) Von M. ACKNER, evangelischem
Pfarrer in Hermannstadt, und J. K. SCHULLER, Professor.
Wien, 1840. Gedruckt bei I. P. Sollinger. In 40 mare
pag. 38. (Oesterreichs Topographie 2.)

www.dacoromanica.ro
io No. 1399-1401 [1840

Din cuprins : Die Wallachen. (p. 21-23)


Ilustratiune : Wallachen. (Cromolitografie. Format g x 12,5 cm.
Trichtl del. Georg Scheth lith.)
B. Baron Brukenthal. Sibiu 0 alte exemplare.

1840 Wien 1399

Tentamen criticum in originem, derivationem et formam


linguae Romanae in utraque Dacia vigentis vulgo Valachicae.
Auctore A. Trebonio LAURIANO.
Viennae, 1840. Typis Congregationis Mechitaristarum. In 8
pag. 298.
Pe dosul loaei de titlu : topvcc, Topvcx cppcztps ! Teophanes Chron.
Din cuprins : Ocuparea Transilvaniei de Maghiari. Luptele Im-
pratului Emanuel cu Ungurii i citate din Thuroczi : Chronica Hun-
garorum, II. Cap. 63. Polemic cu invtatii unguri. Regele Emeric
al Ungariei i legatul papal trimis la Tarnovo. Scrisoarea regelui bulgar
Calojohan ctre Papa despre raporturile cu regele maghiar. Lupte
cu Turcii. Huniade0ii. Catastrof a dela Mohks. Mihaiu-Viteazul.
(p. 16-50)
Muz. Ard. Cluj 43476 0 alte exemplare.

1840 Cannstatt 1400

Skizze einer Geschichte der Zigeuner, ihrer Sitten und ihrer


Sprache, nebst einem kleinen Wrterbuche dieser Sprache, von
Michael von KOGALNITCHAN. Aus dem Franzsischen iibersetzt
und mit Anmerkungen und Zustzen begleitet von Fr. Casc a.
Stuttgart, 1840. (Cannstatt. Gedruckt bei C. F. Richter.)-
In 8 pag. IV 0 71.
Prefafa: Berlin, den 1. August 1837.
Din cuprins : Die Zigeuner in Ungarn (seit 1423) bis Kaiser
Joseph II. (p. 12-13) Zigeuner-Musikanten in Ungarn. (p. 23)
Rd4ia francez a apArut In Berlin, 1837.
B. Acad. Rom. Bucure0i. I. 103258 i alte exemplare.

1840 Dresden 1401

ling= burcreiret, beurtbeifet unb bejcijrieben von a O. ELSNER


Band
2eipbig, 1840. 91boff aroPerger. (ru 3. 03. Zeu(ner in Zreiben.)
In 8 foi 2 .1 pag. IV +3I5 0 392.
Din cuprins : Wallachische Bauern in Siebenbiirgen. (Vol. I
p. 184-185) Wallachischer Landmann in seiner Winterkleidung.
(p. 217) Die Nationalitt der Wlachen in Ungarn. (Vol. II. p. 385-386)

www.dacoromanica.ro
1840] No. 1402-1404

Autorul nu e Ungur, ins timp de zece ani a petrecut (in-


folge Neigung und Geschfte) fiecare an mult vreme in Ungaria,
pe care a ajuns s o cunoasc foarte bine. Era agronom de meserie
cu toate c i s'a tiprit o carte in limba ungar alte trei in limba
german la Pesta, lipsqte din bibliografia lui Szinnlvi J67.sef a
scriitorilor din Ungaria.
Muz. Ard. Cluj 50705 i alte exemplare.

1402 Sibiu 1840

Unterhaltungen aus der Geschichte Siebenbiirgens von


J. H. BENIGNI von Mildenberg. Vol. IIII.
Hermannstadt, 1840-1841. Bei Georg v. Closius. In 8-vo.
Prefala : Hennannstadt flu Oktober 1839.
Din cuprins : Karol Robert's Zug nach der Walachei. Bassarab,
der Ftirst der Walachei. (vol. H p. 97-98) Knig Matthias I. Corvin
in der Moldau. (vol. III p. 28) Woewoden Stephan, Radul, Wlad
Tzepelusch. (p. 51-52) Woewoden Radul Drakul, Wlad. (p. 57)
Muz. Ard. Cluj 54250 i alte exemplare.

1403 1ai 1841

Kalendarium Francisco-Romano- Julianum pro Anuo Do-


mini 1841 ad usum Patrum Minorum S. Francisci Conventualiurn
in Moldavia Apostolicam missionem exercentium, Jussu Illu-
strissimi et Reverendissimi D. D. Petri Raphaelis Ardoini eiusdem
Ordinis episcopi Carrensis Visitatoris ac Praefecti apostolici totius
Missionis Mo/daviae editum.
Jassi, 1841. In 8 pag. 31.
Cadendarul a aparut anual panA in 1846.
B. Acad. Rom. Bucureti. P. I. 10461. (Exemplare din 1841-1846,
1850, 1852, 1854 i 1871.)

1404 Arad 1841

Oktat Beszd mely a' Nemes Arad Megye rszrl llitott


Ujonczoknak Nemes Ezredkhezi elinduhisuk' alkalmval
megyehz' el6tti tren B.r6 Vaquant O Mltsga 62-ik szmu
Ezrede' LelkSze NovAK Pl Aradi Grg n. e. Szent Szk'
anke s Tettes nemes Arad Megye Tblabirja Altai az
1841-dik v' harmadhava' ii-n olh nyelven tartatott. Fordit
Popovits Jnos Hittan halgatja. / Sajt al bocstva Tekin-
tetes petrisi S z alb ek Jakab Ur, -WA Tettes Nemes Megyk
Tblabirja, s az azon Ujonczok' llitsra vlasztott Kiildtsg

www.dacoromanica.ro
12 No. 1405-1407 [1841

Elnke kltsgn. [Discurs pedagogic tlnut in limba romnA de...


la plecarea regimentului de recruti... infiintat din partea comi-
tatului Arad... in piala din fata comitatului... tradus de Ion
Popovici teolog, cu cheltuiala lui Iacob Szalbek de Petris ; etc.]
Aradon, nyomatott Schmidt J6'sef betaivel. In 8 pag. 9.
Cuvantarea confesorului militar ortodox Paul Novac din
Arad, ctre recrutii cari plecau in 1841 s fie incorporati in reg. 62.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

1841 Iasi 1405

Libellus alphabeticus latino-ungaricus. Ad usum Scholarum


Missionis Catholicae Moldaviae.
Jassi, 1841. In 8 pag. 17 nepaginate.
Pe foaia de titlu Sf. loan botezitorul, iar pe verso Maica Dom-
nului (in xilografie) en ruglciune ungurease. Urmeaz6 abecedar lati-
neFe-ungurese, tabla de inmultire i prscrierile religiunii catolice de
a.semenea latineste si pe verso ungureste, iar pe ultimele patru pa-
gini ceremonialul Mesei, latineste.
Arch. Prop. Fide. Roma. Scritture non rif. Vol. ro.

1841 Zagreb 1406

Der Sprachkampf in Ungarn. Dargestellt von Thomas


VILAGosvARv.
Agram, 1841. K. p. ilirische Nat. Typ. In 8 pag. 83
Pgrerile autorului despre felul cum s'ar putea maghiariza na-
tionalittile din Ungaria, fr jignirea sentimentelor lor nationale,
in interesul politicii i a culturii trii.
Bibl. Univ. Cluj 28082 si alte exemplare.

1841 Pest 1407

Polgri sz6zat kelet' nphez. 1841. Irta KUTHY Lajos.


[Aviz civil atre popoarele din Orient.]
Pesten, 1841. (Landerer s Heckenast.) In 8 foi 3 si pag. 217.
Din cuprins : Nemzeti jellem = Caracterul national. (p. 136)
Caracterul national al Ungurilor este artgos, imprumutat si de nea-
mul romnesc. Intr'o monarchie compus din mai multe popoare,
nici unul n'ar trebui s uite de celelalte neamuri si de interesele lor
speciale.
Muz. Ard. Cluj 45938 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
18421 No. 1408-14 to 13

1408 Braov 1842

Kurze statistische Uebersicht des Ffirstenthums Walachei.


Von Stephan Adolph WILHELMI k. k. sterr. Consular-Beamter
in Braila in der grossen Walachei.
Kronstadt, 1842. Gedruckt bei J. Gtt. In 8 foi 2 i pag. 46.
Prefala : Braila, am 1. August 1841.
Cuprinde o scurti geografie a rsii-Romnesti.
Muz. Ard. Cluj 97061 i alte exemplare.

1409 Oradea 1842

Hlaoltar, melyet ftisztelend Erdlyi Vazul Arnak, nagy-


vradi g. e. kanonoknak, a' Szent Szk- s teldntetes Arad,
Bihar, Csand s CsongrAd vrmegyk' tblabirjnak, s a'
grg egyesiilt nevelhz' nagy-kegyii kormnyozjnak, mint leg-
jobb attyoknak, midn dics nevefinnept filn, fii szeretetb61
enieltek PASKUTZ Krol els6 vi bacselked6 dltal a' grg egyesiilt
nevelhz ez vi nvendld Tlh6' i-s6jn az 6 naptr szernt
1842. [Altarul recunosti4ei... p5sintelui lor mai bun... canonicul
Vasile Erdlyi... ridicat prin C. P. in numele elevilor Institului
greco-uniti.]
Nagyvradon. Tichy Alajos. In 4 foi 4.
Cuprinde Felicitarea studentului Carol P4cut cAtf canonicul
greco-catolic Vasile Erdlyi, cu pri/ejul zilei onomastice.
Bibl. Univ. Budapest. Ddvzld versek No. 653.

1410 Buda 1842

DOBRENTEY Gbor krdsei 's Petrs Incze feleletei a' mold-


vai magyarok fell. [Intretarile lui G. D. puse lui I. P. si rs-
punsurile acestuia despre Ungurii din Moldova.]
Budn, 1842. Trattner-Krolyi betiiivel. In 8 pag. 51.
(Extras din revista Tudomdnyos Gyiljtemny fase. AugustSep-
temvrie.)
Cuprinde chestionarul propus de autor preotului romano-catolic
ceangau din Cleje, Inocentiu PetrAs despre CeangAii de acolo. Do-
brentey Meuse cunotinta acestui preot la Hile dela Borsec. Dup
instructiile sale a Mcut o colectie pretioas din Cantecele Cean-
gilor, in parte inedit 0.116 ast6zi.
Mus. Nat. Budapest.

www.dacoromanica.ro
No. 1411.1413 [1842

1842 Bra,kov 1411


Zie 9Zationen eiebettbiirget0 nay Orent erfotnntett uttb
rafter full beirieben non Martin SCHNELL LianbeMlboofaten, unb in
trenen 916flitbungen nact) i!ger 9tationaltrat in Driainafaeicijnungen
bargeriellt von Georg Gottlieb Schnell, bffentii*nt .2etger ber 3ei,-
cbenfunft an Der rnigt. 11orma1auptfclju1e unb ant enangefirclAtt (Siva=
nagunt 6tt Stronftabt.
Rronftabt, 1842. Oebrucft bet 20antt Wiltt. In 40 foi 9 prefat,
XII pagini introducere, 77 pagini text 0 4 desenuri in litografie.
Despre Romni scrie pe foja 5Y Imparatul Iosif II, intor-
andu-se acasd din cltoria din Ardeal, fiind intrebat de marad-sa
Maria Tereza, ce a vzut in Transilvania, a rspuns : Ich habe einen
stolzen Ungarn, einen neidischen Sachsen, einen gedriickten Wala-
chen gesehen !"
Autorul avea de end s descrie natiunile Ardealului in trei
fascicole simile 0 anume in a treia pe Romni. Din lucrarea sa n'a
aprut deat prima fascicol, care cuprinde descrierea Ungurilor
a Secuilor. Cu toate acestea vorbeste si de Romni (die unstreitig
Nachkommen eines alten dacischen Volkes sind) pe p. IX si 38 0 77,
unde pomeneste de Obrist Freiherr von Purcell, care a intemeiat
das grosse Erziehungshaus in Kzdi-Vsrhely fiir die Szekler-Jiing-
linge" lucru putin cunoscut astzi.
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 13264 si alte exemplare.
1842 Oradea 1412
Vallsi prhuzamok. Unio s mg valami. Irta RAcz Pter,
i altceva de
...szombatsgi lelksz. [Paralele de religie, unire
preotul P. R. din SA.mbtag.]
N. Vradon, 1842. In 8 pag. 74.
Pretata : Dat in Smbtsag 1.5.1842.
Dedica/la: Mltsgos mez6-kvesdi br Huszr Lajos tIr 6
nagysgnak mly tisztelete jelfil ajnlja a szerz6.
Cuprinde o critic a articolului contelui Carol Zay aprut in
ziarul Pesti Hirlap" in anul 1841 si a lui Sigismund Bernth despre
uniunea bisericii romne din TJngaria cu aceea a Rusilor.
Bibl. Episcopiei romne unite. Oradea-Mare.
ill eirld Sndor : Bihari romn irk p. 39.

1842 Buda 1413


Nemzetisg. (Jeleniink szempontjbl.) Irta GOROVE Istvn.
[Nationalitatea din punct de vedere al prezentuluil
Pesten, 1842. Heckenast Gusztv. (Budn, Magyar kir.
egyetem In 80 foi 6 O. pag. 114.
Prel aka : Pest 1841. october 16 An.

www.dacoromanica.ro
1842] NO. 1414-1416

Din cuprins : OlAhajku kznp = poporul de rand romAnesc.


(p. 91-92)
Vezi extrasul brosurii in : Gattajai Gorove Istv6.n emlkezete
(Budapest, 1882) P. 37-46.
Muz. Ard. Cluj 39158 alte exemplare.

1414 Braov 1842


Zer Spracfampf in Eiebenbargen. eine Eefeudjtung be 92o.
je r unb aBof)in? Zon eteAan 2ittnuig ROTH, Zortor nub illagifier.
Stronjtabt, 1842. Zrucf unb Zeriag non 1:).*11 03tt. In 8 pag. 75.
Dixi, Nimesch in Mai 1842.
Cuprinsul : An den freundlichen Leser Vorwort. I. Vorwand-
Schwindsucht oder Russenfieber ? II. Eine Absicht legt man doch
jeder fremden Handlung unter. III. Die Unnthigkeit der Madjari-
sirung und ihre Unvortheilhaftigkeit. IV. Die Sprachverwirrung oder
der Thurm zu Babel. V. Die rmisch-katholische Kirche. VI. Pan-
slavismus, oder : Walachen und Adel. VII. Madj aria oder die Ver-
clchtigung, als erste Frucht der Madjarisirung. VIII. Giitlicher
Ausweg und Schluss.
Pe foaia de titlu urinktorul Motto caracteristic : Der Wind blset,
wo er will, und du hrest sein Sausen wohl, aber du weissest nicht,
von wannen er kommt und wohin er fhrt. (Ev. Joh. 3.8.)
Are o a II editie ; Hermannstadt, 1896. Jos. Drotleff. (Muz.
Ard. Cluj. 96429.) Se af1 retiphrit si in Gesammelte Schriften" ale
autorului, vol. IV. Kronstadt, 1933.
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 43687 si alte exemplare.

1415 Bucure0i 1842


Regeln bei dem Gebrauch der kalten Bder in Zaizon. /
27. Jurd 1842.
Bukarest. Hofbuchdr. des Friedrich Walbaum. In 8 pag. 5.
Cu text german, ungar i romAnesc.
Liceul Honterus. Brasov. Coll. Trausch 1207 No. 29.

1416 Buda 1842


Versur veszelitare untru tsinste pre lumintuluj si pre (5
szfintzituluj Domnu Vzul Erdli episzkopul greko ktolitseszk
l Ordi Mre kund la Annul 1842 un lun Szeptembrie szau
getit un Pstye. Nemes NAGY Tekl Au szkrisz Atsszt neszkute
un vrmegye Bihari un Potseju.
La Buda, 1842. In typografie Regiaszka Universit. Un-
gureste. In 8 pag. 8. (Versuri.)
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

www.dacoromanica.ro
16 No. 1417-1418 [1842

1842 Blaj 1417

Icoana pamentului sau carte de geografie. Scris5. de Ion Rus,


Profesorul de Hronologie, Geografie i Istoriea Universal, in
Liceul episcopesc din Blaj. Tom.
In Blaj, 1842. In Tipografia Seminariului. In 8 pag. xxiv
345, 336 i 353. (Titlul i numele autorului cu litere latine.
La sfArsit Insemnarea DD. Prenumeranti la Icoana Pmntului.
Dou, coale nepaginate.)
Prefata: Blaj, 2/14 Septemvrie 1842.
Din cuprins : Crsdimea Ungariei cu Slavonia 0 Croatia civil.
(totn II p. 50-68) M(are) principat a Transilvaniei cu Marginile
a lui. (p. 68-87)
Mus. Nat. Budapest. Ceo. 569 l alte exemplare.

1842 Braov 1418

RugAmintea celor doi episcopi romnesti, a celui greco-unit


Joan Lemeni de Eadem siacelui greco-neunit Vasi-
lie Mog a. Asternut Dietei dela 1842, in causa rom.nilor FA-
cuitori pe pmntul cellese, numit i ssese.
Brasho v, tipkit la loan Gat. In 8 pag. 27. (Numele
reprodus aci frit sunt tipkite cu litere latine, celelalte cu ci-
rilice ca i textul intreg al broprii.)
Cererea adresat5. care Cinstite Staturi citeaz6, intre altele
urmAtoarele decrete regale : No. 1792 din 1792 prin care Romanii
sunt asig,urati c vor fi norociti de toate acele binefaceri, pe care
legile fhb.' vtmarea celorlalte natii sufere ;" 1 din 1786 pentru Rei-
nan; ; 2 din 1819 sub No. 1059 despre vechimea Romnilor in Ardeal ; 3

1 Qua quidem ratione Dominos F,piscopos certos esse posse, quod eadcut
altef ata gentem quoque valachicam cum clero suo inter caeteros fideles
suos subditos dementia Sua Caesareo Regia complecti, et favore omnibusque
jus beneficiis, quae leges citra praejudicium aliarum nationum et religionum
admittunt, beare velit. (p. 5)
2 Cum proinde fundi regii ea aft natura, ut incolae eius netninem praeter
Principem dominum terrestrem agnoscant, pagum Resinar ab ornni publici Cibini-
ensis domivatu absolvendum, et pro libero pago regali declarandutu duximus. (p. 8)
3 Valachi absque discrimine nationis antistites cligantur, aequaliter ad
supportationem onerum et beneficiorum admittantur, quia Valachos longe ante
advenas et hospites Saxoncs in Transilvania praefuisse certum est, et prout
tales, qui nobilitari praerogativa gaudent inter Hungaros ref eruntur, ita in fundo
Regio degentes pro Saxonibus eo afortiori censen debeant, quod natura fundi
Regii diversitatem iurium ecxcludat. (p. 9)

www.dacoromanica.ro
18421 No. 1419-420

art. 45 al decretului regelui Vladislav II despre dreptul Romnilor


de a nu plAti dijm decretul No. 5599 din 1820 despre eman-
ciparea sate/or romnesti din asa numitul Fundus regius. 2
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 417.S. 4298 si alte exemplare.
1 Et quia ipsae decimae in patrimonium Cluisti dedicatae a Christi fide-
libus et non aliis Schismaticis hominibus exigi solent : et ob hoc ordinatum,
et conclusum, quod a modo de caetero ab ipsis Rascianis, Ruthenis et Vala-
chis, et aliis Schismaticis in quibuscunque terris Christianis residentibus nullae
poenitus decimae exigantur. (p. 18)
2 Cum fundi regii ea sit natura, ut incolae eius praeter Principem nemi-
nem dominum terrestrem agnoscant, et diversitatem iurim exciudat. (p. 25).

/419 IaI 1842

Despre lucrarea minelor de metal i observatil a.supra p-


durilor din valea Bistritei de C. MIHAILIC, nobil de Hodocinii.
1842. La Institutul Albinel. In 8 mic pag. 54.
Din cuprins : Aparitia publicatiei se explic. prin : Geogno-
sticele cercetri ce am facut dupre insrcinarea Cinstitei Epitropil
a invttmilor publice, inc in vara trecut 1839, prtilor muntenoase
dela nord-vestul tereI Moldovei" i cuprinde : Despre folosurile (ce
aduce unel teri, lucrarea minelor seail a Valor) de metal (p. 1-38)
pomenind i de aurul extras de Transilvania si Ungaria in 1827
(p. 16) si Observatii asupra strei pdurilor din valea Bistritel de
Sus. (p. 39-54)
Capitolul Despre folosurile... minelor" este si in frantuzeste.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 3258 si alte exemplare.

1420 Pest 1842


Magyarorszg statistikja. Irta FNYES Elek, hites ilgyvd.
Vol. I III. [Statistica Ungariei.]
Pesten, 1842-1843. Trattner-Krolyi tulaj dona. In 8 pag.
VII i 306, 199+146.
Pesten, nov. 3-Un, 1841.
Pref ata
Cuprinsul: I. Date statistice despre Romni mai ales din punct
de vedere confesional. Olhok. (p. 76) Klnbzd vallsfelekezetek
szm szerint. (p. go) Grg katholikus egyhzi szemlyek. (p. ioi)
Grg nem egyesillt 6hitii egyhzi szemlyek. (p. 105) II. A kirly
jogai a grg katholikus egyhzban. (p. 40) A kirly jogai a grg
nem egyesiilt 6hitii egyhzban. (p. 49) III. Oskolk a grg
hitiiekn/. (p. 96) Egyhzkormny a grg nem egyesiilt 6hitii-
eknl. (p. 137)
A aparut si in traducere germana..., Pest, 1843.
Muz. Ard. Cluj 57408 si alte exemplare.
Bibl. vol. III. 2

www.dacoromanica.ro
18 No. 1421

1842 Buda 1421

Regi magyar nyelve ml ekek . Kiadta DtlBRENTEI Gabor.


VoI. III. [Monumente de limb vechie ungar.]
Budan, 1842. A magyar kiralyi egyetem nyom tatasa .
In 4 pag. XXXIV+LVII i 366+erori de tipar. (Cu facsimile.)

Cf"prinde textul Evangheliei ungureti copiat (i n parte chiar


tradus) de George Nemeti n anul 1466 n Trotu, fiind retras la
clugrii franciscani unguri de acolo. Aceasta reiese din semntura
sa proprie depe ultima foaie a preiosului codice (de 241 foi) pstrat n
biblioteca regal din Miinchen, unde a fost descoperit de Nicolae
Fejervry n 1834. Codicele important i din punctul de vedere al
istoriei limbei ungare, sfrete cu urmtoarele rnduri ale evan
gheliei Sfntului Ioan - scrise cu negru i rou - reproduse alturi
n facsimile:

Cl'onaf fe(ueief) c,s foM


engcoet, mel gefet to11 i(efU)6, lIlC
ll)ef f)a lIlell'o (egl)en)fent megitat
tutnanuf, nem vaUOIlt, flogl) men'o
e' tliUag rog(a(ml a30fat, fif a'
font)tlefet itan'o6t tlol(na)naf. I
(i fOnl)o menveg btetett ell1eti
t)orgl)nef, enie( Q;lItre fianaf

Valoarea linguistic i literar a crii, scrise n ara Moldovei,


e dat de ]szy PI; iar n memoriul ce-i precede, editorul (D6brentei)
face un bun compendiu de tot ce se tia despre ungurii-ceangi
din Moldova, cu multe amnunte despre relaiunile lor cu Domnii
Moldovei. Nu s'a observat ns de nimeni pn acum c numele lui
Isus Hristos fiind scris abreviat astfel: I-c, acest lucru arat c la
traducerea sa traductorul Nemti - fr ndoial un husit gonit din
Ungaria cu muli ai si - s'a folosit i de un evangheliar slavon
romn de pe acolo, n care numele Domnului era scris firete cu ciri
lice astfel: lcuc.
Textul Evangheliei a fost retiprit (cu abreviaturile sale) de
George Volf n Rigi magyar codexek (Budapest, 1874) p. 195-381 m
preun cu calendarul lui, pe p. XXIII-XXVII.
Muz. Ard. Cluj 10277 [Arh. 46] i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
i842] No. 1422-423

1422 Cluj 1842

Erdly kpekben. Kiadja SZATHMARI Pap Kroly. [Ar-


dealu1 in cadre.]
Kolo 'svrt, (1842.-1843.) A Idr. Lyceum' egyesitett Knyv-
s Knyom6-Intzetben. In 40 pag. 96 text si 31 litografii
anexate i cteva in text. (Publicatia a aprut in 7 fascicole, dar
dela a patra incolo tiprite la Viena.)
Din cuprins : Segesvr a nemzeti fejedelmek alatt = Sighisoara
sub principii nationali. (p. 33-35. Cu o descriere a intrdi lui Mihai-
Vod in Ardeal.) Htzegi npviselet = Port dela Hateg. (p. 41-42)
Vajda-Hunyad = Hunedoara. (p. 69-77. Cu legenda despre obrsia
lui loan Hunyadi, fiul Elisavetei, fata lui Voic Buthi, cu regele Sigis-
mund.) Kiik6116vr =Cetatea-de-Balt. (In fasc. 4.) NagyAg--Scrmb.
De D6zsa Dniel, cu istoria de amor a lui Vasile, Ilie i Iulia.
Bustratiuni : Romnce din jurul Brasovului. (p. 8) Romnc5.
.din Slcina. (p. 26) Port romnesc din Hateg. (p. 36) Romnd. din
Hateg. (p. 42. Litografie colorat de mn..) Port trnesc din Hateg.
(p. 50) Port femeesc din Sliste. (p. 99) Litografie minunat., tiprit
la J. Rauch, Viena.
Publicatia necomplet contine desenurile frumoase in parte co-
lorate dup natur ale lui Carol Szathnidri, nobil ungur din Stmar,
care pe urm se stramutd la Bucuresti, unde deveni pictorul princi-
pelui Cuza, deschizand totdeodat cel dinti atelier fotografic.
Muz. Ard. Cluj 29770 si alte exemplare.

1423 Papa 1842

A magyarok trtnete. Irta HORVATH IVLihly. Vol. IIV.


fIstoria Ungurilor.]
Ppn, 1842-1846. A ref. f6iskola betflivel. In 8-vo.
Cuprinde istoria Ungurilor dela inceput pn. la 1792 si formeazd
prima opera criticg de sintez6 in limba ungar, cu toate amnuntele
privitoare la Romni unde ei au stat in /egturi mai strnse ca Un-
guri. Autorul este astfel s't primul dintre scriitorii unguri care prezint r-
scoala Romnilor sub Horia (vol. /V p. 85-97) fiind i primul care s'a
folosit de cele cuprinse in cartea foarte rar a lui Adam Friedrich
Geisler : Skizzen aus dern Charakter und Handltmgen Josephs des
Zweiten vol. VI (Halle, 1786) in care se trateazA rscoala lui Horia
(pe p. 124-169) precum i publicatia ungard-latin contemporan
eu titlul : Species facti de lanienis per gentem Valachorum exhi-
bita die 24. Decembris 1784.
Editia II prelucratd a iesit in 6 volume, tiprit in Pesta intre
anii 186o-63 sub pseudonimul de Hatvani IVIihly, din cauza absolu-
tismului ; iar a III si ultima in 8 volume intre 187o-72 tot acolo,

www.dacoromanica.ro
No. 1424-426 [1842

din nou sub numele adevrat al autorului care la 1848 a fost episcop
al Cenadului i apoi ministru al Cultelor i ca atare a trebuit s emi-
greze in Elvetia, la Geneva mide publicat celelalte opere, descrise
la local lor.
Cfr. 0 editia germana prescurtat a operei, in 2 volume ; Pesth,.
1851-55. (B. Acad. Rom. BucurWi. S. 2351-2352.)
Muz. Ard. Cluj 75858 0 alte exemplare.

1842 Braov 1421


St tuber lInterr4t in ber OeograAie EiebenbargenZ aum
ge5raust von ofe0 BENIGNI. Ed. III.
.

erniannfiabt, 1842. (8on 30ann 03tt in Stronftabt.) In 8 pag. 40.


Din cuprins: Der Bezirk des ersten Walachen Regiments. (p. 34)
Per Bezirk des zweiten Walachen Infanterie-Regiments. (p. 38)
Anexat: Schulkarte von Siebenbiirgen.
Cfr. editiile anterioare sub No. 1157 0 1288.
Muz. Ard. Cluj 111126 i alte exemplare.

1843 Braov 1425


Reisebriefe aus dem Lande der Sachsen in Siebenbiirgen
von Andreas WELLMANN, evang. Pfarrer zu Fogarasch in Sie-
benbiirgen.
Kronstadt, 1843. Gedruckt in Johann Gtt's Buchdruckerei.
In 8 pag. xn *i 127.
Prefata : Fogarasch, den 20. April 1843.
Cuprinsul: Brief 29. Allgemeine Charakteristik der Sachsen :
ihr Verhltniss zu den Walachen. Anekdote. (p. 112-115) Brief 30.
I,ist eines dreijhrigen (rumnischen) Mdchens in Hermannstadt.
Muz. Ard. Cluj 55725 0 alte exemplare.

1843 Oradea 1126


Ecloga intru marirea mariei suale prealuminatului si 'n
naltu preaosfincitului domnu domnu Vasilie Erdlyi, episcopulu
oradii-mari Greco-catholicu, la dioa venirii suale in dominiumul
beiusului, Cu Cheltuiala multu onoratului domnu nu altcum in
distil dominium alesului inspector Moysie Popovits, Luna Februar
i. Annul 1843. subtu Numele Tinerimei Romane Gymnasisti'ce
din Beius o inchin'a umilitul fiu Georgie PHILIMON, Professor
'n Beifq.
In OrAde .3,1Are. L TypografiA C. R. privilegiata lui Aloysiu
Tichy. In 4 pag. 29. (Cu litere latine.)
Bibl. Univ. Budapest. Vdv6z16 versek No. 650.

www.dacoromanica.ro
NO. 1427-1430 21
18,13]

1427 Oradea 1843

Mltsgos s F6tisztelend6 bezddi s kis-bkai Br Bmer


Lszl urnak Nagysgnak a' nagyvradi d. sz. pspki szkbe
igtatsa' iinneplyre tavaszut6' 28-kn 1843. [CAtre episcopu/
L. B. La inaugurarea sa de episcop.]
Vradon, Tichy Alajos' knyvnyomt. intzetben. In 40 foi 2.
Cuprinde: Felicitrile lui Carol P.'scut, student in filosofie, cu
ocazia inscunrii episcopului de Oradea Baron Ladislau Bmer.
La slcirqit: PASKUTZ Krol 2. vi blcssz.
Bibl. Univ. Budapest. Udveal6 versek No. 834.

1428 Oradea 1843

Pr-Luminatului i Pr-Cinstitului Domntt Episcopu Basilie


Erdlyi Marirei Sua/e, cu prilegiul installatiei suale in scamnul
archierescu gr. catholicu al Oradii-Mare, in anu 1843. 18. Junie
au jertvitu Ignatie BALKu Parochu in Santeu-Mare.
In Oradea-Mare, cu typ. lui Al. Tichy. In 40 pag. 6. (Versuri.)
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

1429 Iai 1843


Epistola pastoralis ad Clerum universumque populum Ro-
mano-Catholicum principatus Moldaviae.
Jassiis, 1843. Typis offidi ephemeridum communalium..
In 2 pag. 9.
Pre/4a : Dabamus Iassiis, die 20. Iunii 1843. Fr. Paulus SARDI
ex Ordine Minorum S. Francisd Conventualium episcopus Verensis
atque Romano-Catholicae missionis Moldaviae principatus Aposto-
licus visitator.
Arch. Prop. Fide. Roma. Scritture non rif. Vol. Io.

1430 Leipzig 1843


Szzat a magyar s szlv nemzetisg' iigyben. B. WESSE-
LNYI Miklstl. [Aviz in chestiunea natiunii ungare si slave.]
Lipcsben, 1843. Wigand Ottnl. Nyomatott Hlban,
Heynemann Edurd' betiiivel. In 80 pag. VIII i 372.
Autorul scriind despre Romnii din Ardeal i rile romne (la
p. 81-97)1 pomeneste si de fundatiunile episcopului loan Bobb fcute

1 Acest capitol a fost tradus i publicat de A. Papiu Ilarian In cartea


sa din 1851. (Vezi acolo.)

www.dacoromanica.ro
22 No. 1431-433 [1843

In interesul Romnilor (p. 333) prevestind pericolul ce va na.0e


pentru Unguri din hzuintile Romnilor, cari locuesc pe un teren
aproape compact in numgr de 7 milioane 0 tin tare la obr0a lor
roman.
Baronul Wesselnyi a fost cel dintAi dintre politicianii unguri,
care a recunoscut starea fatal a Ungarie'i, pricinuit de desvoltarea
cultural din ce in ce mai intens a neamurilor nemaghiare, propu-
nand mijloace pentru evitarea primejdiei.
Muz. Ard. Cluj 59254 si alte exemp/are.

1843 Pest 1431

A' Szzat criticai birlatja. Szerz6 Brdi Wesselnyi


Birl IKA.LLAv Ferencz. [Critica Avizului baronului N. W..
fAcutA de F. K.]
Pesten, 1843. Nyom. Trattner-Krolyinl. In 8" pag. 38.
Este o criticA a cgrtii baronului Niculae Wesselnyi despre natio-
nalitgti, autorul ei apartinAnd partidului conservatorilor unguri, a 61i-or
1)AI-ere se reflecteazg.' in ea.
Muz. ..krd. Cluj 79784 0 alte exemplare.

1843 Halle 143Z

Nehny szrevtel Br6 Wesselnyinek ezen munkjra


Sz6zat a magyar s szlv nemzetisg' iigyben" s a magyar
s szlvokhoz intzett tanacs egy idegen bartt(51. [Caleva ob-
servatii la cartea baronului W. cu cateva sfaturi ale unui prieten
strain catre Unguri i. Slavi.]
Lipcsben, 1843. Wigand Ott6nl. (Nyomatott Hlban
Heynemann Eduard betiiivel.)
Cuprinde c.teva observatii la scrierea Baronului Wesselnyi
descris6 la No. 1430.
Brour atribuit mult timp consilierului impArAtesc VV inkier
Lajos, dar e mai probabil ca a fost scrisa de francezul De GE-
RANDO Agost, cu sentimente liberale.
Muz. Ard. Cluj 75989 0 alte exemplare.

1843 Leipzig 1433


Ungern1 Onbuftrie unb Stuttur. Zon i)ficinn u. CSAPLOVICS-
2eipsig, 1843. (rucr Don ern. ZaucWie, jun.) In pag. 83.
Autorul constatnd Ca' Nemtii din Ungaria domin prin indu-
strie i bungstare poporul ungar, romn, srb i bulgar, printre cari
locuesc, pune intrebarea : Warum lassen sich die letzteren nicht von

www.dacoromanica.ro
1844] No. 1434-1436 23

den Deutschen mit der Cultur anstecken ? (p. 32) Felul cum ar trebui
respandit limba ungar fr jignirea popoarelor Ungariei. (p. 69-78)
Ungrische Kriegsmacht in ethnischer Beziehung, cu lista regimentelor
romne si a celorlalte nemaghiare. (p, 79-83)
Muz. Ard. Cluj 37291 si alte exemplare.

1434 Oradea 1844

Pre luminatului, si in alt pre santitului Domnu Domnu


Basilie Erdlyi, Mariei Suale, episcopului g. c. a Oradi Mare,
pre serbare dilei onomastice in annu 1844 di i lunei Ianuar au
iertvit, si au santit tinerime romana academistica g. c.
In Orade Mare, cu Typ. lui Al. Tichy. In 40 foi 2. (Versuri.)
Mus. Nat. Budapest. Apr6 nyomtatvnyok.

1435 Leipzig 1844

Magyaren - Spiegel oder wahre Schilderung der Vlker-


Verfassung und Richtung des ungarischen Reiches neuester Zeit.
Von einem MAGYAREN.
Leipzig, 1844. Friedrich Volckmar. (Druck von I. B. Hirsch-
feld.) In 80 pag. vi si 225. (Mit einer Kupfertafel, die ungari-
sche Krone und die Wappen Ungarns und der Nebenlnder
darstellend.)
Din recenziunea scriitorului loan Csaplovics (in Oesterreichische
Bltter fiir Literatur und Kunst din 27 Ianuarie 1844 p. 41) aflam
a numele autorului, Dr. Gottfried Mti,LER. din Orstie a fost sters
f6r1 stirea lui de catre editor si inlocuit aus Verlegerpfiff" cu cuvin-
tele de Von einem Magyaren" si c titlul original al crtii era, dupg
spusa autorului : Wahre Schilderung der Vlker, Verfassung und
Richtung des ungarischen Reiches neuester Zeit" precum a mrtu-
risit-o mai trziu insusi autorul. (Trausch vol. II. p. 452.)
Mtn. Ard. Cluj 31799 si alte exernplare.

1436 Trnava-Pest 1844


Magyarfld egyhztrtnetei. (Austria-hzi korszak) Irta
Dr. LANYI Kroly. Vol. IIII. [Istoria bisericeasch" a Ungariei
din perioada casei Austriace]
Nagyszombatban, 1844. (Nyom. Spanraft Mihly, majd
Landerer-Heckenast, Pesten.) In 8-vo.
Praia/a: Nagyszombatban 1843 Id majus 31 kn.
Cuprinde istoria tuturor bisericilor din Ungaria (dintre anii
1526-1840) si a institutiunilor bisericesti. Din prtile privitoare la

www.dacoromanica.ro
24 No. 1437-1439 [1844

Romani notam urmatoarele : Biografia arhiepiscopului primat Ni-


colae Olah. (Vol. I p. 134-165) Unirea bisericii Romanilor din Ardeal
primiti cu neplacere de enoria0i romani. (Vol. II p. 252-255) Viata
ortodocOlor romani din Ardea/. (p. 352-355) Manastirea ortodocsa
din Feldiod cu episcopul Cristof numit de regina Izabella. (p. 310)
Armenii ortodoc0 veniti din Moldova. (p. 355-6) Calugrii ortodoc0
din Ardea/ 0 Ungaria. (Vol. III p. 201-7)
Importanta cartii este c formeaza primul compendiu in limba
ungara despre Bisericile din Ungaria.
Bibl. Univ. Cluj 232591 0 alte exemplare.

1844 Buda 1437


Genus, incunabula et virtus Joannis Corvini de Hunyad,
regni Hungariae gubernatoris, argumentis criticis illustrata. Geor-
gins FEJAR, bibliothecarius regius.
Budae, 1844. Typis typ. reg. univ. Ungaricae. In 8 pag. 340.
Prefala: Pestini, 9. October 1843.
Cuprinsul: I. Testimonia scriptorum genus et incunabula Joannis
de Hunyad concernentia. II. Diplomata genus et incunabula ac
virtutem Joannis de Hunyad spectantia. III. Genus et incunabula
Joannis, regni Hungariae gubernatoris. V. Rationes adversarionun
circa genus et incunabula Joannis de Hunyad, regni Hungariae gu-
bernatoris. VI. Rationes adversariorum circa genus et incunabula
Joannis de Hunyad, regni Hungariae gubernatoris. VII. Virtus Joannis
de Hunyad insignis. VIII. Errorum, convitiorum et calumniarum,
quae Joannem de Hunyad manserant, occasio, causae et auctores.
Este cea mai buna biografie a marelui erou, cu 93 documente
dintre anii 1409-15 II.
B. Acad. Rom. BucurWi. S. 2390 0 aite exemplare.

1844 Bratislava 1438


Statistika. Irta MICHNAY Endre DAniel... professor.
Pozsonyban, 1844. Wigand Kroly Fridrik. In 8 pag. 435.
Prefafa : Pozsonyban, november' 4. 1843.
Din cuprins : Trk birodalom. 1. Moldvaorszag s Havasel-
f61d=Imperiul turcesc. I. Moldova 0 Tara-Romaneasca. (p. 410)
Muz. Ard. Cluj 38214 0 alte exemplare.

1844 Brasov 1439

Borszk Siebenbiirget0 ber4mterter Ruud, nebrt einent furon


9Inange 0,1 Belbor von &eon KURZ.
Stronftabt, 1844. ZOIt 3oattn &fat. In 8 mic pag. VIII si 1.98

www.dacoromanica.ro
1844) No. 1440-1443 25

Prefafa: Kronstadt, im Jahre 1843.


Din cufirins: Krankengeschichte des Jordatye Piribesko, Logofet
mare aus Jassy im Jahre 1817. (p. 181)
Muz. Ard. Cluj 34814 si alte exemplare.

1440 Buda 1844


Od la zioa nasterii Maestatet Sale a Prea-luminatului
stapanitorulut Imparat al Austriel Craiul Ungariet s. a. s. a. Fer-
dinand I. compus de Petru LUPULOV. In T. Cr. Institut Clerical
de Legea G. n. U. in Zara (Capitala Dalmatiel) de a III. Class&
Professor. In Zara 7 19 Aprilie 1844. / Ode walachisch.
In Buda, 1844 Cu tip. Cr. Universitti. In 8 foi 4. (Versuri.)
Mus. Nat. Nat. Budapest. Apr nyomtatvanyok.

1441 Bra lov 1844


Foie de suvenire din Zaizon. De Joseph GREISSING. Tra-
ducere de George Baritiu si Andrei Muresian u.
Brasov, 1844. Joan Gtt. In 8 pag. 28.
Partea a doua din Zaizoner Erinnerungsbliitter" von. Dr. Joseph
von Greissing, tiprit in 1842. Editia germana' are si o list a oaspe-
tilor (Zaizoner Badeliste) cu multe nume de bojen i ciocoi veniti
din trile romane. (Muz. Ard. Cluj. 72727.)
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1442 Braov 1844


Zie eacbren in eiebenfliirgen nacb ibrem . errommen unb
-rafter fura bercbrieben von 9)lartin SCHNELL, 2anba1budaten.
Stronfiabt, 1844. Zon Zoyann @iitt. In 40 foi 5 i pag. 196.
Nu scrie direct despre Romani, insa pomeneste de ei intot-
deauna unde stau in legatura cu
B. Acad. Rom. Bucuresti : 2440 i alte exemplare.

1443 Brzw)v 1844


Oemerfungen fiber bie vom fiebenbrgircben griecbifc.nicbtunirten
3ifcbof tlerrn B a s iliu s Moga im ct`Ire 1837 ben su terinannftabt
nerjammelten 2anbegteinben untertegte Zittfcbrift, non J. TR.
Stronftabt. 1844. 30anit Ott. In 8 pag. VI i 7+61.
Prefala: Kronstadt, im April 1844.
Imprimatur: Coronae, die 3. Maji 1844.

www.dacoromanica.ro
26 No. 1444-1446 [I844.

CuPrinde textul latinesc al memoriului episcopului Moga datat


Cibinii, die 18-a Julii 1837 (p. 7-17) si dup aceea observatiile auto-
rului serse (in 23 Martie 1841) din insrcinarea Sasilor Schsische
Nationaluniversitt prin cari caut s dovedeasc, bazat pe docu-
mente; c. pretentiunile Romnilor fat de Sasi nu sunt indrepttite.
Autorul brosurii semnalat cu initiale este : Kronstdter Magi-
stratsbeamte Josef TRAUSCH. (Vezi programul brosurii aprute in ziva
de 25 Mai 1844 in Siebenbiirger Wochenblatt" din 1844 No. 43
p. 184.)
Memoriul a aprut odat cu aceast. brosur (tot la Gtt in
Brasov) si in limba romneasc, dar a fost confiscat de guvem ; con-
tele Iosif Kernny a vzut in Cluj 400 exemplare.
Cfr. Rugmintea celor doi episcopi... Lemeni i Moga din
1842 sub No. 1418.
Muz. Ard. Cluj 38943 si alte exemplare.
Dupl scrisorile sale din 12 i 26 Aprilie 1844, tipArite in Trauschen-
fels : Magazin vol. II (Kronstadt, 1860) p. 192-194.

1844 Wien 1444


GALETTI J. G. A. Egyetemi vilgismerete. Magyaror-
szghoz alkalmazva V 6. 11 a s Antal philos. dra [Cuno-
tinta despre univers... adaptat Ungariei.]
Pesten, 1844. (Nyomatott A. Strauss zvegy' s Sommer'
betiiivel Bcsben.) In 40 pag. 620 pe dou coloane. Cu 15 hArti.
Prelala Klt Pesten, majus r, 1844.
Din cuprins: Moldova si Tara-Romneasc. (p. 289)
Anexat: Turcia Europeana. Hart. litografiat. (formatul 20 X 24
cm.) cuprinznd si Wile romne. Kre metszette Msenek Rudolf
Bcsben. Nyomtatta Rauh Jnos Bcsben.
Are si o editie intregit. de Dr. Palk Miksa, din 1857.
Bibl. Univ. Budapest si alte exemplare.

1844 Pipa 1445


Fldrajz... Kszitette BOCSOR Istvn. [Geografie.]
PApn, 1844. A' ref. fiskola betiiivel. In 8 foi 2 si pag. 199.
Din cuprins : Az aldunai vagy olh-mlysikesul Dunrii de
jos sau romnesc. (p. 60) A Duna az olhsikon---Dundrea in sesul
romnesc. (p. 182)
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1844 Sibiu 1446


Oefenctung ber RIa&rift gegen bie feic0f* Nation, noefrfie bie
beiben Tuatacifrben Oifcljdfe auf bem 2anbtage non 1841-1843
ben Stnben be 3ro5fraftenOunlq, Siebenbrgen U6erreic4t 4aben, non

www.dacoromanica.ro
18441 No. 1447-1448 27

30amt Rut SCHULLER, $rofeffor am enattgelijcett @vainarium in


etillannftabt.
ermannftabt, 1844. Zruct bet Eartin u. 1:)oineifier'f*it Men.
In 80 foi 2 si pag. 144
Prefara: Hermannstadt im Mai 1844.
Imprimatur : J. H. Benigni, Censor.
Cuprinde: Klagschrift der beiden walacbischen Herren Bi-
schfe Johann Lemny und Basil Moga gegen die schsische Nation.
(p. I-20. Traducere din originalul scris in limba ungar.) Dup
aceea, observatiile autorului Cu irr note deslusitoare i citate din opere
istorice si documente inedite, prin cari sustine teza Sasilor impotriva
pretentiilor Romanilor fat de ei.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 6169 i alte exemplare.

1447 Sibiu 1844


Megvilgitsa azon vdiratnak, mellyet a' kt Olh Piispk
Urak a' Szsz nemzet ellen az 1841-1843-beli erdlyi orszg-
gyiilsen a' Rendeknek benyujtottak. Nmetiil szerkeszt SCHUL-
LER Karoly Jnos a' Szebeni gostai hitvallsu Oskola kzok-
tateja s a' Berlini nmet nyelv iigybeni trsasg tiszteletbeli
tagja. MagYarra fordit. Hann Fridiik, a' Szebeni jog,tudomnyi
intzet kzoktatja. [Umurirea actului de acuz. al celor doi
episcopi romni prezentate Ordinelor Dietei impotriva natiunii
ssesti. De C. Sch. Tradus de Fr. H.]
Szeben, 1844. Nyomatott a' Hochmeister Mrton rk-
seinl. In 8 pag. 151.
Prefafri : Szeben 1844 Majusban.
Cuprinde memoriul episcopului unit (greco-catolic) loan Lemny
si al celui neunit (greco-oriental ortodox) Vasile Moga prezentat Ordi-
nelor dietei ardelene din 184113.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 428 si alte exemplare.
1448 Cluj 1844
Mhdia vagy a' Hercules fiirdk s titazs Hunyadmegyn
keresztill a' mehAdiai fiirdkre, onnan Drenkovra ; a' mehdiai
ffirdk tulajdonsgai 's hasznok nmelly nevezetessgeinek le-
irsval, 's hozzadsokkal kivonatban Schwarzott szerint. Irta
Liigosi FODOR Andrs Nemes Hunyadmegye forvosa, Doboka,
Hunyadmegye- Csik, Gyergy6, 's Kszonszkek tblabirja. [Me-
hadia ori blle Herculane... dup Schwarzott... de A. F. proto-
medic al comitatuiui Hunedoara.
Kolozsvrtt, 1844. Nyomatott az ev. ref. fisk. knyv- s.
knyom intzetben In 8 foi 4 i pag. 191. Cu 5 ilustr.

www.dacoromanica.ro
No. I449-145o [1344

Din euprins: Despre antichitatile romane dela Grdiste (Sar-


mizegetusa) aflatoare pe la tranii romani de acolo. (p. 14) Bata.lia
dintre Moise Szkely i Radu-Voda, laugh' Brasov in 1603. (p. 26)
Cazul unui boier bolnav, vindecat la Mile dela Mehadia. (p. 169)
Muz. Ard. Cluj 37884 i alte exemplare.

1844 Leipzig 1449


Neue Croquis aus Ungarn. Vol. III.
Leipzig, 1844. Von I. B. Hirschfeld. In 80 mic pag. 211 i 276.
Cuprinde o critic& sever i acleseori sarcasticbi a imprejurarilor
politice si sociale din Ungaria, scrisa de un deputat nenumit. Autorul
prezentandu-ne portretul celor 50 deputati ai tarii, caracterizeaz cu
cuvinte satirice si pe Baronul Emerich Stojka deputat al partidului
roman din Maramures, pe langa care a sosit in parlanient si al doilea
deputat roman Gabriel Mihalvi. (Vol. II p. 254.)
Autorul venit din Moravia, a trait ani indelungati in Pesta ca
redactor a dou ziare germane la 1848 i 1850, apoi plecat la Viena,
publicat insemnrile in trei diferite carti, anonim. Namele sau
de familie era : Hugo SCHROrT; Szinnyei vol. IV p. 1322 sub numele
de Hugo Kroly, folosit de el asemenea, ocazional.
Muz. Ard. Cluj 34030 i alte exemplare.

1844 Ciuj 1450


Az elbujdosott magyarok Olhorszgban. Utazsa utn irta
titrat)sv SAndor. [Ungurii pribegiti in Tara-.Romneasca.]
Kolozsvrt, 1844. Az ev. ref. foskola knyv- s knyom
intzetben. Tilsch s fia bizomnya. In 8 foi 3 si pag. 107.
Dedicatia : Catre Doctorul Wasrhelyi Mzes Karol, medicul
regimentului II din Tara-Romaneasca, care l-a ajutat in calatoriile
sale si in tiparirea crii, ca un adevarat Mecenat al protestantilor
unguri.
COrinde descrierea amanuntita a celor vazute i traite printre
Ungurii din Muntenia. Intrand in tara pe la Predeal, vorbeste de
calugrii manstirii pe Buceci, de cimitirele unguresti dela Campina
mic si mare, cu felul lor curios de inmormantare. Ploesti cu locul
bisericii Ungurilor i felul lor dialectal de a vorbi. Bisericile Ung-u-
rilor de diferite rituri din Bucuresti. Robia tiganilor. Amintirea lui
loan Huniadi in itaima locuitorilor. Ceoplea cu Romanii ardeleni.
Coloniile Ungurilor dela Campulung, Targoviste, Pitesti, Rkanicul-
Weil, Craiova si Brila. Cauzele pentru cari Ungurii se romanizeaza
curand i botezul lor curios. Literatura romana.
Autorul si-a fault calatoria de studiu intre 22 Mai 0 21 Iulie 1841.
Cfr. Iorga : Istoria Romanilor prin caldtori vol. IV p. 158.
(Editia numit. din eroare de tipar ca fiind din 1884.)
Muz. Ard. Cluj 34411 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
18441 No. 1451-1453 29

1451 Pest 1844


Gyszhangok, mellyeket tisztelend Fretzilla Jnos
fogaras-megyei nvendknek a pesti kzpponti papnevel in-
tzetben a hittudomnyok els vi hallgatjnak kora elhunytn
zengnek nvendk-trsai. Pest tavaszel6 16 kn 1844. [Sunete
funebre cantate la moartea timpurie a Jul. I. Fr. de colegii
Pesten. Nyomt. Trattner-Krolyinl. In 8 foi 2. (Versuri.)
Cuprinde versuri funerare cantate de studentii Seminarului Cen-
tral din Pesta la moartea colegului lor Ion Frtir.
Bibl. Univ. Budapest. Miscellanea in 8 37 No. 17.
1452 Buda 1844
Regulele mai de kepetenie a politiei de camp de dup6. a
IX-lea articul a legilor dela anul 1840 serse de Ignatie jOLDOS in
Papa 1843. Acum intla oar de pe limba ungureasc pe cea
romneasa preintoarse in Arad 1844 de Alexie Popovic
Professor.
Buda, 1844. La Crliasca Tip. a Univ. Ung. In 8 pag. 77.
Autorul originalului unguresc se serie: Zsoldos.
Bibl. Univ. Cluj 180416 i alte exemplare.
1453 Wien 1844
Die Verfassung des Grossfrstenthums Siebenbargen, aus
dem Gesichtspunkte der Geschichte, der Landesgesetze und des
bestehenden ffentlichen Rechtes. Aufgefasst und dargestellt durch
Jos. BEDEUS v. Scharberg.
Wien, 1844. Bei Carl Gerold. In 8 pag. vi i 106.
Compendiu bun (in opt capitole) despre constitutiunea Ardea-
lului si a desvoltrii ei, cu bune citri, uneori din documente inedite.
Romnii neformnd un Ordin" al dietelor ardelene, nu se face amin-
tire de ei, numai intfun interesant pasaj despre presupusa autochtonie
a lor.1 (p. 13)
Cartea are si o traducere ungar.' fcut de kosi M a k old y
Samuel (Kolosvratt, 1846) in 8 mic pag. 193.
Muz. Ard. Cluj 52275 si alte exemp/are.

1 So ergibt sic.h also der sonderbare Umstand, dass keine der drei stiin-
dischen Nationen (Ungarn, Sekler und Sachsen) ihren Ursprung genau nach-
weisen kann. Und eben so ist auch in Betreff der in den Gebieten aller drei
Nationen zerstreuten Wallachen noch nicht erwiesen, wer eigentlich ihre Voriil-
tern waren. Ob sie zur Zeit der Besetzung des Landes durch die Ungarn schon
in Siebenbiirgen ansssig waren, und durch die Eroberer unterjocht wurden,
oder nur spiiter aus siidlichern Gegenden dahin eingewandert sind.

www.dacoromanica.ro
30 No. 1454-1455 [1844

1844 Leipzig 1454


Eine Stimme ueber die ungarische und slawische Nationa-
litt. Von Baron Nicolaus WESSEIANYI. (Aus dem Ungarischen
iibersetzt.)
Leipzig. 1844. Bei Wilh. Vogel, Sohn. In 8 pag. v 0 262.
Cuprinsul: I. Ursprung der drohenden Gefahr. (p. 3) II. Ursa-
chen, warum die Gefahr jetzt reif wurde. (p. 12) Von zwei andern
entwickelten und sich entwickelnden, in Geschick und Zweck mit der
slawischen Nationalitt verwandten Nationalitten, nmlich der grie-
chischen und wallachischen. (p. 58-69) Lage des siebenbiirgischen
Landvolkes. Frohndienst des Ochsenbauers. Das Recht Grundstiicke
zu besitzen, in eigenem Namen Process zu fiihren und ein hheres
Gubernial-Amt als das Sekretariat oder ein Comitatsamt zu bekleiden
ist den Unadeligen noch versagt. 1 (p. 62-63) Stoff der Gefahr, nm-
lich die verschiedenen Schutz- und Heilmittel, welche gegen den Mangel
der National Einheit angewendet zu werden pflegen und angewendet
werden knnen. (p. 7o) IV. Russlands llterer und gegenwrtiger Zu-
stand, Einfluss und Politik. (p. 91) V. Europa's mgliche Zukunft.
(p. 116) VI. Die von Europa zu ergreifenden Massregeln. (p. 129)
VII. Die Gefahr, welche besonders unser Land bedroht.Die von
unserm Lamle zu ergreifenden Massregeln. (p. 173)
Muz. Ard. Cluj 39167 0 alte exemplare.
1 Aceste restrictiuni de drept le suferiau si Ungurii si este un mare merit
al autorului cl a fost cel dintai care a desvelit aceste anomalii intr'o carte des-
tinata in primul riind strAinatatii.

1845 Wien 1455


Allgemeines Geographisch-statistisches Lexikon aller Oster-
reichischen Staaten . . . Herausgegeben von Franz RAFFELSPER-
GER etc. Vol. I VI. Zweite Auflage.
Wien, 1845-1853. Druck und Verlag der k. k. a. p. typo-
geographischen Kunstanstalt. In 8-vo. Vol. 6 in io tomuri si
un carton cu hartile diferitelor provincii ale monarhiei austriace.
Prefaia: Wien, im Monat October 1844.
Autorul nscut in Modor (comitatul Pozsony) in 1793 a fost func-
tionar postal i vi-a compilat lucrarea pe baza datelor of iciale, folo-
sindu-se 0 de manuscrise.
Opera monumental, important 0 din punct de vedere topo-
nimic, cuprinde nu numai numirile sateior romne, dar 0 numele de
munti, vdi 0 paraie. In afar de acestea, cuprinde 0 indicatiuni sta-
tistice despre agronomie 0 comertul, in0rate in ordine alfabetic. Astfel
lucrarea e o intregire fireasc a operei lui Lenk, aparut cu 6 ani
mai inainte 0 formeaz un tezaur de cunotinte 0 despre toponimia
romn a trilor monarhiei austro-ungare. .

www.dacoromanica.ro
1845] No. 1456-1459 3r

E de notat c la descrierea Dunrii gsim si o schit a cursului


ei (vol. II p. 149) Cu observatia interesant ea' la gura Dunrii apa
ei se deosebeste de aceea a mrii chiar la o deprtare de zece mile
dela trm. (p. 151) .

Mai observ ea expresiunea de Editia II se refer la Dictionarul


topografic al lui Curtius (din 1829) aprut in fascicole separate pe
provincii, iar scrisul" hrtilor litografiate e pus dup metoda nou
tu tiparul, care ins.' nu arat de fel bine.
Muz. Ard. Cluj 31626 si alte exemplare.

1456 Iai 1845


Letopisitile T.rii Moldovii, publicate pentru intaiasii dat
de M. KOGALNICANU. TOM. I-XII.
Iasi, 1845-1852. In 8-vo.
Cuprinsul a se vedea la editia II din anul 1872 sub No. 2213.
B. Acad. Rom. Bucuresti si alte exemplare.

1457 Ia0 1845


Ordo divini officii recitandi sacrique peragendi ad usum
Fratrum Minorum S. Francisci Conventualium in Moldavia Apo-
stolicam missionem exercentium Iussu Illustrissimi ac Reveren-
dissimi D. D. Pauli Sardi episcopi Verensis visitatoris ac prae-
fecti Apostolici ejusdem Moldavicae missionis editus atque ad
Iuliani calendarii supputationem dispositus pro Anno Domini 1845.
Jassiis. Typis Officii Eph. Communalium. In 8 pag. 28.
Arch. Prop. Fide. Roma. Scritture non rif. Vol. ro.

1468 Braov 1845


Zenftniirbige lieberlieferung ber am 4. Drtober 1823 unter ber
ebten 2eitung bd ... Oberften ... giaron 43urce1I v. Rorertoven im
StabUrte Kzcli-V6srhely abgeaftenen Nationd itftitut - Oriiff,
flung . WeierliVeit. R3er1af3t burd) POPP @abrid.
Stronftabt, 1845. In 80 pag. i6.
Gross No. 448.

1459. Cluj 1645


Erdlyorszz trtnetei hiteles kiitf6kbl. Irta aranyos-
rikosi SZAKELY SAndor. [Istoriile Ardealului din izvoare au-
tentice.]
Kolo'svArtt, 1845. A kir, lyceum betilivel. In 8 foi 6 si pag. 220.

www.dacoromanica.ro
32 No. 1460-1463 [1845

Compendiu scurt al istoriei Ardealului, formnd prima incer-


care in limba migar pe acest teren, cu multe anagnunte privitoare
la Romni i legg.turile lor cu TJngurii in cursul veacurilor.
Muz. Ard. Cluj 98015 0 alte exemplare.

1845 Buda 1460


Torontlvrmegye' hajdana. Emlegette : BARANY Agoston.
[Trecutul comitatului Torontal.]
Budn, 1845. A' in. kir. egyetem' betilivel. In 8 pag. iv,
162 si 80.
Prefafa : Nagy-Becskereken, m6jus' 1-s6jn 1845.
Din cuprins : Partea I. Locuitori vec_hi : Valachi. (p. 147-149)
Partea II. Documente privitoare la istoria comitatului Toront.l.
Muz. Ard. Cluj 38323 0 alte exemplare.

1845 Pest 1461


Ltudomny. Szerz Alistli 's padnyi MATTYUS Nep.
Duos, ldrlyi udvarnok. [*tiinta calului.]
Pesten, 1845. (Trattner-Krolyi bet.) In 8 pag. XVI si 424.
Prefala : Pesten, Kisasszonyhava 15-kn 1845.
Din cuprins : Az erdlyi 16=Calul ardelean. (p. 121-123) Beza-
r.biai 16Calul basarabean. (p. 141) A moldva 16. Az olih 16Calul
moldovean. Calul romnesc. (p. 143-144)
Autorul specialist in cunoaqterea cailor descrie caii din Ardeal,
Moldova, Basarabia i Tara-Romaneasc5., cartea sa fiind unic pentru
acest lucru.
Bibl. Univ. Cluj 51503 i alte exemplare.

1845 Pest 1462


Alistli s padnyi MATTYUS Nep. Jnos ltal kszitett
Ltudomny czim munkt felvilgosit6 20 tbla. [Tabele 20
deslusitoare la Cartea calului a lui I. N. M.]
Pesten, 1845. Nyomt. Grimm V.-Walzel A. F. (Eggenber-
ger J. s Fia bizomnya.) In 4 oblong tabele XXI. (In litografie.)
Cicprinde pe tabelele semnele-timbre ale cailor diferi-
telor herghelii din Bucovina, Galitia 0 Moldova 0 intre ele 34 ale boie-
rilor de acolo. (Vezi reproducerea lor alturat.)
Muz. Ard. Cluj 91472 i alte exemplare.

1845 Clui 1463


Erdlyorszg' trtnetei' tra Kiadjk Grf KRIMNY
Jzsef s Nagy Ajtai KovAcs Istv.n. Vol. I II. [Magazin
istoric al Ardealului.]

www.dacoromanica.ro
SEMNELE-TIMBRE ALE HERGHELIILOR BOIERILOR
MOLDOVENI.
(Dup O Insemnare din 1828.)

: ]i J7\ H h LU 1.(' :t

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

V<. \t7Af j,i I 0 5 rr.


..r'-I

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

<P (f -g JY 1l{Il. 1 <lfV itr


21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

l 4 BX Jk.
a1 32 38 34

1. Gojan Demetrie. 2. Adamaky. 3. Argiri.


4 Bogdan junior B. B. 5 Bogdan senior. 6. Baricz.
7. Ballyca. 8. Czerkes. 9. Danileskul. 10. Illia.
II. Kostaky. 12. Princ. Kantakuzyn. 13. Kreczuniak.
14. Kalugier. 15. Kreskul. 16. Mukul. 1]. Milo.
18. Princ. Moruzy. 19. Pireskul. 20. Paszkan.
21 Pucil\a. 22. Pallady. 23, Petul. 24. Poharnik.
25 Prunkul. 26. Pittul. 27. Roznovan. 28. Sturza.
29 Stefanaky George. 30. Seizeskul. 31. Oprea.
32. Milovoi. 33. Pallady. 34. Katargi.

(Numele 10, 32 i 34 scrise rliu, indreptate.1

Bibl. voI. ur. 3

www.dacoromanica.ro
34 No. 1464-1465 [184

KolozsvArtt, 1845. Cozvegy Barrn s Stein tulajdona.


(Vol. I. Az ev. ref. collegium ; vol. II. a kir. Lyceum be-
tiiivel.) In 80 pag. xxv i 256-1-xm i 291. De fapt a ie3it
Inca in 1837 si 1839, dar publicatia a fost retipgrit acum, fArA
stirea editorilor, dupAce prima editie era cu totul epuizat.
Cuprinde urmatoarele cronici unguresti (dintre anii 1540-1600
s,i 1566-1613) ale lui Mindszenti GAbor, BAnffi Gergely, Glfi jAnos
Bors Jnos precum si a lui Borsos TamAs, Cu foarte multe am.-
nunte privitoare la RomAni i istoria RomAnilor.
Anexat acte i intre ele dou. dela Mihai-Viteazul din Alba-
Julia, 4 i 13 Noemvrie 1599 (vol. I p. 239-241) i articolele dietei
din Alba-Julia prezidate de Mihai, din 20 Noemvrie 1599. (p. 242-253)
Muz. Ard. Cluj 130445 si alte exemplare.

1845 Pest 1464


Magyarok zsiai emlke. BIZONI Kroly Altai. Vol. I--II.
[Memoriul Ungurilor asiatici.]
Pesten, 1845. Esztergami Beimel jzsef betfilvel. In 8 foi 3
pag. 50+104.
Din cuprins : Ceanglii din Moldova, locuind in 62 de sate.
Mus. Nat. Budapest $i alte exemplare.

1845 Paris 1465

La Transylvanie et ses habitants. Par A. de GERANDO.


Tome III.
Paris, 1845. Imprimerie de Guiraudet et Jouaust. In 8
foi 6 si pag. 427+403. Cu ilustratiuni si o hartA.
Din cuprins : Vol. I. Thorda. Souvenirs des Romains. Pratul
lui Trajan. (p. 161-163) Balasfalva. (p. 211-226) Ketskek6-Piatra
Capri. (p. 227-8) Zalathna. Vulkoj. Les paysans de ces montagnes
presque tous Valaques. (p. 273-287) Riche paysan valaque. (p. 293-295)
Detonata. (p. 309-348) Valle de Haczeg. Demsus. Costumes des
Valaques. (p. 365-381) Vol. II. Pagaras. Les libres barons. (p. 33-48)
Rosenau. Trts. Les Calibas. Zernyest. (p. 89ror) Rgiments-fron-
tires. (p. 291-310)
Ilustratiuni : L'glise valaque (en bois de deux cents ans) de
M6ts. (vol. I. p. 320) Paysans valaques. (p. 337) Xilografii artistice.
O crut Cu bivoli si un Romn pe foaia de titlu a volumului II.
Autorul lnnd de sotie la Paris pe contesa Emma Teleki, s'a
stabilit cu (Musa ca tn6r de 21 ani in judetul Stmar, formnd
o familie cu totul maghiarizatA. Cu sentimente de libertate, a luat
parte la rAzboiul de independent. a Ungurilor, dup, sfarsitul aruia,
fugind din tara, a murit in pribegie la Drezda in 8 Decemvrie 1849.

www.dacoromanica.ro
1845] No. 1466-1468 35

Are *i o editie germana, tradus de Julius B. Seyb t, tot


in dota volume ; Leipzig, 1845. (Muz. Ard. Cluj : 34768.)
Cfr. Iorga : Istoria Romanilor prin cltori vol. IV p. 161-163.
(Dup. editia II de titlu ; Paris, 1850.)
Muz. Ard. Cluj 30524 i alte exemplare.

1466 Cluj 1845

Nemes Erdlyorszg nagyfejedelemsgnek ujabb orszggyii-


lsi vgzsei. (Articuli novellares diaetales.) 1744-1811. Magya-
rositotta . . Dlnoki INCZE jzsef. Vol. I--III.
.

Kolo'svartt, 1845. A' kir. lyceum betiiivel. In 8-vo.


Prefata: Barothon Augustus 31-kn 1843-ban.
Cuprinde toate legile aduse in dietele ardelene in traducere
ungar .1 intre ele urmtoarele despre Romani : Unitii=catolici
1744 art. 6. Neunitii=greco-orientali 1753-1755 art. 5. Despre epi-
scopul lor 1791 art. 6o. Romnii cer dela rege noui danii de hrisoave
in locul celor ce s'au prpdit pe vremea rscoalei din 1784 ori in
urma invaziunilor Turcilor 1791 art. 35. Dreptul de prioritate al Arde-
lenilor la numirea agentilor ce se vor trimite in Muntenia i Moldova,
1791 art. 9.
Muz. Ard. Cluj 58130 i alte exemplare.

1467 Buda 1846

Sprachenkarte der Osterreichischen Monarchie sammt er-


klrender bersicht der Vlker dieses Kaiserstaates, ihrer Sprach-
stmme und Mundarten, ihrer rtlichen und numerischen Ver-
theilung. Von J. V. HAEUFLER.
Pest, 1846. (Ofen. Mit k. ung. Univ.-Schriften.) In 8 pag. 9.
Prelata: Ofen, am 14. Mai 1845.
Anexat : 2 harti : Sprachkarte i Ethnographische Vbersicht.
Muz. Ard. Cluj 43039 alte exemplare.

1468 Pest 1846

Ungarn und seine Vlker in Original-Abbildungen


Unter der Aufsicht von Alexius FNYES und Johann LUCZEN-
BACHER. Redigirt und herausgegeben von Emerich VAHOT. fiber-
setzt von Dr. Emerich Henszlman n. I-es Heft.
Pesth, 1846. M.it Joseph Beimel's Schrliten. In 2 pag. 19.
Pre. iota : Pesth, den 2-ten Jner 1846.
Din cuprins : Die Zahl der Walachen. (p. 7)
A ieit i in editie ungar cu titlul de : Magyarfld s npei
tredeti kpekben.
Mus. Nat. Budapest .1 alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
36 No. 1469-1471 [1846

1846 Alud 1469


Vizsglds az Erdlyi Kenzsgekrl ; egyszersmind az er-
dlyi kt olh pfispk igazolsul felelet Trausch s fkp Schuller
cfolataira. Irta egy igazsgkedvell ns. hazafi, kiadtk Tbben_
[Cercetari despre cheneziatele ardelene ; totodata ca raspuns spre
adeverirea celor doi episcopi romni din Ardeal impotriva in-
vinuirilor lui Tr. si mai cu seama Sch.]
Nagy-Enyeden, 1846. Nyomatott a ref. Collegium sajt6in-
tzetben. In 8 pag. 84.
Cuprinsul : Elzmny. (p. 3) I. Az olhoknak a szszoknl elbb
ittltrl a' mai ugynevezett szszfldn. (p. 13) II. Az olahok jogl-
lsrl a nmetek Erdlybe megteleplse eltt. (p. 26) III. Az olahokon
a szszok ltal elkvetett rablasrl. (p. 53) Toldalk. (p. 77-84)
Despre existenta i situatia Romani/or in teritoriul numit silsesc,
inainte de venirea Sasilor i despre jefuirea Romanilor de catre Sasi.
Autorul nenurnit al brosurii este : Hilibi GAAL Lszl.
Vezi lucrrile lui Trausch si Schuller (citate in titlu) din 1844
sub No. 1443 si 1446.
Cfr. recenzia cartii de contele Iosif Kemny, in Kurz : Magazin
vol. II p. 375-8.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 427 si alte exemplare.

1846 Bra)v 1470


Elemente de dreptul politic. Dupre mai multi autori, de
un FILO-ROMAN.
Brasov, 1846. Tip. loan Galt. In 80 pag. 38. (Cu semicirilice.)
Imprimatur : Coronae 1846, die 2. Sept. los. Trausch m. p. Censor_
B. Acad. Rom. Bucuresti. S. 3567 si alte exemplare.

1.846 Sibiu 1471

Der Freiherr Nicolaus Wesselnyi, A. de Gerando, und die


Sachsen in Siebenbiirgen. Apologetische Bemerkungen von J. K.
SCHULLER Professoi.
Hermannstadt, 1846. (Theodor Steinhaussen.) In 8 pag. 47..
Este a treia critica' a cartii baronului Wesselnyi, de pan-
germanul Schuller, care in 1849, la intrarea generalului Bem in Sibiu,
a trebuit s fuga in Tara-Romneasca de teama Ungurilor. Se ocupa
si cu cartea lui De Gerando La Transsylvanie et ses habitants.'
din 1845 de sub No. 1465.
Muz. Ard. Cluj 83306 alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
18461 No. 472-1475 37

1472 Bra;ov 1846


Gatacbiitte Spracbtebre fiir Zeal*. Zerra5t non Andreas
ISZER gabriN-Ziref tor.
Stronfiabt, 1846. @ebrucet bei Joann Wiitt. In 8 pag. 252.0 3 foi.
Ultimul capitol, 20: Culegere de cele mai intrebuintate ekspre:
siuni in convorbirea familiar. (221-252)
Are o retiprire din anul 1847, aprut la 15 Maitie si o editie
II din 1855.
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 54450 alte exemplare.

1473 Sibiu 1846


(geiftfidje 2ieber in trofacbijcber Enrctobe tbeiD auq, bem Zeutfcbeit
tibn1et3t, tbeii4 gebicbtet non eamuet MCIKEscH en. q3farrer in
F8amitgarten.
ermaiinftabt, 1846. e. aift* In 80 pag. 15.
Autorul (fiu al lui Ioan Mihail Mkesch cu cartea sa din 1839
de sub No. 1378) nscut in ii Noemvrie 1813, era deasemenea preot
.evanghelic din satul Riusori, urmas al tatlui sti.
B. Baron Brukenthal. Sibiu.
Trausch vol. II p. 437.

1474 Bratislava 1847


Ueber Ungarit Buftnbe. Q3on BARANDY.
$rePurg, 1847. (Bebrucrt bei rana Oofer n. ecbmib & 3. 3.
Zlurclj. In 8 pag. 200.
Frei' afa : Pressburg, am 31. Dec. 1845.
Din cuprins : Ueber Ungarns und Siebenbiirgens Gesammt-
bevlkerung, als Einleitung. Orientalisch-griechisch-nichtunirte Kirche.
(p. 22-26) Cu date statistice despre numrul enoriasilor ortodoxi.
Pronumele autorului este : Johann.
Muz. Ard. Cluj 143990 i alte exemplare.

1475 Pest 1847


Oda, mellyet NagymltsAgu 's Ftisztelend6 Rajacsics
Jzsef urnak, cs. kir. bels6 titkos tancsosnak, grg n. e. valls-
beli rsek Es metropolitnak tiszteletre 1847-ik v' bekszntse-
kor alzatosan benyujt GROCSANSZKY Jnos, grg n. e. iskolai
alapokra iigyel vlasztmny' tollnoka 's Ns. Aradvrmegye'
tblabirja. [Od prezentat'l de I. Gr. mitropolitului los. R. la
inaugurarea sa.]
Pesten. Nyomatott Landerer s Heckenastnl. In 40 foi 2.

www.dacoromanica.ro
38 No. 476-478 [7847

CuPrinde o odi in cinstea episcopului Iosif Rajacsics.


Poezia incepe cu urmtoarele rnduti :
tdv nked Rajcsics, a' pannoni szerbek, olhok
Honszeret fiai' aldora 6s rme f I
(Slav& tie Rajacsics, blagoslovitorul si bucuria Sarbilor, Romnilor pa-
nonieni, fii iubitori ai patriei 1)
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

1847 Reutlingen 1476

Siebenbiirgen nach Land, Volk, Geschichte und Verfas-


sungen. Von Peter WoLF.
Reutlingen, 1847. B. G. Kurtz' sche Buchhandlung. In 8
pag. VI i pag. 40.
Crticica pare a fi format partea a II a crtii autorului cu
titlul : Der Fhrer und Rathgeber auf der Reise nach Ungarn und
Siebenbdrgen" din acelas an.
Trausch vol. iii p. 508 et IV p. 505.

1847 Cluj 1477


Erdlyorszg statistikja. Irta Ko5vARY Lsz16. Vol. I. [Sta-
tistica Ardealului.]
Kolozsvrtt, 1847. (Nyom. az v. ref. kolgyom betilivel.)
In 8 foi 4 i pag. 296.
Pretata editorului : Kolozsvrtt, mart. i6-kn 1846.
Din cuprins: Az olhok. (p. 186-190) Kereskeds Moldva s
Olhhonnal. (p. 278-281) 0161 iskoliik. (p. 291-293)
Lucrarea formeaz.' prima incercare statistic-economic a intregii
vieti sociale din Ardeal, compilat dup date adunate dela diferitele
autoritti si bresle, asa c e phat c vol. II n'a putut apare, poate
si din pricina izbucnirii revolutiunii dela 1848. La sarsitul c'rtii
autorul da o caracterizare a firei, obiceiurilor si. al traiului Romnilor
ardeleni.
Muz. Ard. Cluj 75644 si alte exemplare.

1847 Braov 1478

Chronicon Puchsio-Lupino-Oltardinum sive Annales Hun-


garici et Transsilvanici ... Edidit Josephus TRAUSCH Coronensis.
Vol. III.
Coronae, MDCCCXLVII et MDCCCXLVIII. Impressum per Jo-
hannem Gtt Typographum. In 4 pag. y .1 324+vi i 307.
Prelala : Dabana Coronae die ro. Aprilis 1847.

www.dacoromanica.ro
1847] No. 1479-1480 39

Cuprinde cronicele preotilor sasi Simon Massa, Marcus Fuchs,


Christianus Lupinus, Joannes Oltard, Andreas Gunesch s'i Johannes
Ziegler (numiti chiar s'i pe foaia de titlu) cu insemnri dintre anii
990-1630 si 163o-1699 precum s'i cu multe acte si scrisori dela prin-
cipii Ardealului s'i alte persoane, cu amnunte privitoare si la istoria
Romanilor din Ardeal, Moldova si Tara-Romaneasca, usor de aflat
pe baza indicelor volumelor.
Muz. Ard. Cluj 36484 si alte exemplare.

1479 Bratislava 1847


Georgii BARTAL de Belehza Comnientariorum ad historiam
status jurisque publici Hungariae aevi medii Libri XV. Tom.
IIII.
Posonii, 1847. Typis Caron Friderici Wigand. In 8-vo.
Cuprinde istoria Ungariei scrig pe baza decretelor si a legilor
thii, pan'a. la 1526. In materialul expus gAsim c supt regele Matia
,,voevodul Valachiei" era privit de principe de acelas rang cu prin-
cipii unguri, 1 iar Moldova apartinea de drept Ungariei. 2
Muz. Ard. Cluj 57007 si alte exemplare.
1 Mathias testimonio literarum suarum de anno 5487, praeter Barones
exoffido, Principes quoque, et in horum numero Banum. Dalmatiae, Croatiae,
Slavoniae, Despotum Serviae, Banum Bosniae, Vajvodam Valachiae... habuit.
(p. 207)
2 Mathias de Moldavia haec anno 1468 ad Polonos scribit : Terram illam
nostri juris esse, antiquissimus et continuatissimus Praedecessorum nostrorum
Regum Hungariae titulus declarat, non quidem inanis, sed possessione nunquam
interrupta munitus ; etc. (p. 207)

1480 Cluj 1847


GYORKE histrija Erdlyr61. [Istoria lui Gyrke despre
Ardeal.]
Bolozsvrtt, 1847. Tilsch JAnos tulajdona. In i60 pag. 56.
Din cuprins : Principele Andrei Bkthori. (p. 33-34) Epoca lui
Basta. (p. 34-36) Iosif II. (p. 54-55)
Odat cu aceast chticic a apgrut si una cu titlul : Gyrke
Erdlyt utazza" care descrie Ardealul.
Din prima carte exist editia a 7-a din 1867 si a doua a ajuns
pana la editia a 6-lea in 1869.
Ambele arti ale lui Gyrke erau manuale pentru copiii sco-
lilor primare, chtisoare foarte rg.spAndite scrise inteun stil simplu
pentru a-i introduce in cunoasterea patriei si a istoriei ei.
Autorul anonim al acestor chti era : IV5vARI Usz16.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
40 No. 1481-1483 11847

1847 Pest 1481

NOGEL Istvn utazsa keleten. Atdolgozta s fggelkkel


b6vitve kiadta Schultz testvrpr. [Cltoria lui stefan N. in
Orient.]
Pesten, 1847. Nyomatott Beimel J6zsefnl. In 8 pag. 196.
Preftea : Pest jun. 1. 1847.
Din cuprins: Plecare din Pesta. (p. r-5) Galacz i pasaportul.
(p. 6-9) Brila. (p. 16o) Aventure.(p. 165) Bukarest. (p. 169-175)
Autorul descrie caltoria sa entomologic, fcut cu scopul de
a aduna insecte in Orient.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1847 Pest 1482

Magyarorszg leirsa. Irta FANYES Elek. Vol. I II. [De-


scrierea UngarieL]
Pesten, 1847. Nyomatott Beimelnl. In 8 pag. 200 i 520.
Prelafa : Pesten, junius 23-kn, 1847.
Din cuprins: I. Lakosok. Nyelvkre nzve. (p. 25) Vallasukra
nave. (p. 32) Eg,yhzi szemlyek. Grg katholikusok. (p. 43) Nem-
egyeslt grg hitiiek. (p. 44) Iskolk- a grghitiieknl. (p. 179)
Egyhzkormny a grg nemegyesiilt 6hitiieknl. (p. 183) Vol. II.
Tiszntuli keralet. (p. 325-430)
Descrierea Ungariei pe judete, afar de Ardeal, care pe aceast
vreme nu era unit cu. Ungaria.
Muz. Arcl. Cluj 32462 alte exemplare.

1847 Pest 1483

Npdalok s mondk. A Kisfaludy-Trsasg megbizsbul


szerkeszti s kiadja ERDELVI Jnos. [Untece populare i tra-
ditii. Editate din insrcinarea Societ4ii Kisfaludy.]
Pesten, 1847. Nyom. Beimel Jzsefnl. In 8 viii i pag. 477.
(Magyar Npkltsi Gyjtemny vol. I.)
Din cuprins: Csang6 dalok=Cntece de ceangai. (p. 419 434)
Retipilrite din cntecile adunate de Printele Petrs Incze din co-
muna Cleje (in judetul Bacu) i publicate de el prin diferite reviste
unguresti, dela 1841 incoace. Dar e curios c in unele exemplare aceste
cntece ale Ceangailor lipsesc, respectiv sunt inlocuite cu altele (din
Ungaria) i prefata adogit. la XII pagini.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
18471 No. 1484-1488 41

1484 Brasov 1847


articied teatral, fiilor patriei o predd soufleuriu sotiet6tii.
De Stefan JAKAB i Venter FLORIAN.
Brasov, 1847. In Gatt. In 80 pag. 8. (Cu semicirilice.)
Gross : No. 978.
1485 Buda 1847
Magyarorszg primsai. 1847. Irtk BARTAY Gusztv s Ede.
[Primatii Ungariei.]
Budn. Egyetemi nyomda betilivel. In 8 pag. vm i 2or.
Pre/4a : Pesten October 15-n 1847.
Din cuprins : 016.h Miklbs : 1552-1568. (p. 131-3)
Mus. Nat. Budapest. Hung. e. 121 i alte exemplare.
1486 Buda 1847
Rug5.ciunea mulO.rnirii, care se svgiseste in ziva
Maiestdtei Sale Ferdinand.
In Buda, 1847. Tiparit cu cheltuiala. lui Stefan Miha-
. .

lovici notariul consistorului Timisoarei. (Cu cirilice.)


1487 Pest 1847
Kleine historische Bilder-Gallerie aus Ungarns denkwiir-
diger Vorzeit von J. HABUFLER.
Pest, 1847. Verlag von Gustav Heckenast. (Litografiat.)
Druck von Landerer und Heckenast. In 80 mic pag. x si 257.
Cu 8 portrete si facsimile in litografie.
Prefata : Wien am 14. Mai 1847.
Din cuprins : Ludwig der Grosse. (1342-1382) Die Unterwer-
fung von Bosnien, Walachey und Moldau. (p. 121-124)
Autorul si-a propus s dea tineretului o asa numit carte de
citire cu biografiile regilor Ungariei pAn la 1526. Polosind i pu-
blicand ins6 monumente literare, heraldice si epigraf ice, Cu texte din
poezii ori arnintiri contemporane (cu greu de aflat aiurea sau chiar
inedite) a reusit s prezinte un foarte folositor manual istoric.
Muz. Ard. Cluj 44384 si alte exemplare.
1488 Buda 1847
Pov4uire catra economia de camp pentru folosul scoalelor
romn.esti etc./ 0161 Gazdszat.
In Buda, 1847. La Criasca Tip. a Univ. Unguresti. In 8
ink pag. 214 i Insemnarea lucrurilor pe 5 foi. (Cu cirilice.)
Prima editie dela 1806 descris In Bibl. Rom. Veche sub No. 702.
Bibl. Univ. Cluj 237628 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
42 No. 1489-1490 [1847

1847 Pest 1489


Romn-ungureasc lin135. s'au Convorbiri A acestora doX
linbI prin indeletnicire mal uso'r invtare de Moysi BOTA na-
tionalul invtitori lucratd. / 0161-magyar nyelv vagy egyiittbe-
szlgetsek E' kt nyelvnek gyakorlatilag legknnyebben megta-
nulsra, szerkesztette BOTA Mo'ses nemzeti olh tanit.
Pesten, 1847. Beimel Jzsefnl. In 8 foi 5 i pag. 143.
Dedica ja ctre Gr6f Batthynyi Kzmr.
197 e I ala cAtre Prea adevrate dulce Romne !
Volumasul formeaz tomul al II-lea al chtii cu titlul Graiul
Romn" din 1836 (descris sub No. 1346) tiprit in formI bilingu
adic la stnga pe romneste, iar la dreapta pe ungureste.
Cartea avnd patru prti, cuprinde cuvinte i convorbiri foarte
bine alese i akituite dup cele mai felurite materii ale vietii de toate
zilele. Merit o amintire deosebit c primele dou buditi ale prtii
IV (p. 52-62) ne vorbesc Despre limba ungureasc i limba romn."
formnd astfel poate cel mai vechiu tratat romnesc despre limba
ungara.
Stilul romnesc al autorului plin de cuvinte dialectale bntene,
se poate studia cu folos de catre linguisti romni, cunoscatori si de
limba ungarg.
Foaia de titlu o reproducem alturat deoarece ne inftiseaza
totodat i interiorul unei scoli primare de acum 88 de ani.
Lista celor 559 de abonati ne arat c cea mai mare parte a
lor erau Unguri, ba unul dintre ei, nemesul Bohus Jnos a subscris 5o
de exemplare cu cate 30 de crucen i conventionali bucata.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 25195 i alte exemplare.

1848 Sibiu 1490


aremblarterbut, ober Eammtung n'Ora in ber beutften Eprate
unb 2iteratur ui uorrommenben au$3 fremben raten entfOnten
Skter mit beutft unb maadjifctj aageregter Oebeutung... Viebft einem
a3erseitnif; einiger in eiebenbrgen mifbroaCenben giftpflanben, non
Ctuiricu4 KREKANA Carte de cuvinte strine, ori adunare de
mal multe cuvinte strine, ce vinil adese in limba i literatura
germang. Cu Semnificarea ." explicarea lor in limba german.
romn... Cu o spetificare de unele plante veninoase ce cresa'
In Ardealil, de Kirikil KREKANA, Invttoriii la c. r. scl de
regimentil In Orlatii.
4ermannftabt, Sibiu, 1848. Oei georg n. CfofiuL In 80 foi 4 si 152.
Imprimatur : Coronae, die 3. Dec. 1845. Antonius Kovts Censor.
Cuirrinde un mic dictionar german-francez-latinesc-romnesc
(p. 1-144) i descrierea urmAtoarelor plante veninoase ce cresc in tara

www.dacoromanica.ro
frAlOd

r o M

AI

,.nOVGI BOTiI

"El Il P li T.

I PE81!.'
CI! teascu' lUI Josef Beimel
1847.

www.dacoromanica.ro
44 No. 1491-1493 [1848

noastra : 1. Matraguna sau irba codrului bella donna. 2. Patran-


jeii cane.,ti aethusa cynapium. 3. Cucuta, buciniul conium ma-
culatum. 4. Laurul, borci, ciuma f6ie, bolundare datura stramo-
nium. 5. Laptele canelui euphorbia esula. 6. Maslariu, suna-
tre, belin negru hyosciamus niger. 7. Trespe, osig, nebunl,
negina lolium temulentum. 8. Flrea brostsca sau ranunke : iarba
fiereloril ranunculus sceleratus. 9. Mum se sacar, dora Orngit
Bureti sau ciuperci de : camp, spin, roao, kiparo,i ; ro-
covele, acri, minatrci san hribe ; ..-pastravi ; barba tapului, ciucin-
lati i alti bureti cari cresc la munti. (p. 145-152 Cu cirilice.)
Bibl. Univ. Cluj 202776 i alte exemplare.

1848 Veliki BeCkerek 1491

Temesvrmegye' emlke. Alapit. BA.ReiNv Agoston. [Me-


moria cornitatului
Nagy-Becskereken, 1848. Pleitz Pr betllivel. In 8 foi 3 0
pag. 190 +48, cu piese justificative.
Prefafa : Klt Nag-y-Becskereken, februarius 29-n, 1848.
Din cuprins: Olahok=Romanii. (p. 165) Cartea a ramas ins&
neterminat., din pricina izbucnirii revolutiunii.
Muz. Ard. Cluj 45154 i alte exemplare.

1848 Pest 1492

A npnevels hatsa Magyarhon npeinek erklcsisgre.


Irta NEY Ferencz. [Influenta educatiei poporului asupra morala
neamurilor din Ungaria.]
Pesten, 1848. Nyomatott Beimel Jeasefnl. In 80 pag. 178.
Prefata : Irtam Pesten, tlh6 28-kn, 1848.
Din cuprins : A nperklcsi llapot min6sge s annak okai.
Els6 tekintet : Nemzetisg. d.) OlAh np. (p. 39-41) Se arat influenta
educatiei populare asupra moralitatii popoarelor. Despre Romani.
Mus. Nat. Budapest i alte exemplare.

1848 Paris 1493

La Hongrie en 1848. Recueil politique, historique et litt-


raire. Par L. BOLD:aNYI.
Paris. Imprimerie Centrale de Napoleon Cbaix et C-ie.
In 80 pag. 88 i I foaie.
Din cuprins: La question des nationalits en Hongrie, par Au-
guste de Gerando, Cu propunerea alcatuirii unei Confederatii duna-
rene, in capul ei cu Ungaria pentru infrangerea absolutismului. (p.
Muz. Ard. Cluj 88853 i aite exemp/are.

www.dacoromanica.ro
1848] No. 1494-1497 45

1494 Sibiu 1848


Zenftnitrbigreiten auz bon 2.eben be Z rei4errn CS a mue I v.
ZrurentOf Csiubernator non eiebenbuergen. tu arcijinarif*n Elueffen
gejamineft non IA. Oeorg SCHASER, $farrer uZa0eim.
t.ermannfiabt, 1848. Webrudt ei &eor u. Gforiu4. In 8.
foi 8 0 pag. 123+74.
Prelata: Tha/heim am r. Marz 1848.
Din cuprins : VII. Des Gubernators Berichte tiber den Aufruhr
walachischer Unterthanen unter Hora und Kloska und die dem Br.
Brukenthal ertheilten kais. Befehle. (p. 60-99) Cu rapoarte dintre
25 August 1784 0 2 Fevruarie 1785 despre na4carile rasculatilor.
Cfr. Densufianu: Revolutiunea lui Horia p. 17.
B. Acad. Rom. Bricureiti : 1934 i alte exemplare.

1495 Sibiu 1848


[Zeftimmungen ber cjfifenNationftninerfittit irn ,;Intereffe
ect unb ber Ginifiration ber tnatacbif*n OenuAner be ad)fen-
InnbeU
.t)ermannfiabt, 3. 2fprif 1848. In 8 pag. 2.
Cuprinde instructiuni relative la drepturile de egalitate ale
Romnilor in administratie, meserii i culte.
Liceul Hontenis. Brawv. Col. Trausch No. 2374-

1496 Pest (1848)


Szemat az olaifaj iigyben. HATVANY Imre iigyvdt61. [Aviz
In chestiunea neamului rornanesc.]
Pesten. .S. a. Nyom. Beimel Jozsefnl. In 8 pag. 23.
Cuprinsul: Honfiak ! (p. 3) Az olahnp anyagi s erklcsi Ana-
pota. (p. 6) Az olalnp szegnysg s erklcsi siilyedse tnyez6i.
(p. 12) Az olahnp nevelsi llapota. (p. 13) 0161 papok. (p. 15)
A Grg nem egyestilt egyhzkormany. (p. /7) Olah-reformok.
(P. 22-34)
Se ocupa mai ales cu situatia moral a poporului roman si
cauzele decderii lui. Despre biserica ortodoxa.
Muz. Ard. Cluj 70486 alte exemplare.

1497 Buda 1848


Articolii legilor dietil din 1847/8.
In Buda, 1848. La CrAiasca tipografie a Universiatei. In 8-vo
Din cuprins: Articolul al 7-lea. Despre impreunarea Ardea-
lului cu Ungaria.
Cfr. Brote p. 31.
B. Acad. Rom. Bucure.,ti. A. 1635.

www.dacoromanica.ro
46 No. r498-1500 [1848

1848 Pest 1498


Sfetnicul imparatului tlmceste poporului legile cele noa.
1848.
In Pesta. In 8 pag. 39, foaie fail de titlu. (Cu cirilice.)
Pe ultima loaie albd: S'au scris din ingduinta i porunca Lag-
tiel Sale impa'ratului i craiului nostru. in Pesta cu tipariul Baimel.
Cuprinsul : Fratilor Romani ! Articulul legii despre contributiile
de obste. (p. 1) Despre contributie. (p. ix) Articulul legii despre ice-
tarea indatinatelor slujbe ; adeca a robotei, dejmil i pl.tiri Cu bani,
a carora temeiti au fost urbariul, sau alte contracturi suplinitoare.
(p. 12) Despre egalitate, toti asemenea. (p. 21) Despre garda natio-
nala. (p. 29) Catre nobili.nemesl. (p. 33) In sfarsit am i o rugare (p. 39)
Brosura e scrisa de un Roman, care sfarseste astfel : Dum-
nezeu va alduiasca (bine cuvinteze) pe tot!.
Mus. Nat. Budapest. Hung. h. 5440/1.

1848 (B r a so v) 1499
0itoncipation ! 2anbtitglici)e glepreirentation ! eigetta 213o'Ogebiet
unern tuatnitif*n ?Xtitbrilbern! unb it4t btinbtin0 Union !! ?Bott
Zr. uftu TREBONIANUS.
S. 1. 1848. In 8 foi 4.
Cuprinsul: Este o versificatie in care se atrage atentia Roma-
nilor, cum si cu cine sa fac unirea, la care Ii indeamn Ungurii.
Bibl. Bratianu. Bucuresti 11265/5 i alte exemplare.

1848 Sibiu 1500


?Bon ber Union, unb nebenbei ein Uort tiber eine ntiigtice taro:
roman** 9[11onarie unter DefterreicIASrone. / (ejcbrieGen int Mai 1848.
tiermannftabt. rgeobor eteinaujien.) In 80 pag. 46.
Cuprinde prerile publicistului Daniel ROTH impotriva
Ardealului cu Ungaria, indemnand pe deputatii sasi sa voteze in
contra legii, care dupa el nu va avea validitate pentru Sasi.
(p. 32) Apoi propune Romanilor din Moldova i Muntenia unirea
cu Ardealul supt tutela imparatiei Austriei, terminand cu declaratia
Rom'anii n'au de ce sa se team. de Sasi, la cari au aflat totdeauna
adpost in vremuri de restriste ca pribegi, venind la ei din tarile lor.
(1). 40-46)
Autorul brosurii este un Sas din Sibiu care ispravind teologia,
fusese preot evangelic in Iai. Demisionand a studiat medicina la Miin-
chen, dar intors acas, a avut nemultumiri cu colegii si medici
astfel, lasandu-se de medicin., se facu din non preot. Sibiul fiind
-ocupat in Martie 1849 de oastea ungar, el a fugit in Tara-Roma-

www.dacoromanica.ro
1848] No. 1501-1503 47

neasc ; peste putin a mers la Iasi, unde triete zece ani ca medic
militar, murind orb in 25 August 1859. (Trausch.)
Traducerea brosurii in romnete de Septimiu Albini cu titlul :
Despre uniune... Sibiiu, 1895. In 8 mic pag. 94.
B. Acad. Rom. Bucureti. A. 10025 si alte exemplare.
La Crdinicianu lipseste.

1501 Cluj 1848


Aggodalom s megnyugtats a' magyar nemzetisg gyben.
Irta jANCSO Kroly. [Team5. i linitire in chestiunea nationa-
lit.tii ungare.]
Kolozsvrtt. A kir. ftanoda betiiivel. In 8 foi 2 si pag. 42.
Prefafa: Kolozsvrt mjus 20-kn 1848.
Cuprinde o schit generar despre starea maghiarismului in
legtur cu popoarele nemaghiare din Ardeal, cu multe reflexiuni
despre Romni. (p. 16-33) Pilde despre limba curioas maghiar-
romana a nemeilor din Hunedoara i Zrand. (p. 38) Poporul rom.n
.attat de Sai si de siretlicurile burocratice ale administratiei. (p. 39)
Muz. Ard. C/uj 38472 si alte exmplare.

1502 Cluj 1848

Forradalmi mozgalmak Bcs-Pest-Kolozsvrt. [MicAri revo-


lutionare din Viena, Pesta, Cluj.]
Kolosvrt, 1848. Tilts Jnos knyvrus. In 8 pag. 78.
Din cuprins: Declaratia episcopului Ion Lemny pentru unire
in adunarea din 30 Mai 1848. (p. 77)
Autorul anonim al brourii este SZILAGYI Sandor.
Muz. Ard. Cluj 68116. Bibl. Univ. Cluj 95371.

1503 Cluj 1848

Rejtelmes levelek els6 Rkczy Gyrgy korbl. Megfej-


tette s kzli TVOS Agoston, orvostudor. [Scrisori tainice din
epoca lui G. R. I. Deslegate i publicate de medicul A. (5.]
Kolozsvrtt, 1848. A kirlyi f6tanoda betiiivel. In 8 foi 2
i. p ag. 156. Cu portietul principelui si o cheie" a scrisorilor
taini ce .
Prefata: Kolozsvrtt Juniush6 16-n 1848.
Cuprinde 49 scrisori (dintre 1636 si 1647) din corespondenta
crincipelui George Rkczy, scrise cu semne si descifrate de editor,
pu multe ambinunte despre contemporanii Matei Basarab si N'asile Lupul.
Regestele scrisorilor vezi-le in partea III a bibliografiei de fata.
Muz. Ard. Cluj 35008 0 alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
48 No. 1504 1507 [1848

1848 Tirgu-Mures 1504


SAGIJNA Andrs g. nem egyesillt pilspk fpsztori krle-
vele. (1848 junius 30) 01611)61 forditotta Tr ombit s Par-
thenius marosvsrhelyi esperes. Kzli s kiadja Fogarasi De-
meter keresked. [Scrisoarea pastoralg a episcopului A. S.]
M. Vsrhely, 1848. A Ref. Coll. nyomdja. In 2 pag. 3.
Muz. Ard. Cluj. Col. baronului Apor.

1848 Brasov 1505


Icna cresterei rele Cu mijloace de a o face i mal rea. Ca
un indreptariu pentru ori care pgrinte intelept. Dups principiele
renurnitilor bilrbati : Cr. F. SALpiAN i Carol HAN, tradusg 0 pre-
lucrat pentru romni de Andreiu Mur6san 11, profesor in reg.
gimnasiu r. catolie din Brasov.
Brasov, 1848. In tipografia lui loan GAtt. In 8 pag.
XXIIIsi 235.
Prefafa: Brasov in luna lui Iulie 1848. Traduciltorful.
Bibl. Univ. aui 198122.
1848 Cluj 1506
Zarnd-vrmegye' fldirati, statistikai s trtneti leirsa.
Szerz KozmA P6.1 Zarndmegye' egykori fispnja, jelenleg erdlyi
fkormnyszki tancsos. [Descrierea geograficA, statistia i isto-
ricd a comitatului ZArand.]
Kolozsvrtt, 1848. A' kir. f6tanoda betiiivel. In 8 pag. 109.
Cu portretul autorului in litografie.
Din cuprins : Nemzetek, np mennyisge (p. 40) Fegyverleveles
vagy is egyhAzi nemessg = Nemesi bisericesti 20 de familii, mai
toate romanWi. (p. 43-44) Religii. (p. 48-50) Revolutia din
1784-1785 si din Noemvrie i800, inbusite de conducerea comita-
tului. (p. 94-104)
B. Acad. Rom. Bucureti. II. 1993 si alte exemplare.
1848 Pest 1507
eneiN ber Elam. Eidenflagifite @rpir)Curgen von Jofef
MARLIN.
13eft, 1848. ebr. ei 2anberer unb -,)erfenaft.,In 120 vol. IIT.
Prefaja: Pesth, 20. Pebruar 1848.
Din cuprins : Baba Noak der Walache. (Vol. II p. 129-234)
Cu trei cntece populare romnesti in traducere.
Are o editie de titlu Cu anul 1850.
Mus. Nat. Budapest. P. o. germ. 2267 fj i 2267 g.

www.dacoromanica.ro
1848] No. 1508-15m 49

1508 Wien 1848

Die politische Stellung der Roumainen (Moldo-Walachen)


gegeniiber der Tiirkei. Nach dem Franzsischen von A. G. GOLESCO,
Mitglied der provisorischen Regierung der Walachei. Deutsch
bearbeitet von Eduard W o 1f.
Wien, 1848 im August. Gedruckt in der Franz Edlen von
Schmid'schen Buchdruckerei. In 80 pag. 23.
Din cuprins : Vertrag vom Jahre 1460. (p. 5)
B. Acad. Rom. Bucure.,ti. II. 111420.

1509 Pest 1848

Roman testvrek 1 [Fratilor Romani I]


'Olt Pesten, september 10-n 1848.
Nyom. Landerer s Heckenastnl, Pesten. In 20 mare pag. 4.
Semnat de : Pap Zsigmond, Mihalyi Gabor, Szerb Tivadar, Many
jzsef roman kpvisel6k.
Cuprinsu/ la editia romaneasel din 24 Sept. 1848 sub No. 1510.
Mus. Nat. Budapest. Proklamcik.

1510 Pest 1848

Fratilor Romani !
Datusail in Pesta in 24. Septemvrie 1848.
In tipariu lul Vasil Kosma. In 2 mare pag. 4. (Cu cirilice.)
Manifestul delegatilor romani prin care se expune in VI capi-
tole insemnatatea desrobirii tranilor cand se poate stabili c. : acuma
santem asiminea cu ceialalti lacuitori ai Vrii ; nu santem mai mult
iobagi, ci toti cetateni de o potriva : 0 in0fndu-se drepttuile doban-
dite, se cere ajutor de teama vrajm0ei guvernului dela Viena care
ar aduce puterea ruseasca, rsbunarea Sarbilor 0 reacia peste tara,
pentru care se face apel la patriotismul Romanilor cu aceste cuvinte :
.4a clara ca nu cumva intr atatea patimi 0 laturi sa ne pierdem
slobozenia, noi romanii nu putem alta &A facem, cleat sa tinem Cu
ungurii ; etc.
Semnat de : Sigismund Pop, Gavril Mihali, Teodor Serb, Iosif
Mani, Stefan Ioanescu, ablegati romani.
Cuvinte romaneti rare, neologisme 0 unguristne : strAmutri,
va ingarjovati, greomant, greotate, dejm., spaie, neme0me, catnie,
pacat strig5toriii la ceri, constitutie, patrie, maah=vitrig, comu-
nitate, incurgere, dieta OHL invin0=meggyzdve, doband.=nye-
resg, zauitat, natie, libertate, ministerium, asigurat, nationalitate,
timp, scurmo0 preti, tiranizare, domnire, reactie, indatinat, sbiciu,
Bib!. vol. W. 4

www.dacoromanica.ro
50 No. 1511-1512 [1848

apriat, hierarhie, tagaduire, crimpita, ortacie, s se rumpa, stapanire


slavan, slavism, orfan, partida reactionar, neatarnare, domn de
pmant = fldesur, acela ortaceasca-se cu croatii, tulburare, mireazma,
mladite, moavtele lui Traian, vom peri ca nivte vai de noi
Cfr. editia ungara din ro Septemvrie 1848 de sub No. 1509.
Mus. Nat. Budapest. Proklamci6k.

1848 Pest 1511

Az olh nphez I [Cdtre poporul romn 1]


Milt Pesten october ro-kn 1848.
Nyomatott Kozma Vazulndl. In 8 mare pag. 2.
Semnat Az orszdg vdelmre megbizott orszdggyiilsi vAlaszt-
mAny. KOSSUTH Lajos s. k. elnk, Idsb grf Eszt erha. z y Mihaly,
s. k. bizottmanyi tag.
Proclamatia a fost data dupace oastea de 10.000 oameni a lui
Jellasics fusese nimicita de honvezii unguri i urmaiita, fara vreo ndej de
de ajutor, intrucat oastea auxiliar ce i s-a trimis din Viena a fost
risipit de unguri, iar capitanul lor, contele de Latour, spanzurat pe
un felinar de poporul infuriat.
In aceste imprejurari Kossuth indeamn vi pe Romani sa fie
linivtiti i sa nu asculte de acei rsvratitori, cari it indruma sa se
rascoale impotriva Ungurilor, dela cari au capatat aceleavi drepturi
ca i ei, fara nicio deosebire, chemandu-i ca toti sa se supuna legilor
in termen de opt zile, ca nu cumva sa fie pedepsiti atat in persoanele,
cat i averile lor.
Primele fraze ale pretiosului document sunk* in traducere--
astfel : Natiunea ungara vi-a impartavit toate liberttile cu Romanii
fa:We vi nu vi-a retinut nici macar una, nici ma:car un privilegiu,
care ar fi jignit libertatea Romanilor.
Acest lucru s'a savarvit din partea natiunii ungare din pro-
pria ei voint nobila, de sine vi fra sa fi fost la el silita.
Romanii e adevarat au suferit mult timp indelungat, abia
avand vreo libertate, suferind sarcini grele, fiindu-le pan vi nunaele
lor blastamat in legile tarii. Dar din pricina cui au suferit ei aceste
lucruri ? Din pricina sfetnicilor rai de pe langa reg, cari au ridicat nu-
iaua robiei chiar i asupra Ungurilor.
Dumnezeu ins s'a indurat de suferintele popoarelor vi a adus
ziva gloriei drepttii. Poporul a devenit slobod, atat Romanii, cat
Ungurii, Croatii i Sarbii, iara sunetul de bucurie al slobozeniei a
izgonit in pripa sfetnicii rai ai regelui etc.
Hadi levltar. Budapest. Pasc. 181.

1848 Cii 1512


Hora und Kloska. Die walachische Revolution des Jahres
1784 in Siebenbiirgen. tine Parallele fiir die Gegenwart. Nach
einer handschriftlichen aus Actenstilcken verfassten Erzhlung

www.dacoromanica.ro
1848] No. 1513-1515

des Michael von HERRMANN, durch authentische Zustze vermehrt


von A. K.
Klausenburg, 1848 im October. In 8 pag. 16.
Aceast este prima coal a brosurii editate de scriitorul A[nton]
IC[urz] din care apoi in urma evenimentelor razboinice ale revolutiunii
dela 1848 nu a mai esit nimica.
Cfr. Densiqianu ; p. 16.
Muz. Ard. Cluj. Col. Al. Mike. Egyveleg vol. III.

1513 Cluj 1848

A fels6 erdlyi hadsereg f6parancsnoktl Erdly lak-


saihoz. Dela okirmuirea Trupelor din sus in Ardeal Catra
lacuitori Ardealului.
Kolozsvrtt, in Klusu in salasul Tabori de frunte decemb.
27. an. 1848. Bem, General. In 2 pag. r. (Cu litere latine.)
Ordin (in limba ungar german i romng) privitor la con-
semnarea armelor i asigurarea cum cl tot ce se va lua spre inten-
tentia taberi shi forsponturile" se va plti prin comisarii oarmuirii.
B. Acad. Rom. Bucuresti. Foi volante.

1514 Olomuc 1848

Anrede des Romanischen Dicesan-Bischofs in Sieben-


biirgen. Andreas SCHAGUNA, an die Geistlichkeit und National-
Versammlung am 28. December 1848 zu Hermannstadt.
Olmiitz. Skarnitzl's Buchdruckerei. In 4 pag 16.
Editia II: Hermannstadt, 186o. (Muz. Ard. Cluj 143961.)
B. Acad. Rom. Bucuresti II 104550 i alte exemplare.

1515 Bucure01 1848

Temisiana sau scurt istorie a Banatului Temisianu.


Bucuresci, 1848. Cu tip. Coll. National. In 8 foi 2 0 pag. 146.
Din cuprins : Luptele cu Ungurii. (p. 32-40) Temisiana suptfi
suzeranitatea Ungurilor. (p. 40-59) Temisiana supt. Regii Ungariei
de vit strin. (p. 59-77) Temisiana suptu domnirea lui Mathia
occuparea Temisianei de Turci. (p. 77-102) Pe scurt,
istoria Temisianei dela epoca daco-roman pang la 1718.
Cartea e scris de : A. Treb. LAURIANU 0 N. BILCESCU.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 3494 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
52 No. 1516-1520 [184a

1848 Bueuresti 1516


Msurile chi greuttile romneti 0 moldoveneti in com-
paratie cu ale celor-l-alte neamurI, Cu un articol asupra mijloa-
celor de comunicatie.
Bucureti, 1848. In tipografia lui C. A. Rosetti et Vinter-
halder. In 8 pag. 238 0 foi r.
Din cuprins : MAsuri austriace0i. (p. 93ioi) Din mAsurile
ungure0i. (p. 197, 214 0 222)
B. Acad. Rom. Bucureti. A. 2789 0 alte exemplare.

1848 Bratislava 1517


Donauhafen. Jahrbuch fiir Lied und Novelle. Herausgegeben
von K. Jumus und RUPERTUS.
Pressburg, 1848. Carl Friedrich Wigand. In 8 pag. yin 0 254.
Din cuprins : Eine Nacht in den banatischen Alpen. Von Karl
Wilm. (p. 149-230) Nuvel despre Romnii din pgrtile regimentului
roman banAtean.
Mus. Nat. Budapest 0 alte exemplare.

1848 Brasov 1518


Deutsch-walachisches Wrterbuch. / Vocabular nemtesc-
romnesc. De Andrei IszER.
Braov, 1848. In Mt. In 8-vo.
Gross No. 980. (Fascicula I a aprut la sfaritul Noemvrie 1847.)

1848 Paris 1519


La Hongrie aux peuples civiliss. Manifeste publi au nom
de gouvernement hongrois. Par le C-te Ladislas TELEKI.
Paris, 1848. Chez les marchands de nouveauts. In 80 pag. 77.
Broura a al:amt. (in 1849) i in limba german Leipzig ; italiana' ,
Torino 0 engleza, London. (Ibidem)
B. Acad. Rom. Bucure0i. A. 2238.-8. 3412.

1848 Pest 1520


Nemzeti encyclopaedia, avvagy Magyarorszg s Erdly-
nek Allam-, fldrajzi s trtneti nevezetessgei, sztar-alakban.
Szez keszt VALLAS Antal. [Enciclopedie nationala sau locurile
importante geografice 0 istorice din Ungaria 0 Ardeal.]
Pesten, 1848. Hartleben Konrd Adolf tulajdona. In 80
mare pag. 784. (Incomplet.)

www.dacoromanica.ro
1848] No. 1521-1523 53

Cuprinde in form de lexicon descrierea tututor comunelor din


Ungaria i Ardeal cu datele statistice cele mai noui, pentru care opera
e foarte pretioas si e pcat 61 se opreste la satul romnesc Inand
din Bihor. Articolele biografice, ca despre familia Dragfi (p. 425)
Horia (p. 744-745) si altele sunt superficiale si nu au niel o important&
De mentionat articolul despre Ardeal (Erdly) pe p. 508-530 cu bune
date statistice.
Muz. Ard. Cluj 38527 s'a alte exemplare.
1521 Bueure*ti 1848
Metodul practic spre a invta limba germang mai cu in-
lesnire. Alctuit de un A. B. T-dar, silabism, ecsplicatia fie
cariea slov deosebit, declinarea articolilor, congiugarea verbu-
rilor ajuttoare, si o multime de convorbiri trebuincioase din
limba germang in roman. Culese din mai multe Crti folo-
sitoare i traduse in bimba romn, spre folosul natid de Adolf
RADVANI. Cu aprobatia onorabilii Eforil a instructii publice pentru
usul claselor de limba german.
Bucuresti, 1848. Tipografia lul Iosef Copainig. In 8 pag. 365.
Tiprit cu cheltuieala Gheorghe Ioanid.
Dedicafia : Domnii sale Marelui Clucer i Cavaler Petru Poe-
naru, Directoria'. coalelor Nationale s. c. 1.
Pe copert. : 1849. (Iarcu p. 58)
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 6341 i alte exemplare.
1522 (Buda) (1848)
Versul unui recrut.
Sine 1. et a. In 8 pag. 4. (Cu cirilice.)
Titlul e asezat inteo emblem6 militar reprezentnd diferite
arme, sculptat in le= de Bertrand. Tipritura pare a fi o retiprire
a celei din Brasov 1 fcut de un soldat inrolat pe opt ani de slujh
militar (in loe de 14 ani de mai inainte) la care recrutii dup noua
lege cu tragere la sorti erau obligati. Aceast lege s'a adus in Un-
gana la 14 Fevruarie 1845 si a fost executaa succesiv in toate pro-
vincule imprtiei austro-ungare.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomt. Evnlkiiliek I. doboza.
1 CitatA de Gross, op. c. pag. 105 No. 979.

1523 Stuttgart 1848


Reirebriefe auZ lingarn, ben?. &mat, Siebenbargen, ben Zonau:
fiirften*intern, ber Guroptiii*n %Wei unb Grie*ntanb. Zan Dr. ernft
9Inton QuITZMANN.
Etuttgart, 1848. (Oebrucrt bei Zfunt unb R3ogei in etuttgart.)
In 8 pag. VIII 0 576.

www.dacoromanica.ro
54 No. 1524-1525 [1849'

Cuprinde descrierea c615.toriei autorului din tzile indicate, f-


cut. in 40 scrisori. Scrisorile 23-28 sunt serse la Bucuresti, re-
specify Galati despre urmtoarele lucntri : Ritt iiber die Karpathen..
Walachische Monastire und griechische Kalogeri. Kimpina und der
kaiserliche Starost. Lebensweise und Sitten der Walachen. Haupt-
momente der walachischen Geschichte. Gegenwrtiger Zustand der
Walachei. Staats-Grundgesetz. Generalversammltmg. Innere Verwal-
tung. Die vier Stnde. Kirchliche Angelegenheiten. Volksunterricht.
Rechtspflege. Heerwesen. Finanzverhltnisse. Handel, Industrie, Land-
wirtschaft. Verhltnisse zu Deutschland, Oestreich und Russland.
Die Opposition in den Donaufiirstenthiimem.. Die Hauptstadt Bu-
karest und ihre Merkwiirdigkeiten. Das Nationalkollegium Swenta
Sabba. Umgebungen. Tiirkische Bader. Volksleben. Medicinische Zu-
stnde in der Walachei. Reiche Anstalten von Bukarest. Krankheiten..
Reise nach Dschurdschu. Der Dampfschiffahrts-Agent. Die Donau
und seine geschichtlichen Erinnerungen. Rustschuk. Silistria. Hir-
sowa. Braila. Galatz. Moldauische Zustnde und Russlands Einfluss.
Fahrt durch das Donaudelta und auf dem Schwarzen Meere. (p. 241-351)
Despre Romnii din Ardeal ne d bune amAnunte pe baza
celor observate in caTtoria sa pans la Sibiu. (p. 165-6)
Autorul era medic-farmacist, nscut in Losoncz, in Ungaria_
de Sus, in comitatul Ngr.d. (Szinnyei vol. XI p. 292.)
Cartea are s'i o editie de titlu din 1850.
Cfr. Iorga : Istoria Romnilor prin cartori vol. IV p. 32-35_
Muz. Ard. Cluj 140090 si alte exemplare.

1849 Paris 1524

Pages de la Rvolution hongroise, par J. BOLDANYI.


Paris, 1849. (Imp. de Cosson.) In 8 pag. 120.
Din cuprins : La question des nationalits en Hongrie. Par
Auguste de Geramb. (p. 5n) Exist exemplare cu adevratui
nume al autorului : de Gerando.
Mus. Nat. Budapest.

1849 Olomue 1525.

Petition der romanischen Nation aus dem sterreichischen


Staate, welche Seiner Majestt Kaiser Franz Josef I. am 25.
Februar 1849 iiberreicht wurde.
Olmiitz. Skarnitzl's Buchdruckerei. In 8 pag. 18.
Pe p. 7-18: Denkschrift an das Ministerium. Hohes sterreich.
Gesammtministerium. Olmiitz den 5. Mrz 1849.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 23675 s't alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1849] No. 1526-1530 55

1526 Braov 1849


$roftantation. OetooOner eiebenbiirgen(i ! Prochiemaciune catra
locuitori Transilvaniei.
Stronfiabt, 21 Mira 1849. Foaie volant. (Cu cirilice.)
Proclamatia generalului Iosif Bem nemteste i romaneste.
Liceul Honterus. Brasov. Col. Trausch. No. 2163.

1527 Wien 1849


Cererile Romnilor din monarhia Austriaca.
Viena, 1849. [Pe dosul copertei.] In 80 pag. 40. (Cu cirilice.)
Cuprinde acte i memorii prezentate de Romani Curtii impa-
ratesti, ultimul cu data de Viena, 30/18 Ellie 1849.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 23675

1528 Wien 1849


Zie fl*ffbare Zonau von lifin an bo 60varse ffieer. 93on
2ublvig Wreieatt von FORGATSCH.
Uien, 1849. ar. 23edIclje UniverfiteitM3u0. In 40 pag. 48.
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 63979.
Petrik vol. I. p. 811.
1529 Cluj 1849
111ult Jelen Jv. Democratiai rpirat. Irta ERDALvi Ar-
thur. [Trecut, prezent, viitor. Brour democraticIl
Kolosvrt, 1849. Nyomt. az ev. ref. collegium betiiivel.
In 80 pag. XII i 132.
Autorul serie (in prefata) cb." neputnd lua parte activ la razboi
din pricina slabiciunii sale corporale, s'a marginit expune pare-
rile asupra strii de lucruri. E convins c revolutia din Ardeal este
o urmare fireasc a purt'arii neomenesti a aristocratiei fata de iobagi
si mai cu seama de Romani, sdrenteriti rain exactiunile lor. Ne-
multumirea acestora a fost apoi exploatat bine de catre reactionari.
(p. 107-108) Invazia Rusilor de cari se vorbeste, va pricinui un fzboi
mondial cu multe turburari in Tara-Romaneasca care s'a asvarlit in
bratele ideilor revolutionare. (p. 117)
Numele autorului e pseudonim pentru : ZALAY Imre.
Muz. Ard. Cluj 45932 i alte exemplare.

1530 Wien 1849

Promemoria ber das historische Recht der nationalen


Kirchen-Authonomie der Romanen morgenlnd. Kirche in den
k. k. Kronlndern der sterreich. Monarchie. Von Andreas SCHA-

www.dacoromanica.ro
56 No. 1531 I53z [1849

GUNA romanischen Dicesan-Bischofe der morgenlndischen Kirche


in Siebenbiirgen.
Wien, 1849. Bei U. Klopf Sen. und U. Eurich. In 8 pag. 16.
Cuprinde comentarii asupra chestiunilor indicate in titlu.
B. Acad. Rom. Bucuresti.

1849 Sibiu 1531

Promemorie despre dreptul istoric al autonomiei bisericesti


nationale a Romnilor de relegea rskitean in ces. regi. pro-
vintii ale monarhiei austriace. De Andreiii SAGUNA, Episcopul
diecezan romnesc al bisericii rsritene din Transilvania.
1849. In Tip. lui Gheorghie de Klozius. In 8 pag. 16.
(Cu cirilice.)
Traducerea memoriului de sub No. 1530.
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 102866 i alte exemplare.

1849 Bra;ov 1532

Invttur care la Adunarea, din totl Preotil i poporul


de toat religia, din toate satele a M. noastru Comitat al Sol-
nokulul din llon.tru, spre a intleage neatarnarea a marl noa-
stre trl cu un cuvnt acum Ungaria" adunat ca o tlcuire
de orAnduiala dietal, prin care sail vestit cu toate pricinile
neatArnarea cu prescurtare, i cu intles mal popular
sa zis de Protopopul Betleanuluf Vasilie SILA*i. In Deaj, 6. MaIu
k. n. 1849.
Brasov. In tipografia 1111 loan Gat. In 40 pag. 8.
Cuprinde o scurta introducere despre suferintele indurate de
tara ungureasc. i Ardealul" fillip de 300 de ani din partea imp-
atiei Austriei, ceeace arat c locuitorii Vrii s'au celuit in ndej de" si
astfel dieta din Debreczen a fsturnat Dinastia Habsburgico-lotaringic
formand o gubernie, al crei prezes" este Kosut Laios, dieta adu-
cnd legi la fel pentru toti frd deosebire.
Scopul acestei adun.ri judqene era ca, potrivit ordinului Dietei
din Debreczen din 19 Aprilie 1849, s arate poporului aceste legi, in-
credintndu-1 ea' de aci inainte limba fiecrui locuitor al trii va putea
fi vorbit (nu precum uni amgitori au crtit) ori unde i inaintea
tuturor neammilor din aceast tara.
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 59418 si Ms. ro6o fol. 234.

www.dacoromanica.ro
1849] No. 1533-1535 57

1533 Sine loco 1849

Moldova Lakossai Locuitori ai Moldovei. / Habitants de


la Moldavie.
Az Ojtozi szorosnl Erdlyben Julius 19 in 1849. (Varna
Oitozului in Transylvania 19 Julie 1849.)
S. 1. In 2 dublu, pag. 1. (Cu litere latine.)
Proclama:tia generalului Iosif Bem prin care indeamn poporul
moldovean" s ja armele pentru a zdrobi pe Rusi, ajutand pe Ma-
ghiari cari incepand o lupt de moarte cu Rusii, voiesc ca tot de
o dat s se foloseasca i popoarele vecine, ce sunt asuprite de jugul
rusesc" cu scopul ca trile romane s se bucure de un guvern con-
stitutional supt suzeranitatea Inaltei Porti.
B. Acad. Rom. Bucuresti. Foi volante.

1534 Sine loco 1849


Moldova lakossailLocuitori ai Moldovei.
Faadiszlls Okna, Julius 24 n 1849. (Cwartirul General
de la Okna, 12/24. Juli 1849.)
S. 1. In 2 pag. 1. (Cu litere latine.)
Proclamatia lui Iosif Bem, Comandantul sef al ostirei unguresti
din Transilvania, prin care cheam pe Moldoveni s." vita in tabgra
sa armati, voind a-i scpa de jugul rusesc.
B. Acad. Rom. Bucuresti. Foi volante.
1535 Pest 1849
Zie manarifcbe Neuotution. StursgefaSte ecbitberung be r jiingten
Beitereigniffe in Ungarn unb Siebenbargen. Zan einem AUGENZEUGEN.
4015, 1849. (Zei 2anberer u. ecrenaft.) In 8 foi 2 243.
Prefala: Pesth, am 27. August 1849.
Este o descriere a rzboiului Ungurilor pentru independent&
(numit ad revolutie) din anii 1848 si 1849, in 14 capitole, la sfarsit
cu o anex de scrisori de-ale lui Ludovic Kossuth si ale altora.
Cuprinde multe amnunte despre Romani. Cele mai insemnate
sunt (dup editia a III a crtii, din 1852) Feindliche Stimmung der
1,Vallachen in Siebenbiirgen. (p. 18) Wallachische Schilderhebung in
Pesth. (p. 51) Biirgerkrieg in Siebenbiirgen. (p. 63) Das Komit in
Temesvar. (p. 67) Vorflle in Siebenbiirgen. (p. 67-68) Entsatz von
Arad. Bem's Erfolg. (p. 81-82) Bem's fortwhrendes
(p. 9i) Puchner 's Korp unter GM Kaliany in der Wallachei. (p.I2o--
12r) Zweite Schilderhebung der Wallachen in Siebenbiirgen. (p. 138)
Einf all Bem's in die Moldau. (p. 175) Emigranten Bolexes1 und
Bolliak aus der Wallachey. (p. 233)
1 A se intelege : Nicolae Blcescu.

www.dacoromanica.ro
No. 1536-1537 [1849.

Anhang. Scenen und Bilder aus dem ungarischen Revolutions-


kriege. 4. Die Schilderhebung der Kinder der romanischen Race.
(P. 27-35)
Exemplarele rmase ale crtii s'au desfcut in Noemvrie 1849
ca editie II i dupce i s'a mai adogat 'Mel un volum a iesit ca
editie III in 1852. (Muz. Ard. Cluj 43833.)
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 23492 i alte exemplare.

1849 Buda 1536


Sammlung der fiir Ungarn erlassenen Allerhchsten Mani-
feste und Proklamationen, damn der Kundmachungen der Ober-
befehlshaber der kaiserlichen Armee in Ungarn. Amtliche Aus-
gabe. Erstes Heft, umfassend den Zeitraum vom 22. September
1848 bis 31. Julius 1849.
Ofen, 1849. Universitts-Buchdruckerei. In 8 pag. 265 i. 48.
Din cuprins : Ordinul guvernului militar, semnat de Ludwig
Freiherr v. Wohlgemuth datat in Hermannstadt, 2 September 1849.
Romanischer Landsturm in Siebenbiirgen wird aufgelst. Kundmachung.
(Anhang p. 34-35)
Are si o editie in limba ungar, tiprit tot acolo, sub titlul :
Gyjtemnye... mergnd pnk la 31 Decemvrie 1849; in dou5. fas-
cicole : pag. XXVI i 252+61. Aceasta a aprut in 1850 totodat
in editie german.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 22908 i alte exemplare.

1849 Sankt Gallen 1537


Rerum Hungaricarum monumenta Arpadiana . Edidit Ste-
phanus Ladislaus ENDLICHER.
Sangalli, 1849. Scheitlin et Zolikofer. In 8 foi 3 si
pag. IV +748.
Prefala: Scr. S. Gall. d. 5. mens. Sept. 1849. Fred. de Tschudi.
Din cuprins : Anonymi Belae regis notarii de gestis Hungarorum
liber. (p. 1-54) Appendix. Regestrum de Varad. 1201-1235.
(p. 640-742) Ambele sunt editii bune, retiprite depe primele dela_
1550 (de sub No. 29) i 1746 (de sub No. 411) cu note critice
mult material comparativ.
Bibl. Univ. Cluj 66317 si alte exemplare.

1849 Cluj 1538


ERDLYI Arthur : Erdlyr61. [Despre Ardeal.]
Kolozsvrt, 1849. Nyomt. az ev. ref. Collegium betiiiveL
In 8 pag. vm -F 9 66.
Din cuprins : A romn np Poporul romin. (p. 60-62)
Muz. Ard. Cluj 91410 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1849] No. 1539-1541

1539 Stuttgart 1849


Gleicidjte ber ungarif*n ReVolution in ben 3aren 1848 unb
1849... von ulian CHOWNITZ, Rebacteur ber Oppofition" nArenb
,

tier Revolution in $eftti. Vol. III.


Stuttgart, 1849. Rieger'jc4e Zruderei. In m_c pag. 366 si 331.
Prelala: Bern in der Schweiz, den 18. Sept. 1849.
Cuprinde in forma de scurte articole i memorii multe amd-
nunte necunoscute despre actiunea ministerului ungar i despre eve-
nimentele rzboinice. Intre ele si urmatoarele despre Romani : Vol. I.
Die Nationalversammlung der Wallachen in Siebenbzgen und ihre
Haltung. (p.134-5) Vol. II. Grausamkeiten der Wallachen in Nagy-
Enyed. (p. 176) Bem in Siebenbiirgen. Puchner entflieht in die Wal-
lachei. Flucht der Oesterreicher von Fogaras in die Wallachei. Flucht
der Russen in die Wallachei. Ganz Siebenbiirgen in der Gewalt Bem's.
(p. 218-221) Bem's Vershnungswerk. Verbriiderungsfest mit den
Romanen. Seine Abfahrt am 13. April nach Ungarn. Regierungscom-
missr Ladislaus Csanyi. In seiner Abwesenheit fand sich dieser
allerdings veranlasst die schsischen und wallachischen pistrikte in
Belagerungszustand zu erklren, aber nur, weil die treubriichigen
Sachsen diesen Augenblick wahrgenommen und abermals die Russen
zum Einriicken aufgefordert hatten. (p. 242-243)
Bibl. Univ. Cluj 141006 alte exemplare
1540 Timioara 1849
Zie Z3e1agerung von Temefvar im 3are 1849. (Zagebucli von
107 Zagen.) eran4egeben von C. H.
Xemeibar, 1849. Webrucft bet 2orepli &idyl. In 80 pag. 72
Prelala: Temesvar, im Oktober 1849.
In timpul asedierii cetatii Timisoara (25 Aprilie pana 9 August
1849) descrisa in form de ziar, se gasesc amanunte i despre soldatii
regimentului roman banatean, cari se aflau in garnizona cetatii.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.
1541 Wien 1849
Magyar-Orszg. General- Post- und Strassen-Karte des
Knigreichs Ungarn und des Grossfiirstenthums Siebenbiirgens_
Gezeichnet von F. FRIED.
Wien, 1849. Bei Artaria et Comp.
Harta administrativa colorat (formatul 52X75 cm.) pe ju-
dete, repartizate pe natiuni i regimente grniteresti. In Banat e sem-
nalat regimentul roman de grniceri No. 5 cu resedinta in Caran-
sebes, in Ardeal regimentul romanesc No. I cu resedinta in Orlat
regimentul No. 2 romanesc cu resedinta in Nasaud. Cu Muntenia si
o parte a Moldovei.
B. Acad. Rom. Bucuresti i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
6o No. 1542-1545 [1849

1849 Wien 1542


Die Romiinen der sterreichischen Monarchie. Heft IIII.
Wien, 1849 1851. Druck von Carl Gerold und Sohn. In 8
pag. 143 si 234+128.
Cuprinde o culegere de documente asupra evenimente/or din
Transilvania din anii 1848-1851 cu rapoarte ale lui Avram Iancu,
Simeon Balint i Axente Sever, culese in Murtii apuseni.
Cartea a fost redactat de A. T. LAURIAN, iar dupg altii de
loan Maiorescu i tiprit cu banii baronului Sina.
B. Acad. Rom. Bucuresti. S. 6575-6577 si alte exemplare.

1849 Wien 1543

ASZALAY Joseph, de Szendr6 : Tabellen tmd Erluterungen


zur topographisch-kirchlich-ethnographischstatistischen General-
karte des Knigreichs Ungarn und der Nebenlnder Kroatien,
Slavonien und der Militr-Grenze, dann des Grossfiirstenthums
Siebenbargen.
Wien, 1849. In 2 pag. 181.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

(1849) Wien 1544


ASZALAY Joseph, de Szendr6 : Mappa generalis topogra-
phico-ecclesiastico-ethnographico-statistica regni Hungariae par-
tiumque adnexarum Croatiae, Slavoniae et confiniorum milita-
rium, magni item principatus Transylvaniae. Editio 2.
Vindobonae. Ign. Kiang.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1850 Dresden 1545


Ungarn, seine Geschichte, seine Nationalitt, seine parla-
mentarische Entwickelung, sein Kampf um nationale Selbststn-
digkeit strategisch und politisch nebst biographischen Skizzen
ausgezeichneter Inuner von einem UNGARISCHEN OFFIZIER.
Mit erMuternden Karten, Plmen, Szenenbildern und Portraits.
Leipzig und Meissen, 1850. Bei F. W. Goedsche. (Druck
der Teubner'schen Officin in Dresden.) In 8 pag. 235.
Pre/a/a : Bad G., geschrieben am 1. Mai 1849.
Din cuprins: IV. Cap. Der Sprachenstreit. Die geographische Ver-
theilung der einzelnen Vlker. Statistische Bevlkerungsverhltnisse. Der

www.dacoromanica.ro
185o] No 150-1548
Urspru.ng der Nationalitaten. V. Cap. Illyrismus und Panslavismus :
Eigene Stellung der Walachen. VII. Cap. Die Reaktion : Walachen
und Serben. VIII. Cap. Der Bfirgerkrieg : Walachen und Serben.
X. Cap. Der erste Peldzug der Oesterreicher : Kampfe in Siidungarn
und Siebenbiirgen. XII. Cap. Die Katastrophe : Einfall in die Moldau.
Muz. Ard. Cluj 65401 i alte exemplare.

1546 Pest 1850

KOSSUTH a forradalom vgnapj aired. (Viddin, september i2-iki


szzata az angol s franczia politicai agensekhez.) Jegyzetekkel
kisrve Szilgyi Sndorta. [Kossuth despre ultimele zile ale
revolutiei. Apelul sau atre agentii politid ai Angliei i Frantei.]
Pesten, 1850. (Ny. Landerer s Heekenastnl.) In 8 pag. 74.
[Magyar Forradalmi Adattr. Kiadja Szilgyi Sndor. I. ktet.]
Editorul mentioneaza (p. 23). ca Balcescu i Boliac f dense pro-
punere lui Kossuth pentru alcaluirea unei legiuni romane ; iar pe p.
42 se trateaza diversiunea lui Bem in Moldova.
Bibl. Univ. Cluj 103993 i alte exemplare.

1547 Pest 1850

Kossuth und seine Bannerschaft. Silhouetten aus dem Nadi-


rnrz in Ungam von Heinr. Ritter v. LEVITSCHNIGG Vol. III.
Pest, 1850. (Landerer und Heckenast.) In 8 pag. 261 si 322.
Prefala Geschrieben zu Pesth, am 20. November 1849.
Din cuprins : Vol. II. Cap. 28. Murgu. (p. 232-233) Cap. 30.
Szekler und Motzen. (p. 304-306)
Muz. Ard. Cluj 46574 si alte exemplare.

1548 Wien 1850

Weberpicfpungen... von 34. JANOTYCKII u. 1blerfteilt.


FMien, 1850. Zrud unb 2erfag von ofepr) Red unb eo13n.
In 80 Ink pag. XXXVIII i 199+237.
Prefala : Wien im November 1849.
Din cuprins : Der wallachische Bauer in Ungarn. (vol. I p. 92-93)
Autorul nascut la Praga, a fost ofiter, dar in arma unui accident,
demisionand, s'a stabilit in Budapesta ca ziarist si profesor de pian.
Dupa o sedere de zece ani, retrgandu-se la Viena, si-a publicat amin-
tirile, pline de observari entice despre cele vazute.
Mus. Nat. Budapest. Hung. h. 2922 a.

www.dacoromanica.ro
.62 No. 1549-155E [185o

1850 Pest 1549


Die letzten Tage der magyarischen Revolution... Unter Mit-
wirkung des Verfassers Alexander SZILAGYI ins deutsche iiber-
tragen.
Pesth, 1850. Bei Gustav Heckenast. In 8 pag. VIII si 107.
Prefala: Pesth den 1. December 1849.
Din cuprins: Einbruch Bems in die Moldau (am 23. Juli 1849)
wo er hauptsachlich auf die dortigen Csang6-Magyaren rechnete. (p. 29)
Seine Proclamation an die Bewohner der Moldau vom Defil von
Oitos, 19. Juli und aus Okna, den 25. Juli 1849.
Editia ungara (cu prefata dela i Noemvrie 1849) a iesit cu
titlul de : A magyar forradalom napjai julius els6je utan ; Pest, 1849.
Cu alte doua editii din 1850.
In aceasta editie ungara autorul (nascut in Cluj) vorbind de-
spre actiunea lui Avram Iancu in Ardeal, zice : Om de mare inte-
ligenta si talent organizator cu care a sustinut 40,000 de ai sal timp
de noua luni, dar fanatic vrajmas al Ungurilor, pe cari i-a macelrit
ea sa placa imparatului ; acesta fiind singurul mijloc prin care si-a
putut mentine autoritatea intre Romani." (p. 39-40)
Muz. Ard. Cluj 146038 I alte exemplare.

1850 Pest 1550

A magyar forradalom frfiai 1848/9-b61. A magyar forra-


dalom napjai julius els6je utan" szerz6jt61. [Barbatii revolutiei
ungare dela 1848/9.]
Pest, 1850. Heckenast Gusztv saj. In 8pag. VIII i 247 foi 4.
Prefala: Pest, jan. 1-n 1850.
Din cuprins: Proclamatia generalului Bem catre locuitorii Mol-
dovei. (p.182) Activitatea lui Hatvani in muntii din Abrud. (p. 243-247)
Autorul anonim e SZILAGYI Sndor.
Are si o ed. II din 1850 supt numele autorului.
Muz. Ard. Cluj 75584 si alte exemplare.

1850 Berlin 1551

W11.2, Ungar% 93on artaE SCHLESINGER.


berfin, 1850. (Zruct on Ourtav Scabe.) In 8 mic pag. x i 520.
Prefala: Neujahr 1850.
Din cuprins: Pacifikations - Vorschlage fiir die Wallachen.
(p. 515-517) Propunerea guvemului ungar (fara dat6.) facut Roma-
nilor, in XVIII articole.
. Are si o ed. II tot din 1850.

www.dacoromanica.ro
1850] No. 1552-1554 6a

Cartea a aparut i in limba englez in 2 volume (London, 1850)


italiana; Lugano, 1851.
Autorul nscut la 1822 in Kismarton, s'a facut medic i plecand
in strainatate, i-a publicat acolo amintirile sale despre oamenii dela
1848-49 cu multe amanunte interesante necunoscute.
Muz Ard. Cluj 162253 i alte exemplare.

1552 Pest 1850

A magyar forradalom trtnete 1848- s 1849-ben. Szi-


LAGYI Sndortl. [Istoria revolutiei ungare din 1848 si 18491
Pest, 185o. Heckenast GusztAv saj. In 8 pag. vil' i 424.
Din cuprins : 1848. Micarile din Ardeal. Intrunirea dela Blaj.
Uniunea cu Ungaria. (p. 69-70) Avram Iancu. Tabra dela Bistra.
Inarmarea Romanilor. (p. 93-94) MiFarea Romanilor i a SaOlor.
Comitetul Roman. (p. 130) Intrunirea dela Blaj din 13 Septemvrie.
(p. 194-196) Proclamatia lui Bem catre locuitorii Ardealului din
Cluj, 27 Decemvrie 1848. (p. 286) 1849. Expunerea unui deputat in
Camera =gaf. din 26 Ianuarie despre cruzimile comise de Romani
la Aiud. (p. 301-302) Lupta impotriva Motilor. Moartea lui Paul
Vasvari. (p. 396) Bem trece in Moldova la 23 Iulie prin stramtoarea
Oituzului. (p. 402) Proclamarea egalitatii natiunilor in edinta Ca-
merei migare din 28 Iulie i discursul ministrului de Interne, Barto-
lomeu Szemere. (p. 405-407)
Muz. Ard. Cluj 75500 i Bite exemplare.

1553 Sibiu 1850

Uebersicht liber die provisorische Eintheilung Siebenbiir-


gens in Distrikte, Bezirke und Unterbezirke sammt der Angabe
der in Letztere fallenden einzelnen Ortschaften.
Hermannstadt, 1850. Gedr. bei Joseph Drotleff. In 8 pag. 79.
Cuprinde toponimia comunelor din Ardeal in limba germana.,
romana. .1 ungara., pe comitate i scaune.
Muz. Ard. Cluj 162829 i alte exemplare.

1554 Pest 1850

Kzlemnyek Erdly Bem el6tti s alatti letb61.


Sdndortl. [Din viata Ardealului inainte de si supt Bem.1
Pest, 1850. Heckenast GusztAv sajAtja. In 8 pag. 71. (Cu o
plansA xilograficA : Magyar tilzrek = Tunari unguri.)
Din cuprins : A havasok s mczai. (p. 12-33) Zalathna. (p. 34
40) Nagy-Enyed s vgnapjai. (p. 41-46) Abrudbanya. (p. 47-62) Gyula-
fehrvr s ostroma. (p. 63-71)

www.dacoromanica.ro
64 No. 1555-1558 [185o.

Crticica cuprinde descrierea celor vazute de autor in diferitele


sale excursiuni din luna Maiu 1847 0.'116 in toamna anului 1849, pre-
s'arate cu observatiuni asupra Romnilor, a originei cuvntului Vlah,
a activittii lui Iancu, a lu Drago i Hatvani, a Caterinei Varga,
a vietii bgesilor romani, a femeilor romane, a dansurilor i obiceiu-
rilor romanesti i altele.
Muz. Ard. Cluj 144491 si alte exemplare.

1850 Pest 1555


Forradalmi s csatakpek 1848 s 1849-b61. SAJ6T(514.
Vol. I-11. [Tablouri revolutionare i rzboinice din 1848 i 18491
Pest, 1850. Landerer s Heckenast. In 8 pag. 174 i 169.
Din cuprins : Vol. I. A Brdy-csald. (Familia de nobil din
Baia-de-Cris, nimicit cu totul de rsculatii romni ai revolutiunii.) 1
Numele de Saj este a lui JOKAI Aln
Are si o editie german cu titlul : Schlachtenbilder.
Muz. Ard. Cluj 166441 si alte exemplare.
1 Numele familiei de fapt este BrAdy, dar aceastfi croare de tipar nu
s'a observat si a trecut in toate editiile posterioare.

1850 Sibiu 1556


Verordnung des k. k. Civil- und Militrgouverneurs fiir
Siebenbiirgen, betreffend die Bewirtschaftung der Giiter der Grund-
wirte durch gedungene Arbeiter aus dem Kreise der ehemaligen
Unterthanen.
Hermannstadt, 4. Mrz 185o. In 8 pag. 5.
Tiprit in limba german6, ungar i romdn. (Cu cirilice.) .

Liceul Honterus. Brasov. Col. Trausch No. 2989.

1850 Pest 1557


Reguly-Album. Kiadta a Reguly-Trsasg.
Pesten, 1850. Emich Gusztv. In 8 mic pag. cxxix i 396.
Din cuprins : loan Hunyadi in cantecile populare ale Roma-
nilor, Sfirbilor, Bosniacilor i Albanezilor cu critica ipotezei obirsiei
sale romne. De Venczel Gusztv. (p. 78-85)
Muz. Ard. Cluj 37714 si alte exemplare.

1850 Wien 1558


lieber bie (sgeicOerectjtigung ber Tationalitten in Defierteic4.
Q3on 91. 9/.
Tefl, 1850. (giebrucft bei 2eop. eommer.) In 80 pag. 146.

www.dacoromanica.ro
1850] No. 1559-1560 65

Autorul anonim este baronul Iosif EOTVOS.


Din cuprins : VII. Auf welche Weise soll in der sterreiehischen
Monarchie eine Theilung der Provinzen nach den Nationalitten statt-
finden. (p. 76-94) Werden die Romanen durch Anwendung des Prin-
zipes der Gleichberechtig-ung zufrieden gestellt ? (p.
Dealtfel autorul arat influenta principiului nationaliatii asupra
viitorului monarhiei austriace ; imposibilitatea de a impka tendintele
nationaliste cu libertatea i Cu egalitatea ; principiul egalittii de tra-
tament pentru toate nationalittile ar duce la desmembrarea impe-
riului austriac.
Are o editie de titlu din 1851 cu numele autorului si pe foaia
de titlu : Wien. Jasper, Inge]. Manz. (Muz. Ard.. Cluj 75045.)
B. Acad. Rom. Bucuresti 2997 si alte exemplare.

1559 Leipzig 1850


Bem in Siebenbiirgen. Zur Geschichte des ungarischen
Krieges. (1848-1849) Von K. M. PATAKY. Mit General Bem's
Portrait und einer Karte von Siebenbilrgen.
Leipzig, 1850. Druck von Otto Wigand. In 8 pag. XII.1 149.
Prefala : Brssel, den 7 April 1850.
Din cuprins : XI. Expedition gegen die Gebirgswallachen.
(p. 73-85) XV. Traktat mit den Wallachen. (p. r9o--116)
Muz. Ard. Cluj 52180 i alte exemplare.

1560 Leipzig 1850

Iflemoiren von @corg KLAPKA. Kinif 11 Dciober 1849. Dri


ginataufgabe.
2eipaig, 1850. Zertng von Otto eiganb. In 8-vo. (Cu por-
tretul autorului.)
Prefaf a: London, im April 185o.
Din cuprins : III. Band. I. Der Serbenkrieg und die Ereignisse
auf dem siidlichen Kriegsschauplatze. II. Der Feldzug in Siebenbiirgen.
Von Johann CzETz. (p. 167-320) Einleitung. I. Die wallachische Pro-
paganda. Wallachische Nationalversammlung in Balsfalva. Ausbruch
der wallachischen Insurrection. Gruelthaten der Wallachen. Zerstrung
von Kis-Enyed, Zalathna und andern Orten. Unzureichende Massregeln
gegen die Aufstndischen. (p. 178-205) VI. Oesterreicher und Russen
fliichten in die Wallachei. (p. 298-320)
Autorul acestui capitol din urm, Armean ungur din Ardeal,
hand parte ca maior supt generalul Bem in campania ardelean din
primvara anului 1849, expune multe amnunte interesante despre
Romani i btliile cu ei.
Aceast parte a e5rtii a aprut ad (prin indiseretiune) din memoriil.
generalului Czetz, deserist mai la vale sub No. 1570.
5
Bib!. vol. III.

www.dacoromanica.ro
66 No. 1561-1563 [185o

Anexat: Karte von Ungarn, mit vorziiglicher Riicksicht auf


den Kriegsschauplatz von 1849. Bearbeitet von. S. Heck. Verlag von
Otto Wigand in Leipzig 1850. (Harta in arama, colorata, cuprinzand
Mtmtenia pana la Buzau si Moldova pana. la Botosani.)
Are o editie de titlu din 1851 brosata in dou volume cu pre-
fata de : 6 Octomvrie 1851 si o ed. II din 1861 in 3 volume precum
si alta engleza' cu titlul :
Memoirs of the war of independence in Hungary. By General
Klapka. Translated from the original manuscript by Otto Wenckstem.
London, 185o. (B. Acad. Rom. Bucuresti : 2546.)
Muz. Ard. Cluj 63936 si alte exemplare.

1850 Pest 1561

Magyar Emlklapok 1848. s 49-1361. Szerkeszti


Sandor. I. ktet. [Poi comemorative ungare din 1848 si 49.]
Pest, 1850. Landerer s Heckenast sajtja. In 8 pag. 484.
Din cuprins: Trei husari cari oprindu-se la o carcium roma-
neasca, fata carciumarului i-a scpat de furia biraului. (p. 33-37
poema.) Philhungara, novel din vremea cand Romanii au atacat un
castel din regiunea Aiudului. (p. 72-76) Scene din Ardeal. (p. 138-160)
Alba-Julia i asedierea ei. (p. 221-8) Motii in Ardeal. (p. 357-375)
Treisprezece Brady. (Epizod din istoria miscarilor Romanilor ar-
deleni, de Tibor. (p. 402-412) Cele de mai sus serse de Szilagyi
Sandor.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1850 Sibiu 1562

Anhang zu der Promemoria fiber das histor. Recht der


nationalen Kirchen-Authonomie der Romanen morgenlnd. Kirche
in den k. k. Kronlndern der sterreich. Monarchie. Von An-
dreas SCHAGUNA, romanischen Dicesan Bischof der morgenlan-
dischen Kirche in Siebenbiirgen.
Hermannstadt, 1850. Bei Georg v. Closius. In 8 pag. 24.
Cuprinde o ampla serie de dovezi spre a arata vechimea bi-
sericii rasaritene din Monarhia Austriaca".. A aprut si in romaneste.
B. Acad. Rom. Bucuresti. /I. 24004 alte exemplare.

1850 Pest 1563

Magyar nk forradalmi letbl. SzILAGYI Sandort61. [Din


viata femeilor ungare din timpul revolutiei.]
Pest, 1850. Ny. Kozma Vazulnal. In 8) pag. 178.

www.dacoromanica.ro
1850] No. 1564-1567 67

Din cuprins : Philhungara. (p. 41-48) Mindemaapi trtnet =


Istorie de toate zilele, despre n4te femei cari la Radnot au scpat
40 de honvezi din mana Romnilor resculati cari retraO intr'un opron
la buturg, i-a dat foc i au ars in el. (p. 63-69)
Bibl. Univ. Cluj 141184 i alte exemplare.

1564 I a1 1850
Mihul. O trdsturd din resbelul lul Stefana cel Mare cu Mate!
Corvin regele Ungariei. Draml original in trei acte de Necular
ISTRATI.
Iaii, 1850. Tipografiea Buciumulul Romanil. In 8 foi 3 i
pag. 76. Cu ilustratiuni in text.
Drama e brodat in jurul evenimentelor cari preced lupta
in jurul luptei pe care in actul II o comenteaz introducnd chiar
generali unguri ca N. Banfi, Ianc de Daroti i pe Stefan Batori.
B. Acad. Rom. Bucureti. H 101991 1 alte exemplare.

1565 Wien 1850


Zie Necbte ber romanifcben Ration gegen bie 9Ingriffe ber earen,
vertbeibigt von einem omanen.
aBien, 1850. 3ebruct1 bei 3. $. Mime. In 8 pag. zo.
Cuprinde comentarii asupra chestiunilor indicate de titlu.
Autorul anonim este A. T. LAURIAN.
B. Acad. Rom. Bucureti. II 64620 i alte exemplare.
1566 Wien 1850
Documente istorice despre starea politicl i ieratic. a Ro-
mniloru din Transilvania.
Vienna, 1850. La veduv 'a lui I. P. Sollinger. In 8 pag. 203.
Editorul (A. T. LAURIAN) ocupndu-se In spedal de Romnii din
Transilvania, vorbete despre Unguri pe msura legturilor pe cari le
au intre ele ambele natiuni.
B. Acad. Rom. Bucureti. A. 26370.
1567 Leipzig 1850
Zur ungarisch-streichischen Centraliqatio.nsfrage. Von J. E.
HORN.
Leipzig, 1850. (Druck von Friedrich Andr.) In 8 pag. 184.
Autorul este un Ungarischer Feldpater" care in studiul su
istoric comparativ se ocup i cu chestiunea nationalintilor.
Mus. Nat. Budapest i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
68 No. 1568-1569 [1850-

1850 Pest 1568

A magyar menekiiltek Trkorszgban Kzli IMREFI.


[Emigrantii unguri in Turcia.]
Pesten, 1850. (Nyomatott Landerer s Heckenastnl.) In 8
pag. VIIIsi 178.Cu o hart.
Pre/a/a : Mjus vgn, 1850.
Din cuprins : Emigrantii unguri la Turnu-Severin. Primirea
lor prietenoas la Craiova de comandantul-pase. (p. 10-13) Kossuth
trece Dunrea Simpatia prefectului romn Vldoianu artat fat
pribegii unguri. (p. 14-15) Emigrantii la Calafat. (p. 17) Tara-Ro-
mneasc. i Rornnii. (p. 29-35) Pribegia generalului Kniety cu ateva
mii de soldati prin Banat. Atacat de Romnii din satul Mrul, fana-
tizati de Austriaci, au aprins un rug ca s-i area.. Sosind pe neastep-
tate generalul Bem au fost scpati. (p. 41-44) Generalul Bem la Se-
verin si Calafat. (p. 49)
Autorul (ziaristul VAHOT Imre) a povestit cele descrise pe
baza notitelor unui emigrant ungur intors din Turcia, adogAnd
datele culese de prin ziare.
Cartea are si o editie german cu titlul : Die ungarischen Fliicht--
linge in der Tiirkei. Leipzig, 1851. (B. Acad. Rom. Bucuresti No..
2455.)
Muz. Ard. Cluj 41890 i alte exemplare.

1850 Pest 1569

Zer 3efbug in Ungarn 'tub Eiebettbargen in' eoninter he4


(4ret, 1849.
93eftk 1850. Webructt 1ei 2anberer nub . ecfencifi. In 8 mare-
pag. VII i 549. Cu o hart.
Cuprinde o descriere exacta a operatiunilor militare dela sfar-
situl fzboiului, cu multe ananunte despre Romni si un capitol spe-
cial : Einfall der Insurgenten in die Moldau am 22. und 23. Juli.
(p. 525-527)
Autorul nenumit este : ofiterul Wilhelm RAMMING Freiherr von
Riedkirchen F11114 care a luat parte aproape la toate luptele descrise
el pe baza actelor oficiale si a celor luate dela Statul major al Un-
gurilor din Ardeal in mod foarte critic si cumpAtat.1-
Muz. Ard. Cluj 30088 i alte exemplare.
1 Der Verfasser schildert mit ebensoviel Bescheidenheit als kritischer Schrfe-
die Vorgnge, so dass dieses Werk unter allen Umstnden die zuverlssigste
Quelle bleibt iiber diesen denkwardigen Feldzug ; Wurzbach Biographisches
L,exikon vol. 24 p. 313.

www.dacoromanica.ro
1830] No. 1570-1571 69

1570 Wandsbeek 1850


Bem's Feldzug in Siebenbiirgen in den Jahren 1848 und
1849. Herausgegeben von Johann CZETZ, vormals ungarischem
General und Chef des Generalstabes der ungarischen Armee in
Siebenbiirgen. Mit einem Facsimile Bem's.
Hamburg, 1850. Voigt's Buchdruckerei in Wandsbeck. In 8
pag. IV *i 387.
Prelafa : Hamburg am 1. Juni 1850.
Din cuprins : Die Camarilla bearbeitet die Wallachen. Bil-
dung des wallachischen Comits. Wallachische Nationalversamm-
lung in Balsfalva. Zwlf Petitions-Punkte der wallachischen Na-
tion durch Nopcsa nach Innsbruck an den Knig iiberbracht.
Antwort des Knigs. Beginn des wallachischen Aufstandes im
Juni 1848. (p. I-29.) Erstes Capitel. Geheime Vorbereitungen der
Camarilla zum Ausbruche des wallachischen und schsischen Aufstandes
gegen die ungarische Regiertmg. Organisation der Wallachen, des
romanischen Landsturmes. Machinationen des Oberstlieutenant
Urban vom zweiten wallachischen Grenzregiment Pazsuras oder Frei-
briefe zu Raub und Mord. Die zweite wallachische Volksversammlung
in Balsfalva. Folgen derselben. Ereignisse in Nagy-Enyed,
Thorda, jra whrend Bems Zuge gegen Bistritz. (p. 30-45) Fiinftes
Capitel. Neue Greuelscenen, durch die Wallachen veriibt. (p. 125
132) Elites Capitel. Die Oesterreicher und Russen fliichten sich durch
den Tmscher und Trzburger Pass in die Wallachei. (p. 239-259)
Dreizehntes Capitel. Puchner wird auch hier in die Wallachei gejagt.
(p. 277-290) Vierzehntes Capitel. Zweite Erhebung der Wallachen.
Ihr Anfhrer Janku. Der Kriegsschauplatz. Stellung der Wal-
lachen. Unterhaltungen mit den Wallachen. Dragus. Grausam-
keiten der Wallachen in Abrud Bnya. Oberst Kemnys Expedi-
tion gegen die Wallachen. Verhalten der Wallachen gegen die be-
siegten Honveds. Janku kaiserlicher Oberst. (p. 291-317) Mini-
zehntes Capitel. Bem riickt in die Moldau am 23. Juli. Dessen Pro-
klamation an die Bewohner der Moldau. Bem's letzte Anstren-
gungen. Er flieht in die Wallachei. (p. 318-362)
Numele proprii unguresti sunt adeseori serse gresit. Asa de pild
este a se citi in loe de Major Gutak Csutak, Krany Karny,
Pd Pad, Rkas Rks, SzerdAhely Szerdahely, Szilgi
Szilgyi, Ujvar Ujvr.
Lucrarea are o traducere ungar. Ozzie (din 1868) fcut. de
Komromy Ivn. (Mus. Nat. Budapest.)
B. Acad. Rom. Bucuresti. S. 2391 s't alte exemplare.
1571 Sibiu 1850
Geschichte des Bisthums der griechisch-nichtunirten Glau-
bensgenossen in Siebenbiirgen. Ein Beitrag zur Kirchengeschichte
Siebenbiirgens von Johann HINTZ.

www.dacoromanica.ro
70 No. r572-1574 [1850

Hermannstadt, 1850. Auf Kosten des Vereins fiir sieben-


biirgische Landeskunde. Gedruckt bei Joseph Drotleff. In 80
foi 2 i pag. 121.
Cuprinsul : I. Aelteste Zeiten. II. Die Ungarn, die Eroberer
Pannoniens, dringen in Siebenbiirgen ein. III. linter den Knigen von
Ungarn. IV. Whrend den heimischen Fiirsten. V. Unter dem Haus
Oesterreich.
Urkunden : 17 acte dintre anii 1479-1810. (A se vedea rezu-
mate in partea III a Bibliografiei de fat.)
B. Acad. Rom. Bucureti. S. 2379 i alte exemplare.

1850 Pest 1572


Magyar Ire& Albunia. Kiadja : SZILAGYI Sndor. [Albumul
scriitorilor unguri.]
Pest, 1850. Geibel Arniin biz. In 8 mare pag. VII/ i 312..
Din cuprins : Philhungara. Szilagyi S. (p. 72-76) Descrierea
pribegiei unui honved in Octomvrie 1848 dela Ingoj la Deva, ajutat
de niste Romani milostivi. Egy olh tribun. Irta Anda. i (p. 226
239) Despre ispravile unui pop. roman (ascuns supt numele de Aurel
Mailat) pe timpul arderei si jfuirii Aiudului futre 9-11 Fevruarie
1849, care fata de o familie ungarg, ajutat de dfinsul se plangea
c' nu poate fi respunznor pentru cele ce fac tranii romni, atata4i
de conductorii lor.
Muz. Ard. Cluj 46046. (Cu lips dela p. 241 incolo.)
1 Nurnele autorului este Demsa Daniel, din Ardeal.

v
1850 Kosiee 1573
A magyarorszgi oroszok trtnete. Irta MAszA.Ros Kroly.
ipespre istoria Ruilor din Ungaria.]
Pesten, 1850. Kassn, ny. Werfer Kroly. In 8 foi 3
i pag. 166.
Din cuprins : Bogdan Drgos kivandorlasa Maramarosb61.
Iesirea lui Bogdan Drago din Maramures. (p. 83)
Muz. Ard. Cluj 130906.

1850 Brasov 1571


alai: beutjcba aBarterbu4 ,tercnogegeben von 9Inbrea
IszER. / Vocabular romanesc-nemtesc.
gronftabt, 185o. Zei 34ann att. In 81 mare foi 2i pag. 274+2 foi.
Cfr. partea germana-romana din 1848 sub No. 1518.
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 109095 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
.185o] No. 1575-1578 71

1575 Pest 1850


Sprachlehre, um nach 011endorff's Methode mittelst Selbst-
unterricht in der kiirzest mglichen Zeit franzsisch, deutsch,
englisch, italienisch, russisch, spanisch, ungarisch, walachisch und
tiirkisch gelufig sprechen und verstehen zu lernen, mit Gespr-
chen des gesellschaftlichen Umganges, Redensarten, Vocabulren
in allen neun Sprachen. Von Joh. Nep. Sz61.40sY.
Klausenburg, 1850. Bei Barra's Wittwe und Stein. (Pest.
Eisenfels.) In 8 pag. xvi 0 684. (A aprut ins 0 in fascicole,
pentru fiecare limb' separat.)
B. Acad. Rom. Bucureti. S. 218 0 alte exemplare.

1576 Pest 1850


Elena unb ZiEber aui3 bem ungarircben NeuotutionWtriege. %on
bem %erfaffer ber fur3gefaf3ten Ecr)ifberung ber magnarijdjen Meuorution.
Tell, 1850. In 80 foi 2 i. pag. 304.
Din cuprins : 4. Cap. Die Schilderhebung der Kinder der ro-
nianischen Race. (p. 27-35)
Cartea citat in titlu editat in 1849 Von einem Augenzeugen"
e descris mai sus sub No. 1535.
Muz. Ard. Cluj 42956 0 alte exemplare.

1577 New-York 1850


The hungarian. revolution... By Johann PRA GAY, colonel
and adjutant-general in the hungarian army under Kossuth.
New York, 1850. (r. C. Gutierrez, printer.) In 8 pag. 176.
Din cuprins : The army in Transylvania under Bem. (p. 79-82)
Ladislaus Csnyi, associated with General Moga. (p. 150-2)
Mus. Nat. Budapest.
1578 Galati 1851
Kalendarium Romano-Francisc : Julianum in usum PP.
Min. S. Francisci Conventualium in Moldavia Apostolicam mis-
sionem exercentium. Jussu Illustrissimi ac Reverendissimi D. D.
Antonii de Stefano Philosophiae ac S. Theologiae doctoris, epi-
scopi Bendensis praefecti aeque ejusdem Missionis Apostolici vi-
sitatoris editum et a Fr. Philippo Jos. Nicola de Belmonte Dre.
Phil. et Theol. pro anno Domini 1851. dispositum.
Galatzii. Ex typis Francisci Momferrato. In 8 pag. 109.
Pe p. 81-91: Series chronologica.
Arch. Prop. Fide. Roma. Scritture non rif. Vol. u.

www.dacoromanica.ro
72 No. 1579-1581 [1851

1851 Modena 1579

Gli ultimi giorni della rivoluzione ungherese dal I luglio


1849 in poi, di Alessandro SZILAGYI. Versione del Dottor Da
N e i. Giornale dell 'assedio di Temesvr dal 25 aprile al 9 agosto
del Barone RUKAVINA comandante di quella fortezza. Tradotto
dal MS. Originale.
Modena, 1851. Tip. di Carlo Vincenzi. In 80 foi 4 pag. 16o.
Dedicalia : Vienna 7 Nov. 1850.
Din cuprins : Il generale Bem nella Moldavia. (p. 39) I Motzi.
Il Janku suo carattere e la sua opera. Bethlen Gergely che prese
Jopcarfalva, il nido dei Valachi. (p. 55-56)
Sotto il nome di Da Nei s' intenda il Prof. Ab. Dr. PAVISSICH.
Are si o editie ungara. contemporana.
Muz. Ard. Cluj 145018 i alte exemplare.

1851 Hamburg 1580

Raffnt4 uttb bie angarn in bet Zurrei Zlott q3itipp KORN


k)" auptntann. Vol. III.
tautburg unb NenuDorr, 1851-1852. (t. cii. %pet bucOrutterei.)
In 80 pag. 324 si 335. Cu ilustratiuni.
Prefaja : London, 12. November 1850.
Din cuprins : Vol. I. Durchzug der ungarischen, polnischen
und italienischen Freiheitkampfer durch Serbien und die Wallachei.
(p. 61-66) Vol. II. Bem und die Ungam in der Moldau. (p. 93-95)
Die Schlacht bei Hermannstadt den 5. und 6. August 1849. Tractat
mit den Wallachen. (p. 116-117)
Mus. Nat. Budapest i alte exemplare.

1851 Bamberg 1531

angucr) aur Stenntni5 11ttgarn ... von aulian CHowNiTz.


Goloanet.)
Oamberg, 1851. (Zruct bon 9fl. Reinb(.) In 80 pag. XV si
374. Cu o harta in litografie.
Fret ala : Stuttgart im Nov. 1850.
Din cuprins : Die Walachen. (p. 142-3) Die Moldau und Wa-
lachei. (p. 319)
Autorul a fost ziarist la 1848-9 in Pesta mide a trait mult
timp. Vezi cartea sa din 1849 despre Ungaria scrisa pe baza amin-
tirilor sale de acolo, sub No. 1539.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1851] No. 1582-1585 73

1582 Buda 1851

Monopolulli de tbacii in privi4a prsirei tdbaculul, in-


f4isatil intfunil stliu usort1 de intelesii.
Viena in 26. Ianuariil 1851. In 20 mare foi 5, fr foaie
de titlu. (Cu cirilice, tip6rit probabil in Tipografia Cr. Univer-
siati din Buda, pe hartie vana.)
Cuprinde ornduiala guvernului impgrtesc No. 5663/270-1851
prin care monopolul de tutun infiintat cu prea 'nafta patena" din
29 Noemvrie 1850 se estinde i asupra celorlalte prti ale impatiei,
adee : asupra Ungariei, Croatiei, Slavonici, Ardealului, S'arbiei i Ba-
natului timisian, asupra granitei militare si a litoralului.
OrAnduiala scris in form de tractat, a apArut firqte si in
limba german, ungar i aitele ale monarhiei austriace.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

1583 Leipzig 1851

StetiErn 3ofifct. 4,iftorMer Roman non 91ifolau4 P5SIKA. Zs'n'4


Zeutjtbe iibertragen non tttie o fi a. Vol. IV.
,

2eipsig, 1851. (Zruct von 9tieganber Oiebe.) In 80 mic.


Cuprinde biografia romantic a cancelarului J6sika (decapitat
pe nedrept in 1598) cu multe scene si am'nunte romneti in leg6tur
cu relatiunile lui ca Aron-Vod.
Editia originar ungaa a aprut in 1847, iar traduciaoarea roma-
nului a fost sotia autorului cu care taia in pribegie dup 1849.
Mus. Nat. Budapest 0 alte exemplare.

1584 Wien 1851

Wntwort auf bie Vinnriffe einiger Nontanen nub ber 43reffe gegen
bie ineit ber ierarie ber morgentrinbifcben fatbolijcben ortbobogen
Slit* unb bie ferbijcbe Nation in ben f. f. tifterrei ijcben etaaten.
Gien, 1851. Webrudt bet tbatbert bean Zorre. In 8 pag. 53.
Cuprinsul : Brosua de polemica contra tendintei de separare
a bisericii ortodoxe rom 'Lie din Austro-Ungaria, condus de Andrei
Saguna, de biserica ortodok sArbeasc din acela stat.
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 7744 si alte exemplare.

1585 Braov 1851

Geschichtliche Bemerkungen in den Revolutionsjahren 1848


und 1849 mit vorziiglicher Beriicksichtigung der Stadt Kron-
stadt, mit theilweiser von Siebenbiirgen. In chronolog,ischer Rei-

www.dacoromanica.ro
74 NO. 1586-1587 [1851

henfo/ge aufgezeichnet von Carl THIESS. Gymnasial/ehrer in


Kronstadt.
Kronstadt, 1851. Bei Johann Gtt. In 8 foi 2 0 pag. 148..
Prefala: Kronstadt im Februar 1851.
Din cuprins: 1849. Flucht nach der Walachei den 21. Januar.
(1). 34-38) Einfall der Insurgenten in die Moldau am 22. und 23..
Tull. (p. 133-134)
Muz. Ard. Cluj 45222 i alte exemplare.

1851 Leipzig 1586-

Zur Geschichte des ungarischen Freiheitskampfes. Authen-


tische Berichte. Band.
Leipzig, 1851. Arnoldische Buchh. In 8 foi 2 i 240+154-
Din cuprins: Vol. II. Wallachisches Meeting in Blasendorf-Ba-
lzsfalva. (p. 49-58)1 Die Walachen. (p. 145-147)
Autorul anonim (Baron Nicolaus JOSIKA) petrecAnd intreaga
epoca.' a fzboiului pentru independent din 1848/9 in mod activ pe
lang. Kossuth, fiind chiar i preedintele Tribunalului gratial, a adunat
acte i impresiuni pretioase. j6sika de altfel se araf foarte ne-
pktinitor i fat de natiunile nemaghiare ale tg.rii. Cartea prezint
personagiile de frunte ale fzboiu/ui in artico/e scrise (dupg nfrtu-
risirea autorului din prefat) in Pesta, noaptea, de multe ori ascuns
In chilia sa de fric ca patrulele lui Haynau s nu-1 descopere i in
parte la Constantinopol, unde se refugiase ca emigrant.
Are i o editie de titlu (numit a doua) din 1852; Cassel. Ernst
Balde. (Ambele editii foarte rare.)
Biblioteca Iulian Martian. Nisud.
1 Capitolul acesta a fost tradus i publicat de Iulian Martian in Ar-
hiva Soniesanr 1o30 p. 366-372.

1851 Pest 1587


EGRISSY Gbor triikorszgi napl6ja. 1849 1850. [Ziarul
din Turcia al lui G. E.]
Pesten, 1851. Nyomatott Kozma Vazulnl. In 80 pag. 241.
Autorul acestui interesant ziar, celebru actor dramatic al Tea-
trului National din Pesta, vkAnd c Ru0i veniti in ajutorul Austrie-
cilor au intrat in Ardeal, a plecat lsAnduli fanillia cu poetul
Alexandru Petdfi in Iulie 1849 in Ardeal, oferinduli slujbele militare
generalului Bem. Acesta ins, fiind alungat din lark' de puterea covAr-
Otoare a Ruilor, autorul a pa:fa:sit Ardealul pe la Deva i pribegind
Cu Bem a ieit din Ungaria in 23 August la Verciorova. Primiti prie-
tenete de Turci, Egressy descrie cele vzute i suferite pe drumul
depe malul romnesc al Dunrii pan5. la Calafat. (p. 17-21) Aci tre-

www.dacoromanica.ro
1851] NO. 1588-1590 73

cnd la 28 August in Bulgaria, dupg multe suferinti, a reuit s ca-


pete la Belgrad un paaport turcesc pentru Constantinopol i plecnd
pe un vas la vale, descrie impresiile sale pe Dun.re i portul Galati,
cu multe observri bune despre viata Romnilor. (p. 193-194)
Muz. Ard. Cluj 54584 0 aite exemplare.

1588 Kln 1851


Uttgarn' aU.in Zeitrag sunt Terfteinbniffe ber ungatMen
63ercid5te ma ben jaren 1848 unb 1849. Zon einem UNGARISC.HEN
STAABSOFFIZIERE.
Ran, 1851. (Zrucf non g. 133iubice.) In 8 f_o_ 2 i pag. 97.
Prefala: Kln, im Mrz 1851. Der Herausgeber.
Din cuprins: Tratativele autorului la Abrud cu Motii i atacul
maiorului Hatvany. (p. 6-7) ruga honvezilor in Turcia dup5. Pacea
dela Siria prin regiunile romne (dela Butin, Sillingia etc.) urnariti de
ditre poporul romn de acolo. (84-91)
Bibl. Univ. Cluj 141562 i alte exemplare.

1589 Pest 1851


Uttgarn in feinen neueften a3e*iftniffen unb ginricbtungen, utit
einer 2anbrarte ua ber jetsigen Mgrensung ber St omitate, unb neueflen
eintfieitung ber fiinf ZerioattunOaiftrifte. Jiacb ben neueften organif*n
Oiereten, verliii3ficben unb ben eintfficljen ftatiftif*n Zafetn etnommenen
Zaten.
TOO, 1851. (bei 2anberer unb tecrenaft.) In 8 pag. 46.
Cuprinde noua imprtire a Ungariei dupg ocuparea ei de cAtre
Austriaci in toamna anului 1849.
Muz. Ard. Cluj 60644 alte exemplare.

1590 Leipzig 1851


Uttgarn im Tormiirs baraerterft bou Vitegi0 FANYES. (WO
bem Ungarif*n.)
2eip3ig, 1851. (Zon a'riebric 9Inbrii in 2eipig.) In _pag. VIII 0 326.
Pref ala: Hamburg, io. Mrz 1851. Der Uebersetzer.
Din cuprins: Die Wallachen. (p. 46) Entwickelungsgeschichte
der Militrgrenze. Verfassung. Rechte inbetreff der unbeweglichen
Giiter. Von der Grenzhauswirtschaft Die Militrpflichten der Grenzer.
Von den unentgeldlichen Aerarial und Kommunitts Arbeiten. Von
der Grundsteuer. Die Kriegsmacht der Militrgrenze. (p. 248-259)
Kirchenregime bei den nichtunirten Griechen. (p. 280I) Schulen
der Griechen. (p. 324-5).
Este poate unica carte care prezint intreaga organizatie grni-
cerease cu drepturile i datoriile grnicerilor inteo form. concisd.
Mus. Nat. Budapest. Hung. 1849 h. c i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
76 No. 1591-1592 (1851

1851 Pest 1591

Magyar kzmondsok knyve. A Kisfaludy-Trsasg meg-


bizsb61 szerkeszti s kiadja ERDLYI Jnos. [Cartea pro-
verbelor ungare.]
Pesten, 1851. Nyom. Kozma Vazulnl. In 8 pag. iv0 461.
Prefala : Pest, marcz. 15. 1851.
Cuprinde 9000 de proverbe ungurWi i intre ele urmatoarele
in legtura cu Romani : 5915-5919. Az olhnak tenni, mag,yarnak
igmi. (Romanul face, Ungurul fagduqte.) Ers mint az olh eczet :
kilencz itcze egy fzet. (Tare ca otetul romanesc. (Se umfl ca cim-
poiul romnesc.) Add meg inagad, 01611 Geczi. (Pred-te mi romane,
Gheti.) Oriil neki, mint Olb. Geczi a flszemnek. (Se bucur ca
romanul Gheti de ochiul ce i-a rmas.)
Muz. Ard. Cluj 134772 0 alte exemplare.

1851 Sibiu 1592


91onttinif* Zicr)tungen.tt eutr* iiberfebt von S. M.
kiermannitabt, 1851. Zon Zt)eobor eteinOuffen. In 8 pag. 91.
Cuprinsul : a. Lob der Reize der Schnen. 2. Versichening
ewiger Treue. (Volkslied in Siebenbiirgen.) 3. Absclaied von dein Ge-
liebten. 4. An Paraskevi. 5. Des Mdchens Klage. (Volkslied in Sic-
benbfirgen.) 6. Lied eines altlichen romanischen Mdchens. (Volkslied
in Siebenbiargen.) 7. Der Soldat und sein Liebchen. (Volkslied in Sie-
benbrgen.) 8. Der Verkannte. 9. Die Trauer im Lenze. io. Des
Fremdlings Klage. (Volkslied in Siebenbiirgen, bekannt unter dem
Namen : Verschurile strinttzi.) ii. Der Ungliickliche. 12. Die
Zeugen 13. Trinklied. 14. Sterblied eines jungen Madchens. Von
D. Bolintineanu. 15. An Flora. Von J. Eliad. 16. Meine Adresse.
17. Der Reiter und sein Gaul. (Volkslied in Siebenbiirgen.) 18. Warum
die Weiber fiir die Bekleidung der Manner Sorge tragen miissen. (Volks-
lied in Siebenbiirgen.) 19. Der Liebe Schicksal. 20. Reich und alt,
oder lieber arm aber jung ? (Volkslied in Siebenbiargen.) 21. Meine
Aenderung. (Von C. A. Rosetti.) 22. Der vornehme Liebhaber. (Volks-
lied in Siebenbiirgen.) 23. Das des Geliebten mit Ungeduld harrende
Mdchen. (Volkslied in Siebenbiirgen.) 24. Klage der Geliebten in
der Feme. (Volkslied in Siebenbiirgen.) 25. Mit dem Heirathen hat's
noch Zeit. (Volkslied in Siebenbiirgen.) 26. Schne Weiber sind ein
Ungliick. (Volkslied in Siebenbiirgen.) 27. Fehlgegangen. (Volkslied in
Siebenbiirgen.) 28. Das unzufriedene Dienstmdchen. (Volkslied in
Siebenbfirgen.) 29. Klage fiber grmliche Gebieterin. (Volkslied in
Siebenbfirgen.) 30. An die Blumen des Feldes. (Von J. Eliad.)
31. Der Sylphe. (Fragment von einem grssern mimischen Gedichte von
J. Eliad.) 32. Fragment aus der dritten, dem Erzbischof von Nov-
gorod dedicirten Satyre, von Antiochus Kantemir. 33. Die Merkmale.
(Volkslied in Siebenbiirgen.) 34. Vergnglichkeit alles Inlischen.

www.dacoromanica.ro
1851] No. 1593-1595 77

Traducatorul poeziilor romane, pe cari le da i romaneste (cu


transcriere fonetica' germana) e Samuel MOCKEsCH preot evanghelic
din ragras.
Exista i exemplare cu anul 1855 pe coperta, numita editie ado-
git, ins de fapt este numai coperta noud, fara nici o schimbare a
textului exemplarelor ramase din editia originald.
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 83342 i alte exemplare.

1593 Pest 1851

Eisenbahn- und Dampfschfffahrts-Buch fiir Ungam . . .


Auf der Donau nach Wien und zurtick bis Constantinopel, etc.
Pest, 1851. H. Geibel. In 8 pag. 16.
Demjn 1855 p. 31.

1594 Sibiu 1851


Historisch-genealogisch-geographischer Atlas zur bersicht
der Geschichte des ungrischen Reichs, seiner Nebenlnder und
der angrenzenden Staaten und Provinzen, nach den besten Quellen
bearbeitet von Joseph BEDEUS von Scharberg.
Hermannstadt, 1851. Druck und Verlag von 'rheodor Stein-
haussen. (Foaia de titlu litografiata, gravata de Dimitrovits.)
In 20 regal cu XV tabele sincronistice si 8 harti istorice, colo-
rate cu mana.
In textul tabelelor se all intreaga istorie a statelor Moldau"
Walachei" pe doua coloane paralele, in razumat, iar partea a treia
a publicatii are titlul : Schauplatz der Geschichte der Ungam, oder
Zustand Ungams, Siebenbiirgens und der Nebenlnder, von der Herr-
schaft der Rmer bis zur jetzigen Zeit. Vom Jahr 200 bis 1800 nach
Chr. in acht Karten und einigen Zugaben. Pe ultima hart aflam
stemele drilor romane cu descrierea lor, iar pe harta IIIII in partea
de jos a foilor : Biographische Notizen von den vorziiglichsten
schichtsschreibern und Annalisten, welche iiber Ungarn geschrieben
haben, nebst Anzeige ihrer Werke formand o buna bibliografie in
ordine cronologica a celor mai cunoscuti istorici ai Ungariei.
Muz. Ard. Cluj 88722 si alte exemplare.

1595 Buda 1851


Jegyzke azon oskolai knyveknek, mellyek a M. K. Egye-
tem knyvnyomtat intzetben megszerezhet6k. [Catalogul car-
tilor de vanzare la tipografia Cr. U. Universitati.]
Budn, 1851. A m. k. egyetemi Nyomda betiiivel. (Aruk
peng6 pnzben) In 8 pag. 25.

www.dacoromanica.ro
78 No. 1596-1597 [1851

Din cuprins : Olh oskola-knyvek. (Walachische Schulbiicher)


Cu 18 crti.
Exist si o editie mai complect a catalogului din acelas an
(de 72 pagini) in care aflin 23 chti romnesti.
Mus. Nat. Budapest.

1851 Wien 1593

Istori'a Romaniloril din Daci'a superioare de A. PAPIU


ILARIANU. Tom. III.
Vienna, 1851--1852. Cu literele lui C. Gerold si fiiu. In 80
foi 5 i pag. 256+Cuprinsul i xvi+Cxxxviii si 363. (Cu li-
tere latine.)
Prefata nedatat, dar pe coperta : Viena, 15/3 Maiu 1851.
Cuprinsul: Tom. I. Istoria Romnilor din Dacia superioar pnd
la 1848 excluziv. Tom. II. F,venimentele Romnilor la anul 18.48 pnil
la adunarea din 15/3 Mai incluziv. Cu acte justificative latine, ungare
romne.
Cartea prezint5. istoria Ungariei si a stkii Romnilor (dela Traian
pn la adunarea dela Blaj) cu multe amnunte i acte nefolosite pn
atunci de nimeni i necunoscute in literatura istorico-politic6 ungard.
Autorul scrie foarte pasionat astfel nu e totdeauna impartial Ltd
de Unguri si de chestiunile Romnilor comune cu ale lor. Dar cartea
are meritul c inftiseaz pentru prima oar in limba romn pre-
misele revolutiunii dela 1848 cu expunerea ideilor liberale ale lui Wes-
selnyi, Szchenyi si Kossuth, aftnd desvoltarea democratiei cu legi
moderne i egale pentru toti locuitorii trii, cu urmairile desrobirii t A-
ranilor, infptuit. prin Kossuth, i atitudinea Romnilor din Ardeal
nemultumiti cu noua stare a lucrurilor.
Anexat: Baronul Nicolae Wesselnyi despre rom5nism in cartea
sa Szzat" din 1843 in traducere. (p. 267-272) Concesiunile fAcute
Romnilor de Universitatea sseasc. (p. 272-4) Resunet. (Desteapt-te
Romne.) De Andrei Muresanu. (p. 286-7) La fratii mei romni. De
un filoroman. (p. 287-9) Discursul lui Barnutiu din 14/2 Mai
1848 despre relatiunile Romnilor cu Ungurii i libertatea national.
(p. 307-363) Acte i scrisori, cari vor fi rezumate in partea III a Bi-
bliografiei de fat5..
Autorul avea de gnci s publice si al 111-lea volum care ins
n'a apkut ; dar din vol. I. exist i o editie II.
Muz. Ard. Cluj 56340 alte exemplare.

1851 Pest 1597


Hunyadi Jnos eredete. Olvasta az Academi.ban,
jus 24. 1851. G. TLEKI Jeasef, M. Acad. elnk. [ObAria lui
loan Hunyadi.]
Pesten, Eisenfels s Emich. In 8 pag. 41.

www.dacoromanica.ro
x851] No. 1,598-1600 79

Este un studiu serios, scris pe baza intregului material istoric


diplomatic disponibil. Autorul dovedeste c supozitia lui George
Aranka (de sub No. 1005) cum ea' Hunyadi s'ar trage dintr'o familie
ungar i anume din familia Szkely de Hunyad, nu poate fi luat
in serios, cu att mai putin ck Hunyadi insq e numit deseori in
hrisoave Ioannes 0161" sau i Valachus" etc.
Muz. Ard. Cluj 74044 i alte exemplare.

1598 Paris (1851)


Lettres Hongrois-roumaines. Polmique entre M. Daniel
IRANYI et D. BRATIANO. Avec une prface de Henri Valleton.
Pa.ris, s. a. (Impr. d' Ad. Blondeau.) In 80 pag. V 47.
Cuprinde schimb de scrisori intre Daniel Irnyi si D. Bra,
tianu asupra chestiunilor ungaro-romne in legltur cu m4cArile dela
1848 0 in vederea unei reconcilien pe baze democratice.
Din nolild particulard de pe verso al toii de tillu atlei :
Avant-propos, par Henri Valleton (dat du 16 Octobre 1851)
on explique que cette publication est la reproduction des lettres de
M. M. Daniel Irnyi et D. Brtiano sur la question hongro-roumaine,
-qui ont deja parus dans la Presse, l'exception de la dernire dont
ce journal refus l'insertion lettre de M. Daniel Irnyi, sans date.
(p. 7) Reponse de D. Brtiano : Paris, le 4 juillet 1851. (p. 12) Re-
plique de M. D. Irnyi (p. 19) Replique de D. Brtiano. (p. 30)
B. Acad. Rom. Bucureti. II. 86390 i alte exemplare.
1599 Braunschweig 1851
Tan Driou bi Sliutafictia. R3on HUTTER, norm. auptmann
in ber ungarii*n rmee.
braunicmeig, 1851. (rucf ber 63ebriiber Vever in Oraunfctneig.)
In 8 mic pag. 265.
Prefata: Geschrieben im September 1851.
Autorul, apartinand acelor soldati unguri cari dup6 capitulatia
dela Siria (Vilagos) la sfArsitul lunii August 1849 au putut scpa din ghia-
rele Austriacilor trecnd Dunrea au Wit ca emigranti in Turcia
ospitalier, descrie cele observate in Tara-Romnease in cele trei
zile ct a tinut drumul lor pe malul Dunkii, dela Orova pan5. la Ca-
laf at, unde au trecut la Vidin ; cu bune amnunte despre tranul rom'n.
Anexat : o tabell de note : Tiirkische Volkshymne.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.
1600 Sibiu 1851
910 ber 92i3a1acbei. atomeinifite WebicVe unb SprictmOrter weibrenb
he Nufentrmfte in Outurefi gejammett unb fiberjett von oann Starl
SCHULLER 13T0feffor.
5ermannf1abt, 1851. 0. eteinOttfreit. In 8 mic pag. IV 0 55.

www.dacoromanica.ro
8o No. 1601 [1851

Prefala: Hermannstadt, 8. November 1851.


Brosura fiind cenzurat de Kontumaz-Direktor Dr. Paul Vcqici,
a fost tiparit de catre Steinhaussen cu totul gratuit, in folosul p-
g-ubitilor de inundatie din Ardeal, in toamna anului 1851.
Crticica desfcndu-se curnd, a avut inc6 dou alte editii
din 1852.
B. Acad. Rom. Bucuresti. S. 3597 (din 1852) i alte exemplare.

1851 Buda 1601

jERNEY Jnos' keleti utazsa a' magyarok' shelyeinek


kinyomozsa vgett. 1844 s 1845. Vol. III. [CAlatoria in
Orient a lui I. J. pentru Lflarea locurilor bstinase ale Un-
gurilor.]
Pesten, M.DCCC.LI. A szerz tulajdona. (Budn.. A cs. kir.
magyar egyetem betiiivel.) In 40 pag. IV i 329 + IV i 316.
Cuprinde cele vzute i studiate de autor in Muntenia 0 Mol-
dova, cercetnd coloniile unguresti, iar in volumul II cele observate
In Basarabia (Lebedia vechie) cu multe note si excursii scoase din
crti i acte.
Autorul intrnd in Muntenia pe la Orsova, descrie urmatoarele
locuri i lucruri Orsova. Schela Cladova. Szrny= Severin. Giurgiu.
Brila. Galati. Vadul Ungurilor=Magyar kel. Moldova 0 populatia
ei. Tecuci, Adjud. Cleja. Ungurii catolici din Moldova. Locuitorii vechi
ai Moldovei : Pecenegii si Cumauii. Bacu. Roman. Trgu Frumos.
Iasi= Jszvsr. Vaslui. Husi= Huszvros. Leva. Contumatia dela Scu-
leni. Numele Basarabiei. Kalarasz. Kisinev. Kavsny. Stalpi de piatra.
Csbrcsk si Ungurii de acolo. Ne szterfejrvr=Bialogrod. Biserica
Sfntului Ladislau. Coloniile germane din Basarabia. Bender. Chisineu_
Sculeni. Ungurii dela Stoiceni. Botosani. F'lticeni. Baia. Pietrile mor-
mntale de acolo. Gyula. Kvr. Neamtu si cetatea sa = Niamczvr,
Mnstirea de acolo. Cotnari si pietrile mormntale de acolo. Iasii
si Iazigii. Ungrovalachia. Sboani=Szab6falva. Bacu. Desgroprile
de acolo. Numele Bacului 0 al Ceangilor. Clugra. Uj M6zses. Pu-
stina. Trotusi=Tatros. Gorczafalva. Oituz. Note retrospective. Ma-
dzsria. Caracterul Ungurilor. Nume din epoca Arpadienilor. Rezul-
tatele. Misiunea istoricilor unguri. Acte justificative : I. Cuvinte un-
guresti in limba Moldovenilor. II. Toponimia ungar a Moldovei. Note
despre Huni. Harta cea mai veche a Moldovei= aceea a lui Reichers-
dorfer. Anexe. I. Raporturi ungaro-moldo-romne. IL Statistica Un-
gurilor din Moldova din 1851.
Vol. II. Lebedia. Cercetri in provincia Parthia. Cetatea Akerman_
Liman. Colonii germane. Ovidiopol.
Anexat harta Munteniei cu Rusia de miazzi, in litografie.
Muz. Ard. Cluj 4543i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1851] No. 1602-1603

1602 Budapest 1851

Nagyenyedi album. mDceeLi. Szerkeszti SzILAGYI SAndor,


[Albumul Aiuduluil
Buda-Pest. Nyomatott Lukcs Lszlnl. In 8 pag. 276.
Din cuprins : Erdly gysznapjaib61. Trtneti rajz Szi16.gyi
Ferenczt61. (p. 1-37)
Redactorul trecnd in revista' zilele de doliu" ale Ardealului
vorbWe 1.1 despre fascoala lui Horia (p. 28) i mai pe larg despre
prlaciunile Romnilor acute in ziva de 9 Ianuarie 1849 in orawl
Aiud. (p. 32-37)
Muz. Ard. Cluj 40027 0 alte exemplare.

1603 Paris 1851

La Hongrie ancienne et moderne. Histoire, arts, littra-


ture, monuments. Par une Socit de littrateurs sous la direc-
tion de M. J. BOLDENYI etc. Vol. III.
Paris, 1851. H. Lebrun, libraire-diteur. In 8 mare pag.
239 si 159. Cu 28 anexe si 1 hart.
Din cuprins : Vol. L Charles-Robert-Michel Bessarab. (p. 40-41)
Louis I-er et les Valaques. (p. 45) Radul Negru, Bogdan Dragos.
(p. 63) Valaques rebelles. (p. 70) Drakul, vayvode de Valachie.
(p. 96 i. 98) Vayvode Vlad. (p. ior) Ladislas Hunyadi chien de
Valaque." (p. 105) La Moldavie et la Valachie durent rentrer sous
la domination hongroise. (p. In)) Roi Ladislas perd la Moldavie et
la Valachie. (p. 124) Les Valaques en 1848. (p. 229) Vol. II. Les
Valaques. (p. 59-71) Le roi Sigismond de Hongrie et Elisabeth Mor-
siani. Michel, vayvode de Valachie. (p. 76-9) Les Valaques ou Rou-
mains. (p. 149)
Ilustralie : Valaques. (O femee, o fat O un fac5.1.1.) Xilografie.
J. Fagnion se. (p. 67)
Descrierea Romnilor e bun5. O simpatick lipsit de asprimi,
avnd adeseori observri caracteristice, aa despre vitejia lor. 1
Este prima publicatie ungar de propagand, scris s'i redactatA
de Boldnyi cu mare dibcie, reuOnd ali insoti buni scriitori fran-

1 Les Valaques ne sont pas naturellement belliqueux ; cependant, une


fois enr6ls, ils se comportent en vaillants soldats. S'ils n'ont ni la furie des Fran-
cais, ni Vean des Magyars, ils ont plus que ces peuples l'opinifitret de la r-
sistance. Del pe moarte : Combats jusqu'A la mort" est une maxime usite
parmi eux. Enfin, il leur est rest quelque chose de la valeur romaine, et, en
se comparant aux Saxons, dont l'ardeur pacifique ne brille guare que dans le
commerce, jis ont coutume de dire : La un Romn frece Safi : Un Valaque vaut
dix Saxons.
Bibl. vol. III. 6

www.dacoromanica.ro
82 No. 1604-1606 [1851

cezi pentru diferitele parti ale lucrkii, care avea de scop s atrag
intereseul lumii asupra natiunii migare, doborit. de Austriaci cu aju-
torul armelor rusesti, in lupta sa pentru independent, sub conducerea
lui Ludovic Kossuth.
Are si o editie de titlu din anul 1853 (Muz. Ard. Cluj 163590)
precum si traducen in limba italianl din 1852 si polong din 1863.
Cfr. publicatiunile autorului anterioare din 1848 si 1849 sub
No. 1493 si 1524.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1851 Leipzig 1604


Das Magyarenthum oder der Krieg der Nationaliaten in
Ungarn. Von J. BOLDNYI. Aus dem Franzsischen von***
Leipzig. 1851. Druck von F. A. Brockhaus. In 80 pag. 118.
Cuprinsul : I. Theil. Von der Staatseinheit in Frankreich und
in Ungarn. Bevlkerung des sterreichischen Kaiserreichs. Die Ur-
bevlkerung Ungarns. Die frilhere Ueberlegenheit der Magyaren. Uni-
tarische Reform. Der Ursprung des Panslavismus. Der pseudo-Illy-
rismus. Der Geist der magyarischen Nation. II. Theil. Der Krieg der
Nationalitaten. Bemerkung des Uebersetzers.
Autorul vorbind despre Dacia, e de pgrere c5. Romnii sunt
unnasii Dadlor cari ins5. (dup5. Strabone) sunt descendentii Tracilor,
numiti de Greci : Geti. Populatia Ungariei fiind de 11.895.776 lo-
cuitori, Rom5nii numdr 1.272.737 de capete. (p. 84)
Editia francez6 din 1850 este un studiu intregit al articolului
autorului cu titlul : Le magyarisme dans l'quilibre europen din
,,La libert de penser" dela 15 Mai 185o p. 537-554 pretuit mult
de redactorul nundtului ziar.
Muz. Ard. Cluj 48510 0 alte exemplare.

1851 Pest 1605


Honvdek napl-jegyzetei. Szerkeszti KORANYI Viktor.
[Notele de ziar ale honvezilor.]
Pest, 1851. (Mller A. nyomdaja.) In 8 pag. 164.
Din cuprins : VasvAri PM s a havasi expeditio. (p. 117-126)
Cu povestirea Wall& dintre Unguri si. Romni dela FIntanele, de
15110 Huedin, in care a murit tanrul Paul Vasv5.ri.
Muz. Ard. Cluj 46785.

1851 Leipzig 1606


@eOrg KLAPKA : Zer Nationaffrieg in lingarn unb Sieben.
biirgen in ben)aren 1848 unb 1849. &lib III.
2eip3ig, 1851. Zeriag von E)tto Giganb. In 8 pag. IV 0 388+320.
s../nit einer parte von Ungarn.

www.dacoromanica.ro
1851] No, 1607-1609 83

Prefala : Am 6. October 1851.


Din cuprins : Der Feldzug von Siebenbiirgen von Johann CZETz.
(Vol. II p. 167-320) Cu expunerea evenimentelor campaniei genera-
lului Bem din Ardeal, plin de ananunte privitoare la Romni in lupta
lor Impotriva Ung,urilor.
Muz. Ard. Cluj 38297 0 alte exemplare.

1607 Pest 1851

Egy bujdos6 naplja. Novellk a forradalom utni id5kb81.


Irta SAO. [Ziarul unui pribeag. Novele din vremurile de dup5.
revolutiune.]
Pest, 1851. (Nyom. Lukcs Lszl6nl.) In 80 pag. 212.
Din cuprins : A karperecz = Bratara, cu istoria unei perechi
tradate prin munti de ni0e tdrani rornni cari au fost identificati prin
briltara &it'd la ei. (p. 8ro)
Numele autorului e pseudonim pentru JKAI M6r.
Muz. Ard. Cluj. Opere de art5 1967.

1608 Leipzig 1852

TRein 2eben unb Birfen in Ungarn in ben 34ren 1848 unb


1849. Zon 914ur GORGE'. Vol. III.
2eipsig, 1852. a. a. 3roAcnt)3. In 8 pag. XX si 327+X, 437.
Prefala : Klagenfurt, 15. August 1851.
Din cuprins : ro. October 1848. Bine Berathung bei Kossuth.
Mistrauen desselben gegen Moga. (p. 52-56)
Cartea are o editie contemporan francez5., englez, italiana
svedez6, iar ungureste a apdrut numai in 1911, tradus de fratele
generalului inch' in via Stefan Grgei.
Muz. Ard. Cluj 33411 i alte exemplare.

1609 Pest 1852

Erdly rgisgei. Irta K6vARI Lszl. [AntichitAtile Ar-


dealului.]
Pest, 1852. Tilsch J6.nos tulajdona. Kolozsvrtt. (Ny. Bei-
mel J. s Kozma Vazuln..) In 8 pag. XVI si 290.
Prefala : Pest, febr. 24-kn 1852.
Cuprinsul la descrierea editiei a doua din 1866 sub No. 1884.
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 93182 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
84 No. t610-1613 [z852,

1852 Buda 1610


Codex sanitario-medicalis Hungariae. Quem congessit Md,
Dr. Franciscus Xav. LINZBAUER propaedeumatis chirurgiae ad
Universitatem Pestiensem C. R. Professor. Tom. IVII.
Budae, 1852.-1861. Typis Caesareo-Regiae Scientiarum Uni-
versitatis. In 8-vo.
Prooemium : Dabam Viennae in C. R. Ministerii Internorum
Departamento Sanitario die r-ma Martii 1852.
Oper monumental in sapte volume groase, unic in felul ei,.
cu 3770 documente, oranduieli i informaOnnii i despre regimul isto-
riei naturale i starea igienei in 'drile romane, compilata primul
volum in ordine cronologic', respectiv pe materii i specialitatile
medicinei. Rezmnatul documentelor privitoare la Romani il vom pu-
blica in partea a III-a a Bibliografiei de fata, iar pan'atunci ne li-
mitm a da aici, spre inlesnirea cercetarilor, data lor din fiecare volum
precum unneaza" :
Tom. I. 1000-1790. II. 1724-1780. III. 1781-1800. IV. 180'
1829. V. 1821-1831. VI. 1827-1834 si VII. 1835-1848.
Muz. Ard. Cluj 38156 i alte exemplare.

1852 Brasov 1611


Geschichte des Burzenlnder Capituls von Joseph TRAUSCH.
Kronstadt, 1852. Von Johann Gtt. In 80 pag. IV i 96.
Prefata : Hermannstadt, am 22. Mai 1852.
Din cuprins 14. Die walachischen Bewohner von Kronstadt
und die Reformation. (p. 36-37) Verzeichniss der Milkover Bischfe.
(p. 68-7o)
Bibl. Univ. Cluj 61797 i alte exemplare.

1852 Cluj 1612


Magyar romn nyelvtan. A tanul6 ifiusg szmra. Irta
FEKETH (Negrutiu) Jnos. [Gramatic ungar-romn pe searna
tineretului.]
Kolosvr, 1852. Ny. az v ref. tanoda betiiivel. In 8
foi 2 0 pag. 216.
Ed4ia II a aparut in anul 1862, iar a treia in 1870.
Muz. Ard. Cluj 124126 i alte exemplare.

1852 Pest 1613


Hunyadiak kora Magyarorszgon. Irta Greif TELEKI Jzsef.
Vol. IXII. [Epoca dinastiei Hunyadi in Ungaria.]
Pesten, M.DCCC.LII M.DCCC.LVII. Ernich G. s Eisenfels
knyvnyomdja. In 8-vo. Cu portrete in otel.

www.dacoromanica.ro
18521 No. 1614-1615 85

Cuprinde istoria familiei Hunyadi dela aparitia lui loan in


1437 p5n la moartea regelui Matia in 1490, povestit pe ani in form
cronic in primele cinci volume, cu multe ananunte despre Ro-
m5ni in toate locurile unde ei au avut relatiuni cu dinastia Hunyadi.
Vol. VI (aprut in 1863) prezint o descriere topografic6-istoric51 a
Ungariei din epoca familiei Hunyadi, redactat. de SZAB Ksoly
care a lucrat si la volumele anterioare, dela inceput. Acest volum a
fost apoi completat ca alte cinci de CSANKI Dezs (intre 1890-1913)
cuprinzand i partea comitatelor ardelene, dar a rmas neterminatg. 1
Volumele VII-XII cuprind diplomatarul epocei cu 8o8 acte i scrisori,
intre ele multe privitoare la Romani, al c6rora rezumat se va da in
partea III a bibliografiei de fat5.. 2
Muz. Ard. Cluj 59690 si alte exemplare.
1 Opera aceast e foarte pretioas i unie in felul ei. Descrie pe baza
cercetrilor arhivale toate cetiitile i comunele Ungariei, pe comitate i in ordine
alfabetic i cronologia a locurilor si a proprietarilor. Ea formeaz5; ins& o lu-
crare cu totul specia15., care s'a asezat foarte nepotrivit ca o intregire a operei
lui Teleki. A se vedea descrisil pe larg intre artile din anul 1890.
2 Aceast publicatie-model de documente e munca lui Carol Szab6, al
eArui uume nu e nici mcar pomenit de autor.

1614 Buda 1852


Chronicon. Hungarorum Posoniense . . . nunc primum edi-
tum etc.
Budae, M.DCCC.LII. Typis et sumptibus eiusdem Uni-
versitatis. In 20 regal pag. XVIII i 55.
Prefala : Scripsi Pesthini, die 3. Mensis Iunii 1852. Franciscus
Told y, Bibliothecae Universitatis Praefectus.
Din cuprins : Libri I. cap. IV 7. Exterminata itaque multi-
tudinis filiorum regis Athile, tandem panonia permansit sine rege
X annis, Olachis, Grecis, Marhianis, Thetunicis, Sclavis exulibus re-
manentibus tum in panonia, qui Athile serviverunt. (p. 20)
Libr. III. cap. II 9. Anno Domini MCCCXXX feria sexta
ante festum beati Martini 1 in terra Bazarad Karolus rex fraudulenter
est devictus, et multi Hungarorum barones et nobiles, inter quos
Andrea prepositus Albensis, miserabiliter sunt interempti. (p. 47)
Cu aceast informatie sfrseste Cronica tip5.rit in mod luxos
cu prilejul intrsii imp5ratukti Franz Josef in Buda in ziva de
5 Iunie 1852.
Muz. Ard. Cluj 29778 si alte exemplare.
AdicA in ziva de 9 Noemvrie 1330.

1615 Regensburg 1852


03e1cjicte bet Eagvaren von 34ann Orafen
Vol. IV. Ed. II.
Regenjburg, 1852-1853. Verlag von G. Joseph Manz. In 8-vo.

www.dacoromanica.ro
86 No. 1616-1617 [1852

Cuprinde multe amAnunte despre Romni la locurile mide ei


aveau legAturi cu Ungurii. Detalii mai de seana se gsesc ins in
ultimul volum cu istoria fzboiului de independent a Ungurilor
din 1848-849 anume (dupg indicele operei) Rumnen, ihre Hoffnung
p. 182; Nationalversammlung zu Blasendorf p. 183; Deputation an
den Kaiser p. 184; das siebenbiirgische Gubernium gegen die Ru-
mnen, zweite Versammlung, p. 185; Kriegsriistung p. 187; pliindern
Nagy-Enyed p. 190 ; iiberfallen ein Convoi, Angriff auf Dva p. 197;
drohende Stellung p. 202; unterhandeln mit Kossuths Geschftstrger
Drago s p. 255.
Anexat : Quellen zur Geschichte der magyarischen Revo-
lution. (Vol. V. p. 306-342) O bibliografie descriptiv a 56 de crti,.
bine de folosit.
Editia I. dintre 1828-1831 tot in 5 volume, descris sub No. 1212.
Muz. Ard. C/uj 36500 i alte exemplare.

1852 Braov 1616.


Ornagiii de fidelitate, inchinatu M. S. c. r. apostolice
rranciscu Iosefu I. ImpAratu al Austriei, Rege al Ungariei,
Mare Prin.cipe al Transilvania etc. etc. cu ocasiunea prea 'naltei
Sale venir in Transilvania, de catr Communele romanescl de
re/egea resariteana la 26. Iuliu 1852 in Brapvu. Compusii de
Andreia MUR4IANiT.
utbigung ber Zreue, bargebrad)t rana ofef I. bei Oetege4eit
9.iffe*tfi eeiner Knfunft in Siebenbiirgen burt bie Stronfteibter ro.
nitinifcbe Stircengenieinbe orientatiger gietigion am 26. Juti 1852 au
Stronftabt. 9tat bem ronuiniften Originate treu iiberfot von
Cs1. BARITZ.
gronftabt, 1852. Tip. Ramer et Kamner. In 8 pag. 4_
231.7a013

B. Acad. Rom. Bucuresti 5632 si alte exemplare.

1852 Braov 1617


Olieftitte ber Eiebenbiirger eatfen fiir ba ftigifte R3off.
non O. Z. TEUTSCH.
Stronftabt, 1852-1858. Zruce 'tub Serfag non 34ann OWL
In 80 mic pag. 807. (Apkut in 6 fascicole.)
Cuprinde istoria Sasilor din Ardeal (pn la 1700) scris in form&
popular in 40 capitole, Cu multe amintiri i despre relatiunile lor
Romnii i intre ele mai cu seam : Die Gebirgswalachen. (p. 131)
Der Aufstand der Hrigen (1437) und die Fogarascher Walachen.
(P. 144)
Cartea are multe editii, bine intregite cu rezultatele cercetrilor
mai noui istorice.
Muz. Ard. Cluj 69780 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1852] No. 1618-162o 87

1618 Sibiu 1852

Crtfcr)aft# FLerIeidjni be termannfitibter Zifirifte, bann


stun f. f. Wetteger, rum* R3iftriter Ziftrifts.1.91mte 6ugeOeiEten a3i-
f1riter Tesirfek, nod) ber in o1ge a. 1,1. Cntfctliefung nom 27. Cdtober
1852, unto bem OErIaTe be try. ainifteebe Znnern nont 30. edtder
1852, 91;ro 613o/E. I. norgenommenen noun @intbeitung.
erwannftabt, 1852. In 40 pag. 20.
Litera 6 din numele lunii Oktober e o curioas eroare de tipar.
Muz. Ard. Cluj 161973 i alte exemplare.

1619 Pest 1852


bet Es Abrnd. (Novella) Irta BRczY ICAroly. Vol. I.
[Viat. i iluzie.]
Pesten, 1852. (Emich s Eisenfels knyvnyomditja.) In 8
mic pag. 227.
Din cuprins : Az &jilt n sziklAja--Stnca nebunei. (p. 70-143)
Nuver cu subiect romnesc, din viata renumitului contraban-
dist romAn lAing.tean (din muntii dintre Mehadia i Orsova) inainte
de 1848 numit Arnoldu si a fetei sale Marina, care dupb.' un amor cu
un nobil ungur se sinucide asvklindu-se depe stanca numit apoi de
locuitori : Muntea femei nebuni.
Muz. Ard. Cluj 40946 i alte exemplare.

1620 Braunschweig-Wien 1852


Egy magyar csal.d a' forradalom alatt. Irta JsIKA Mikls.
Vol. IX. [0 familie ungar in timpul revoluVounii.]
Braunschweig, 1852-1862. Nyomatott Meyer JAnos Hen-
riknl. (Vol. I IV. Celelalte sase tipArite la Somogyi Lipt, Bcs.)
Pe foaia de titlu : Pesten, Hartleben kiad.sa.
Cuprinde istoria romantic a unei familii ungare ardelene (nu-
mit aci : Zdor.cle Zdorlak) din timpul rzboiului pentru indepen-
dent din 1848/9, la care autorul a luat parte ping la sfArsit ; pres-
rat cu impresiuni proprii despre persoanele cari au figurat in lupta
de doi ani a Ungurilor. Evenimentele se petrec in Ardeal, avand multe
personagii romne si urm.toarele capitole romneti : Tine minte !
(Vol. I. p. 138-148) Biserica romn. (Vol. II. p. 5-32) Prefectul
romn. (Vol. III. p. 59-79) Fratile romani. (p. 98-115) Una din prin-
cipalele gresheli : misiunea lui Ion Drago la Iancu Avram. (Vol. VII.
p. 13e-150) Romnii in zi/ele de nenorocire, la sfritul revolutiei.
(Vol. VIII. p. 33-62) Vizita Soartei (Nemesis) cu Nastasia, Vasilie
Ignatie Arsintie. (p. 138-162) Pe ultirnele pagini ale volumului I, III

www.dacoromanica.ro
83 No. 1621 [1852

IV se d o etimologie a cuvintelor i expresiilor romanesti din


Ardeal, pe 5 pagini.
Autorul ardelean descrie cele povestite pe baza Monito-
rului Oficial din 1848/9 la care colabora, a memoriilor contemporane,
a ziarului salt propriu si a datelor scoase din vreo 500 articole de ziare
unguresti i straine. Jsika astfel d o caracterizare vie a evenimen-
telor expuse, cu descrieri nimerite despre Romani, printre cari aflm
urmatoarele nume : Mitru, Panteleimon Barbut, Bohut Silimon, Todor
Morar, Petru Batern.an, Vasil Opre, Arim Lup, popa Procop i altii.
Muz. Ard. Cluj 75161 i alte exemplare.

1852 Pest 1621

Nagyajtai CSBREI IVlihly histrija. A szerz eredeti h&j-


ratabl Ka zinczy Gabor Alta/. [Istoria lui Mihai Cserei de
Lit a-Mare.]
Pest, 1852. Emich Gusztav knyvnyomdja. In 40 pag. 480
tiparit pe dou coioane. (Ujabb Nemzeti Knyvtr vol. I.)
Din cuprins: 1679. Despre Petra Budai care pe vremuri a trait
iu Curtea lui Matei Voda Basarab. (p. 115) 1689. Generalul Haisler
In Bucuresti, chemat in taina. de Vodd. (p. 188) 1690. Corespondenta
lui Voda. cu Haisler. (p. 198) Batalia dela Zrnesti din 21 August
1690 in care a pierit i boerul Balaceanu, a carui sotie, fata lui erban
Vod, s'a retras apoi cu fratele ei la Brasov. (p. 200) Intrarea lui
Emeric Thkly nobililor ardeleni in Tara-Romaneasca pe la Tar-
goviste i Ploesti. (p. 209-211) Lacuste in Moldova. (p. 213) 1691.
Intoarcerea emigratilor unguri in Ardeal, lama, pe la Bran. (p. 216)
Thkly la Campulung i Targoviste, unde a omorit pe Iosif Haller.
(p. 221-2) 1694. Despre suprarea lui Duca-Vodl pe Ardeal. (p. 233-4)
1699. Unirea ortodoxilor romani cu catolicii sub vladic Atbanasie
(p. 286) 1701. Sfintirea lui ca episcop la Alba-Iulia. (p. 286-8) Ro-
raanii din Schei, cari nu-1 recunosc. (p. 290) 1704. Nobili arde/eni
In Tara-Romaneasca si Moldova. (p. 347 si 356) 1709. Evenimente
din Moldova. (p. 417) Lacuste in Moldova in Septemvrie. (p. 441)
Prdaciunile in Ardeal ale talharilor Balika i Vasile Fekete. (p. 445)
Constantin Toma Cantacuzen general rusesc asalteaza j ja
Tarul Rusiei in Moldova. (p. 468-9) Fugirea generalului Toma din
tara la Brasov si de acolo (in haine nemtesti) prin Polonia in Rusia.
(13. 471)
Autorul acestei cronici unguresti, Secuiul Mihai Cserei (nascut
In anul 1668 i mort la 1756) avand functiuni inalte in Stat, povesteste
faptele vazute de el cu o rar maiestrie de stil i foarte bine informat.
Parte mare a earth s'a publicat in traducere in revista Trail-
silvania" din 1869.
Muz. Ard. Cluj 103221 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1852] No. 1622-1625 89

1622 Wien 1852


Reporturile Romaniloru cu Ungurii i principiele libertatei
natiunali desfasiurate de Simeone BARNUTIII la 14/2 Maiu 1848
in siedinti'a preliminare a adunarei natiunali, in besericia ca-
tedrale din Blasiu. Ed. II.
Viena, 1852. Cu literele lui C. Gerold si fiiu. In 8 pag. 59.
Cuprinde discursul memorabil rostit de Simeon Barnutiu in care
opunndu-se unirii Arclealului cu Ungaria, arat urmrile cari ar decurge
din aceast uniune, descriind componentele ei : pe Romni i Unguri.
B. Acad. Rom. Bucuresti 103490 i alte exemplare.
1623 Pest 1852
Magyarorszg trkpe. (Szerbvajdasg, Ternesi Bnsg, 'fa
s Horvtorsz.g, nemklnben Erdly s Dalmatia is egszben,
valamint ez orszgok hatrszleit rint6 tartomnyok.) LIPSZKY
nagy trkpe szerint a legujabb posta Es vasutakkal, az uj fel-
oszts szerint javitott kiads. [Harta Ungariei dup Lipszky.]
Pest, 1852. Magyar Mihl knyvrusnl.
Cuprinde i harta Banatului si a Ardealului.
Ediia original a hrtii lui Lipszky dela 185 cu retipkirile
ei posterioare pn la 1816 a se vedea in volumul nostru II anterior.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.
1624 Esztergom 1852
Europai 'Mahon fldrajza s trtnelme. Kant szerint
irta ViNezE Istvn Paulin, tanr. [Geografia si istoria Turciei
europene.]
Esztergomban, 1852. Nyom. Beimelnl. In 8 pag. 94.
Prefata: Esztergom, tlh6 15-n 1852.
Din cuprins : Moldvaorszg (Bogdan) s nevezetesebb hely-ei.
(p. 19.) 016.horszg vagy Havasalfld (Af-Iflak) es jelesebb helyei.
(p. 20-21.) A Bukaresti bke, 1812. (p. 66)
Despre Moldova, Tara-Romneasc. i Pacea dela Bucuresti.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.
1625 (Sibiu) 1852
Uebersichtliche Darstellung der Landeseintheilung des Gross-
fiirstenthums Siebenbiirgen. In Gemssheit der neuesten Bestim-
mungeu u. mit 1. jnner 1853 tretenden Abnderungen der
provisorischen Landeseintheilung vom Jahre 1850... Mit einein
alphabetischen Ortschaftsverzeichnisse versehen.
S. 1. et a. In 2 nepaginat.
Cuprinde i toponimia comunelor romnesti din Ardeal.
B. Baron Brukenthal. Sibiu.

www.dacoromanica.ro
90 No. 1626-1628 [18,53.

1853 Pest 1626

Magyarorszg s Erdly kpekben. Kiadjk s szerkesztik


KUBINYI Ferencz s VAHOT Imre. Vol. IIV. [Ungaria i Ar-
dea/u1 in cadre.]
Pest, 1853-1854. Emich Gusztv knyvnyomdja. In 4-to..
Din cuprins : Vol. II. Scrisoarea lui Radu-Voda din Moldova,
din 1623. (p. 128-9) Tinutul Maramuresului. Poporul roman i lumea
romantica".. Valea Vieului. Borsa. (p.142-131.) Cu multe amanunte
frumoase despre Romani i obiceiurile lor, dand i urmatorul cantee
auzit in valea VisAului :
Kokonyicze gye la Bcs Kokonyicze dragli me I
Aclem luntrje sze me tras, Tu ij fi femeja me,
Sze me tras sze nu m'ennyets Bater csinye ese greje
Sze me tras sze nu m'ennyets. Tu ij fi lenteja me.
Ilusfraliuni: Cas, poart i troit romaneasca. (p. 146-147)
Sigbetul Marmatiei i Slatina . (In fata peisajului un Roman cu doug.
femei. Pesen de Varsanyi. Gravat in otel de Tyroler. (Anexat pa-
ginii 143.)
Exist si exemplare cu prefata din 15 Aprilie 1853.
Muz. Ard. Cluj 71236 si alte exemplare.

1853 Cluj 1627


Erdly flde ritkasgai. Irta K6vARI Lsz16. [RaritAtile
palmantului Ardealului.]
Kolozsvrtt, 1853. Tilsch Jnos tulajdona. (Nyomatott
rom. kath. lyc. nyomdjban.) In 8 pag. 264 si 9 xilografii.
Prelat a: Kolozsvrtt, apr. 20. 1853.
Cuprinde descrierea, in 192 a raritatilor Ardealului, &lic a
muntilor, a stramtorilor, a pesterilor, a mineralelor, a minelor de
sare, fier, arma, aur i argint, a bailor si a locurilor balneare, a
raurilor i lacurilor cu multe amanunte privitoare si la Romani.
Este prima incercare de acest fel in limba ungar, folosind
citand toate lucrarile Sasilor i a presei ungare, dand i poezii despre
unele locuri i legende/e lor, cu multe date culese i reproduse cu
mult bun simt de ziarist.
B. Acad. Rom. Bucuresti 2713 si alte exemplare.

1853 Iai 1623


Hronica Romanilor si a mal multor neamurl... De Georgie
IlsTCAI din inca, Doctor filosofiei si al teologieI, fostul director
al scoalelor nationale in toat teara Ardealului, i diortositoriul

www.dacoromanica.ro
18531 No. 1629

cartilor in Craieasca tipografie a Universitati unguresti. Tiprita


De pe manuscrisul cumprat de catra Inltimea Sa Grigorie Alee-
sandru Gika V. V. Domnitoriul Moldaviei i hrazitil Bibliotecei
scoalelor din Iasi. Tom. IIII.
Iassi, 1853-1854. In tipografia Romno-franceza. In 4-to.
Dedicapia : lui Grigorie Alecsandru Gika V. V. catre D. Vor-
nicil Grigorie Kuza. Anul 1853 Luna lui Iunie 4 zile.
Cuprinsul vezi la editia a doua din 1886.
B. Acad. Rom. Bucuresti. II 100205 i alte exemplare.

1629 Pest 1853,

SZALARDI Jnos siralmas magyar krnikja kilencz knyvei.


Kziratok utn szerkeszt B. Kemny Zsigmond. [Cele nona
cal-ti ale istoriei ungare lamentabile ale lui I. Sz.]
Pest, MDCCCLIII. Emich Gusztv knyvnyomdja. In 4(''
pag. 68o si xvi + Tabla de materie. (Ujabb Nemzeti Knyvts..
Vol.
Cuprinde o scurt istorie a Ardealului pe baza catorva crti
istorice i apoi insemnarile autorului (puse pe hrtie in 1662) despre
cele vzute i aflate de dansul in misiunile sale diplomatice cum si
ca arhivar si pe urma secretar al cancelariei princiare supt ambii prin-
cipi George Rk6czy. Cronica are multe amanunte pretioase despre
Romni i rile romAne, mai in fiecare capitol al ei, dintre cari no-
tm urmatoarele : Aga Matei (Basarab) ajuns la domnie. (p. 81) Tra-
tativele de bune relatiuni in Alba-Iulia ale principelui Rk6czy cu solii.
lui Matei-Voda i Vasile I,upu din Octomvrie 1638. (p. 138) Matei
bate pe Vasile Lupu la sfarsitul anului 1639. (p. 246) Principele George
Rak6czy II ajutA pe Matei in 1653 impotriva lui Vasile Lupu..
(p. 269-270) Expeditia principelui contra lui Vasile Lupu care prins
dus la Poart, a murit in turnurile Iediculei. (p. 271 7) Campania
din 1655 a principelui Rk6czy in Muntenia unde prinzAnd pe Vor-
nicul Hrizea, a pus in scaun pe Constantin-Vod. (p. 280-8) Siretenia
cu care a scApat Vornicul Hrizea din Alba-Julia. 2 Dar fugind in
Muntenia, a fost acolo spAnzurat din porunca lui Constantin-Voda
pe o roat mare cu alti 25 de insi, iar Seimenii omoriti in ziva de-
9 Aprilie 1657. (p. 314-6) Tratative cu Mihnea-Vod. Starea celor doi

1 Vol. III (din 1854) cuprinde rctipAririle cronicilor lui Szkely Istvdn
Heltai Gdspr descrise sub No. 47 si 89 a Bibliografiei de /ata.
2 Siretenia era c ceruse voie sA sazA intr'o casI din suburbia ronfda.
(de supt cetate) in mlieriste, lfingd". biserica romneascd ziditd din tetitelie
de Mihai-Vod pentru odihna sufletului slu" ca poata face rugAciunile
zilnice mai cu usurintii decAt stnd in cetate. Vornicul conrupand apoi pe
gardistii sdi unguri, a fuga cu ajutorul cfitorva Seimeni in Tara-Romit-
neascA. (p. 315-6)

www.dacoromanica.ro
92 No. 163o-1633 [1853

Movileti: Constantin i Gavrila in Ardeal. (p. 464-7) Pribegia lui


tefan-Vod. in Ungaria. Prnzul mare dat de Constantin-Vocl in
Stmar (pe la 5 Aprilie 1659) la care a murit 3ilihnea-Vod, lsand
In urmi pe frumoasa Circasian, ruda hanului ftar.
Muz. Ard. Cluj 103220 i alte exemplare.

1853 Arad 1630


In tru onorea Pre a luminatului si pre a santitului Domn
Procopie Ivaskovics, noului episcop a Diocesei G. N. U. Ara-
dane. 1853 25/,3. Juniu cu ocasiunea intrari in Dioecesa.
Aradu. In Typografia lui Hernie Goldscheider. In 40 foi 2.
(Versuri.) Cu litere latine.
Zetarul nefiind obisnuit Inc s lucreze cu litere latine a cules
euvOntul de onoarea" din rAndul intAi cu p ca in cirilie, astfel :
onopea.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

1353 CiuJ 1631


Csik Gyergy s KAszon leirsok kt t. i. ltalnos s rszletes
osztnyokban. Kis Batzoni BENK Kroly Altai. [Descrierea
scaunelor Ciuc, Ghirghio si Cason.]
Kolozsvrtt, 1853. Nyomatott az v. ref. tanoda' betiiivel.
Stein Jnos Altai. In pag. vii si 94 -I- 163. Cu 6 hrati.
Din cuprins : Vol. I. Numkul locuitorilor romni. (p. 46-47)
Vol. II. Comuna VArdotfalva stricat i dilrOmatO de Ilias-Vod, fiul
tiranului" Petru-Vod, in 1553. Secuii din Ciuc rmni credinciosi
lui Mihai-Vod, intrat in Ora. (p. 79)
Muz. Ard. Cluj 144224 i alte exemplare.

1853 Pest 1632


iiegriff beSiffenLiniirbigten ber GieograOie alter 9.Bett*ife...
bearbeitet i,onZr. UNGEWITTER.
Uieu ---2eipsig, 1853. G. 91. 4artfeben. In 8 pag. VIIIi 448.
Din cuprins: Die Wallachei und Moldau. (p. 277)
Mus. Nat. Budapest i alte exernplare.

1853 Bueuresti 1633


Statutele Ordinulul imperialti austriacii al Coroanel de Feril.
Bucuresti, 1853. Tipografia lui Iosif Copainig. In 20 si
5 foi +5 planse.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 22902.

www.dacoromanica.ro
I853] No. 1634-1638 93

1634/5 Timisoara 1853

Monographie der kniglichen Freistadt Temesvar. Von


Johann N. PREYER, Biirgermeister. Alit drei Plnen.
Temesvr, 1853. Rsch 81 Comp. (Schnellpressenclruck von
M. Hazay & Sohn W.) In 8 pag. iv si 186.
Prelap: Temesvr, im November 1853.
Din cuprins: Bevlkerung. (p. 119-126) Din populatia de
20.560 de suflete sunt : Nemti 8775, Unguri 2346, Romni 3807 si
SArbi 177. Romnii au trei scoli. (p. 140)
Planuri Timisoara in 1716 cu cele zece moschee ale Turcilor.
2. Timisoara in 1849 cu mgeristea Romni/or vecin cu a Nemtilor.
(Lith. Walzel, Engel et Mandello. Pest, 1853.) 3. Cetatea
Lith. bei J. G. Weigel in Temesvar.
Mus. Nat. Budapest si alte exerup/are.

1636 (Sibiu) 1853

Codicele civil austriaca universal, publicat de Principatula


Ardlului cu patenta din 29 Maiti 1853. Vol. III.
Iarcu p. 67.

1637 Iai 1854

Ordo divini of ficii recitandi Missaeque Sacrificii Peragendi


Iuxta Ritum S. E. R. et Antiqui Kalendarii. In usum Patrum
Minor. S. Francisci Conventualium in Moldavia missionem Apo-
stolicam exercentium, Iussu Illustrissimi ac Reverendissimi D. D.
Antonii de Stefano Ord. Parit. Min. Coenobium. Episcopi Ben-
densis Praefecti atque ejusdem Missionis Apostolici visitatoris dis-
positus pro anno Domini 1854.
Iassiis. In typographia Buccina Romana. In 8 pag. 137.
Arch. Prop. Fide. Roma. Scritture non riferite. Vol. xi.

1638 Pest 1854

Magyarorszg, nemkiilnben Erdly, Horvt s T6torszi,g,


a Temesi bnsg s Szerbvajdasg helysgnvtara. Fasc. I. A-Gr-
csny. [Nomenclator al Ungariei, Ardealului, Croatiei, Slavc-
niei, al Banatului i al Voivodinei.]
Pest, 1854. Magyar Mihedy. In 8 pag. 144 in spalte duble.

www.dacoromanica.ro
94 No. 1639-1640 (1854

Cuprinde dictionarul localittilor din Ungaria, Ardeal, Croatia


Slovacia, Banatul timisan i Voivodina shirbeasc dela litera A 'Ana
la Geircsny. (Restul n'a apIrut.)
Mus. Nat. Budapest i alte exemplare.

(1854) Timisoara 1639

Handbuch der Wojwodschaft Serbien und des Temeser


Banats sammt der Militrgrnze fill. das Jahr 1854.
Temeswar. Aus der kais. kn. Filial-Staatsdruckerei. In 8
pag. V i 397.
Cartea formeaza un schematism al tuturor oficiilor din Banat,
cu numele tuturor functionarilor, preotilor, dasc5.1ilor i moaselor
din toate comunele, and 0 un indice topografic al comunelor.
(P. 329-337)
Are o editie intregit din 1855, tot acolo, pag. 544. (Muz.
Ard. Cluj 102974.)
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1854 Pest 1640

Az orosz-trk haboru trtneti jegyzetekkel... Szerkeszti


1-7NYES Elek. Vol. III. Ed. II. [Rblzboiul ruso-turc cu note
istorice.]
Pest, 1854. Landerer s Heckenastnl. In 8 pag. 287 si
288. Cu multe hrti i planuri.
Din cuprins : Vol. I. Rusii ocup5. Modova i Tara-Romaneasca
drept z5log 2. Tillie 1853. (p. 19-20) Incep inimicitiile la Isaceea
29 Oct. 1853. (P. 28-30) Lupta dela Cetatea : 6 Ian. 1854 (13. 51-54)
Rusii atacg i trec Dutarea : 22 Martie 1854 (p. 138-1146) Contractul
incheiat intre Austria si Turcia in privinta ocup5.rii Principatelor :
14 Iunie 1854. (p. 206-209) Rusii ies de bunivoie din Oltenia
16 Aprilie 1854. (p. 215-216) Ciocnirea dela Caracal : 28 Mai 1854.
(p. 216-220) Asediul Silistrei : 15 Mai 1854. (p. 226-235) Luptele
sAngeroase dela Giurgiu : 4-7 Ellie 1854. (p. 280-283)
Vol. II. Principele Gorciacoff este btut de dou'd ori la Pea.-
testi : 21-23 Iulie 1854. (p. 3-4) Rusii pleac din Bucuresti si din
Tara-Romaneasc : 4 Aug. 1854. (13. 4-10) Rusii fug nu numai din
Tara-RomneascA ci si din Moldova : 2 Aug. 1854. (p. 810--11) Eve-
nimente in Tara-Romneasc5. : Aug. 1854. (p. 80-89) Delta Dun'a'rii
98-103) Austria ocupA Tara-Romneasch' cu armele : 20 Aug. 1854.
(p. 132-142)
Ilustratiuni, In vol. I: Lupta dela Oltenita. (p. 29) Harta
Vidinului si a Calafatului. (p. 53) Planul Silistrei. (p. 233) Litografii
de format 20X24 Cm. Executate de Troch M. Buda, 1854.
Muz. Ard. Cluj 32192 l alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
'1
\ .

. /1; rrr rl
r'kJrr f/;.,w,m
..
II
II
1,

Jeg) :A1.lgyarrizillO];
::.:t::n::D OTO1
T6rllk

www.dacoromanica.ro
96 No. 1641-1643 [1854

1854 Praha 1641


$flanser unb Eolbat. ifber unb @eftaften au2. bent Zanate.
23on S. 933. MARTINI. Vol. III.
13rag, 1854. Zan Staff). Werabef. In 80 mic pag. 203 1 175.
Pre/4a : Graz im Vorfriihling 1854.
Cuprinde biografia romantic a str5lunului su (numit in mod
anagramatic Martin Initram) venit ca ofiter in Banat la 175* din Ger-
mania. Evenimentele se desfsoar in regiunile muntoase dintre Me-
hadia i Orsova ; multe episoade romnesti, cu expunerea
simpatic a vietii i caracterului Romnilor. Personagiile romnesti
ale romanului sunt : of iterul Jeftimie Berzescu, Elena, Trandafirul
si Marko= Urs de Margine.
Autorul Karl Wilhelm Martini, nscut la 1821 in Lugoj (ca
fiu al unui medic de acolo) dup studiile sale academice la parte la
rzboiul pentru independent al Ungurilor din 1848/9 unde ajunge
cpitan i apoi tr5este ca profesor si ziarist in strintate, publi-
cnd i alte c54i.
Mus. Nat. Budapest. P. o. germ. 534 s i alte exemplare.

1854 Pest 1642


Keleti kpek. lita URHAZY Gyrgy.. [Peisage din Orient.]
Pest, rapCcaav. Emich Gusztv. In 8 foi 4 si pag. 214.
Autorul, ziarist din Cluj, a fost trimes ca corespondent de r52-
boi de Pesti Nap16" in tabra Turcilor, unde a plecat in II Ianuarie
1854. N'a ajuns big mai departe de Vidin si a fost nevoit s se in-
toarc. Avnd ins destul vreme de a face studii etnografice, pentru
cari are o deosebit aplicare, ne d amnunte insemnate despre obi-
ceiurile Sarbi/or i a fost unul dintre primii cari au observat c ba-
ladele Srbilor despre Iancu Sibinianu" se referg la Huniadi, ale
cdrui fapte vitejesti tr'esc i astzi in legendele lor. In capitolul XXVI
vorbeste si de locuitorii romni din Vidin (p. 157) i scrie ici-colea
despre evenimentele din Tara-Romaneasc pe baza stirilor cari ajungeau
peste Dunre in tabra Turcilor, cu cari autorul se intelegea de altfel
limba romneasc6.
Muz. Ard. Cluj 31.230 i alte exemplare.

1854 Pest 1643


Zte Mitten, eine Strieger4tation, tvie fie entRanben, ein grde
9leirD in brei 2.13e[4eifen burcD @malt ber Gafen gegrnnbet unb 1ii4
auf unfere Belt tapfer bebauptet Wen, nebft Oefc reibung Ora 2einber
unb rstibtung jet3iger StriegOaten on Dr. 3obann qriftian Sum.
$eft, 1854. Zera g von 03uftap tiedenaft. T-n R pag. VIII 0 335.

www.dacoromanica.ro
1854 No. 1644-1646 97

Din cuprins : Der Krieg von 1853. Kalafat. Gefecht bei 01-
tenitza. (p. 170-171) Das Jahr 1854. Die Walachei. Bukarest. Braila.
Galatz. Giurgewo. Krajowa. (p. 188-193) Das Gefecht bei Cetate.
(p. 195) Die Russen gehen iiber die Donau. Die Dobrudscha. Der
Donauilbergang. (p. 244-248) Vorgnge in der Dobrudscha. (p. 275)
Die Belagerung von Silistria. Bravour nach alttiirkischer Art. Eine
Liige fiber Paskewitsch. Die Russen ziehen von Silistria ab. (p. 285
295) Die deutschen Interessen an der unteren Donau. Was will ester-
reich ? (p. 316-320) Die Tiirken erzwingen den Donauiibergang von
Rustschuk nach Giurgewo. (p. 324-326)
Muz. Ard. Cluj 166988 i alte exemplare.

1644 Pest 1854


A Korn. A trkk politikai, trsalmi s vallsos trvny-
knyviik Kiadja SZOKOLAY IstvAn. [Viata publicl, obiceiurile
legile turcesti cu Coranul.]
Pest, 1854. Emich Gusztv biz. (Ny. Lukcs L. s Trsnl.)
In 8 mic foi 2 0 pag. 584.
Cuprinde descrierea imperiului si a poporului otoman, impreun5.
cu %Arne romne (p. 1-74) i traducerea Coranului (74-584) lucrare
unic in literatura ungarg.
Anexat : Harta imperiului otoman cu Muntenia, Moldova si
Basarabia, in litografie. Sc. Vidky, typ. Frey. Pest, 1854.
Are 0 o editie de titlu din anul 1856.
Muz. Ard. Cluj 43210 alte exemplare.

1646 Pest 1854

A magyar nemzet trtnete. JOKAI Mrt61. [Istoria na-


tiunii ungare.]
Pesten, 1854. (Nyom. Landerer s Heckenastn.l.) In 8 foi
2 0 pag. 352.
Din cuprins : loan Hunyadi. (p. 207) VladVod. (p. 281
284) Legende despre originea popoarelor. (p. 271)
Mamie romancier avea de &id sal dea o istorie romantid a
Ungurilor, dar lucrarea a reu0t foarte slab.
Muz. Ard. Cluj 75237 si alte exemplare.

1646 Pest 1854


A Trk Birodalom leirsa kidolgozta FtNYES Elek.
[Descrierea imperiului otoman.]
Pest, 1854. (Nyom. Landerer s Heckenastnl.) In 8
pag.-i 476.
Bib!. vol. III. 7

www.dacoromanica.ro
98 No. 1647-1693 (1854

Din cuprins : Romnii. (p. 234-237) Principatele Dunrene :


Moldova 0 Tara-Romneasc. (p. 314-319) Moldova. (p. 319-328)
Tara-Romneasca. (p. 328-329)
Muz. Ard. Cluj 51798 alte exemplare.

1854 Pest 1647

Kriegs-Atlas fiir Zeitungsleser. Ein Rundgemlde des nrdli-


chen und siidlichen Kriegsschauplatzes mit sechs kolorirten Karten.
Pesth, 1854. Hartleben's Verlag. In 8 mare.
Din cuprins : I. hart : Die Moldau und,Wallachei nebst der
Dobrudschau.
Are 0 o editie ungar cu titlul : Hirlap-sz6tr.
Bibl. Univ. Cluj 141818 i alte exemplare.

1854 Pest 1648


Die Heilquellen und Bder Ungarns, Siebenbiirgens, Croa-
tiens sammt Slavoniens, der serbischen Wojwodschaft, des Te-
mescher Banats und der Militrgrenzlnder in medizinisch sta-
tistischer Hinsicht bearbeitet. Von Daniel LEN GYEL von Przemysl.
Pest, 1854. Gedruckt bei L. Lukcs. In 8 pag. XXIV i 336.
Mus. Nat. Budapest 0 alte exemplare.

1854 Wien 1649

Trk-orosz harcz eurpai s zsiai szinhelyeinek rszletes


leirsa, trtneti bevezetssel s az egsz harcztrt Abrzol tr-
kppel. [Descrierea specificst a locurilor de btlie a r'zboiului
turco-rus din Europa si Asia cu o introducere istoria i hrti.]
Bcsben, 1854. Wallishauser J. B. sajtja. In 8 pag. 37.
Bibl. Univ. Cluj 53630 alte exemplare.

1854 Pest 1650


Der russisch-tiirkische Streit, und der Wiederstand Europa's
gegen die russische Politik. Eine aus den neuesten und besten
Quellen geschpfte Darstellung der Ereignisse, welche allmlig
zum bewaffneten Einschreiten und dann zum Kriege der West-
mchte gegen Russland gefhrt. Nebst der vollstndigen geheimen
Correspondenz und andern auf die orientalische Frage Bezug
habenden wichtigen Aktenstiicke.
Pest und Wien, 1854. C. A. Hartleben. In 8 p g. 3 0 144.
Muz. Ard. Cluj 45685 0 alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1854] No. 1651-1654 99

1651 Poznall 1854

Jeneral Bem w Siedmiogrodzie i 1./ftgrzech r. 1848 i 1849.


Z krajobrazem Siedmiogrodu i wizerunkiem Berna wedle podati
Jenerala CZETZA szefa sztabu armii siedmiogrodzkij, u/o2y1 L. S.
Poznari, 1854. Nakiadem N. Kamieriskiego ispiki. In 8p. 173.
Cuprinde o traducere in extras a memoriilor generalului loan
Czetz din 1850 de sub No. 1570.
Are i o editie din 1862, tot acolo, pag. 129.
Mus. Nat. Budapest 0 alte exemplare.

1652 Braunschweig 1854

Oeitreige aur OerciCe be cgetOgfauben unb be egettprolleffe4


in Siebenbiirgen. Zon griebric MULLER Ownariafferey in ScWburg.
ZraunjAmeig, 1854. (Zrucf VOtt brefpn.) In 8 pag. 77.
Din cuprins : Hexen bei den Wallachen. (p. 52)
Muz. Ard. Cluj 441oo i alte exemplare.

1653 Pest 1854

Der russisch-tiirkische Krieg und der Kriegsschauplatz in


politischer, rtlicher und militrischer Beziehung. Mit 5 Illustra-
tion.en.
Pesth und Wien, 1854. C. A. Hartleben. In 8 mare pag. 136.
Mus. Nat. Budapest i alte exemplare.

1654 Cluj 1854

Erdly nevezetesebb csaldai. Irta K6vARI Lszl. [Fa-


miliile din Ardeal mai de frunte.]
Kolozsvrtt, 1854. Barrn s Stein bizomnya. (Nyoma-
tott az ev. ref. ftanoda betiiivel.) In 8 foi 2 i pag. 279.
Prima monografie genealogick in limba ungark a familiilor un-
gare ardelene, in ordine alfabetica, cu spite si tabele genealogice i date
istorice, scoase din cArti i chiar acte inedite s't multe steme in xi-
lografie. Cuprinzand fireste familiile de origine romn ori
inrudite Cu familii ungare, cartea e de mare folos i pentru monogra-
fistii romani.
Muz. Ard. Cluj 75367 0 alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
100 No. 1655-1659 [18E5

1855 Sibiu 1655/7


Cartea Visuriloru si al Somnului spre petrecere pentru Ro-
mani.
Sibiu, 1855. Tipografia George Closius.
Autorul brosurii este loan Traugott SCHUSTER din Medias.
Trausch vol. III p. 275.

1855 Sibiu 1658


Bur grae iiber ben tirfprung ber 26:actual unb iOrer Eprac.be
eufneftergabe flit &inner unb B'reunbe on 3oytnn Gad SCHULLER
tiernmunftabt, 1855. Zrucf non Zbeobor eteint)auffen. In 8 pag. 20
Cuprinsul : Cercetarile istorice nu au reusit s deslege Inca
enigma originii Romanilor. Autorul va prezenta o sistematizare suc-
cinta a diferitelor explicari incercate pan atunci. Atat numele
Ruman cat i cel de Valah nu duc la Romani. Limba este formata
mai ales din elemente latine, slave, grecesti i vechi germane.
Sunt ortodocsi i greco-catolici. E convins de continuitatea lor in
Transilvania. Moravurile i traditiile lor sunt romane cu imprumuturi
streine. Limba in majoritatea ei este compusa din cuvinte latine
si slave, unii o consider& identica cu latina vulgara, alii ca o lingua
rustica rezultata din influenta celei latine in provinciile imperiului
roman. Altii o considera slava. Fr indoiala ea multi din
colonistii romani au ramas in Dacia. Parerea cea mai acceptabia este
ea' Romanii sunt urmasii Romanilor colonizati, ai Dacilor romanizati
si a altor neamuri asimilate. Preponderenta elementului slav trebue
explicat prin contactul secular politic, social si religios ; unii autori
cred insa ca baza este slav. Alta. c Romanii sunt urmasii Dacilor,
asa s'ar explica miele elemente constitutive ale limbii, cari nu pot
fi lmurite nici prin latin, niel prin slav. Se analizeaza ideile
lui P. I. Schaffarik. Autorul expune, nu critica opinii, e de prere s
se studieze i albaneza. In 35 note foarte bogate se dau indicatii
bibliografice entice intregitoare acestui studiu etnografic-istoric, f o-
lositor chiar i astzi.
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 123232 si alte exemplare.

1855 Braov 1659

Denkschrift der Kronstdter Handels- und Gewerbe-Kam-


mer fiber die Ffthrung einer Eisenbahn von Kroristadt in die Wa-
lachei bis an die Donau. Von Franz A. Vosz.
Kronstadt, 1855. Bei Johann Gtt. In 8 pag. 106 si o tabel_
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1855] NO. 1660-1663 to'

1660 Bratislava 1855

Bks-Csand, Csongrd s Honti vrmegyk leirsa. lita


ifj. PALUGYAI Imre, cs. kir. tancsos. [Descrierea comitatelor
Bks-Csand, Csongrd i Hont.]
Pest, 1855. Heckenast Gusztv sajtja. (Posony, Schreiber
Alajos betiiivel.) In 8 pag. xii i 288. Cu 3 hrfi (Magyarorszg
trtneti, fldirati s llami legujabb leirsa. Vol. IV.)
Prefala: Posony, Pter s Pl szent Apostolok iinnepn 1855.
Din cuprins: Date etnografice despre Romnii din comitatele
Bks i Csandd.
Muz. Ard. Cluj 58893 si alte exemplare.

1661 Pest 1855

Az austriai birodalom statistikja kiilns tekintettel Ma-


gyarorszgra. Irta Dr. KAUTZ Gyula. [Statistica imperiului
Austriei cu privire special la Ungaria.]
Pesten, 1855. (Emich Gusztv.) In 8 foi 2 1 pag. 440.
Prefafa: Nagy-Vradon. Julius h6ban, 1854.
Din cuprins: Semintia romneasc5. orientald. (p. 78-79) Limba
romdn (valabdp. 95-96) cu o referire la studiul lui Cattaneo: Sulla
lingua valacca. (Alctmi scritti tomo I) Milano, 1848.
Muz. Ard. Cluj 130821 i alte exemplare.

1662 Pest 1855

Vres knyv. Csatakpek a jelenkori hborub61. Irta NICAI


M6r. Vol. [Carte sngeroas. Descrieri rzboinice din
rIzboiul de fall.]
Pesten, 1855. Heckenast Gusztv. In 8 mic.
Din cuprins: Vol. III. A bojdr leny.Fata de boer.
Mus. Nat. Budapest s't alte exemplare.

1663 Pest 1855

Historisch-topographisch-statistische Beitrge zur Kenntniss


des heutigen Ungarns. Erstes Heft. Grsse und Grundkrfte des
heutigen Ungarns. Mit einer Landkarte Von Michael HAHN.
Pest, 1855. Gedr. bei Landerer u. Heckenast. In 8 pag. 41.
Muz. Ard. Cluj 153831 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
102 No. 1664-1666 [1855

1855 Pest 1664,

Magyarorszg, a Szerbvajdasg s Temesi Bnsg mezgaz-


dasgi statisticja. ...irta GALGCZY Kroly. [Statistie agricoa
a Ungariei, a Voivodinei 0 al Banatului.]
Pesten, 1855. Emich Gusztv. In 8 mare pag. vi 0 430.
Cuprinde o statistica agricol. a Banatului, fcut pe date ofi-
ciale ; lucrare de mare valoare.
Muz. Ard. Cluj 44085 s'i alte exemplare.

1855 Oradea 1665


Romn nyelvtan. Magyar ajku hivatalnokok szmra,
knnyen oktat rendszerrel akknt alkalmazva : hogy a tanul-
ifjaknak is hasznlhat kziknyviil szolglhasson. lita PASCUTIU
Dnes, Nagyvrad megyebeli keleti sz. kath. romn ldozr, s a
nagyvradi cs. k. felgymnasiumban a romn nyelv s irodalom
hely. tanra. [Gramatia romng pentru functionari de limba
ungarg.]
Nagy-Vrad, 1855. Tichy Alajos nyomtatsa. In 8 pag. xi'
0 301+1 foaie.
Prelata: Nagyvazadon, Nyrh6 1-s6 napjn 1855.
Cuprinde: Gramatica limbii romne.
Muz. Ard. Cluj 45903 0 alte exemplare.

1855 Sibiu 1666

Siebenbiirgische Rechts-Geschichte. Compendiarisch dar-


gestellt von Friedrich SCHULER von Libloy a. o. Professor.
Hermannstadt, 1855. Bei Georg v. Closius. In 8 pag. ix
foi 4 si 461.
Prefata: Hermannstadt im November 1855.
Din cuprins: 82. Die Reception der vier Religionen. Die
grieclaisch-katholische Union. (p. 389-385) 83. Tolerirte Nationen
und Religionen : Walachen und das griechisch-orientalische Glaubens-
bekenntniss. (p. 385-388) 99. Die Pflichten der Unterthanen. 1
(p. 453-459) ioo. Die Rechte der Unterthanen. (p. 459-461)
Cartea formeaz intaiul compendiu al Dreptului ardelean, ca
foarte multe citatiuni de izvoare si piese justificative.
Editia II adogit, din 1867-68 in 3 volume.
Bibl. Univ. Cluj 55363 si alte exemplare.
1 Capitolul incepe cu aceasta notl : V orerinnerung. In der Unterthanschaft
finden wir am zahlreichesten die walachische Nationalitiit vertreten.

www.dacoromanica.ro
1855] No. 1667-1669 103

1667 Pest 1855

Theses ex universa jurisprudentia et sdentiis politicis, quas


in C. R. Scientiarum Universitate Pestiensi superatis rigorosis
examinibus pro consequendo gradu Doctoris juris universi nutu
et auctoritate Inc.lytae facultatis juridicae publicae eruditorum
disquisitioni submittit Demetrius HATZEGAN. Disputabitur die... .-a
mensis Junii.
Pestini, 1855. Typis J. Beimel et Basilii Kozma. In 8 pag. 8.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvAnyok.

1668 Leipzig 1855

Esquisses de la vie populaire en Hongrie d'aprs l'ouvrage


de M. le Baron Gabriel de PRONAY (Chambellan imp. roy. Che-
valier de l'Ordre de St. Jean etc.) par F. A. Schwiedland Pro-
fesseur de langue franaise a Pesth. Avec une introduction de
M. Xavier Marmier.
Pesth, 1855. Hermann Geibel, libraire-diteur. (Leipzig,
Typographie Giesecke et Devrient.) In 2 mare pag. VIII si 136.
Pretala : Pesth ce 20 aofit 1855.
Din cuprins : Le roulier valaque. (p. 89-92) Costumes des
paysans. (p. 113-116)
Ilustraliuni : Rouliers valaques. Par Veber. (p. go) Costumes
des paysans Valaques. Par Veber H. (p. 114) In stnga tabloului o
pereche romn.
Tablouri minunate (de format 20 X 28.5 cm.) in culori. Ausge-
fiihrt im lithogr. Institut von Arnz et Comp. in DUsseldorf.
Cartea a aparut simultan i in limba migar i german5., cu
acelas text si aceleasi ilustratiuni.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1669 Leipzig 1855

Der ICrieg im Orient in den Jahren 1853 und 1854 bis Ende
Juli 1855. Rine historisch-kritische Skizze der Feldziige an der
Donau, in Asien und in der Krim, mit einem Blick auf die mg-
liche Wendung der kiinftigen ICriegsereig-nisse von Georg KLAPKA.
Deutsche Original-Ausgabe. (Gleichzeitig erscheint eine autori-
sirte franzsische und eine englische Ausgabe.)
Genf, 1855. Lauffer & Comp. Briissel, A. Bluff. Faris, Le-
doyen. (Druck von C. P. Melzer in Leipzig.) In 8 pag. VI i 153.
Prefata : Am Genfer See im August 1855.

www.dacoromanica.ro
104 No. 1670-1672 [1855

Din cuprins : Erstes Kapitel. Der Feldzug an der Donau. Die


Kr- iegsereignisse an der Donau im Friihjahre 1854. Aufhebung der
Belagerung von Silistria und Riickzug der Russen aus den Donau-
fiirstenthiimern. Die gerumten Provinzen werden von Oesterreich
occupirt. (p. 1-23) Drittes Kapitel. Der Feldzug der Alliirten. Die
alliirte Armee auf dem Kriegschauplatze an der Donau. Die Expe-
dition in die Dobrudscha und die Vorbereitungen zur Krimexpedition.
(p. 50-90) Fiinftes Kapitel. Der wahre Krieg gegen Russland. Polen,
Preussen, Oesterreich und die Donaulnder. (p. 103-146)
Din editiile franceze i engleze semnalate pe foaia de titlu,
nu a aprut cleat prima cu titlul : La guerre d'Orient Cenve, 1855.
In 8 pag. foi 4 0 pag. 192.
B. Acad. Rom. Bucure0i. A. 14610 i alte exemplare.

1855 Cluj 1670

Erdlyi Trtnelmi Adatok. Szerkeszti s kiadja Grf MIKO


Imre. Vol. IIV. [Date istorice ardelene.]
Kolozsvrtt, MDCCCLVMDCCCLXII. Nyomatott az ev. ref.
f6tanoda betilivel. In 8 lex. pag. /non i 368, 400, 357 0 372.
(Ultimul volum redactat de SzAB6 Kroly.)
Prefata : Kolozsvrtt, december 11.1855.
Cuprinde o serie mare de cronid ungure0i, articole dietale
scrisori (pana la 1660) cu foarte multe amnunte privitoare la istoria
Romnilor 0 la legaturile lor cu principii Ardealului.
B. Acad. Rom. Bucure0i 2699 a i alte exemplare.

1855 Paris 1671

Mmoire sur l'empire d'Autriche dans la question d'Orient


par J. C. BRATIANIJ.
Paris, 1855. (Imprimerie J. Voisvenel.) In 4 pag. 48.
Cuprinsul descrie situatia politic din Austria. Cere respec-
tarea drepturilor de nationalitate, libertate pentru toate natiile de
sub stpnirea ei. Deasemenea s sustin acelea0 drepturi pentru
natiunile din imperiul turcesc i atunci Austria va avea popoare cu
care s lupte contra Ru0lor.
B. Acad. Rom. Bucure0i. II. 86392 0 alte exemplare.

1855 Cluj 1672

Erdly nagyfejedelemsg.... nvtra magyar, nmet s ro-


mn nyelven / Alphabetisches Namens Verzeichniss aller Ort-
schaften des Grossfiirstenthums Siebenbilrgen in ungarischer, deut-

www.dacoromanica.ro
1856] No. 1673-1675 105

scher und romnischer Sprache... zusammengesetzt von Josef


V. POSCH, k. k. Kreis-Commissair.
KolozsvArtt / Klausenburg, 1855. Nyomatott a rcm. kath.
lyc. betiiivel. In 8 pag. 74.
Cuprinde datele statistice ale celor zece cercuri (Kreise) politice
0 judiciare in cari Ardealul a fost imprtit de guvernul austriac din
epoca absolutismului, Cu o populatie total de 2,074,202 suflete
(p. r-12) 0 numele comunelor in trei limbi, intre ele numiri toponimice
romneti interesante.
Muz. Ard. Cluj 83590 0 alte exemplare.

1673 Sibiu 1856


Smei botanif* ggcurrionen von B'riebricij FRONIUS. I. Zon .t er.
mannftabt auf bie Wrumoaf6e. II. Zon Stronftabt auf ben butf*tfol).
erntattnftabt, 1856. Q3ei 63eorg v. CrolluC In 8 pag. 18. (tu4
ben ZeOanbtungen unb EitOeitungen be fiebenbiirgifcfgn 2 erein4 fiir
glaturmiffengaften 1853, No. 12.)
Din cuprins : Mnstirea Skit la Jalomicza" cu piscurile depe
frontiera Trii-Romneti 0 iezerul Zibinjser. 1 (p. 7-8) Multe ama-
nunte despre raporturile locuitorilor Cu Romnii.
Muz. Ard. Cluj 68663 0 alte exemplare.
1 Jsere heissen walachisch die kleinen Gebirgsseen, die im Deutschen
unter dem Namen Meeresaugen bekannt sind.

1674 Sibiu 1856


Flora Transsilvaniae. Excursoria auctore Michaele Fuss etc.
Cibinii, 1856. Typis haeredum Georgii de Closius. In 8
mic pag. V *i 864.
Prelatti: In Villa S. Gerardi (Giresau) Pridie Calendas Ian. 1856.
Cuprinde descrierea sistematic a 3497 de plante ardelene. Dar
opera monumental. (tiprit cu ajutorul episcopului-botanist Ludovic
Haynald 0 al Societtii de tiinte naturale din Sibiu) are scaderea
ea nu d dect numirea lor latind.
Mus. Nat. Budapest. Phyt. 237 0 alte exemplare.

1675 Timioara 1856


Versuri la infiintiarea sc6lei romane din Ces. Reg. Cameralu
opidiu Denta 12-a Martiu anulu 1855, compusa. : de nou denu-
mitulu Climentu DINNA. Invatitoru Romanu.
Timisioara, 1856. Cu literile lui M. Hazai si a fiului Gui-
lomu. In 8 pag. 24.

www.dacoromanica.ro
io6 No. 1676--1678 [1856.

Cuprinde doug versuri : Cara publicumu Dentanu, de Carolina


Bona Invatiece romana (p. 3-23) si Imitare Scolare de W. C. 1854,.
Denta, 6. Martiu 1855. Climentu Dinna Invatietoriu Romanu.
Amandoi autorii felicita pe Francisc Josif Inpratu i Pr
Naltulu Cultus Ministeriulu" cari le-au permis infiintarea scoalei.
Mus. Nat. Budapest. P. o. rel. 175 r.

1856 Blaj 1676

Conventiune intre Sant'a Sa Papa Piu IX. si Majestatea


Sa Cesarea-Regia Apostolica Franciscu Iosefu I Imparatulu
Austriae.
Blasiu, 1856. Cu tipariulu Seminariului. In 4 pag. 22..
Cuprinde pe dou coloane pe cea din drepta textul roma-
nesc, iar pe cea din stanga cel latinesc Concordatu" constand din
36 de articole prin care se infiinteaza un ordine adeveritu si statoritu
alu lucruriloru si referentieloru beserecei catolice in Imperiulu Nostru..."
B. Acad. Rom. Bucuresti 2938.

(1856) Sibiu 167'T

Instruititme pentru satenii, cari se coprindu cu prasirea de


cai, privit6re la traptarea, ingrigirea si paza epeloru de prasila
si a mansiloru, precum si la intocmirea grasdiuriloru menite pentru
aceste.
S. 1. et a. Gedruckt bei Theodor Steinhaussen. In 20 foi g.
(Cu litere latine.)
Ordonant oficial tiprit pe trei spalte ungureste, nemteste
romaneste supt No. 5780/1856.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

1856 Sibiu 1678

Etatifiir be 3rojfrflentunt Siebenbrgen von SOLLNER,


rueiranb r. ber Olecte unb politir*n Eiffenj*Iften, fflittmeirter:91ubitor.
,termannflabt, 1856. Zbeobor etei4auffen. In 8 pag. VII 1 408.
Prefata: Hermannstadt im Marz 1856.
Din cuprins : Weiderecht der Walachen. (p. 63) Bela IV. gibt
Landstriche in der heutigen Walachei den Johannitern. (p. 73) Karol
Roberts Kriegszug in die Walachei. 1330. (p. 75) Kaiser Sigmund
und Johann Hunyad. Drakula. Unterwerfung der Waiwoden der Moldau
und Walachei. (p. 81) 1460. Drakul und die Ttirken fallen in Sieben-

www.dacoromanica.ro
i[856] NO. 1679-1681 107

biirgen ein. (p. 83) Sigmund Bthori. Der Waiwode Michael. Moises
Szkely. Der Waivode Radul. (p. 102-4) Die Zahl der Walachen
mehrt sich theils durch Einwanderungen, theils durch Besetzung der
leeren Pltze. (p. 122) Bau der Strasse durch den Rothenthurm-
Passes in die Waiachei. (p. 135) Hora und Kloska. (p. 142) Der Friede
zu Adrianopol (1829) und die Fiirstenthiimer Walachei und Moldau.
(p. 148) Walachischer Name Siebenbiirgens : Ardealu. (p. 151) Die wa-
lachische Nation. (p. 292-3) Ethnographische Umrisse. (p. 405-8)
B. Acad. Rom. Bucuresti 3884 si alte exemplare.

1679 Pest 1856


Mramaros megye viszonyainak ismertetse. Irta S2(51,1.46si
Balzs. [Descrierea comitatului Maramures.]
Pesten, 1856. Ny. Beimel J. s Kozma Vazulnl. In 8
foi 2 si pag. 48.
Cuprinde descrierea strilor din Maramures Cu propuneri pentru
imbunttirea agronomiei, industriei, a comertului si a bilor. De ob-
servat e c populatia tinutului de 180,029 locueste pe un teritoriu
vast de 1,417.981 pogoane.
Anexat harta Maramuresului in litografie coloratk de : Trach
M. Budn, 1856.
B. Acad. Rom. Bucuresti si alte exemplare.

1680 Pest 1856


A magyar np adomi. sszegyiljt Jmiki M6r. [Anecdo-
tele poporului ungar.]
Pest, 1856. (Landerer s Heckenastnl.) In 16 pag. VIII s'i 272.
Din cuprins: Anecdote romnesti (p. 196-198) despre : Roma-
nul cu melcii, Romnul in drum spre Ciucea s'i Romnul la judecat..
In editia a III din 1872 mai afldm alte trei anecdote : una-i
cutitul si alta coasa ; ce-i in mnk nu-i minciun. ; Rudenia proast.
(p. 193-196) Ele se afl si in editia dela 1884.
Muz. Ard. Cluj 75215 si alte exemplare.

1681 Pest 1856


A magyar egyhz trtnete. Irta CHERRIER Mikls I. po-
sonyi kanonok stb. [Istoria Bisericii ungare.]
Pesten, 1856. Heckenast Gusztv. In 8 pag. VIII si 592.
Prelata: Posony mjush6 15-n 1856.
Din cuprins: 14 Episcopia s'i capitlul de Milcov. (p. 207-208)
30 Episcopia si capitlul de Fgras-Alba-Iulia. (p. 401-402) 32 E-
piscopia si capitlul greco catolic din Oradea. (p. 404-405)
Muz. Ard. Cluj 86098 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
io8 No. 1682-1683 [1856

1856 Paris 1682


L'Autriche, la Turquie et les Moldo-Valaques par M. D. B.
Paris, 1856. Imprimerie Bailly, Divry et Co. In 8 pag. 156.
Cuprinsu/ : Raporturile dintre cele dotia principate de o parte,
'si Austria si Turcia de alta parte, in diferite epoci, din care reies drep-
turile de suveranitate ale principatelor.
Exista exemplare pe care ca autor e numit B*** in loc de ini-
-tialele lui Bolintineanu.
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 103537 si alte exemplare.
1856 Pest 1683
KENINY Jnos erdlyi fejedelem nletirdsa. Kiadta S z a -
1 a y jzsef. [Autobiografia principelui Ardealului loan Kemny.]
Pest, 1856. Heckenast Guszt.v. In 8 pag. VIII si. 543.
(Magyar Trtnelmi Emlkek vol. I.)
Prelata: Budn, 1856 junius 9-n.
Aceasta opera e una din cele mai importante memorii ale li-
teraturii migare din Ardeal, scris de autorul (ndsc. in 1607) la dal--
situl anului 1658, cand a scapat din robia Tatarilor din Crimea.
Din cuprins: 1595. Vitejia lui Mihaiu-Voda. (p. 20-21) Mi-
haiu-Vod la immormantarea principelui Andrei Bthory, cu zica-
toarea : Hei sracul pop. P- (p. 22) 1611-12. Principele Gavril B-
thory s'i Radu Serban. (p. 30-31) Marcu-Voda pribeag la Csucs. (p. 35)
1623. Oastea romana si moldoveana. supt Mihul Spatar in armata
principelui Gavril Bethlen sub Hodolin in Moravia. (p. 53) Petru
Bldi in Tara-Romaneasc si prinderea lui Nicola Vistier. (p. 112-3)
1628. loan Kemny in Bucuresti. (p. 134) 1631. Ioan-Vod5. Movil
si Gavrilas in Ardeal. (p. 212-5) 1634. Tratatul lui Matei Voda Ba-
sarab cu Ardealul. (p. 272) 1637-38. Vasile Lupu contra lui Matei
Basarab si Ardealul contra lui Lupu : Ioan Kemny, Mihail Tol-
dalagi si George Kapronczai. (p. 289-295) 1643. Logodna fetei lui
Vasile Lupu. (p. 297-8) 1653. Moartea capitanului Martin Nemes
in Moldova. (p. 385) Nunta fetei lui Vasile Lupu cu printul Ioan Rad-
ziwill si solia ardeleana sub conducerea lui loan Kemny. (p, 418
si 422-6) 1648. Sofia logoatului Stefan Girgicze in Ardeal, videnia
lui Vasile Lupu-Voda. (p. 470-2) Solia lui loan Kemny si a lui
Francisc Betlalen la Lupu-Vod.. (p. 475-480) 1648. Tratativele lui
Stefan Gheorghita cu principele George Rkczi cu scopul ca fiul
sdu Sigismund sa la de nevasta pe fiica mai mic a lui Lupu-Voda,
pe care apoi el a fost silit s o dea lui Timus (fiul hatmanului ca-
zacesc) cu toate ca tratase si cu solii ardeleni in Iasi : Ioan Boros,
de origina romana s'i alti doi. (p. 481-6) 1648. Noul tratat de
vecintate al lui Matei Basarab-Voda cu Ardealul. (p. 497)
B. Acad. Rom. Bucuresti 2673 si alte exemplare.
1 Kemny a fost primul care ne-a insemnat aceastA, zicAtoare repetati
mai tarziu si de Wolfgang Bethlen.

www.dacoromanica.ro
1856] No. 1684 1687 roc)

1684 Oradea 1856

Cununa din flori de merite pe solennitatea instalatiunei pre-


luminatului si presantitului domnu Joanne Alexi episcopului
diecesei armenopolitane Gr. cat. Celebrate in Armenopole in
26 aug. V. 1856. Impletita de Petru BRANu protopopulu ono-
rariu si paroculu craiu-darotiului Gr. cat.
Urbe Mare, cu literele lui Aloysiu Tichy. In 8 pag. 8.
Bibl. Univ. Budapest. Vdviiz16 versek No. 51. B. Acad. Rom.
Bucuresti. A. 21016.
1685 Timi*oara 1856-

Dedictiune la instltiunea Illustritatei Sale DD. Tb.


Dr. Alesandru Dobra nteiulu episcopu romanu in Lugosil alesti de
Majestatea Sa Franciscil Iosif Iiul tnut. in Lugosu (in Banatu),
in 21/9 Septembrie 1856 lucrat de unu adevaratu zelosu ro-
mnu. / Widmung zur Installation des Hochwiirdigen Herrn
Dr. Alexander Dobra, Bischof zu Lugos.
Timisora, 1856. Cu tipul lui M. Hazay i a fiului Guilorn.
In 8 pag. 15.
Autorul e Moise BOTA. Numele lui e scris in versurile ultime
Cu litere mari.
Bibl. Univ. Cluj 196660.

1686 Pest 1856


Vilgkrnika... lita BARciv Kroly. [Cronica lumii.]
Pesten, 1856. (Nyom. Landerer s Heckenastnl.) In 8 pag. 80.
Pre/ ala : Pest, nov. w. 1856.
Din cuprins : Tendintele pacifice ale Austriei referitor la prin-
cipatele dunrene Moldova 0 Tara-Romneasc.. (p. 17) Conditiile
tratatului de pace din Paris din 30 Martie 1856 referitoare la Moldova
Tara-Romneasc5.. (p. 30-33)
Muz. Ard. Cluj 45000 i alte exemplare.

1687 Bueuresti 1856


Proscrisul de la Sevastopolu. Tradusu dupg M. jOKAI de A. U.
Bucuresci, 1856. Tipografia N4ionala a lui Josef Romanov
et Comp. In 8-vo. (Cu caractere latine, textul cu cirilice.)
Cuprinde o povestire istorico-literar din trecutul Rusiei care-
interesa lumea cu prilejul razboiului din Crimea.
B. Acad. Rom. Bucureti. I. 111203.

www.dacoromanica.ro
1I0 No. 1688-1691 [1856

1856 Oradea 1688


Salutatio, qua Illustrissimum, ac Reverendissimum Do-
minum Joannem Alexi, divina providentia, atque S. Ap. S. gratia
Szamos-Ujvriensem Rpiscopum, ipsa festivae Suae praesuleae
inaugurationis celebritate humillime veneratur : Georgius CRETIU,
parochus G. C. Gyiresiensis.
M. Varadini, 1856. Typis Aloysii Tichy. In 40 foi 4.
Dedicatia in proz. 0 poezie.
Bibl. Univ. Budapest. dvzl versek No. 829.

1856 Pest 1689

A testvrhaza trtnetkincsei. Kzli VEREBY Soma. Fase.


IIII. [Comorile istorice ale celor dou' Ori infrtitel
Pesten, 1856-1857. Beimel J. s Kozraa Vazulnl. In 4-to.
Din cuprins : Tara-Romnease 0 Moldova. (fase. I. p. 9-1o)
Mus. Nat. Budapest 0 alte exemplare.

1857 Sibiu 1690

Ueber einige merkwrdige Volkssagen der Romnen. Syl-


vestergabe von Johann Carl SCHULLER, k. k. Schulrath etc.
Hermannstadt, 1857. Theodor Steinhaussen. In 8 pag. 22.
Cuprinsul : r. Sonnenmythus. 2. Herkulan. 3. Der ilberwun-
dene Riese. Primele doua in traducere metric i din colectiunea de poezii
populare ale lui Vasile Alecsandri, ultima in proz. cu 39 citate 0
note.
Ultima bucat. : Vermhlung des Sonnengottes mit der Blu-
menknigin (p. 14-16) din culegere proprie.
B. Acad. Rom. Bacure0i. S. 3468 0 alte exemplare.
1 Cu observatia interesant : Ich gebe beide in metrischer Uebersetzung,
jedoch mit Weglassung des Reimes, dessen Beibehaltung bei Uebertragungen
sus dem Romnischen oft sehr schwierig.

1857 Cluj 1691

Szz trtnelmi rege. Osszegyjt 105vA.RY Lsz16. [0 stra


de legende istorice.]
Kolozsvr, 1857. Stein Jnos knyvkereskedse. In 16
pag. XII 0 216. (Kvsy Lszl kisebb munki vol. I.)

www.dacoromanica.ro
1857] No. 1692-1694 III
PrePp: Kolozsvar, jan. I. 1857.
Din cuprins : Piatra dracului. (p. 95-97) Originea lui Ion Hu-
niade. (p. 157-160) Ileana Kendefi. (p. 195-197)
Mici istorioare despre legendele tratate in forma nuvelistica.
Muz. Ard. Cluj 139658 i alte exemplare.

1692 Cluj 1857

Trtnelmi adomk. Osszeirta ICCWARY Lsz16. [Anecdote


istorice.]
Kolozsvr, 1857. Stein. Janos knyvkereskedse. In 16
pag. 212.(1C6vry Lsz16 kisebb munki vol. II.)
Din cuprins : Regele Matiaq in Moldova. (p. 29-30) Sigismund
Bdthori i Doctorul Ferencz in Tara-Romaneasca. (p. 43-44) Fispanul
de Hunedoara Ladislau Balogh si cererea lui Golia. (p. 118) Baia de
arama dela Sndomoco i descoperitorul ei : Ion Oprea. (p. 129-131)
Profesorul Samuil Wiles in oastea franceza la Regensburg in 1809.
(p. 199-201)
Alt." serie de istorioare in legatuf Cu Romanii a scriitorului
ungur, scrise pe baza micilor note de prin cronicarii ardeleni, ori a
altor date auzite dela contemporani.
Muz. Ard. Cluj 75890 i alte exemplare.

1693 Buda 1857

Joannes RATIU : Theses ex universa jurisprudentia et sci-


entiis politicis.
Budae, 1857.
E interesant de stiut, c doctoratul in teologie Il fdcuse (tot
cu o teza 61:aria) peste nond ani, in 1868 la Viena. (B. Acad. Rom.
Bucuresti. II. 17027.)
Szinnyei vol. XI pag. 601.

1694 Timioara 1857


Zenftbrift iiber bie bander Zergnierfe Cravit6a, Tioibova, Saffa,
Tognacita, Ziogrcan, Nefitba, unb ifjre itiaten mit 9iiicfficbt auf 1)0
03emeinbetveren ar4 Oeitrag ur OeicOcbte Meier Zergmerte non 34ann
KONSTANTINY.
Zemefnar, 1857. ecbneffpreffenbrucr von an. aaj unb eon
Zifbefin. In 8 pag. VI 0 108 0 i foaie.
Prelata : Bergstadt Orawitza am Josephs-Tage 19. Mrz 1857.
Cuprinde monografia administra#ei locale a minelor ladndtene :
Oravita, Moldova, Sasca.
B. Acad. Rom. Bucureti. II. 15847 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
112 No. 1695-1699 [1857

1857 Iasi 1695


Salba literarg... De V. ALECSANDRI.
Jassi, 1857. Tip. Adolf Bermann. In 8 foi 3 si pag. 408+2.
Din cuprins : Borsecul cu societatea din timpul bglor : i. Adu-
narea Romneasc. 2. Adunarea Ungureasc. 3. Adunarea Arme-
neascg. (p. 125-136)
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 31762 i alte exemplare.

1857 Blal 1696


Geografi'a Ardealului pre scurtu. Lucrata de-pre nemtia de
Simeone MIHALI, Profesoriu.
Blasiu, 1857. Cu tip. Sem. diecesanu. In 8 pag. y i 98.
Din cuprins : Magiarii. (p. ro)
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 84870 i alte exemplare.

1857 Brasov 1697


Scurt invAtAtur despre puterea vindectre a blilorti de.
aburti peste totti i descrierea asezAmantului de bAi de aburil al
fondului sclelor romnesci din Brasov-it De Dr. I. MEYR.
Brasov, 1857. Rmer si Kamner tipograf. In 8 pag. 24.
(Cu semicirilice.)
Liceul Honterus. Brasov.
Ciliinicianu p. 295.
1857 Brasov 1698
Reguli de scldatil in b'i de abur de un bAtranu scld.
Brasov, 1857. Tip. Gtt. In 16 pag.
Autorul anonim e: Dr. I. MEYR.
Gross No. 1002. Criiinicianu p. 357. (Insuficient.)

1857 Pest 1699


Kritikai fejtegetsek Mramaros megye trtnethez. Elter-
jesztette WENZEL Gusztv. [Obiectiuni entice la istoria comi-
tatului Maramures.]
Pest, 1857. Emich Gusztv. In 8 pag. 89. (Extras din
Magyar Akademiai Ertesit6.)
Cuprinde multe amnunte documentare despre Romnii din
Maramures. Cronicarii moldoveni i istonicii romani. (p. 24-27) Fa-
milia Dragfi de origin6 romana. (p. 58-66) Date luate din manuscrisul
piaristului Inocent Simonchicz din 1803 cu titlul de : Noctium Mar-
inaticarum Vigiliae.
B. Acad. Hung. Budapest i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1857] No. 1700--1703 1r3

1700 Sibiu 1857

Handbuch der Lan.deskunde Siebenbrgens. von E. A. BiErz.


Hermannstadt, 1857. Von S. Pasch. In 8 pag. yin 1 613.
Din cuprins : Statistische Landeskunde. Bevlkerungsverhltnisse.
(p. 139-199) Romnisches Ortsregister. (p. 577-613. Cu cirilice.)
Are multe editii bine 1ntregite.
Bibl. Univ. Cluj 205616 i alte exemplare.

1701 Timisoara 1857

Disertatiune istorico-criticA si literara tractanda despre ori-


ginea romaniloru din Dacia-Trajana de Basiliu MANIU.
Timisiora, 1857. Cu typariul lui M. Hazay i a fiului
Guilomu. In 8 foi 2 0 pag. xxxvr,
Prefata e scris cu litere latine, iar restul cu litere cirilice.
Din cuprins : In ce refferintie au statu Romnii, Cu celle alte
popoare conpatriote, dela descalicarea Ungurilor (Huni) Sassiloru, Slavi-
loru etc. pe pamentulu daco-romanu. (p. 484) De sunt ei ameste-
cati cu ver una din natiunelle collecuitore. Istoria Rcmniloru : tran-
silvaneni, banatici, Marmatieni, Bioreni, Milcoveni. (p. 503)
Muz. Ard. Cluj 130880 i alte exemplare.

1702 Pest 1857


Hun.yadi Jnos. Trtneti regny. Irta REMELLAY Gusztv.
Vol. I II. [loan Hunyadi. Roman istoric.]
Pest, 1857. Miiller Emil knyvny. In 8 mic pag. 148 i 222.
Cuprinde biografia romantat a lui loan Huniade (plin de
amAnunte in legtur cu Romnii) scris cu prilejul aniversrii de
patrusute de ani impliniti in 1456 dela moartea lui.
Muz. Ard. Cluj 43447 i alte exemplare.

1703 Brasov 1857


Siebenbiirgi* eagen, gerammett unb mitge*ilt non Wtiebricf)
MV14LER, (iiumna1iarCe4rer in ecViOurg.
Stronftabt, 1857. R3on 1:)Voin Wiitt. In 8 pag. XVII i 424.
Prefata: Schssburg am 25. Juni 1857.
Din cuprins : I. Mythische Sagen. C. Walachischer Sagenkreis.
(p. 162-182) 208. Die Schpfung der Welt. 209. Von der Erde, dem
Meer und den Bergen. (Aus BAnffy Hunyad.) 210. Strafe des Unge-
horsams. 211. Riesen- oder Judenbauten. 212. Der Retezat. 213.
Ismeau oder Hismo. 214. Von den Ismeus. 215. Cichorie. (Aus Schss-
Bibl. vol. M. 8

www.dacoromanica.ro
114 NO. 1704-1705 [1857

burg.) 216. Wolkenhascher. (Aus Retjizel.) 217. Wolkenhascher. 218.


Vom Teufel Asmoden. 219. Der Teufelsstein. 220. Der betrogene Teufel.
(Aus Miihlbach.) 221. Teufelswirtschaft. 222. Vom Teufel bei Bedets.
223. Der steinerne Mann. 224. Der vom Himmel gefalllene Stein. 225.
Griinender Stecken. (Aus Miihlbach.) 226. Sicherung gegen Hexen.
227. Judas. (Aus Schssburg.) 228. Die Erfindung der Geige. (Aus
BAnffy Hunyad.) 229. Der Mann im Monde. 230. Die Erben von
Salamonis Weisheit. (Aus Schssburg.) 231. Die Zigeunerkirche. (Aus
Reen.) 232. Wie die Zigeuner Feld hatten. (Aus Milhlbach.) II. Ge-
schichtliche Sagen. Johannes Hunyadi's Abkunft. (p. 240-244) Ken-
dofi. (p. 251) Der Kronstdter Lederer Johann Weiss wird Fiirst der
Moldau. (p. 267-268) Abstammung der Woiwoden zu Dobring. (p. 268
270) Die Schtze des Kalugers. (p. 277) Das Falkennest. (p. 299-
Walachische mithische Sagen. Wassertaufe. (p. 323) Ueber die my)
thischen Sagen in Siebenbargen. Walachischer Sagenkreis. (p. 404-411)
Colectiunea aceast de /egende romnWi este cu atat mai pre-
tioas cu at cele mai multe au fost culese de autor dela trani, no-
tnd la fiecare din ele localitatea precum i izvorul acelora pe cari
le-a scos de prin reviste, calendare i diferite crti.
Are 0 o editie adogit ; Hermannstadt, 1885 cu 620 bucti.
Un specimen al crtii a ap.rut cu titlul de : Basme din Tran-
silvania. Traduse de Elena Ar. Densuianu in Biblioteca Mi-
nerver No. 165. Bucureti, 1914. In 16 pag. 96.
B. Acad. Rom. Bucureti. S. 2850 0 alte exemplare.

1857 Sibiu 1704


eieben6iirgo0 Zorgit unb Oiegemnart. anittbeifuttgen bum
befien ber Wbgebrannten in Ziftrita.
ermannriabt, 1857. Zen 54eobor etei0auffen. In 80 pag. 84.
Prefata Hermannstadt, 17. August 1857. J. C. Schuller.
Din cuprins : Wie Pakle einen Popen anfiihrte. Wie Pakle
einem Fuhrmann antwortete. Von S. Schiel. (p. 68) Das Lmmchen.
Romnsche Volksballade. tlbersetzt von J. C. Schuller. (p. 81-84)
Are 0 dou'd editii de titlu din 1858 0 1859.
Muz. Ard. Cluj 46124 0 alte exemplare.

1857 Pest 1705

Magyarorszdg csalddai. Czimerekkel s nemzedkrendi tb-


lakkal. Irta NAGY Ivn. Kiadja Friebeisz Istvn. Vol.
I XII. Ptktet XIII. din Ungaria. Cu steme
spite genealogice.]
Pest, 1857 1865 i 1868. Nyomatott Beimel J. s Kozma
Vazulnl, iar dela vol. X. incolo la Emich Gusztv.
Prefala : Pesten, 1857 julius 29-kan.

www.dacoromanica.ro
f857] No. 1706-1707

Prima opera sistematic i criticg genealogic5. a familiilor din


Ungaria, care cuprinde i descrierea urmtoarelor familii romne ori
de origine romaneasc., dovedit sau mkar presupus prin traditie
Vol. I. Aaron de Bisztra. (p. 1) Babb de Kaplnak-Monostori.
(p. 77) Vol. II. Boer de Berivoi, Kvesd, Rece, Score : din tinutul
FAgdrasului. (p. 147-9) Buttyn de Nagy-Somkut. (p. 275) Buttyn
de Hovrilla. (p. 276) Vol. III. Dindar de Tindaris. (p. 335-316) Dra-
go s in Bihor. (p. 382) Vol. V. Herczeg (Panaiot) in Hunedoard. (p. 97)
Ivuly de Caransebes. (p. 270) Vol. VII. Macsksi de Tinkova.
(p. 216-222) Moldovay de Romnvsr. (p. 543) Vol. VIII. Nalczy
de Nalkz. (p. 97loo) Nndra. (p. Ica) Nygoj. (p. 181) Olh, zece
diferite familii. (p. 215-217) Vol. IX. Pap si Papp ; familiile cu acest
nume din Ardeal sunt mai toate romne. (p. 108-117) Petrn.
(p. 275) Petrsk6, in Bihor. (p. 276) Petricsor. (p. 276) Vol. X. Sinkai
de Sinca. (p. 213) Vol. XI. Theodor de Pestyere. (p. 144) Vol. XIII.
Wld de Szelistye. (p. 364)
Mara de aceste articole, se mai gsesc i multe alte date pri-
vitoare la inrudirile familiilor ungare din Ardeal cu familii boieresti
sau romnesti ardelene, trecute i in spitele i tabelele genealogice
ale diferitelor familii, ca Bldi, Hunyadi, Jsika, Kendeffi, Majl.th,
Szkely, Szentkereszty si multe altele.
Muz. Ard. Cluj 99410 i alte exemplare.

1706 Bueuresti 1857

Solemnitatea Deschiderei Divanuluf Ad-hoc la 29. Septem-


briii 1857./ L'ouverture Solennelle du Divan Ad-hoc le 29. Sep-
tembre.
Bucarest. Etabl. lith. de G. Wonneberg. Lithogr. par Ch. P. de
SZATHMARI et compos. Tablou (de format 42 x 6o cm.) in negru.
B. Acad. Rom. Bucuresti. Portrete D XCII. 23.

1707 Pest 1857

SZERMI Gyrgy, II. Lajos s jnos kiriyok hzi kplnja


emlkirata Magyarorszg romlsrl. 1484 1543. Kzli W e n-
2 e I Gusztv. [Memoriul lui G. Sz. capelanul regilor Ludovic II
loan despre ruina Ungariei.]
Pest, 1857. (Emich Gusztv knyvnyomdjban.) In 8 pag.
xxxIv i 410. (Monumenta Hungariae Historica. Scriptores vol. I.)
Prefa4a: Pest, novemb. 1857.
Cuprinde cronica aproape anecdotic a lui Szermi cu amnunte
despre Basarab (Alpinus Bozorad vaida) dela sfrsitul veacului al
XV-lea (p. 23) si legturile regelui loan (Zapolia) cu Petru Rares-
Vod (p. 25o) cum si multe note despre Stefan Mailad voivodul Ar-
dealului. (p. 333-351)

www.dacoromanica.ro
116 No. 1708-1709 [1857

Seria volumelor de Monumente" ale Academiei Ungare a pornit


Cu aceast cronica, dar din pacate, editia e 011a de greseli si are
multe lipsuri. Cfr. expunerea si critica acestora de Szddeczky Lajos
Erdlyi L6q7.16.
Muz. Ard. Cluj 104946 i alte exemplare.
1857 Pest 1708
VERANCSICS Antal m. kir, helytart, esztergomi rsek
sszes munki Kzli Szala y Lsz16. Vol. I XII. [Opere com-
plete ale loctiitorului arhiepiscop A. V.]
Pest, 1857 1875. Emich Gusztv knyvnyomdjban. In
8-vo. Ultimul volum are adaose si un Indice la intreaga publicatie
de 12 volume. (Monumenta Hungariae Historica. Scriptores vol.
IIVI, IXX, XIXXX, XXVXXVI et XXXII.)
Prelata: Pest, october 29-n 1857. (Omise celelalte prefete.)
Cuprinde istoria Ungariei si a tal-flor invecinate dela Petru
Bares-Vaca pana' la Despot-Vod (vol. III) cu amanunte pretioase,
iar celelalte volume : corespondenta eruditului arhiepiscop, dintre anii
1538 si 1573 cu contemporanii SAL
Opera bine editata formeaza un tezaur de amanunte
pentru istoria Romanilor, imposibil de rezumat aci, dar la sarsitul
ultimului volum exista un indice al intregii publicatii, asa ca se poate
folosi cu mare usurint., de oarece volumele au si table de materii
bune. Avand ins ici-colea i capitole intregi despre Romani, le notan-1
in cele ce urmeaza :
De situ Transsylvaniae, Moldaviae et Transalpinae. (vol. I p.
119-151) De Valachorum matrimoniis. Apud Valachos aeque nothi
ac legitimi succedunt in dominium. Principum Valachorum crudelitas
vel impietas potius. (p. 85) Claustrum Karachonkew (Piatra Neamtu)
in Moldavia. (p. 93) Epitaphium Aelii fratris Petri Vaivodae Moldavi.
(vol. XII p. 17)
Rezumatele scrisorilor interesand si pe Romani le vom da in
partea III a Bibliografiei noastre.
Muz. Ard. Cluj 104946 i alte exemplare.
1857 Pest 1709
Erdlyi muzeum. Almanach 1857. Szerkesztettk SzAB6
Richrd s BALAzs Sndor. [Muzeul Ardelean. Almanach.]
Pesten, 1857. Gyurian Jeasefnl. In 8 pag. 446.
Cuprinsul : kndr Floare de contele Coloman LzAr. I. Fru-
moasa Ciithlin. (p. 261) II. Vesti triste. (p. 271) [II. Oastea tr.1-
neasc. (p. 279) IV. Sluga credincioas. (p. 281) V. M'Anda Floare
, (p. 286) VI. Poporul recunoscator. (p. 290) VII. Ospat sangeros. (p. 295)
VIII. Liberatorul. (p. 300) IX. Rascoala nemeseasca. (p. 303) X. Raz-
bunarea nebunului. (p. 307) XI. Judecata lui Dumnezeu. (p. 313-322)
Muz. Ard. Cluj 105645 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1857) No 1710-1712 ir7

1710 Darmstadt 1857

Ungarn und Siebenbiirgen in malerischen Original-Ansich-


ten... Nach der Natur aufgenommen von Ludwig ROHBOCK...
Mit historisch-topographischem Text von Johann HUNFALVY.
Vol. I III.
Darmstadt, 1857 1864. Druck und Verlag von Gustav
Georg Lange. In 4 mare.
Din cuprins : Die Walachen. (Vol. H p. 394-395) Kronstadt :
Die Walachische Kirche. (Vol. III p. 113) Skit la Jalomitza. (p. 129-130)
Ilustratie : Walachische Kirche in Kronstadt. (Vol. III p. iro.
Cravur in otel.)
Cfr. editia ungar cu titlul de : MagyarorszAg s Erdly" din
1864 sub No. 1932.
Mus. Nat. Budapest 0 alte exemplare.

1711 Bueuresti (1857)

Commission internationale de la reorganisation des Prind-


pautes Danubiennes.
Bucarest. Etabl. lithogr. de G. Wonneberg. Photographie et
Lithographie par Ch. P. de SZATIIMA.RI. Tablou (de format 35 x 49)
in negru.
Reprezentali : Lytton Bulwer, de Katte, Safvet Effendi, Basily,
Chevalier Benzi, Baron de Richthoffen, Baron Talleyrand-Perigord
0 Chevalier de Lehman-Palmrode.
Iarcu p. 79. (Foarte gre0t descris.)
B. Acad. Rom. Bucuresti. Portrete C. LXXIII. 20.

1712 Leipzig 1858

Zaterfanbige Zirber oa Ungartt uttb Siebentnirgen, ber


nobina unb bem banat, Stroatien, efavoniett, ber giliteirgrense fomie
ZaCmatien. ectjifberungen auZ 91atur, 03eficbte, 3nbu1trie nub
R3offdefien. Zerfaf3t von ariebric KORNER, Trofeffor an ber Peren.
.tmnbe(arabemie n Fgeft.
2eip6ia, 1858. Zertag von Otto Evamer. In 80 pag. yin si 136.
{Cu ilustratiuni.)
Prelata : Ofen, am 31. October 1857.
Din cuprins : Die Walachen. Ihre nationale Tracht. Der wa-
lachische Fuhrmann, nach der Schilderung des Barons Prnay. (p.
4-7) Land und Leute im Banat. Das walachische Dorf. (p. 51-64)

www.dacoromanica.ro
x x8 No. 1713-1715 [1858

Bustraguni : Walachische Bauern. (p. 5) Griechische Kapelle


in der 116hle von Buczes. (p. 16) Banater Bauern. (p. 45) Walachi-
sche Priesterwohnung im Banat. (p. 64) Die Donauenge bei Tumse-
verin. (p. 83) Sprengung des eisernen Thores in der Donau bei Kra-
jowa. (p. 84)
Mus. Nat. Budapest .1 alte exemplare.

1858 Gyula 1713

Gyula hajdan s most trtneti s statistikai vzlatokban.


Osszegyjt MOGYOR6SSY Jnos. [Trecutul oraului Gyula in
schite istorice i statistice.]
Gyuln, 1858. Nyomatott Rthy Lip6t knyvnyomdjban.
In 8 foi 5 .1 pag. 258.
Prefala : Tram Hunnia (5si gyiil- s szkvrosa helyn Gyuln-
december h6 27-kn 1857.
Din cuprins : Origina bisericii ortodoxe din Gyula. (p. 46) Dijma
din cartierul romnesc ; cu 435 case i 3887 locuitori romni. (p.
i 112) Preotii romni dela 1718 incoace. (p. 221)
Mus. Ard. Cluj 46069 i alte exemplare.

1858 Pest 1714

A banya sziklja. (Piatra-bbi.) Korrajz. Ida oR3,16s Zsig-


mond. Vol. I II.
Pest, 1858. Nyomatott Beimel J. s Kozma Vazulnl. In 8
mic pag. VI i 299+312.
Cuprinde istoria romantia (din vremea impratului Iosif al
II-lea) a lui George Kintoreszko, a fetei sale Anita i a lui Pavel
Negni cu suferintele lui Albu Nicola .1 a altora din pricina obiceiu-
rilor superstitioase din Banat, cu multe alte personagii romne.
Muz. Ard. Cluj 38871 i alte exemplare.

1858 Brasov 1715

Adressenbuch der vorziiglichern Handels- und Gewerbsleute


in der Walachei, Moldau und Bulgarien. Herausgegeben von der
Kronstdter Handels- und Gewerbe-Kammer.
Kronstadt, 1858. Druck von Johann Gtt. In 8 pag. 37.
Pre/4a : Kronstadt, im Januar 1858.
Muz. Ard. Cluj 93822 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1858] No. i716-1719 Jig

1716 Cluj 1858


A grf Lzr csald. Irta csal.dja szmra grf LAZAR Mikls
sszekapcsolva grf KmaNY Jzsef htramaradt munkjval.
[Familia contilor Lzr cu lucrarea decedatului conte I. K.]
Kolosvrtt, 1858. A rem. kathol. lyceum betiiivel. In 8
foi 3 si pag. 281.
Prefala : Kolozsvrott, martius 23-kn 1858.
Cuprinde istoria genealogicg a familiei secuesti Lzr, din mem-
brii ckeia ctiva au avut multe relatiuni cu Dornnii trilor romne
unde fuseser trimesi in solie de c6tre principii ardeleni. O not despre
Blasiu Havasalji, feciorul lui Viad-Vod strAmutat in Ardeal. (p. 237)
Dintre acte avem o scrisoare din 1636 a vaduvei lui Marcu-Vod
(p. 148) una a lui Radu Mihai din 1659 i a lui Duca-Vod5. din 1669
(p. 196-7) i una a contelui Laurentiu Pekri din Bad.0 in 1705.
(p. 214-5) Rezumatele lor se vor da in partea III a Bibliografiei.
Muz. Ard. Cluj 38062 I alte exemplare.
1717 Pest 1858
Vilgkrnika Irta URHAZY Gyrgy. [Cronica lumii.]
Pesten, 1858. Kiadja Heckenast Gusztv. In 40 pag. 64.
Cuprinde cronica evenimentelor dintre Noemvrie 1856Noem-
vrie 1857 cu urm'Atoarele ananunte despre lucrurile romnesti :
telegerile ivite la Paris in privinta cedarii insulei Serpilor. Cbestiunea
unirii Principatelor romne. Procedura lui Vogorides in Moldova fat
de continutul fermanului. Protestul puterilor impotriva alegerilor din
Moldova. Discursul mitropolitului Moldovei in sedintele divanului din
22 Septemvrie. Deschiderea divanului din Bucuresti in ii Octom-
vrie 1857. (p.
Muz. Ard. Cluj 91694 i alte exemplare.
1718 Paris 1858
L'Autriche dans les Principauts Danubiennes.
Paris, 1858. Impr. et librairie Centrales ... Napoleon Chaix
et Co. In 8 pag. 48.
Autorul e ascuns sub numele de : Ch. DUVRYRIER.
Cuprinsul la editia romn5. din 1859 de sub No. 1744.
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. ror188.
1719 Wien 1858
Nemzetisg. Irta MocsARY Lajos. [Nationalitate.]
Pest, 1858. Kiadja Rth 1116r. (Nyomatott Bcsben Manz
Frigyesnl.) In 80 pag. 2 i 204.
Autorul trateaz chestiunea nationalittii, polemizAnd cu ideile
baronului Iosif Etvs. Despre aspiratiunile Romnilor vorbeste putin,

www.dacoromanica.ro
T20 No. 1720-1722 [i358

ele fiind mult mai slabe decAt s se poat vedea adeviratul lor scop.
(p. loo) E ins de prere ea' Ungurii n'au fost destul de drepti fati
de locuitorii de alt limb a Vrii i c s'au svrsit multe nedrepttiri
cu ei. (p. 183-184)
Muz. Ard. Cluj 32597 si alte exemplare.

1858 Pest 1720


Greif BETHLEN Mikls nletirsa. Kiadta Szalay I,Asz16.
Vol. I II. [Autobiografia contelui N. B.]
Pest, 1858si 1860. Heckenast Gusztvnl. In 8 pag. XVI
i 556 +VIII 0 434. (Magyar Trtnelmi Emlkek vol. II-111.)
Prefata: Pest, julius 20-n 1858.
Cuprinde autobiografia invttului cancelar al Ardealului, ti-
prit depe originalul ungar ; incepand cu anul nasterii autorului,
1642 si mergnd pnb'. la 23 Ianuarie 1710, cu multe amnunte de-
spre viata social i istoria neamurilor din Ardeal.
Vol. I. Cursul de limb6 romn al profesorului Keresztesi Pl in
Liceul reformatilor dela Alba-Iulia pe la 1652. (p. 230-233) Da-
rurile trimise de autor in Moldova lui Vod i boierilor si, in 1667.
(p. 267) Vol. II. Despre uniunea ortodocsilor roms.ni din Ardeal cu
catolicii, in 1701. Instalatia solemn a noului vl.'die Stefan Rcz
consacrat episcop" la Viena. (p. 201-216) Cazul lui Stefan Racz.
(p. 223)
Cfr. editia din 1804 de sub No. 908.
Muz. Ard. Cluj 102863 I alte exemplare.

1858 Berlin 1721


Die Rechte der Donaufiirstenthilmer und das politische
Interesse Europas. Von I. DOBREANO, moldauischen Bojaren.
Berlin, 1858. Druck von G. Bernstein. In 8 pag. 30.
Cuprinde situatia de drept international a Principatelor dunk-
rene, care justific apelurile lor la ajutorul Europei ;Principatele du-
nrene fat. de Austria, in cursul creia se arat i atitudinea Ro-
mniei fat. de Austro-Ungaria.
B. Acad. Rom. Bucuresti 3127 i alte exemplare.

1858 Pest 1722


Magyarok letrajzai. Szerkeszti KEREKGYARTO Arp.d. Vol. I.
Aba-Bebek. [Biografiile Ungurilor.]
Pest, 1858. (Boldini Rbeit nyomdAja.) In 8 foi 2 i pag. 572.
Din cuprins : Balk, fiul lui Dragomir Romnul (venit din Mun-
tenia) care ajuns la 1367 voevod al Ardealului, a devenit intemeie-
torul unei familii intinse care a jucat un rol destul de insemnat in
Ungaria pan. la 1414. (p. 174-176)

www.dacoromanica.ro
i858] No. 1723 1725 121

Autorul acestei crti i-a propus s dea biografia oamenilor de


vaz. din Ungaria (pana la 1600) Vzand c prima oper de acest fel,
a profesorului Budai Esais din 1804 (descris. sub No. 913) era
epuizat cu desvrire. Lucrarea de fata era mai bine proiectat5. (land
citatii i referinte bibliografice, dar a incetat chiar cu acest volum.
Muz. Ard. Cluj 46219 0 alte exemplare.

1723 Pest 1858


Eraly vszcsillaga. Trtneti regny. Irta P. SZATHMA.RY
Kroly. Vol. IIII. [Steaua de ruin a Ardealului. Roman istoric.]
Pest, 1858. Nyom. BoldiniTheft. In 8 mic pag. 142+111
151. La sfritul volumelor cu lista izvoarelor folosite.
Cuprinde istoria romantid. a Ardealului din anul 1599, cu domnia
principelui Andrei Bthory 0 a lui Mihai-Viteazul pln la moartea
acestuia in 1601. Cartea bine scris, plin de amnunte romneti, are
personagii romne ca Mihai-Vod, Teodora i Florica, cari figu-
reaz in roman cu dialoguri i epizoade caracteristice epocei, bine re-
prezentati de autor.
Mus. Nat. Budapest. P. o. hung. 429 m i alte exemplare.

1724 Pest 1858


Adomk s jellemvonetsok a magyar szinsz-letb61. ipssze-
gyiljt egy rgi PALvATARs. [Anecdote i caracteristice din
viata de actori unguri.]
Pest, 1858. Landerer s Heckenastnl.) In 8 pag. VIII i 160.
Din cuprins : Evrei romni. (p. Despre nite Romni
cari la o reprezentatie teatral din 1836 in oraul Ineu (Kis-Jen6)
fiind imbrkati jidani, in timpul unei furtuni in cursul reprezentatiei,
fceau cruce de cteori tuna, spre marele haz al privitorilor.
Muz. Ard. Cluj 48732 alte exmplare.
1725 Pest 1858
J6KAI Dekameronja. Vol. I-X. [Decameronul lui J6kai.]
(Nyomatott Landerer s
Pest. MDCCCINIII - MDCCC.LX.
Heckenastnl.) In 8-vo mic.
Cuprinde o sut de nuvele i intre ele urmtoarele dou rom-
neti : i. Jordaki feje = Capul lui Iordachi (vol. I. p. 93-108) cu
povestea vitejiei cpitanului Iordachi in btlia dela Dr'gaani.
2. F,gy haramia-banda a havason=0 band de hoti in munti (vol. IX
p. 102-121) cu povestea hotiilor lui Gligor din muntii judetului Arad,
care fiind gratiat cu tovarii si, s'au spovedit in biseric. 0 au de-
venit mai trziu oameni de treab., unul dintre ei trind peste o
sut' de ani.
Muz. Ard. Cluj 75220 0 alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
122 No. 1726-1729 [1858

1858 Moskva 1726


IleTopinABCTpiIT. COVilleHi8 rpalpa ALARIATA.
Mamma, 1858. Ba Tanorpadi)in JE. Orenanonott In 80 pag. 4o5.
Prelafa: Mockva, 5 August 1858.
Cartea formeaza o compilatie din cunoscuta carte a autorului cu
titlul Geschichte des Oestreichischen Kaiserstaates" i Geschichte
der Magyaren" pana la 1849, cu multe amnunte despre Romani.
Mus. Nat. Budapest. Hung. h. 3765 a.

1858 Sibiu 1727


Wafter 21rgM, eine romtinif* &Wage. 12rtet, metrif* Lieber.
retaung unb erreiuterung. eylnefiergabe far &inner unb Wreunbe bon
Oalttt gad SCHULLER f.1111(10.
toetinannftabt, 1858. R3on Zeobor Stei0auf1en In 80 pag. 21.
Textul baladei romane e tiparit cu Mere latine, transcris de
Z. Boj, prof. al seminarului gr. or. din Sibiu.
Muz. Ard. Cluj 53435 si alte exemplare.

1858 Pest 1728


Virgok a roman (olh) npkltszet mezejrl. Ismerteti
s kiadja tics Kiroly. Els6 fiizet. [Flori depe campul poesiei
populare romne.[
Pest, 1858. Nyom. Herz Janosmil. In 8 pag. Vsi 112.
Prefala: Pest, september 15. 1858.
Cuprinsur: LegendkLegende: I. Marioara
(p. 1.) II. Negru Voda i Manoli. (p. 29) Balladdk: III. A roman
Gruje-Grozovan. (p. 46) IV. Az tok Blestemul. (p. 57) V. Brankovanu
Konstantin. (p. 6o) VI. Mimos Tams. (p. 66) VII. Istvn vajda.
(p. 72) VIII. A szellem Duhul (p. 8o) IX. Kodrn. (p. 82) Dalok
Cantece. X. (p. 96) XI. (p. 99) XII. (p. roo) XIII. (p. 102)
Note. (p. 104-112)
Autorul arata in Prefatd c da un manunchin din poezia po-
pulara a urmasilor marilor Romani, cu milioanele crui popor istoria
Ungurilor st in str..nse legaturi, cu care popor Ungurii locuesc
asa zicand supt acelas acoperis, Mf ca cunoasca destul
sa-le pretuiasca viata morald i sufleteasca.
Muz. Ard. Cluj. 96389 si alte exemplare.

1858 Pest 1729


KORIZMICS Laszl jelentse a dunai hajzsr61, s a
magyar borok rdekben Konstantinpolyba tett utjnak ered-
mnyeir61. [Raport despre navigatia pe Dunke i despre re-

www.dacoromanica.ro
17581
No. 173o-1733 123.

zultatul cAtltoriei la Constantinopol in interesul vinurilor un-


guresti.]
Pest, 1858. Nyomatott Herz Jnosnl. In 8 pag. 26.
Cuprinde pasagii despre navigatia pe Dun'gre cu propuneri
privitoare la exportul vinului.
La sldrqit : Pesten, 1858 november 12-kn.
Muz. Ard. Cluj 79637 si alte exemplare.

1730 Sibiu 185a


Konvorbiri entre Czeranulu Joanu schi Georgie despre bnyi
tsei noi ; tse czinu ei despre atseia schi kum voieszku sze Asze
ku Atseia 1 kle kundu kumpere au kendu vendu tseva. De-
szkrisze de Karol UNVERRICHT. Ku zugreviturele tuturom ba-
niloru noi.
Sibiu, 1858. Ku tipariulu schi keltuiala lui Th. Steinhaus-
sen. In 8 pag. 52.
Are s'i o editie german6 cu titlul : Gesprche der Bauern Hans
und Georg iiber das neue Geld.
Autorul este un institutor din Silesia venit in 1847 in Ardeal
si stabilit la Sibiu. Mai pe urm a devenit rector al gimnaziului din
Orstie, de unde a plecat in 1881 acas.
Mus. Nat. Budapest.
1731 Braov 1858,
Deslusire despre banii ceI nol. De D. T. RetipArirea e re-
servatl. (Pretul 6 cr. M. C.)
Brasov, 1858. Rmer si Kamner, tipografi. In 120 pag. 23_
GYOSS No. 1004.

1732 Braov 1858.


Sollbeftimmungen unb Bolltarif far bie aiirften0iinter 5el3ataltei
unb anolbau auf bie Belt nom r. 3anuar 1854 bi0 31. Zebember 1859_
eraagegeben non ber Rronfteibter anbet, unb Oernerbefammer.
Stronftabt, 1858. In 40 pag. 48.
Gross No. 543.

1733 Sibiu 1858-


ConiEntariu la Pr innaita Patena din 21 Juniu 1854 pentru
Ardealu lucratu pentru poporulu romanu. De jne PITCARIU-
FAoaia III. .

Sibiu, 1858. In 8 foi 5 i pag. 179.


B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 19556 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
124 No. 1734-1736 [1859

1859 Pest 1734

Poesia popurala. Balade culese i corese de At. Mariann


MARIENESCU.
Pest' a, 1859. Cu tip. lui J. Herz. In 80 mic pag. xx i 142.
Pref ala : Pest'a 15. Decemvrie 1858.
Din cuprins: Marcu. (p. 40-44) Il6nca. (p. 45-49) Anelul
,corbul. (p. 116-125)
Prima balad (culeas land' Cluj) vorbeste de Marcu din tara
Streiului, in Hunedoara de unde plecat la Buda, a omorit pe fratele
&au de cruce Filip. In a doua (culeas la Dobra, in Hunedoara) e
vorba despre Ilnca cea frumoas dela Brasov, iar a treia (culeas
pe la Hateg) povesteste legenda obrsiei lui loan Hunyadi, nscut
,din amorul regelui Sigismund cu Romnca din valea Hategului (aici
Saftita, dup autor identic cu Elisaveta de Margine) care pleaa apoi
Cu pruncul la rege ctr Buda" care i-a dat cetatea Unedoarii im-
preund cu vreo dou. sate.
Odat cu aceasta a aprut 0 o alt carte a autorului cuprin-
zand colinde si intre ele Calul Miresei (p. 107-9) in care e vorba
-0 de un ostas ungir.
Bibl. Univ. Cluj 205866 i alte exemplare.

1859 Brasov 1735

Bemerkungen zu Schott's Wallachische Mrchen." Von


Arnold KOHLER.
Kronstadt, 1859.
Cuprinde o critic a colectiunii fratilor Schott, aprut la Stutt-
gart, in 1843.
Nu cunosc exemplare, dar stim c aceste Observatii" au aprut
intai in. Zeitschrift fiir deutsche Mythologie und Sittenkunde" vol. II
p. rro i urmtoarele. (Dup. J. K. Schuller.)

1859 Clul 1736

Erdly trtnelme. Irta K6vARI Lszl. Vol. IVI. [Istoria


Ardealuluil
Kolozsvartt, 1859-1866. (Az ev. ref. koll. bethivel.) In 8-vo.
Pie/ala: Kolozsvrtt, 1858.
Cuprinde istoria Ardealului scris pe baza izvoarelor tiprite
,cu urmtoarea imprtire : Vol. I. Paul la 1310. II. (1310-1526)
III. (1526-1571) IV. (1571-1630) V. (1631-1691) VI. (1691-1847)
Opera e plina' de amnunte privitoare la Romni i rile ro-
inne, usor de aflat sub cuvantul de Olhok" al indicelui volumelor.
B. Acad. Rom. Bucuresti 2754 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1859) No. 1737-1740 125

1737 Pest 1859

Vilgkrnika Irta URHAZY Gyrgy. [Cronica lumii.]


Pesten, 1859. Kiadja Heckenast Gusztv. In 40 pag. 64.
Cuprinde cronica evenimentelor din Septemvrie 1857 i Noem-
vrie 1858 cu urmtoarele am'nunte despre lucrurile romneti : Tra-
tativele conferintei dela Paris. Chestiunea unirii principatelor. Hot-
riffle divanelor noui. Disolvarea divanelor vechi prin fermanul Portii
otomane. Conferinta dela Paris in privinta unirii principatelor. Sta-
tutele celor trei principate romne, subscrise la 19 August i ratifi-
cate in 2 Octomvrie 1857. Conventiunea din Viena, 7 Noemvrie 1857
privitoare la navigatiunea libef pe Dunre, intrat in vigoare la
Ianuarie 1858. (p. 3-26)
Muz. Ard Cluj 41714 I alte exemplare.

1738 Pest 1859


Hboru knyv ... A Magyar Sajt" s Politikai Ujdon-
sgok" munkatrsai Altai. [Carte de razboil
Pest, 1859. Kiadja Heckenast Gusztv. In 40 pag. 318.
Din cuprins : Kuza Sandor. (p. 61-64) Regimentele de grni-
ceri. (p. 187)
Muz. Ard. Cluj 29938 i alte exemplare.

1739 Brasov 1859

Oeril* be 9Ipoftot G. POPP, anitglieba unb aranb 9f. Voss


Eerretdr4 bet Stroniliibter anbel unb Csiemerbefammer, aber bie im
2tuftra9e berfelben nacb ben Zonaufarften0iimern 9i3atad)ei unb Molbau
unb nadj Outgarien unternommene alefe.
Colophon : Webrucft bei labann Gatt in St ronflabt. (1859.) In 80
pag. 22. (FIr foail de titlu.)
Muzeul trii NIsudului. Nilsud i alte exemplare.

1740 Brasov 1859


Rumnische Mrchen. Gesarnme/t und iibersetzt von
Fr. OBERT.
Kronstadt, 1859.
Cuprinde zece basme romanWi, in traducere germank fcuta
de editorul lor.
Cfr. editia adogitk avand 85 de basme cu note comparative
de Adolf Schulleru s. Hermannstadt, 1925. (B. Acad. Rom.
Bucureti. II 82621.)

www.dacoromanica.ro
126 No. 1741-1743 [1859

1859 Bruxelles 1741

La question des nationalits. L'Europe, l'Autriche et la


Hongrie. Par Louis KOSSUTH.
Bruxelles, 1859. Fr. van Meenen et Comp., imprimeurs-
kditeurs. 1n8 mic pag. 80.
Preface : Bruxelles, le 4 fvrier 1859.
Din cuprins : Les Valaques de la Transylvanie et la Valachie
voisine. (p. 25) L'occupation de la Moldo-Valachie par les Russes.
(p. 33) La soidisant constitution de la Valachie et de la Moldavie.
L'invasion russe ; destine que les Roumains ne peuvent viter qu'en
santant de la pole A. frire dans le feu, qu'en changeant la supr-
matie de la Russie pour celle de l'Autriche. (p. 53-54)
Brosura cuprinde discursurile tinute de Kossuth in limba en-
glef in Glasgow si Liverpool in ziva de 18 si 19 Noemvrie 1858, tra-
ducerea francez6 f5.cut5. de J. Ludvigh.
Are si o editie ad5.ogit tot din 1859 de 99 pagini.
Mus. Nat. Budapest. Hung. h. 3277 9i 3273 aa. B. Acad.
Rom. Bucuresti 3327.

1859 Wien 1742

Egy sz6 a magyar kirAlyhoz s nemzethez a magnyb61.


[Un cuvnt catre regele ungar 0 natiune din retragere.]
Bcs, 1859. Ny. Manz Frigyesnnl. In 8 pag. 20.
Prefafa : Martius 19 kn 1859.
Autorul anonim atrage atentia impAratului Franz Josef asupra
faptului c intregul s5n imperiu e cuprins de tendinte separatiste, asa
-eh' nu se poate bazA cleat pe credinta Tirolui si a natiunii ungare.
Vorbind de Romni, sublinieaz c cu toate c sunt mai inapoiati
decal Ungurii, au reusit s5I--si ale5tuiasa o pozitie solidl in formarea
nationalitatii lor, asa c azi vorbesc de unirea principatelor romne
si va sosi vremea cand se va inaptui Dacoromnia propagata de Cesar
Boliac si acest imperiu va cuprinde in sine f5.15. indoial si in-
treg Ardealul.
CuVantul din titlu : kirlyhoz e cules gresit asa: kirdlyhAz !
Muz. Ard. Cluj 85714 si alte exemplare.

1859 Sibiu INS


Cunostinte istorice, statistice si istorico-naturale despre Mon-
arhia AustriacA, lucrate pe seama scoalelor triviale si capitale,
sub Manuducerea Episcopiei greco-r5s5ritene din Ardeall
Sibiiii, 1859. Cu chelt. 0 tip. Tipografiei diecesane. In 8 pag. 84.

www.dacoromanica.ro
1859] No. 1744-1745 127

Carte didactic& cuprinzand istoria Austriei Cu toate cele doua-


zeci si una de tri de Corem" printre cari i Ungaria. E imprtit
in mai multe capitole tratand despre uscatul, apa, clima, mineralele,
flora, fauna, locuitorii, Austriei si a trilor sale de cor6n.
B. Acad. Rom. Bucuresti i alte exemplare.

1744 Bueureti 1859

Austriea in principatele-romane. Traducere de J. G. V a-


le nti n e a n u. Cu o pref ata de traducateru.
Bucuresci, 1859. Imprimeria Copainig. In 8 mic foi 2 si
pag. 111+48. (Titlul Cu /itere latine, incolo cu semi-cirilice.)
Dedicatia: Pratilor Golesti din partea traduchtorului, autorul
nenumit fiind Ch. DUVEYRIER. Acesta fcand dese aluzii la timpul ocu-
p&rii Trii-Romanesti, critica administratia Austriacilor, dovedind cu
multe pilde si date oficiale e& politica Austriei estira principiu/ui
de nationalitate i libertate" a produs lucruri cari au sfasiat mima
Romanului de durere, prin cele s'avrsite de niste starosti nemtesti ;
pe de alta Severinul avea atatea case nemtesti ocupate de Austriaci,
in cal orasul pare a nu mai fi un oras romanesc." Criticand i pur-
tarea anti-nationa1 a consulatului austriac dela Bucuresti, autorul
se ocupa si de mocanii romani cu oile, cari cale& regulamentul fcut
In favoarea lor, concludand ca pastoril transi/vneni /ocuesc ani in-
delungati in tear i sant o urgie pentru proprietari" exploatand ve-
niturile ei legitime si altele. (p. 22-24) Se insir& i alte abuzuri, ce
se fac de companiile de capitalisti austriaci cu felurite concesiuni,
cum si topografii austriaci insrcinati cu ridicarea planurilor, acand
propaganda activ printre cultivatori contra proprietarilor ; luandu-se
in numar de fau pana i faptul c consulatele Austriei pun sub ocre-
tirea lor chiar j Biserica catolicA care are o populatiune de 50.000
suflete in Moldova. (p. 38-40)
Cfr. editia francez din 1858 de sub No. 1718.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 2868 si alte exemplare.

1745 Pest 1859

Magyarorszg miveldsnek trtnete. Irta ---_,T(vRKGYART6


Arpad. [Istoria civilizatiei Ungariei.]
Pest, 1859. Nyom. Emich Gusztavnl. In 8 pag. vil' si 501.
Prefala: Kelt Pesten, 1859. vi aprilis 14-kn.
Din cuprins: Romanii. (p. 23) Caracterizarea Romanilor.
(p. ro6 i in) Starea religioas a Romanilor. (p. 472)
O amintire scurta a Romanilor pe baza cronicii lui Anonyinus
si a istoricilor K6vari i Szalay.
Muz. Ard. Cluj 58091 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
128 No. 1746-1749 [1859

1859 Wien .1746


Historia Armenorum Transsilvaniae elaborata per Chri-
stophorum LuKA.Csi parochum Armenopolitanum.
Viennae, 1859. Typis Congregationis Mechitaristicae. In 8.
pag. xv i 149.
Prefala: Armenopoli die 20. Aprilis 1859.
Cuprinde istoria Armenilor din Ardeal, veniti din Moldova (in
1669) j primiti bine de principele Mihail Apafi, cu multe amnunte
despre viata lor anterioar din Moldova si Bucovina.
Muz. Ard. Cluj 56076 I alte exemplare.

1859 Sibiu 1747


Romnische Volkslieder. Metrisch iibersetzt, urid erlutert
von Johann Karl SCHULLER, k. k. Schulrath.
Hermannstadt, 1859. Theodor Steinhaussen. In 80 mic pag.
xx i 112.
Prefala : Hermannstadt, im Juni 1859.
Cuprinde o introducere despre caracterul poeziei populare a Ro-
mnilor i apoi traducerea a 63 de poezii i balade romneti, cu note
comparative scoase din publicatiile folkloristice ale lui : Acs, Alecsandri,
Asaki, Dimitrescu, Christi Ioaniu, Kotzebue, Marinescu, Mckesch,
Obert, Anton Pana i fratii Schott.
B. Acad. Rom. Bucuresti 3494 si alte exemplare.

1859 Leipzig 1748


Zie Zoltan von Bien bi0 sur 9:Rititbung. Zon Kbolif SCHMIDL.
2eipsig, 1859. W 91. Zrocf5a0. In 80 mic foi 2 0 pag. 137.
Din cuprins: Von Orsowa nach Galacz. (p. 110-124) Von Ga-
lacz in das Schwarze Meer. (p. 125-132)
Autorul e ascut (in 1802) la Knigswart in Boemia, dar chemat
In 1857 profesor de geografie la Politehnica din Buda, a murit a-
colo la anul 1863. Cartea sa despre Ungaria cu o cluza a drumului
pn la Bucuresti (din 1835) e citat mai sus sub No. 1330.
Mus. Nat. Budapest 22082 i alte exemplare.

1859 Pest 1749

Magyarorszz 1859-ben statistikai, birtokviszonyi s topo-


graphiai szempontb61 Kszitette FENYES Elek. Vol. I. [Ungaria
In 1859 din punctul de vedere statistic, agrar i topografic.1
Pest, 1859. Boldini Robert knyvnyomdja. In 8 pag. 620.

www.dacoromanica.ro
1859]
No. 1750-1752 129

Prefaf a: Kelt Pesten, jul. 18-kn 1859.


Din cuprins : 3. Biborul Eudic (p. 163-302) Bihorul nordic
(p. 391-478) cu multe date interesante privitoare la Romni.
Muz. Ard. Cluj 98835 si alte exemplare.

1750 Sibiu 1859

Sfaturi bune deszpre foloszul segregatiunei peschunilor, a


pedurllor schi a trestischelor, a Patentei de Pedure schi a Komma-
satiunei, skrisze din punktu de vedere al agronomiei Ardelenesti
schi enkinate ku stime laudabilei Societetzi agronomitse din Klu-
schu de Karol SIGERUS.
En Szibiu, 1859. Tiperite la S. Pasch. In 8 pag. 79.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1751 Wien 1859

Georg Reicherstorffer und seine Zeit. Ein Beitrag zur Ge-


schichte von Siebenbiirgen in den Jahren 1527 1536. Von Jo-
hann Karl SCHULLER.
Wien, 1859. Aus der k. k. -Hof- und Staatsdruckerei. In 8
pag. 69. (Aus dem XXI. Bande des Archivs fiir Kunde ster-
reichischer Geschichtsquellen besonders abgedruckt.)
Cir. cele 13 editii (dintre anii 1541-1828) ale crtilor Sasu-
lui George Reichersdorf privitoare la principate/e romne semnalate
in indicele volumului I ai Bibliografiei, p. 329 si II p. 362.
B. Acad. Rom. Bucureti. S. 3572 i alte exemplare.

1752 Cluj 1859

Saphira. Trtneti regny. lita HALMAGVI Sndor. Vol. III.


[Zafira. Roman istoric.]
Kolozsvrtt, 1859. Az ev. ref. fertanoda nyomdja. In 8 pag.
256 i 278.
Cuprinsul : Romanul acesta ne prezint vieata nefericit a Zam-
firei, fiica voevodului Trii-Romnesti Moise, care mritndu-se
in Ardeal, a avut trei brbati, doi Unguri si un Polonez. A fost
inmormntat in pridvorul bisericii mnstirii Prislop, din valea Ha-
tegului, unde i s'a pus o frumoas piatr funeral-A, de marmor roie,
cu inscriptie latinease, care exist. i azi.
Muz. Ard. Cluj 42369 i alte exemplare.
1 Publicat4 Cu rosu In culoarea marmorei la Veress : Documente vol. II
(Bucuresti, 1930) anexat paginii XVI.
Bib!. vol. III. 9

www.dacoromanica.ro
130 No. 1753-1754 [1859

1859 Debrecen 1753

ImAdsgos knyvecske a napkeleti anyaszentegyhz hi-


veinek hasznlatra. Ed. V. [CArticic' de rugaciuni spre folosul
enoria01or Bisericii orientale.]
Debreczen, 1859. Kiadja Telegdi K. Lajos. In 16 pag. 115.
articica de rugaciuni, servind i ortodoc0lor romani, traind
in numr mic printre ortodocii unguri, in localitati mide ei nu aveau
biserici romanWi, semnaleaza pe lang cel grecesc 0 isonul roma-
nesc al cantecelor, pentru indreptarea cititorilor. .4a de pilda : Ru-
gciunea III cand zice popa : Blagoszlovita je Imperatzija Tataluj.
(p. 29) Rug. XIV dud zice popa : Lutz Munkatsz atseszt. jeszte
Trupul mieu. (p. 41) Rug. XV cand zice popa : Betzij dintru
atseszt. totzj (p. 42) Rug. XVI &and zice popa : Ale Tale dintru
ale Tale. (p. 43) Rug. XVII cand zice popa : Kuvinesze ku ade-
vert. (p. 44) Partea a doua a rug. XII cand zice popa : Tzije
Domne. (p. 46-47) Rug. XXII cand zice popa : Sze luemi aminte
szfintele szfintzilor. (p. 48-49)
Tipritura ne inft4eaza o pagina cultural din procesul de
maghiarizare al familiilor romane, venite de prin trile romane in
Ungaria, cari neavand biseric, se multumeau cu cate o astfel de
carticic ungureasca.
Editia intala a cartii pare a fi cea cu acela titlu din 1832,
in Oradea (Nagy-Vradon, Tichy Janos knyvnyomdajaban) dupa o
insemnare rasleat ; iar editia a 4-a a aparut in 1854.
Mus. Na. Budapest. Mor. 3162 r.

1859 Pest - 1754

Magyarorszg primsa. Kzjogi s trtneti vzolat. Irta


TOROK Jnos, a Magyar Akadmia tagja. Vol. III. [Primatii
Ungariei. Schita de drept public i istoric.1
Pest, 1859. Laufer s Stolpnl. In 8 mare pag. xi 0 180+
319. Cu multe ilustratiuni 0 plane anexe.
Pretaja : Pest, Sz. Imre, magyar kirlyi herczeg iinnepn, 1859.
Din cuprins : 0161 Mikl6s. (Vol. I. p. 168)
Anexat : Portretul oval al arhiepiscopului Olah Mikl6s. Lito-
grafia Rohn A. Pest, 1859. (Vol. I. p. 9) Semnatura lui Olah ca Bpi-
scopus Agriensis" in arama. (Dupa p. 180)
Vol. II de documente cuprinde 12 acte dela ori care Olah dintre
anii 1553-1564 (p. lob-119) al caror rezumat se va afla in partea
III a Bibliografiei de faV.
Muz. Ard. Cluj 33727 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
18591 No. 1755-1757 rgx

1755 Pest 1859

Magyar, nmet, olasz, romn (olh) cseh-tt s szerb


beszlgetsek otthon s uton. Irta Acs Kroly./ Ungarische,
deutsche, italienische, romanische (walachische) bhmisch-slowa-
kische und serbische Gesprche zu Hause und auf Reisen./Con-
versatiunl magiare, germane, italiane, romane, boemo-slovace
serbe a casa si pe drumil.
Pest, 1859. (Nyom. Herz Jnosnl.) In 8 foi 14 pag. 288.
Cartea are urmtoare Contienere" : Partea antei'a. Literele
si pronundarea loru. P. II. Esercitie preliminare. P. III. Idiotismi
cel mai intrebuintiati. Proverbe. P. IV. SentintIe simple 0 conver-
satiuni usire. Discurse fidentiale a casa si in caletoria. Tnchiere. Per-
sonificarile (aciiiamarile) proveninte in conversare si epist6le.
Partea romaneasca cu toat bunavointa autorului e scrig cu
o cunotintl foarte superficial a limbei, amestecat cu expresiuni la-
tinWi 0 forme italiene*ti, de multe ori ridicole sau ffd nici un in-
Muz. Ard. Cluj 98650 0 alte exemplare.

1756 Pest (1859)

Magyar kpek albuma. BARABAS Mikls rajzai utn aczlba


metszve. Szvege Vajda Jnost61. [Album de picturi ungare. j
Pest. Kiadja Heckenast Gusztv. In 8 pag. 87 i. 12 tabe:e.
Din cuprins : Fat romn6 din Ardeal (Stahlstich von C. Mahl-
knecht in Wien.) Text pe p. 35-40. Paznicul viilor. (Mahlknecht.)
Text pe p. 63-66.
Cfr. Veress : Pictorul Barabs i Romnii (Bucurqti, 1930) unde
ambele gravuri sunt reproduse.
Muz. Ard. Cluj 144225 0 alte exemplare.

1757 Saint-Denis 1859

Histoire politique de la rvolution de Hongrie. 1847-1849.


Par Daniel IRANYI et Charles-Louis CHASSIN. Vol.
Paris, 1859-1860. (Saint-Denis. Typographie de M. Drouard.
et A. Moulin.) In 8 pag. xii 0 408+628.
Din cuprins : Vol. I. Runion de la Transylvanie a la Hongrie.
La Hongrie et la Transylvanie avant 1848. Prparation de l'Union.
Comment elle tait accueillie tout d'abord par les Valaques et les
Saxons. (p. 278-289) L'Union signe par le roi. Ptitions saxonnes
et roumaines. (p. 287-9) Les Hongrois, les Rouniains et les Saxons
Transylvains. La Camarilla" fomente les haines nationales. Les Va-

www.dacoromanica.ro
132 No. 1758-1760 [1859.

laques et les Saxons. Origine du mouvement roumain. Les Roumains


entrains par les Saxons. Assemble roumaine de Bal.sfalva. le
15 mai. Demandes des Roumains. Discussion de ces demandes. Cl'ante
de l'Assemble roumaine. La cour dsavoue les Roumains. (p. 290-
307) Attachement des Roumains de Hongrie A la cause hongroise.
(p. 308-9) La rconciliation des races. Etat des nationalits rivales
en juillet 1849. Loi de conciliation dcrte A. Szeged. Comment cette
loi fut accueillie. Etat de nationalits depuis la victoire d'Autriche.
La rconeiliation par la dfaite commune. (p. 355-364)
Vol. II. Guerre de Transylvanie. Premires attaques valaques,
saxonnes, autrichiennes. (p. Ij2-6) La campagne de Bem en Tran-
sylvanie. Bem nomm commandant de l'arme en Tranyslvanie. Il
reprend KolozsvAr le 25 dcembre 1848. Il bat les Austro-Valaques
A. Bethlen, A. Tihucza. La Transylvanie est reconquise. (p. 298-319)
Le nouveau gouvemement de Kossuth. (Du 14 avril au 21 Mai 1849)
Propositions pacifiques faites aux Valaques. (p. 418-9) Seconde cam-
pagne de Bem en Transylvanie. Excursion de Bem en Moldavie. La
Transylvanie perdue. (p. 541-7)
Muz. Ard. Cluj 30706 si alte exemplare.

(1859) Buda 1758


Deutsch-walachische (romanische) Grammatik.
Pe colofon : Ofen, aus der k. Univ.-Buchdruckerei. In 8'
pag. 45 Mf an, tipArit cu cirilice, dupA hrtia si felul tipriturii,
poate din anii de dup 1850.
Mus. Nat. Budapest.
1860 Sibiu 1759
Slolinba. eine Etubie fiber routhijcbe /BeiljnactUieber. Neu.
jarabe non 131)ann Rod SCHULLER.
Z)ennannftabt, 1860. on Ztjeobor EteinOuffen. In 8 pag. 30.
Studiu comparativ folkloristic, scris cu folosirea publicatiunii
de colinde a lui Manan Marienescu, (land in traducere metriebi textul
unui cAntec de Craiciun si sarsind cu dorinta ca s se continue lu-
crarea lui Marinescu, adunAndu-se eat mai multe din colindele cari
dispar din zi in zi, neluate in seam6 de nimeni.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 6167 si alte exemplare.

1860 Sitmar 1760


Szatmr-Nmeti szabad kirlyi vros egyhzi s polgri
trtnetei. sszeszedte : Sarkadi NAGY Mihly, rendszerbe jib:Ate
s kiegszitette : B art k Gbor helv. hitv. gymn. igazgat. [Isto-
riile bisericesti s'i politice a orasului S'almar-Nemetil
Szatmrt, 186o. Nyom. Kovcs Mrtonnl. In 8 pag. IX si 324-

www.dacoromanica.ro
186o] No. 1761-1763 133

Pref.*: Kelt Szatmron Jan. 16.1848.


Cuprinsul: Bisericile 0 colile greco-catolicilor in Stmar 0
Nmeti. Cap. I. Biserica greco-catolic in Samar. (p. 95) Cap. II.
. coala primar greco-catolica in Stmar. (p. 97) Cap. III. Biserica
greco-catolicd in Nmeti. (p. 99) Cap. IV. coala greco-catolic in
Nmeti. (p. 105)
Muz. Ard. Cluj 38332 0 alte exemplare.

1761 Bucureti 1860


Conventiunea intre Principatele Romne cu guvernul Au-
-striei in privinta estradrii reciproce a desertorilor i vagabun-
zilor. (Editie oficial.)
Bucureti, 186o.
larcu p. 89.

1762 Paris 1860


La Question Hongroise. (1848 186o)
Paris, 1860. (Impr. Bailly, Divry et Comp.) In 8 pag. 164.
Prelate:: Paris, le 30 dcembre 1859.
Din cuprins: Six lettres sur la Hongrie adresses A. Monsieur
Richard Cobden Membre du Parlament anglais (p. 13-104) cu multe
amintiri despre Romni.
Autorul anonim este : Barthlemy de SZEM4RE, Ancien Mini-
stre prsident de Hongrie, numele cdruia se dig pe o a doua edi-
tie (de titlu) tot din acest an.
B. Acad. Rom. BucurWi. A. 2576 0 alte exemplare.

1763 Brasov 1860


Zeuti* ilnbgruben 3ur Weicicbte SiebettbUrgett4. (Reue aorge)
.tvrau6ge9eben Don ugen D. TRAUSCHENFELS Zr. . U.
nrourtabt, 1860. a3on 30ann Wiitt. In 80 foi 3 0 pag. 414.
Prelata: Kronstadt, am 2. Weinachtsfeiertag 1859.
Cuprinde 12 cronici sseti dintre anii 1526-1710 cu multe
amnunte 0 insemnri despre Romni 0 t rile romne. Volumul for-
meaz o intregire a publicatiunii cu acela titlu al contelui Iosif Ke-
any din 1839 (de sub No. 1381) edidate depe manuscrisul acestuia 0
a lui Anton Kurz, precum mrturisete insu0 editorul care a mai
adgogat cteva note manuscrisului lor, pstrat in arhiva Societtii
istorice sseti dela Sibiu.
Cronicele sunt urmtoarele : ale familiei Oltard 1526-1629, a
lui Ieronim Ostermayer 0 Andrei Hegyes 1562-1570, a lui Simon
Nssner 1570-1619, Simon Czauck 1590-1602, Michael Weiss 1569

www.dacoromanica.ro
234 No. 1764-1766 [186o.

1615, Peter Banfi 1593--1616, Andreas Hegyes 1603-1617, 'Cron-


stadter Anonim 1631-1660, Johann Irthell 1638-1710, Rakoczia-
nische Belgenmg von Hermannstadt 1659-1660, Trostfried Hege-
nitius 1660 ; pline de amnunte despre Romni i relatiunile Ardea-
lului Cu Principatele romne.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 18532 i alte exemplare.

1860 Pest 1764


Cultur'a de fArgarl 0 de vermi de mAtasA. In usul Sco-
lelor Popularl. Compusg de Paulu
In Pest'a, 186o. Tip. lui Augustu Emih. In 8 pag. 32_
(Cu desenuri xilografice.)
Pre/4a : In Pest' a, 16 Ianuarie, 1860.
Traducerea manualului unguresc al profesorului Paul GONCZI,
fiind poate cea din urm tipgritur romneasc cirilicA din capitala
Ungariei.
In Cuprinsul Cartecelei" citlin Mgari, nu filrgari.
Mus. Nat. Budapest. Oec. 771/h.

1860 Bueuresti 1765

Tarif fiir die Ausfuhrwaaren aus den vereinigten Fiirsten-


thiimern Walachei und Moldau, giltig vorn 1. jnner 186o an-
genf angen.
Bucui.eti, 186o. (Cu text romnesc i nemtesc.)
Bibl. Camerei de Comert. Brasov.

1860 (Bueuresti) 1766-

Emlkirat a romanoknak a nmetekkel, szlvokkal Es ma-


gyarokkal val viszonyrl ugy bkben, mint egy Eurpa ke-
letn kitrend forradalom idejben, benyujtva Cuza A. J. fe-
jedelemnek 186o-ban. [Memoriu despre raporturile Romnilor
cu Germanii, S/avii i Maghiarii, ats.t in timp de pace at 0 111
timpul revolutiei care va izbucni in Orientul turopei, prezentat
principelui Cuza in 1860.]
Jancs Benedek in cartea sa : Szabadsgharczunk s a dako-
romn trekvsek (Budapest, 1895) p. 267, sustine dup Grigorie Mol-
dovan, C memoriul a fost scris de Al. PAPIU Ilarianu i predat lui
Cuza-Vod.
Nu exist exemplare cunoscute.

www.dacoromanica.ro
x86o1 No. 1767-1770 135

1767 Cluj 1860

Erdlyi egyhztrtnelmi adatok. Szerkeszti s kiadja VE-


SULY Kroly. [Date la istoria Bisericii din Ardeal.]
Kolozsvrt, 186o. A r. kath. lyceum nyomdja. In 8pag. 436.
Cuprinde acte, scrisori i cronici despre viata diferitelor parohii
catolice din Ardeal, din veacurile XVI-XVIII cu amanunte i despre
Romni. Aa, de pild, despre mngstirea catolicilor din Bacgu, din
1637 i 1650, repararea mastirii catolicilor din Neamtu, arg in 1626.
(p. 143-146) PrdAciunile Moldovenilor in Ardeal, in 1658. (p. 147)
Scrisoarea lui Constantin Movil din 1608. (p. 377-378)
Bibl. Batthyaneum. Alba-Iulia i alte exemplare.

1768 Sibiu 1860


Istoria Bisericei ortodoxe fs'Iritene universale... de Andreiu
Baron de SAGUNA. Tom. I II.
Sibiu, in Tipografia diecesanA la anul Domnului 186o. In 8
pag. IX +420 i 1v+316.
Precuvlintare: Sibiu i-lea Martie, 186o. Andreiu m. p. Tom. I.
Cap. XII. Veacul al zecelea. nerea I. Despre starea bisericeasc L-
tirea Bisericei lui Hs. la Poloni, Ungaria, Transilvania, Rusia. (p. 371)
Tom II. Cap. II. Despre Biserica ortodox raskitean. din Ardeal.
B. Acad. Rom. Bucureti. II. 1o4476 i alte exemplare.

1769 Pest 1860


Munkcs multja s jelene Magyarorszg trtnetben. Irta
TAB6Dv Jzsef. [Trecutul i prezentul oraplui Munkks in istoria
Ungarieil
Pest, 186o. Ny. Winkler. In 8 pag. 169.
Prefata : Pesten 186o, tavaszut6 I.
Din cuprins : Bogdan i Drago. (p. 1o.)
Muz. Ard. Cluj 47738 i alte exemplare.

1770 Bruxelles 1860


La Hongrie devant l' Europe / Les institutions nationales
et constitutionnelles de la Hongrie et leur violation.
Bruxelles, 186o. Fr. van Meenen et Ci.` In 8 mic pag. 199.
Din cuprins : Les communes hongroises en Moldavie. (p. 88)
La littrature. En 1855 ont paru en Hongrie en langue ruthne
6 volumes, en slovaque 7, en valaque ro, en serbe 20, en croate 30,
en allemande 57, ensemble 13o; en langue magyare 520 volumes. (p. 175)
Autorul anonim : J. LUDVIGH.
Mus. Nat. Budapest. Hung. h. 2587 k3 .1 alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
136 No. 1771-1773 fr136o

1860 Paris 1771

La Hongrie et la crise europenne par J. E. HORN.


Paris, 1860. Imprimerie de L. Tinterlin et Ce. In 8 pag. 31.
Prefata: Paris, ce 16 mai 186o.
In cuprins se arata nedrepttile comise de Austria contra Un-
gariei, pomenindu-se si de incidentele acesteia cu Romanii din Tran-
silvania.
B. Acad. Rom. Bucuresti 3o54i alte exemplare.

1860 Pest 1772

A magyar elem s ellenesei. Irta FANYES Elek. [Elementul


maghiar i. dusmanii lui.1
Pest, 186o.- Nyomatott Wodianer F.-nl. In 8 pag. 46.
Prefala: Pest, aug. 12. 186o.
Autorul polemizand cu o parte a ziaristicei germane, arata pe
baza statisticii cu date numerice ca' elementul maghiar e preponde-
rant in Ungaria atat in numr cat i in proprietate urban i rurala
cum si in literatura. Interesant e si faptul c locuitorii din Bihor si
Maramures stint nemesi unguri vorbind romaneste, in asa masura.
locuitorii romani din Maramures au cerat dela Guvern printr'o peti-
tie iscalit de 16550 proprietari ca crile funduare O. fie conduse in
limba ungara. (p. 26-26)
Bibl. Univ. Cluj 149092 i alte exemplare.

1860 Sibiu 1773

Reisebilder aus Siebenbiirgen. Herausgegeben von Johann


Michael SALZER.
Hermannstadt, 186o. Steinhaussen. In 8 pag. Vm 1 390.
Pr*fa: Mediasch am 31. Wonnemonat 186o.
Din cuprins: X. Die Alpe Butschetsch und das Kloster Skit
la Jalomitza. (p. 159-186) XIV. Ein moldauisches Dorf Grezieht.1
(p. 222) XIX. Von Bistritz iiber den Strimbul nach Rodna. (p. 268
273) XX. Ollt-Szent-Gyrgy. (p. 274-278) XXI. Alt-Rodna. a. Die
Bader Rodnas. b. Der Ort Alt-Rodna. c. Das Bergwerk Rodna.
d. Besteigung der Alpe Kuhhorn." (p. 279-324) XXII. Von Alt-Rodna
iiber Naszed nach Bistritz. Nasz6d. Rin siebenbiirgischer Jahrmarkt.
(P. 325-331.)
Observam cd in capitolul X de mai sus se alb.' o descriere
foarte frumoasa a colibasilor romani (p. 162-163) cari traesc pe granita
tarii ; si o paralela intre Romani i Sasi. (p. DO)
Cfr. Iorga : Istoria Romanilor prin calatori vol. IV p. 165-166.
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 35455 si alte exemplare.
Greit tn loc de : Grentiegti.

www.dacoromanica.ro
186o) No. 1774-1776 137

1774 Pest 1860


Szigeti Album Kiadtak SZILAGYI Istvn s P. SZATHMARY
Kam1y. [Albumul Sighetului.]
Pest, MDCCCLX. (Werfer Krolynal, Pest.) In 40foi 3 si 324.
Din cuprins: Az erdei vad. (Petru pastorul de capre din padure.)
Nuvela de Vadnai Kroly (p. 139-174) despre Romanii din Saliste
cu dragostea lui Petru si a Anitei, care slujea la Gavril. Donciu.
Este o bucat minunat., incepand cu cuvintele : Iubiipopoa-
rele urmate de declaratia autorului c iubeste numai popoarele retrase in
munti ; oameni adanciti in dorul vremurilor trecute, intreaga lor istorie
moderna fiind scris in doinele triste, adevarate creatii poetice.
Muz. Ard. Cluj 94812 i alte exemplare.

1775 Pest 1860

sis
Szegny gazdagok. Regny. Irta J6KAI Mr. Vol. IIV.
[ Sarmanii bogati.]
Pest, 186o. Emich Gustav nyomdja. In 8-vo.
Cuprinde povestea familiei Lapussa din Hunedoara, plin de
-tipuri i evenimente romanesti.
Cartea are chiar doul capitole intregi romanesti : Iuon Tare (Az
er6s Juon) i Targul de fete dela Mina (A geinai leanyvsr) si for-
meaza una din operele cele mai de frunte ale marelui romancier un-
gur, cu tipuri i intamplri adevarate, cci se zice ca figura ba-
ronului Hatszegi e inatisat dupa. un Nopcsa, din Hunedoara, care
familie se tine de hassle romana.
Romanul a aprut sub titlul de Sarmanii bogati" in tradu-
cerea lui A. Stoika Clotoceanu la Bucuresti, in 1933. (Colectia celor
15 lei vol. 44.)
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.
1776 Bueurest1 1860
Lonovics-Hollsy Cornelihoz. Junius 13-kcin 186o. Buka-
restben. I Doamnei Cornelia Hollosy Lonovici. 13/1 Juni 1860
Bukuresti.
Foaie volanta cuprinzand o poezie ungureasc si alta roma-
neasc (Cu litere latine) despre celebra cantreat de opera a sta-
giunei migare, de 12 strofe, dintre cari prima sung astfel :
Mennyei milvszet Stela intre stelle
Hajnali csillaga Cea mal radisfi,
Krtinkbd1 eltiinvn Intre filomelle
Arczod hol ragyoga ? Mal armonis&
Tiparitura a fost distribuita cu prilejul reprezentatiei societatii
migare de opera' in Teatrul National din Bucuresti.
Bibl. Univ. Budapest. Miscellanea in 8 162 No. 8.

www.dacoromanica.ro
x38 No. 1777-1779 [186o-

1860 Pest 1777

Codex diplomaticus Arpadianus continuatus. / Arpdkori


okmnytr. A M. Tud. Akademia Trt. Bizottmnya megbizsbl
kzz teszi WENZEL Gusztv, m. akad. rendes tag. Vol. I XII.
Pest, 186o 1874. (Emich Gusztv magyar Akad. nyom-
dsz.) In 8-vo (Monumenta. Hungariae Historica. Diplomataria..
Vol. VI XIII, XVII, XVIII, XX si XXII.)
Prelafa: Pest, Julius kezdetn 186o.
Aceast publicatiune monumental, formnd conform tit-
lului ei continuarea Codicelui Fejr (pornit in 1829 i descris sub.
122o) cuprinde 3917 documente din epoca dinastiei Arpd, adic dintre
anii 1001-1301 tiprite in mare parte depe originale, iar cele slavone
evreesti insotite Cu traducere ungar.
Publicatiunea cuprinde fireste multe documente si am5.-
nunte privitoare la Romni. Rezumatul acestora va fi dat in par-
tea III a Bibliografiei de fa:VA.
Muz. Ard. Cluj 104944 alte exemplare.

1860 Paris 1778

Libert et nationalit. Par J. E. HORN.


Paris, 1860. Impr. L. Tinterlin & Co. In 80 pag. vr si 32.
Prelala: Paris, ce 25 juillet 186o.
Studiu scris contra Austriei, pe titlul cArtii cu urmtoarele rn-
duri : ....L'Autriche offre l'unique exemple d'un gouvernement qui
confisque 6. la fois et la libert et la nationalit... Sa ruine est pro-
chaine ; comptez-y I" (M. de Vincke, membre du parlement de Prusse ;
discours du 4 mai 1860.)
Bibl. BrAtianu. Bucuresti. Col. BrAtianu-Sturza LIX No. I.

1860 Sibiu 177g

Zenffittift tuobu4 bie Zitte ber 9lomanen be i3 orientatif*tt


Iaubei0 in DefierreicE) um erfterfung *et aitetropoiie au bem We.
ficWoutifte bet Stiroteniatungen 6efett,#et itb. Zem f. f. Ilinifferium
fiir Sturtu4 nub lInterrict iiberrei t 1851 von 9Inbrea are0errn von
SCHAGUNA, Zird)of ber gr. orientatif*n .ir* in Siebenbiirgen.
t.etmannitabt, 186o. Webrudt in bet Ziiibefan;Zroderei. In 8pag. 94-

Cuprinsul : Vezi la editia romn de sub Nr. I780.


B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 63147 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
iS6o) No. 1780z782

1780 Sibiu 186D

Memorialii, prin care se lmureste cererea Romnilor de


Religiunea resariteana in Austriea pentru restaurarea Mitropolid
lorii din punctil de vedere a Ss. Canoane. Astemutii c. r. Mini-
steritt pentru Cult i Instructiune 1851. de Andreifi Baron de
AGUNA Episcopulil Bisericei gr. regritene in Ardeal.
186o. In Tip. diecezana. In 8 pag. 23. (Cu cirilice.)
Cuprinde : Drepturile pe cari le au Romnii de religie cretina
ortodoxa din Transilvania de a cere imparatului restaurarea mitro-
poliei lor.
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 104225 i alte exemplare.

1781 Wien 1860


Zie praen nub Nationatittenfrage in Defterreicr). Zon einem
ROMANEN.
Vien, 1860. Zruor on Carl Oerotb't e4n. In 8 pag. 46.
Pe ultima pagina: Wien, im Juli 186o.
Cuprinsul : Betrachtungen. I. Vom modernen philosophischen
Standpuncte. (p. 3) II. Vom modernen politischen Stndpuncte.. (p. 9)
Vom Standpuncte des modernen Rechts-Verhltnisses. (p. 13)
Vom Standpuncte der massgebenden modemen Staats-Riick-
sichten. (p. 18) V. Vora Standpuncte der praktischen Anwendbarkeit
der modernen Postulate der Nationalitaten. (p. 25) Anhangs-Capitel.
Vom Standpuncte der modemen ungarischen Bestrebungen. (p. 30-46)
Pe verso titlului se afla un motto al lu Arndt si unul al lui
Virg Benedek i anume : Wer die Muttersprache hintansetzt, der
raubt seinem Geste alle Energie und Erhabenheit mid wird ein schaler
Alltagsmensch." Sziviink csak anyank ajakin lel mzet.
Autorul brosurii este Andrei MOCSONYI.
Mai observara ca exist i exemplare cu nota Zweite Auf-
lage" tot din 186o.
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 43145 si afte exemplare.
1 Romaneste : mima noastrl gAseste miere numai pe buzele mamei noastre.

1782 Bruxelles 1860


La Hongrie et les Slaves.
Bruxelles, 186o. A. Lacroix, Van Meenen et Cae. In 8 mic.
Din cuprins : La d6sunion jete entre les orthodoxes Serbes et
Roumains. (p. 109-11o)
Autorul anonim : J. LUDVIGH.
Bibl. Bratianu. Bucuresti 10962/4 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
140 No. 1783-1786 (186o

1860 Bruxelles 1783


La Hongrie et la germanisation autrichienne.
Bruxelles, 186o. Fr. van Meenen et Cl.e In 80 mic pag. 70.
Din cuPrins : Les Valaques ou Rournains. (p. 29-30)
Autorul nenumit : Jean LUDVIGH ex-scretaire de la Dite de
Hongrie.
Bibl. Brtianu. Bucuresti 10962/3 I alte exemplare.

1860 Wien 1784


Donau-Sagen vom Ursprung bis zur Miindung des Stromes.
Ein poetisches Pilgerbuch herausgegeben von Ludwig FOGLAR.
Wien, 1860. (L. C. Zamarski & C. Dittmarsch.) In 8 pag. 342.
Din cuprins : Topografischer Anhang. Scurt descriere a loca-
littilor : Giurgiu, Silistra, Turtucaia, BrAila, Galati si Sulina. (p. 337)
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare..

1860 Wien 1785


Caus'a limbelor si natiunalitatilor in Austri'a. Pertrap7
tata de unu ROMANU.
Vienn'a 186o. Cu tipariul Mechitaristilor. In 8 pag. peste
vi si 87. (Titlul cu litere latine, textul Cu cirilice.) Pe contrafoliu
cu un motto al poetului ungur Virg Sziviink csak anyank
ajakin lel mzet.
Pref (-0 : Viena in Septemvre 1860.
E scris impotriva brosurii in limba german, din condei ro-
mn, ce pertrapt cestiunea limbelor i nationalittilor in Austria"
dat publicittii de tipografia fiului Gerold in Viena, in ziva de 17/29
August 1860. (p. 7-20) V. B.
Autorul nenumit este Vincent BABE.
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 103230 i alte exemplare.

1860 Sibiu 1786


Die romanische Amtssprache. Ein Compendium der roma-
nischen. Sprachlehre, mit einer Sammlung der im mtlichen Ver-
kehre am hufigsten vorkommenden Ausdriicke. Von J. FUSCARIU,
Bezirks-Vorsteher,
Hermannstadt, 186o. Gedruckt in der Dizesan-Druckerei.
In 8 pag. \rill i io8.
Prefala : Unter-Venezia im Oktober 1860.
Are si o editie din 1864.
Muz. Ard. Cluj 119996 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
186o] No. 1787-1789 141

1787 Sibiu 1860

Actele Soboare/or Bisericei greco-rsaritene din Ardeal din


anii 1850 si 1860.
tiparit in Tipografia diecesana. In 8 pag. 132.
Cuprinsui Inainte de discutarea programului soboarelor se
face si un istoric al crestinismului la Romini, Unguri... Multi Isto-
riografi adevereaza, ca Tara ungureasca ar fi fost intorsa d'Ira legea
crestineasca' intAiu prin Preoti grecesti, apoi preoti latini." (p. 9)
Bibl. Bratianu. Bucuresti 111373 i alte exemplare.

1788 Milano 1860

Progetto di organizzazione politica dell:Ungheria. La que-


stione della nazionalita presa in considerazione da Luigi KOS-
SUTH a Kuteya. Con prefazione del colonello Stefano Tr r.
Milano, 1860. Tipografia Guglielmini. In 8 mic pag. 40.
La questione della nazionalia presa in consideratione da Luigi
KOSSUTH a Kuteya. Con prefazione del colonnello Stefano T r r.
Milano, 186o. Tipografia Guglielmini. In 80 mic pag. 40.
Cuprinde studiul lui Kossuth (scris in pribegia sa din Asia-Mica
in anul 1850) despre chestiunea nationalitatii, mai cu seam. din
Ardeal (p. 38-39) in care conclude ca introducandu-se sufragiul
universal, egalitatea drepturlor, autonoma (self-govemement) in co-
mune si comitate Cu reprezentanta in parlament, Roma.nii vor sustine
in interesul lor propriu unirea Ardealului Cu Ungaria, decretata
la 1848.
Mus. Nat. Budapest. Hung. h. 3273 a.

1789 Pest 1860

Programm a nemzetisg s a nemzetisgek trgyban. Irta


Mo CSARY Laj os .
Pest, 186o. Nyom. Wodianer F.-nl. In 4 pag. II i 116.
Prefata : Andornakon November 5.
Autorul i expune pareri/e cum ar trebui s se poarte Ungurii
guvernul ungar fat" de nationalitati, a caror emancipare e inevi-
tabil. Cunoscand bine si Ardealul, vorbeste cu intelegere despre Ro-
mani, zicand ca au deplina dreptate cand cer A' fie primiti ca a patra
natiune ; dar criticand cu cuvinte aspre politica ungar, Mocsary nu
era popular nici ca deputat, nici ca scriitor.
Muz. Ard. Cluj 90897 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
142 No. 1790-1793 [1860

1860 Wien 1790

@in britberficb ernfteZ Sort an ben Pesti Nap16" unb bie


Clgeicgefinnten im Ungarfanbe. Q3on I. SEVERU.
sien, 186o. Zrucf pon %art gerotb'2. e4n. In 8 pag. 16.
La steirqit : Wien, am 1. Dccember 186o.
Cuprinde o polemiCal cu ziarul Pesti Nap16" in care se arat :
cum trebuie privit chestiunea nationalittilor in Ungaria mai ales
a natiunei romane precum i tendintele de maghiarizare ale sta-
tului ungar.
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 102223 i alte exemplare.

1860 Wien 1791

Zie Tetition ber glomanen Eiebenbiirget0, iiberreicbt r. tai4.


fin.2fuorto1. 9flajefteit in ber 9lubiena am io. Zecember 186o.
Colophon : 8ultbruderei uon tart Soljn in Sien. In 8

mic pag. 15. (Foaia de titlu numai pe copert.)


Cuprinsul : Romnii din Transilvania, arltnd aportul lor pentru
prosperarea monarhiei precum i loialitatea lor fat de coroan., so-
licit de drepturi pe acelas picior de egalitate cu Ungurii
Germanii.
Bibl. Bratianu. Bucuresti 110763 i alte exemplare.

1860 Bra*ov 1792

Petitiunea Romlniloru din Transilvania cotr Imperatu la


lo Decemvrie 186o.
Brasov. In 120 pag. 16.
Traducere din limba germana a editiei de mai sus.
I arcu p. 89. Cresterea colectiunilor Acad. Rom. 1913 p. 148.

1860 Kogice 1793

Foederlt Hunnia vagy a nemietek egyesilise. Irt.


Gr. KAROLYI Ede. [Hunnia unit ori unirea neamurilor.]
Kassn, 186o. Nyom. Werfer Krolnl. In 80 pag. 18.
Vorbeste despre o confederatiune liberar a nationaliatilor Un-
zariei, in care numai limba de stat ar fi cea maghiar.
Bibl. Univ. Cluj 57164 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
a36o] No. 1794-1796 143

1794/5 Pest 1860


Magyarorszg statistikai, birtokviszonyi s topographiai
szempontb61... Kszitette FANYES Elek. [Ungaria din punct de
vedere statistic, economic i topografic.]
Pest, 186. Engel, Mandell s Walzel tulajdona. In 8 pag.62o.
Din cuprins : 3. Bihorul sudic (p. 163-302) 5. Bihorul nordic
(I). 391-478)
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1796 Wien 1860


Die Bischfliche Klosterkirche bei Kurtea d'Argyisch in
-der Walachei. Von Ludwig REISSENBERGER. Mit IV Tafeln
und XXV Holzschnitten.
Wien, 186o. Aus der Kaiserlich-Kniglichen Hof- und
Staatsdruckerei. In 4 mare pag. 48. (Besonderer Abdruck : aus
dem IV. Bande des Jahrbuches der K. K. Central-Commission
zur Erforschung und Erhaltung der Baudenkmale.)
Cuprinsul : A. Allgemeine Darstellung. B. Beschreibung der
Klosterkirche. A. Grundriss. (Taf. I.) B. Das Innere. (Tal. II.)
C. Das Aussere. (Tal. III. u. IV.) C. Geschichtliches. A. Baugeschichte.
B. Sptere Schicksale der Kirche und des Klosters. C. Geschicht-
fiches iiber das Stdtchen Argyisch. D. Die iibrigen Klostergebude.
Zahl, Beschftigung, Kleidung und Lebensart der Mnche ; Haushalt,
Bibliothek, Seminarium. E. Anhang.
Anexat se publica inscriptiunile slavone din biseria, traduse
latineste de Prof. Franz Miklosich si cele romnesti traduse nemteste
de Schulrath Dr Wassitsch din Sibiu. (p. 43-48) Cea mai veche din
aceste inscriptii e aceea a lui Neagoe-Voda Basarab din 1521 (7029)
apoi a lui Radu-Voda in care spune c zidirea bisericii inceputa
de Neagoe a fost ispravita de dnsul pe vremea egumenului Kyr
Georgie la 18 Septemvire 1527=7035. Dintre celelalte cinci romnesti
-cea mai valoroasa e pomelnicul lui Serban-Vod Cantacuzino din 1682
(7190) i cea mai noua, una dela 1804.
Buctratiunile in xilografie reprezentnd materialul ornamental
al bisericei au fost executate dupd fotografiile fcute in timpul ocupa-
tiunii auFtriace (1854-56) din ordinul generalului Coronini. (p. 28)
B. Acad. Rom. Bucuresti. S. 4384 i alte exemplare.
1860 Wien 1797
relelet Br6 Kemny Gbor nhny szavra Br6 E0TvOS
Jzseft61. [126spuns la cateva cuvinte ale baronului G. K.]
Pest, 186o. Rth Mr. (Bcsben, nyomatott Jacob s Holz-
hausennl.) In 8 pag. 41.

www.dacoromanica.ro
144 No. 1797-1800 [186o.

Este un raspuns la o brosura a baronului Kemny cu multe


observatiuni foarte liberale si democratice despre chestiunea natio-
nalittilor care domina opiniunea publica in Ungaria in acesti ani de
renastere.
Muz. Ard. Cluj 94179 i alte exemplare.

(1860) Pest 1798


Bilder aus Ungarn.
Pest. Homynszky et Hummel. (In xilografie.) In 4pag. 160.
Din cuprins : Volkstrachten in Siebenbiirgen. (p. 146-151)
Despre Romani (p. 149-150) cu o xilograBe : Die Walachin. (p. 150)
O alta xilografie (p. 137) reprezinta in compozitia unui peisaj cele.
patru natiuni din Ardeal, dela stanga la dreapta astfel : Familie ro7
Juana., saseasca, ungara i secuiasca.
Muz. Ard. Cluj 50030 i alte exemplare.

(1860) Leipzig 1799

Bilder Album aus Ungarn. Taschenbuch mit 18 Stahlsti-


chen nach Zeichnungen von. N. v. BARABAS.
Leipzig. C. A. Haendel. In 8 pag. 68 i 18 tabele.
Din cuprins : Ein siebenbiirgisches Madchen. (Cu text pe
p. 43-44) Der wallachische Weinhiiter. (Cu text pe p. 55-56). Am
reprodus ambele in studiul meu citat despre pictorul Barabas
Romanii.
Aceste stampe au aparut la inceput in trei fascicule sub
titlul Der Bildersaal" care pe urma si-au schimbat titlul, fiind re-
unite in volumas.
Muz. Ard. Cluj 34643 si alte exemplare.

1861 Pest 1800

Emlklap az 1860 vb61. [Pagini comemorative din anul


186o.]
Pest, 1861. Ny. Landerer s Heckenastnl. In 2 mare
pag. 15-20. (Anexat ziarului Vasarnapi Ujsg" dela 6 Ia-
nuarie 1861.)
Cuprinde poezia Apel Sz6zat" a lui Mihai VOROSMARTY
tradusa in zece limbi i intre ele 0 pe romaneste (de Dr. Pr.) cu ur-
matoare prima strof :
Fii credincios Magiare catra patria ta,
Unde esti nascut, leganat, crescut
care va fi odat l mormfintul tau.
Muz. Ard. Cluj 76954 0 alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
i861] No. 18o1-18o2 145

1801 Leipzig 1861

Geschichte des Temeser Banats. Von. Leonhard BOHAI.


Vol. III.
Leipzig, 186i. Verlag von Otto Wigand. In 8 pag. XVI i
415+324. Cu o ha.rt a Banatului si 13 ilustratiuni, anexate.
Prefala : Weisskirchen, im August 186o.
Cuprinde istoria Banatului in 8 capitole, lar in vol. II descrierea
Banatului, in io capitole, din cari relevam urmatoarele : Vol. I.
Griechisch-nicht-unirte Bischfe von Temesvr. (p. 413) Griechisch-
nicht-unirte Bischfe von Werschetz. (p. 414) Griechischkatholi-
scher Bischof von Lugos. (p. 414) Vol. II. Einiges von einer Gat-
tung schdlichen Insekten, die man Kolumbaczer Miicken nennt,
welche im Banat, Serbien und der Walachei unter dem Viehe manch-
mal sehr grossen Schaden anrichten. (Cap. 8) Ueber die verschie-
denen Nationen, die im Banate wohnen : Walachen (p. 195 223)
in care ni se infltiseaza viata Romnilor ban'ateni cu obiceiurile,
datinile 0 superstitiile lor 0 cu multe observatii pretioase.
Anexat : Eine Scene, wo ein Walach seine Tochter und ihren
Entfiihrer verflucht und sie fortjagt. Ilustratiune : (Vol. IItab. II)
Lith. Anst. von J. G. Bach. Leipzig.
Se afirm ea' are si un Atlas zur Geschichte des Temescher
Bangs pe care ins nu 1-ara vazut.
Cfr. editia ungar adogit din 1867 sub No. 2001.
Muz. Ard. Cluj 188933 si alte exemplare.

1802 Sighetul Marmatiei 1861

Saji M n Jzsef 6 Mltsgnak Mramaros megye f6ispAni


szkbe 1860. vi December 13-ik napju lett beiktatsa alkal-
mval, s ezen iinneplyt megel6z6leg tartott beszdek. / A tiszta
javedelem a Mdramaros megyei bizottmdny 1860. hi II % szmu
hatdrozata szerint a Szigeten feldllitand g. Cath. romn tanit6i
kpezde javdra fordittatik. [Discursurile rostite inainte si cu pri-
lejul inaugurkii fispanului comitatului Maramure Iosif Man.
Venitul e destinat preparandiei gr. cat. romne proiectate in
Sighet.]
M. Sziget, 1861. A kincstri nyomdb61. In 4 pag. 16.
Intre oratorii ale caror discursuri sunt tiparite in broura, ur-
matorii sunt Romani Petru Anderco, vicar episcopesc gr. cat. Ga-
briel Mihly, fost fispan si Alexandru Seregly, protopop gr. cat., ca
si insusi sarbAtoritul fispan, care e de vit romn.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvAnyok.
Bibl. vol. III. 10

www.dacoromanica.ro
146 No. 1803-1805 [1861

1861 Cluj 1803

Utazs keleten. Irta ORBAN Balzs. Vol. IVI. [Clatorie


in Orient.]
Kolozsvr, 1861. Az ev. ref. ftanoda betiiivel. In 8-vo.
Prelata : Lengyelfalva, jan. 1-n, 1861.
CuPrinde descrierea amnuntita a ceior vazute in Orient de
autor (Secui-nemes din Ardeal) care isi incepuse calatoria la 20 A-
prilie 1846 mergand dela Brasov la Galati. Evenimentele razboinice
ale anilor 1848-49 l-au aflat ins la Constantinopol, de unde s'a in-
tors in Ardeal numai in luna Noemvrie 1859 prin Sulina i Tara-Ro-
maneasca, despre care vorbeste pe larg in primul i ultimul volum,
cu multe amanunte interesante, notate poate intaia oara de dansul.
Iat-le: Bucieciul. Valea Prahovei. Campina. Ocnele de sare dela
Telega. Ploesti. Mizil. Ciugaiata. Brila. Galai. Tulcea. Sulina. (Vol. I
p. 3-28) Sulina. Insula Serpilor. Capul Kalakri. Delta Dunarii. Tulcea.
Ismail. Braila. Buzu. Hanul Singur. Colonii secuiesti. Ploesti. Breaza.
Uret. Ploita. Mnastirea dela Predeal. (Vol. II. p. 112-135)
Muz. Ard. Cluj 62490 i alte exemplare.

1861 Wien 1804

Descrierea Monarhiei i a tuturoru teriloru din Imperiul


Austriei, de Ludovicu cavaleru de HEUFLER. Pentru Gimnasie
scole reali inferiori. Tradusa de D". Joanu Maio r.
Viena, 1861. In c. r, editoria de cazti scolastice. Tipografia
Mehitaristiloru in Viena. (Cu &Hice.) In 80 pag. XVI si 442.
Din cuprins Sepciunea V. Tenle Carpatiloru. Capu I. Ungaria.
(p. 314-367) II. Voivodatul Serbic i Banatul timisan cu confiniul
militare banato-serbic. (p. 367-385) III. Marele principat Ardealul.
(P. 385-405)
Cartea didactica s'a folosit multi ani in colile romanesti din
Ungaria, din ordinul guvemului austriac.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1861 Pest 1805


Erdly trtnete 1848 49-ben. Irta K5vARI Laszl. [Istoria
Ardealului in 1848 49.]
Pest, 1861. Emich Gusztv sajtja. In 8 pag. 279.
Cuprinde istoria Ardealului din vremea razboiului pentru inde-
pendent.', cu multe amanunte despre Romani i urmatoarele capi-
tole speciale despre ei : 1848. Organizarea i tendintele Romanilor.
(p. 107-119) 1849. Romanii i Urban. (p. 189-195) Muntii si ase-
diul Albaiuliei. (p. 224-234)
Muz. Ard. Cluj 143412 1 alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
i8611 No. 1806-18o8 147

1806 Cluj 1861

Okmnytr az 1848-9-ki erdlyi esemnyekhez. Ossze-


gyjt Kf5vARI Lszl. [Diplomatar la evenimentele ardelene
dela 1848-9.]
Kolozsvrtt, 2.11DCCCLXI. (Gmn Jnosnl.) In 8 pag. 204.
CuPrinde 114 acte i proclamatii din cei doi ani ai razboiului
intre ele multe privitoare la Romni ori scrise de ei. (Vezi rezu-
matul lor in partea III a acestei Bibliografii.)
B. Acad. Rom. Bucurqti. S. 2737 0 alte exemplare.

1807 Wien 1861

Honegysg. Irta 1846-banbr KEMANY Dnes. Htrahagyott


nraveibl szveszedte s kiadja b. Kemny Gbor. [Unitatea
patriei.]
Kolozsvr, 1861. Demjn Lsz16 bizomnya. (Bcsben, ny.
Iacob s Holzhausen-nl.) In 8 pag. X 0 6o.
Autorul vorbind despre evenimentele dela 1848-49 spune
Ronanul depe pmntul Ungurilor din Ardeal ca iobag e lene 0 in
<consecint srac, dar pe teritorul Sa0lor silitor 0 de treab, bucuran-
du-se de multe libertti, cu mare indeletnicire pentm carte, negus-
torie i meteuguri 0 de o viat moral bun, supt influenta bine-
aatoare a Sa0lor cu cari tr.'iqte impreun.
Motivul conduator al brourii este ea chestiunea limbei 0 a na-
tionalittii nu se poate rezolva cu sila i Ardealul nu se va ridica din
stare& de colonie de eat numai prin unuirea sa cu Ungaria.
Muz. Ard. Cluj 110478 i alte exmplare.

4808 Praha 1861

2agb. unb Reifeftimen au4 Myatt, Siebenbiirgen, TOnten unb


ber Eofbau. Ton Werbinanb 're0eri. von WIEDERSPERG.
$rag, 1861. (Zrud bet Sta0. (ersabef.) In 80 mic pag. 83.
Din cuprin3 : Die obere Theiss. (p. I-4) Eine Luchsjagd in
der Marmaros. (p. 8-15) Brenjagd in Siebenbiirgen. (p. 16-19)
Brenjagd in der Romanen-Banater-Grenze. (p. 20-24) Brenjagd in
der' Moldau. (p. 41-47)
Autorul nu e Ungur, dar fiind forestier mult timp in Ungaria,
am mentionat chticica cu descrieri frumoase, chiar i pentru motivul
c e foarte rar5..
Mus. Nat. Budapest. It. 1243 f.

www.dacoromanica.ro
No. 1809-1810 [1861

1861 Oradea 180


,
Orthodox hitva1l6k
ORTHODOX HlTVALLOK
imakonyve, vagy a
gorog synopsis ma
gyarja; '" forditotta
gorogriil POPOVICS
VAGY
Janos, g. n. e. lelkesz,
Karczagon 1861.
A GOROG SYNOPSIS MAGYARJA;
[Carte de rug-
alELY TAnTAL:AZ ciune ortodox sau

ltlNDEN ALKALMI IMKAT ES KONY0RGEsEn:ET


; Synopsisul grecn un
llO.TRT A. KELETI EGYHZ RENDSZEREN; 8ZAz gurete care cuprinde
l:VHE SZOLO HUSVETI TnWATOT. Ea FUG- rugciuni i meditaii
GELf:1rUL: KERESZTYENI UTMUTATAsT. . ocazionale, calendar


dup sistemul Bise
ricii orientale; tabela
oOaooB01.
de Pati pe o sut de
FOIll>ITOTTA

POPOVICS .JA.NOS, ani i ca adaos:


g. n. c. lelkC8z, o ndrumare creti
K3rciagoD 1861 . neasc. Tradus depe
grecete de Ion Popo
vics preot g. neunit.]
Nagy-Varad, 1861.
HA&YV1lAD, Tichy Alajos nyom
TICHY ALAJOS NYOMTATSA 186.1. tatasa.

In 8 mic pag. XVI i 333 + 5 foi cu lista abonailor_

Cuprinde traducerea Sinopsisului grecesc (cu 36 rugciuni pentru


toate zilele i srbtorile anului) traduse pe seama numeroi lor orto
doci din Ungaria, cari-dup experiena autorului-citesc srbete,
romnete ori grecete, dar nu mai neleg bine limba matern, cum
sunt i credincioii si din Karczag, n mijlocul Cumaniei ungare, unde
se vorbete numai ungurete.

Mus. Nat. Budapest. Mor. 4698.

1861 Papa 1810

Magyarorszag tortene1me kiilonos tekintettel a jogfejlesre....


irta BOCSOR Istvan tanar. [Istoria Ungariei cu privite la des
yoltarea dreptului.]
Pap a n, 1861-1869. A reform. fOiskola betiiive1. Magda L.
alt al. In 8 pag. V i I8I2+XII.

www.dacoromanica.ro
186r] No. 1811-1813 149

Autorul expune pe larg toate raporturile din trecut ale Ungurilor


cu Romnii i Arile romne.
Anexat harta Ungariei, inftiO.nd itrile romne impreun. cu
Basarabia, in litografie.
Muz. Ard. Cluj 30561 0 alte exemplare.

1811 Cluj 1861


Tredk egy menekiilt napljbl. Regnyes korrajz. Irta
HARAY Viktor. [Din ziarul unui pribeag. Istorie romantic5..1
Kolozsvrtt, 1861. Kiadja Demjn Lszl. In 8 mic pag. 212.
Cuprinde amintirile autorului din 1848/9, cAnd a fost soldat
In serviciul comisarului regal, contele Alexandru Teleki i apoi ofiter
in alte regimente migare in lupt cu Romnii in prtile Chioarului
(Kvar) 0 Baia-Mare (NagybAnya) precum i prin Ardeal ; cu multe
{late necunoscute aiurea. (p. 7-134) Aya: Batlia din 2 Noemvrie
1848 cu Romnii de supt comanda locotenentului Dimbul la SzakAllos-
falva. (p. 23-27) Cum a mntuit autorul pe popa Dragomir din Ulm*
de moarte. Actiunea pacificAtoare a caporalului Vasile Buteanu.
(p. 38-42) Romnii din Alpart.. (p. 72-76)
Are 0 o editie de titlu din 1864.
Muz. Ard. Cluj 40578 f alte exemplare.

1812 Braov 1861


Protocoluhl edintelorii conferintei nationale romne.sti ti-
nute din 1/13 pAn' in 4/16 Ianuariu 1861 la Sibiu sub prese-
dinta a doi Arhip.stori romnesti din Transilvania cu aclusele
sale si cu unu comentariu.
Brasovu, 1861. Editoru G. Baritu. Provzetori Rmer & Kam-
ner. In 8 pag. 91 si 3 foi cu o bibliografie a artilor din Brasov.
Cuprinde o dare de seamg amnuntit a tuturor manifest5.-
-rilor adundrii dela Sibiu, impreun cu mai multe memorii 0 circulare
redactate cu acea ocazie in vederea unor revendiOri de ordin national
pe cari le cereau dela Unguri.
B. Acad. Rom. BucurWi. A. 9932 0 alte exemplare.

1813 Sibiu 1861


Zarcr)enibbrterbuc bet romeiniKen unb beutr*n era* von
E. PETRI Professor. / Vocabular portativ romnesc-nemtesc
nemtesc-romnesc. Vol. III.
ermanuflabtSibiu, 1861-1863. In tipografia lui Georgie de
Rlosius. In 8 mic pag. III0 516+568. (Cu semicirilice.)
Prefala : Sibiu 1. Fevruarie 1861.
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 13490 si 42963 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
150 No. 1814-1817 [186 t

1861 Pest 1814

Szkely-kiirt. Kltemnyek THALY KlmntI51. [Bucium


secuesc.]
Pest, 186i. Nyomatott Gyurin. Jzsefnl. In 8 mic pag. igo.
Pre/ala : Pest, febr. i. 1861.
Din cuprins : Moldovban. (Aug. 25-n 1860. p. 148-150)
Poezie alegorid despre aerul liber" din Moldova (in confruntare cu
aerul absolutist din Ardeal) scris.' cu prilejul unei excursii in Moldova.
Mus. Nat. Budapest. P. o. hung. 1457 b. Muz. Ard. Cluj
144464 cu alt foaie de titlu.

1861 Pest 1816

Trtnelmi adattr az 1848-Id s 1849-ki magyar hadj-


ratb61. Kiadja s szerkeszti VAHOT Imre. [Magazin istoric din
rg.zboiul ungar dela 1848 si 18491
Pest, 1861. Emich Gusztv nyomdja. In 8 mic pag. 167.
Din cuprins : Campania generalului Bem in Ardeal, cu multe
amnunte despre btaliile cu Romnii. De Dr. Stummer Gyrgy.
(p. 66-75)
Mus. Nat. Budapest. Hung. h. 6363 f.

1861 Sibiu 1816

Zie Staritburger donferenb am ii. unb 12. aebruar 1861, 43roz


torea unb 91eben.
ermannflabt, 1E61. Ton 2eobor eteid,auffen. In 8 pag. 74-
(Fr foaie de titlu.)
Din cuprins : Vortrag in rumnischer Sprache Sr. Exc. Metro-
polit Sterka Sulutz. (p. 22-25) Rede des Bischofs Schaguna in roma-
nischer Sprache, dann aber unaufgefordert in ungarischer Sprache.
(p. 64-65)
B. Acad. Rom. Bucuresti 3283 si alte exemplare.

1861 Bra*ov 1817

Cuventarea Escelentiei S'a/e Domnului Alecsandru STERCA


SIULUTIU Archiepiscopu si Mitropolitu de Alba Iulia alu Roma-
niloru de confesiunea gr. catolica unita din Transilvania ... tie-
nuta in conferentiele regnicolare din Alba Iulia in xr. Februarie 186/.
Brasiovu, 1861. Cu tipariulu lui Ioane Gtt. In 8 mic pag. 26.
Muzeul tarli Nsudului. N'A s

www.dacoromanica.ro
18611 No. 1818-1820 151

1818 Cluj 1861

Erdlyhoni jogtudomny. Irta DsA Elek jogtudor. Vol.


I III. [Codicele legislativ al Ardealului.1
Kolozsvrtt, 1861. (Fiecare volum in alt tipografie din
Cluj.) In 8 pag. XLIII i 244+580+327.
Prelafa : Irtam Maros-Vsrhelyen az 1861-dik v februariussa
22-dikn.
Cuprinde codicele public, civil si penal al Ardealului pe baza
legilor i decretelor pn' la unirea dela 1848. Despre Romni se vor-
beste separat (in vol. I p. 112) in virtutea art. 6 din 1744 in care se
determin starea juridic6 a iobagilor ; ins6 popii i nemesii iesiti din
rindul lor apartineau natiunii respective unite, pe p6mntul areia
aveau proprietatea lor. i Drepturile natiunilor neunite (si intre ele
ale Romanilor) sunt cuprinse in 119 al Dreptului civil sub titlul :
A nemegyesiilt nemzetbeliek osztlyzatrl. (Vol. II p. 154-157)
Bibl. Univ. Cluj 55655 si alte exemplare.
Valachi ... quorum conditio ea est, quae reliquorum patriae civiurn,
et qui eidem nationi e tribus receptis systhema hujus Principatus constituen-
tibus, ubi per adeptionem bonorum sedem sibi fixerunt hoc ipso absque quartae
nationalitatis erectione ac constitutione adnumerati sunt.

1819 Braov 1861

Az erdlyi olh nemzetrl szoll orszgos trvnyczikkek


az Unioval, szemben s ezekr131 rtekezlet egy magyar s egy olAh
kzt. Megile despre natiunea romn5. din Ardeal fata de uniune
discursul unui Ungur i Romn despre aceste lucruri.]
Brass6, 1861. Rmer s Kamner. In 8 pag. 15.
Cuprinsul : Prefat. (Cu articole de legi, a ckor abrogare se
cere de Romni.) Scrisoarea contelui Wass SAinuel (Pest, i Nov.
1860) care George Baritiu editorul brosurii raspunsul ace-
stuia (Brass& 14 Nov. 1860) despre cauza Romnilor. (p. 9-14)
Muz. Ard. Cluj 66042 i alte exemplare.

1820 Sibiu 1861

Cuvant catre poporul roman, pentru a se ceti i pricepe


de loc. Cu tantire la alegerile ablegatilor. Dela mai multi ROMANI
adevarati.
Sibiu, 1861. Tip. diecesana. In 8 mic pag. 15. (Cu cirilice.)
Muzeul trii Nsudului. NIsdud.

www.dacoromanica.ro
152 No. 1821-1823 [1861

1861 Paris 1821

La Transylvanie en face des prtentions de la Hongrie.


Rponse la Lettre du gnral Klapka au gnral Garibaldi.
Par P.
Paris, 186r. Dentu, Libraire au Palais-Royal. In 8 pag. 31.
Cuprinsu/ : I. Vue gnral sur la situation actuelle en Europe.
II. Coup d'oeil sur la question magyare. III. Droits historiques de la
Transylvanie. IV. Esquisses historiques de la vie politique des Rou-
mains transylvains. V. Continuation et propagation. ouverte du magya-
risme. VI. Conclusion. (Titluri cari nu se gsesc in text ci pe copert.)
Autorul (dupl Iarcu, p. 94) e Pizone Pompilio, iar dup5 altii.
A. Papiu-Ilarianu.
B. Acad. Rom. Bucure0i. A. 2586 .1 alte exemplare.

1861 Bueureti 1822

Cestiunea Romnilor de peste Carpati. Transilvania in facia


pretensiunilor Ungariei. Rgspusii la scrisria Generariului Klapka
catre Generariulii Garibaldi, de P*** Precess de dou6 epistole
adresssate emigratiund ungare de Dumitru Brateanu ; traduse
edate de N. Colinianu.
Bucuresd, 1861. Typographia nationalg a lul Stephan. Ras-
sidescu. In 8 pag. 72.
Cuprinsu/ vezi la editia franceza de mai sus de sub No. x821,
la care s'au aclaogat scrisorile lui D. Bratianu din Lettres Hongrois-
roumaines" din 1851, descris5. sub No. 1598.
Are i o editie de titlu din 1866.
B. Acad. Rom. Bucureti 3217 i alte exemplare.

1861 Pest 1823

Asserta ex universa jurisprudentia et scientiis politicis, quae


superatis rigorosis examinibus pro consequendo juris universi Doc-
toris gradu in Alma, ac Celeberrima Regia Scientiarum Univer-
sitate Pestiensi annutti Inclytae facultatis juridicae publice pro-
pugnanda suscepit Joannes MANIU de Badacson. Anno 1861.
Die 9. Mensis Martii hora 12.
Pestini, 1861. Typis Josephi Gyurian. In 8 pag. 7.
Mus. Nat. Budapest. Apr6 nyomtatvanyok.

www.dacoromanica.ro
1861] No. 1824-1826 153

1824 Pest 1861

Ttelek az sszes jog- s llamtudomnyokba, melyeket a


pesti Magyar Kir. Tudomnyos Egyetemnl killott szigorlatok
titn a trvnytudori koszoru elnyerse vgett a tekintetes jogi
kar kvlagysval nyilvnos vitatkozs al. bocst MARIENESCU
Mariana Athansz. 1861-ik vi Mrtius la6 20. dli io 6rakor. [Teze
din intregul Drept civil i. de stat, prezentate spre desbatere
dup examenele depuse la Universitatea Ungar regal din Pesta
pentru obtinerea laurel de doctorat in drept, cu aprobarea facul-
ttii de drept.]
Pest, 1861. Nyomatott Gyurian Jeizsefnl. In 8 pag. 7.
Cuprinde teza de doctorat in drept a lui At. M. Marienescu.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

1825 Pest 1861

91ebe gerpiten burc ben .9.1bnocaten Michael VARADY in ber


conpuirenben Zkrjanimtung be orontater GontitateS su Gross-
Becskerek.
$eft, 1861. R3Abrucrerel ton emit Miner. In 4 pag. 15.
Oratorul vorbind cu intelegere despre nationalitti i Romni
zice cs parlamentul ungar viitor ce va fi ales pe baza legilor din
1848 va avea deputati si din popoarele nichtungarischer Zunge" :
indem also der Ungar seine Bruderhand den iibrigen Nationalitten
bietend sagt : Ich werde nach Kriten mitwirken, dass die Rechts-
anspriiche der Nationalitten durch das Gesetz geltend gemacht wer-
den" setzt derselbe gleichzeit,g mit offener ungarischer Aufrich-
tigkeit hinzu : insofern die vorzulegenden Rechtsansprche die Auf-
16sung der Staatseinheit nicht bezielen werden.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

1826 Pest 1861

Ausztria hivatsa s egy magyar-birodalom lehetsge. B-t61.


Pest, 1861. (Ny. Gyurian Jzsefnl.) In 8 pag. 71.
Autorul propune ca Austria s-si razime viitorul pe Ungaria
.constitutia ei, desfiintnd absolutizmul. Impratul Franz Josef sli
schimbe coroana cu aceea a Ungariei cu capitala ei Budapesta, facand
politic cu privire la Orient mide ar asig-ura independenta i suve-
rintatea trilor romne dunrene fat. . de Turci. Acest non imperiu
Ungarisches Oesterreich ar avea un mare viitor.
Bibl. Univ. Cluj 148741 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
154 No. 1827-1829 [x861

1861 Bruxelles 1827

L'Autriche despotique et la Hongrie constitutionnelle con-


tenant l'ultimatum de la Dite de Hongrie. Par J. LUDVIGH.
Bruxelles, 1861. A. Lacroix, Verboeckhoven et Cie impri-
meurs-diteurs. In 8 mic pag. 171.
Din cuprins : Chap. XIII. L'galit des nationalits formul par
Kossuth. (p. 115-118) XVII. La Transilvanie et la nationalit rou-
maine. (p. 140-148)
Exist exemplare cu data : Paris, 1861.
Bibl. Brritianu, Bucure0i 109645 i alte exemplare.

1861 BueureW 1828.

Les roumains des tats autrichiens. L'Indpendance con-


stitutionnelle de la Transilvanie, par A. PAPIO Ilariano.
Bucarest, 1861. Impr. du journal Le national. In 8 pag. VI, 76.
Scriere avnd drept scop informarea opiniei europene asupra
chestiunii nationaliatilor din Austria, mai Cu seam6 a Romnilor din
Transilvania 0 a neegalelor raporturi dintre ei i Unguri.
B. Acad. Rom. Bucure0i. II. 43196 i alte exemplare.

1861 Pest 182e

Az erdlyi Unio. Trtnelmi rajz. Irta SZILAGYI Ferencz.


[Uniunea Ardealului.]
Pest, 1861. (Nyom. Gyurian' Jzsefnl.) In 8 foi 2 i pag. 51
Prefata : Budan, Aprilis 8-An 1861.
Autorul (martor ocular) fcand istoria documentar a unirii
Ardealului cu Ungaria, descrie manifestatia Clujenilor din ziva de
30 Mai 1848 (a doua zi dup deschiderea dietei) cnd la strigtele
lumii, episcopul gr. cat. loan Lemny a vorbit depe balcon poporului,
multumind in numele natiunii sale pentru salutul natiunii ungare.
(p. 42-43) Mai sus, autorul scrie despre adunarea Romnilor depe
Cmpul LibertAtii din zilele de 15-16 Mai 1848. (p. 41-42)
Autorul profesor al liceului Reformatilor din Cluj -- era de
altfel impotriva unirii decretate prin art, de lege I. din 1848, dar
neperfectuate prf la 1861.
Dup Szinnyei (vol. XIII p. 893) a apdrut indi la 1848 ina-
inte de a se fi declarat unirea Ardealului cu Ungaria cu titlul : Erdly
s az Unjo. (A kt haza sszekapcsolsnak kivlt Erdlyre nzve-
kros hatsr61.) Nagy-Szeben, 1848. (Dar nu cunosc exemplare.)
Muz. A rd. Cluj 60496 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
186r] No. 1830-1832 x55.

1830 Pest 1861


Megyei alkotmanyos mozgalmak 1860. october 20-tl, 1861_
april 2-ig, mint a nemzetgyfils megnyitasa napjig. Adatok
trtnelmilnkhez. [Miscarile constitutionale din comitate pana
la deschiderea dietei nationale]
Pest, 1861. (Ny. Beime/ J. s Kozma Vazulnal.) In
pag. VI i 221 + CLXXXIV.
Pre/4a : Pest, 1861. majus i-jn. R. F. I.
In prima parte a artii aflam descrierea adunarilor generale ale
comitatelor cu lista deputatilor alesi la noua Diet ungar, iar in a
doua raspunsurile comitatelor la adresa imperial din 16 Ianuarie
1861 cu care Dieta a fost convocata. Aceste raspunsuri sunt foarte
instructive intru cat far deosebire subliniaza sustinerea bunelor re-
latiuni dintre Romani i Unguri, chiar i In comitatele cu majoritate-
romana ca Maramures, Samar, Arad si Bihor ; dar e caracteristic c5.
comitatul Caras, Crasna, Solnocul Mijlociu, Chioarul i Zarandul nu
au reflectat la adresa ; iar in acest ultim comitat erau agitatii vii din
cauza cerintelor prea mari ale Romanilor. Sunt tiprite i discursurile-
barbatilor romni mai de frunte, unele macar numai in rezumat.
Muz. Ard. Cluj 44727 si alte exemplare.

1831 Pest 1861


MIHALYI Gabor, Ballagi M6r s Ragalyi Ferdinand tartott
beszdei. [Discursurile lui G. M. si a altora.]
Pest, 1861. Nyomatott Wodianer F.-nl. In 8 pag. 16.
(Extras din Magyarorszag" 1861 No. 124.) Fara foaie de titlu.
Discursul lui Gavriil Mihdlyi (p. I-4) tinut in sedinta par-
lamentului migar din 25 Mai 1861 in interesul fratilor romani" ai
stranepotilor acelora cari la inceputul anului 1717 in Maramures b5.-
Vaud pe Tatarii navaliti in tara cu 15.000 de oameni, i-au respins,
scpand astfel din ghiarele lor mii de robi, pe cari paganii Ii tarau
cu dansii. Declara apoi ca umbland nu de mult prin Ardeal, a ob-
servat ea o parte dintre Romani e gata sa ja parte la parlamentui
Oa o alt parte recunoaste unirea Ardealului cu Ungaria, cerand
executarea art. 4 al legii respective si numai aceia dela Sibiu nu a
recunosc.
Bibl. Univ. Cluj 66646 si alte exemplare.
1832 Pest 1861
PAP Janos biharmegye-belnyes keriileti kpvisel6 s
szrmnyi Lsz16 beszdei. [Discursurile deputatului din Bihor-
Belli I. P. si a lui L. B.1
Pest, 1861. Nyomatott Wodianer F.-nl. In 8 pag. 12..
(Extras din Magyarorszg" 1861 No. 120.) Fr foaie de titlu.

www.dacoromanica.ro
156 No. 1833-1835 [1861

Cuprinde primul discurs al deputatului roman Ion Pap (p. 1-3)


tinut in sedinta din 29 Mai 1861 a parlamentului, in care declar
c nzuintele i interesele Romanilor sunt in toate comune cu ale na-
tiunii ungare. Iar in ce priveste plangerile Romanilor, e convins cl
ele au nscut din pricina sistemului de ocarmuire al guvernului aus-
triac, impotriva caruia luptm cu totii, dup51 ce Romanii au fost
asupriti de acel guvem de veacuri, suferind mai cu seam in ultimii
12 ani, cand au castigat convingerea c asupritorii nationalittii
lor nu sed la Pesta, ci la Viena, unde s'a furit proectul
monstruos al imperiului unitar austriac adic6 Gesammtmonarchie"
In varful cruia au vrut s." atarne ca trofeu poporul roman, ca aus-
triacii s aib6 cu ce sa se mandreasc5., zicAnd c au reusit sa
gertnaniseze pe Romani !
Muz. Ard. Cluj 66646 si alte exemplare.

1861 Pest 1833

WLAD Alajos kpvise16 beszde, a kpvise16-hz 1861. v


junius 1-n tartott iilsben. [Discursul deputatului Aloiz Wlad.
Pest, 1861. Emich Gusztv nyomdsz. In 8 mic pag. 16.
(I,enyomat a Pesti Hirnk"-b61.)
Cuprinde un discurs parlamentar rostit in dieta Ungariei.
Muzeul trii Nsudului. Nsud i alte exemplare.

1861 Pest 1834

WLD Alajos Kra ss megye, nagy-zorlenczi kpvisel6 beszdei,


a kpviselhz 1861. vi junius 1-n, 8-n s ii-n tartott iilsei-
ben. [Discursurile lui Al. W. deputat din comitatul Carasuluil
Pest, 1861. Emich Gusztv nyomdsz. In 8 mic pag. 22.
Cuprinde discursuri parlamentare rostite in dieta Ungariei.
Muz. Ard. Cluj 149142 si alte exemplare.

1861 Pest 1835

HAJNALD Lajos erdlyi paspk felshzi beszde az er-


dlyi uni trgyban. (Junius 17-en) Lenyomat a Pesti Hir-
n6k"-b61. fDiscursul episcopuiui Ardealului L. H. tinut in Senat in
chestiunea
Pest, 1861. Emich Gusztv nyomdsz. In 8 mic pag. 36.
Autorul se ocup in discursul su i cu atitudinea Romnilor
faV de unirea Ardealului. Romanii sustin c. Unirea din 1848 de-
clarandu-se intfun parlament, la care n'au fost invitati, cu toate ca
acela s'a tinut dup adunarea dela Blaj, in care Romanii s'au de-
clarat natiune" ei n'o recunosc. (p. 12-14)
Muz. Nat. Budapest. Aprb nyomtatv6.nyok.

www.dacoromanica.ro
1861) No. 1836-1838 157

1836 Pest 1861

GOZSDU Man fispn felsbzi beszde. (Junius- 19.) Le-


nyomat a Pesti Hirnk"-1361. [Discursul fipanului Emanoil
Gozsdu tinut In Senat]
Pest, 1861. Emich Gusztv nyomdisz. In 8 pag. 15.
Oratorul vorbind despre Romani, isi incheie discursul zicand
cinainte de toate trebue ca aceste doua natiuni, adic cea ungarg
romanb.' s se pretuiasca, incheind o legatur sincer i vecinica intre
ele care va fi binecuvantata si de Dumnezeu
Muzeul tarii Nsbiudului. Ysud.

1837 Pest 1861

Trtneti s irodalmi kalszatok. Irta Gr. KEmNY Jzsef.


Spicuiri istorice i literarel
Pest, M.DCCC.14X.I. Emich Gusztv. In 8 foi 4 i pag. 254.
(Trtnelmi s irodalmi berek vol. II.)
Prelata: Pesten julius 4. 1861. Toldy Ferenc.
Cuprinde 56 articole bibliografice ale invtatului autor, editate
dup moartea lui. Intre ele : 19) Olh Mikls emlkezete : Memoria
lu Nicolae Olh. (p. 145-151) cu descriereaa operelor contimpora-
nilor dedicate distinsului arhiepiscop, care era totodata unul din cei
mai de frunte umanisti ai veacului al XVI-lea. 38) II. Rkczi
Gyrgy havasalfldi gyjzedelme: Victoria lui George Rakczi din Mun-
tenia. (p. 201-202) Amanunte scoase din discursul profesorului Isac
Basirius rostit la 26 Iunie 1655 in cu prilejul intoarcerii
principelui Georze Rkczi din Tara-Romaneasca unde a ajutat pe
Constantin-Basarab-Voda in lupta dela oplea.
Bibl. Univ. Cluj 52837 si alte exemplare.
1 Descrierea acestei tipgrituri rare vezi-o sub No. 177.

1838 Buda 1861

A mlyen tisztelt kpviselhzhoz intzett Emlkiratmelylyel


a Kirlyfldhz tartoz Szelistye s Talmcs fikszkekbeli kz-
sgek kzjogi viszonyaiknak rendezst krelmezik. Beadja
PIISC_ARIU Jimos, orszggyillsi kpvisea [Memoriu prin care
comunele SMite i Tlmaciu depe fundul regal cer regularea
strii lor de drept.]
Budn, 1861. A magyar kir. tudom. egyetemi nyomdbl.
In 8 foaie de titlu i pag. 55.
Cuprinde un memoriu etre dieta din Budapesta, subscris de
reprezentantii comunei Saliste i ai scaunului Talmaciu.
13. Aca,d. Rom. Bucuresti : 4050 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
158 No. 1839-1841 [1861

1861 Pest 1839

A nemzetisgi krds a jelen s a jiiv(5 szempontjbl. Irta


CS. ... [Problema chestiunii nafionalittilor din punctul de ve-
dere al prezentului i al viitorului.]
Pest, 186r. Rth Mr. In 8 pag. 48.
Autorul este : CSERNOVICS Pker.
Magyar Knyviegyzk 186i p. 30.

1861 P e st 1840

A nemzetisgi krds Magyarorszgban. Irta SZOMBATSAGI.


ICestiunea nationaliatilor in Ungarial
Pest, 1861. (Emich Gusztv ny.) In 8 pag. 66.
Numele autorului e un pseudonim pentru VERTAN Endre.
Bibl. Univ. Cluj 134269.

1 861 Iasi 1841

Independinti'a constitutionale a Transilvaniei. De A. P. I.


Fase. 1II.
Iassii, 1861. Tipografia lui Adolf Bermann, Podulu-vechiu.
In 8 mic pag. 81 i 95. (Tipariulu Tribunei Romne.) Titlul
tipArit cu litere latine, ins textul inc cu cirilice.
Autorul este : Alexandru PAPIU Ilarian.
Pe foaia de titlu a ambelor fascicole se afl. urmAtorul motta"
lui Mertumorut cdtrd Arpad: Terram autem quam petivit a No-
stra Gratia, nullatenus concedimus Nobis viventibus ; iar pe p. 3.
a primei fascicole urmtoare zicatoare a cronicarului ungaro-secui Mi-
hail Cserey: Nenorocirea Transilvaniei totdeauna din tara Ungureasci
si dela Unguri s'a tras... Astfeliu perdurAm si tara si libertatea.
Autorul se ocup cu cele petrecute in dieta din Pesta i adresa
lui Prancisc De61, iar in Apendice (fase. II. p. 87-93) public scri-
soarea lui Klapka ctr Garibaldi (din 16 August 1861) cu comen-
tarii. Importanta cartii st ins in memorandul de 8 articole can
euprind cererile Romanilor din Ardeal fat de ocarmuire pentru a
le asigura drepturi egale cu ale Ungurilor (p.) Aceste articole
autorul zice c le-a copiat depe original, ins6 de fapt ele sunt scoase
din brosura emisarului ungur, Alexandru Buda, tiprit in ungureste
romneste la Bucuresti pe cari Buda le-a luat din memoriul predat
In numele Consiliului dirigent al etnigrantilor unguri lui Cuza-Vod.
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 35919 i alte exemplare.
1 Veress Sandor A magyar emigratio a Keleten vol. II (Budapest, 18781
p. 405-41o. (Vezi deserierea cirtii sub No. 237r.)

www.dacoromanica.ro
No. 1842-1844

1842 Cluj 1861

(5szinte sz a roman testvrekhez. Irta DEAK Farkas. [Un


cuvant sincer la fratii romani.1
Kolozsvartt, 1861. (Nyom. Gaman J6.nosnl.) In 8 pag. 24.
La sfdrsit: V. Kamaras, 1861 Jul. 13-ik.
Cuprinde observatiile autorului despre atitudinea guvernului
austriac care tgsaduia existenta chestiunii romane, cum si despre
acei Romani cari judec gresit chestiunea lor national.. Propune apoi
apte articole prin cari Romnii pot deveni o natiune liber ocro-
tit prin constitutiunea ungaral. Autorul vorbind de importanta le-
gilor din 1848 aduse in dieta din Pozsony, citeaz cuvintele unui
arhiereu roman : Aceste legi, f iii mei, sl le puneti aldturi de Evan-
gelie, cci dela domnul nostru Hristos incoace nimeni nu ne-a adus
poporului nostru atat bine ca acelea. (p. 16)
Muz. Ard. Cluj 91396 alte exemplare.

1843 Pest 1861

Attila und rother Frack. Gedanken ilber das Verhaltniss


Ungarn's zu Oesterreich und die Neugestaltung des Kaiserstaates
von GP. J. C.
Klausenburg, 1861. Johann Stein. (Pest. Druck von Johann
Herz.) In 8 pag. 39.
Brosura e de o deosebit insemnAtate intrucat autorul declara
el politica Austriei am tebui sl se orienteze prin Ungaria spre rAsrit.
Astfel s'ar putea ajunge la un stat duifrean puternic cu care clutlnd
legaturi stranse comerciale, Ungaria ar castiga un teritoriu comercial
important care ar da un avnt nesperat industriei ei. 1
Bibl. Univ. Cluj 142729.
Die Donau zeigt ... der Politik Ostreichs die Wege durch und mit Un-
r!' Orient. (p. 32) Allen aufgeklrten Ungarn schwebt der Gedanke einest
ZUM
michtigen starken Donaureiches vor, welches wenn auch nicht gerade durch
Gebietsvergriisserungen, aber durch Allianzen und eine gesunde freisinnige Has-
delspolitik, durch Achtung vor dem nationalen Recht, eiuen Enfluss in den iist-
lichen. Donaulndern erreichen kann .. die verm8ge der Natur-Nothwendigkeit
mit uns vereint und wenigstens ein Handelsgebiet schaffen kann, welches unserer
Industrie einem nicht geahnten Aufschwung geben muss. (p. 33)

1844 Buda 1861

Bla kiraly Nvtelen jegyz6jnek idejekora s hitelessge.


Oldevelek, egykoru s kzelkoru kutf6k szerint biralta s rtel-
mezte PODHRADSZKY jzsef. [Epoca i autenticitatea cronicii Ano-

www.dacoromanica.ro
z6o No. 1845-1847 [186r

nimului regelui Bla pe baza documentelor si al izvoarelor con-


temporane i aproape contemporane.]
Budn, 1861. Ny. Bag Mrtonnl. In 8 pag. 430. Cu indice..
Dedicatia : Budn, Boldog-Asszony hava 7-kn. 1861.
Din cuprins : Olhok Erdlyben : Blasii, Blachi, Vlachi, Valachi,
Walach peregrinus, pastor, campestris, italus.
Muz. Ard. Cluj 30357 i alte exemplare.

1861 Pest 1845

Az 1861-1d vi magyar orszggyals. Vol. IIII. [Dieta


ungar dela 1861.]
Pest, 1861. (Nyomatott Wodianer F.-nl.) In 8-vo.
Din cuprins : Discursul lui Gabriel Mihlyi. (Vol. I. p. 151
vol. H p. 75-78) Alois Wlad (Vol. II p. 361 391) si Ion Pap
(P- 403-405)
Insemntatea acestui parlament (dintre 6 Aprilie si 22 August
1861) este c a fost cel dinti dupg ocrmuirea austriac absolutist
de doisprezece ani i ca.' in el s'a prezentat prima oar proieetul de
lege al nationalittilor, in baza memoriului din 20 Iulie 1861 a doi
deputati romni : Aloisie Wlad i Sigismund Popovici. Dealtfel de-
putatii romni ai acestei prime Camere ungare au fost : Vasile Buttyn
din Kvar, Vincentiu Babes; Aurel Maniu, loan Faur i Aloisie Wlad
din Caransebes ; Gabriel Mihlvi din Maramures ; Euthimiu Murgu
din judetul loan Papp din Bihor i George Popa din Arad.
Muz. Ard. Cluj 56656 si alte exemplare.

1861 Pest 1848

Der ungazische Reichstag 1861. Vol.


Pest, 1861. (Druck von Ph. Wodianer.) In 8-vo.
Din cuprins : Vol. I. Gabriel Mihalyi's Rede fiir die Adresse.
(P- 435) VoI. II. Ludwig Mocsry's Rede fiir die Adresse. (p. 127) Alois
Wid's Rede fiir die Adresse. (P. 202) Johann Papp's Rede fiir den
Beschluss. (p. 229) Johann Missits's Rede fiir den Beschluss. (p. 232)
Vol. III. Rede des Obergespann Emanuel Gozsdu. (p.
Muz. Ard. Cluj 145246.

1861 Bueureti 1847

Hlaima ! Melyet Az Egyesalt-fejedelemsg Uralkod her-


czege 1S Sndor jnos 13 fensge nviinnepn August 30-in
a Bukaresti reform. templomban mondott .ICOOS Ferencz, ref.
lelksz. / Rugaciune Care s'a rostitu in biserica reformatilor din

www.dacoromanica.ro
18611 No. 1848-1850 161

Bukurest prin D. Preotulu ungurescu Franciscus Koos in 30 Au-


gust la occasiunea Serbdrei de nume alu I. S. Domnitorurn Prin-
ciPatelor unite Alexandru loan I.
Bukurest, 1861. Adolf Ulrich nyomdjban. Bossel ucza.
In 8 pag. 7.
Bibl. Bisericii ref. ungare. Bucureti i alte exemplare.

1848 Ulhorod 1861


MAszAuos Kroly : Ungvr trtnete, a legrgibb id6kt61
rnaig. Rstoria Ungvarului dela cele mai vechi timpuri pang azi.]
Pesten, i86i. RthM6r. (Ny. Ungvrt, Jger Kroly knyv-
nyomdjban.) In 8 pag. 114.
Prefafa : UngvArt, augusztus 31.1861.
Autorul crede c la infiintarea statului ungar la Ungvar nu lo-
cuiau Romni. (p. 7) Despre starea religioas. la Romnii din Ungvar
i ale Maramureului i. episcopia din 1VIilcov. (p. 34-47) In Semi-
narul din Ungvar se pred limba romn i se prezintbi lista profe-
sorilor romni. (p. I0II04)
Muz. Ard, Cluj 43050 alte exemplare.

1849 Wien 1861


Trtnelmi adatok a magyar nemzet letb61... Irta WRTLER
Mtys, kegy. rend. tanr.
Pesten, 186r. (Ny. Sommer Lipt Bcsben.) In 8 pag. 204.
Din cuprins : Comitatele Ungariei cu locuitorii ei pe religii,
(P. 32-47) Sinan pa4a In Muntenia. (p. 121) Istoria lui
(p. 161-166) Banatul i caracterul Romnilor de acolo. (p. 199)
Anexat : portretul lui Mihai-Vod' Viteazul, in litografie colorat.
Muz. Ard. Cluj 46738 i alte exemplare.

1850 Buda 1861


Un graiu sinteru dela tn deputat romana.
In Buda, 1861. Cu tipariulu r. Tipografie a Universittei.
In 8 pag. 24. (Cu .cirilice.)
Pe p. 3 se afl. subtitlul : De unde putem a4tepta lecuirea le-
giuitelor noastre dorinte?
Autorul acestei brouri este (dup o insemnare Cu creionul)
deputatul Ron] Pap, care se refer la proiectul de lege a/ lui Fran-
cisc Dei/1 prezentat dietei la 13 Mai (1861) precum i. la diploma din
20 Octoml rie (1861) a impratului Francisc Iosif.
Muz. Ard. Cluj 96285 i alte exemplare.
BibI. vol. III.

www.dacoromanica.ro
162 No. 1851-1854 [i861

1861 Bueureqti 1851

Egyhzi alapszably a moldva-olhorszgi sztszrt refor-


mtus magyar ecclesikban, 1861. a missi kezdett61. Irta CzEL-
DER Mrton ev. ref. lelksz. [Regulamentul bisericii reformate
ungare din Moldova si Tara-Romnease dela inceputul misiunii
In 1861.]
Bukarest, 1861. In 4 pag. 7.
Mus. Nat. Budapest s'i alte exemplare.

1861 Veliki Beikerek 1852

126eiciitte be Z Zemefer banatc birtorifcl)e bitber unb Sfinen non


iA. teint. SCHWICKER.
grorpZeaferecr, 1861. Terfag non ar. $. Ziette0eim. (93(eite4
R3ud)brucrerei in OrAecderef.) In 80 pag. xil foi 3 si pag. 470.
Din cuprins : Die Walachen (Rumnen) nach Griselini.
(p. 307-8) Konduiteliste der nicht unierten Geistlichkeit aus 1779.
Etnografisch-historisch-statistische Nachrichten iiber die Viilker,
welche seit dem Wiederbesitze das Banat bewohnen : Walachen.
(P. 435-444)
Are si o editie de titlu din 1872. (Muz. Ard. Cluj.)
Mus. Nat. Budapest s'i alte exemplare.

1861 Pest 1853

Az uni-trvnyekr61. Irta Br6 KEmNY Zsigmond. [Despre


legile unioniste.]
Pest, 1861. Emich Gusztv ny. In 8 pag. 28. (Extras
din Pesti Nap16.")
Mus. Nat. Budapest. Hung. j. 1926 t.

1861 Pest 1854

Orszggyiilsi rny- s fnykpek. Rajzolta KAKAY Aranyos.


[Portrete umbrite si strlucite ale Dietei.]
Pest, 1861. Emich Gusztv nyomdsz. In 8 pag. 74.
Autorul descrie membrii noului parlament ungar (adwiat in-
tlia oar. dup6 1849) inteo formA umoristicA si sarcasticA si intre ei
urmltorii deputati romni, semnalati aici cu cuvintele scriitorului :
Aloiz Vlad deputat si in 1848: Ion Faur, emigrant, azi subprefect
al comitatului Caras-Severin, orator excelent ; Vasile Buttydn honved"
In 1848 luptnd in irul Ungurilor impotriva Romnilor, cu convin-
gerea c toate nedrepttile sVrsite de guvernul strin fat de Un-

www.dacoromanica.ro
1861] N. 1855-1857 163

guri au fost savarsite i impotriva Roma'nilor, cari erau uneltele reac-


tiunii ; George Popa democrat ; Euthim Murgu care la 48 a f aga-
auk Romanilor tot ce le-au cerut ; Vincentiu Babe foarte popular
la Romani : protopopul Ion Paf', cel mai apropiat in sentimentele sale
de Unguri, pentru care motiv e eel mai putin popular la ai sad.
(p. 42) Rom'n e si Emanuel Gozsdu prefectul comitatului Caras-Se-
verin, om erudit si bun advocat, seeretarul Camerei si intermediar
entre Unguri i Romani. (p. 66)
Numele autorului e un pseudonim pentru : KECSIKEMETHY Au-
1.61, publicist.
Muz. Ard. Cluj 69399 si alte exemplare.

1855 Arad 1861


Korrajz. NAGY Zoltnt(51. [Icoana vremei.]
Arad, 186i. Nyomatott Rthy Liptnl. In 8 pag. 19.
Din rubrins : Hol van Romania ? Unde e Romania ? (p. 5-7)
Mus. Nat. Budapest. Hung. h. 4127 p.

1856 Pest 1861


A helynevek magyarz6ja. Szerzette s sszeallitotta
ifj. RS Ensel Sandor. [Indicatorul numelor toponimice.]
Pest, 1861-1893. Emich Gusztv. In 8 pag. yin si 268, 44, 29.
Cuprinde note istorice i geografice despre originea diferitelor
locuri. Intre ele urmatoarele cu amanunte despre Romani : Abrud-
banya-Abrud. (p. 14) Agris. (p. 27) Algyest-Aldesti. (p. 38) Amacz.
(p. 46) Arad. (p. 6o) Aranyag-Sacaramb. (p. 64) Armenis. (p. 74)
Bbakve--Piatra Babului. (p. 131) Babsa. (p. 132) Bajfalu. (p. 146)
Bakamez. (p. 150) Balan. (p. 153) Balikavara (p. 158-9) In Chela
Turzii care si-a luat numele dela capitanul roman Balika-Nikita in
1712 omorit acolo de poporul din Turda. (p. 161) Ba-
lota. (p. 162) Banya in Croatia. (p. 171) Bart in Moldova. (p. 181)
Batta. (p. 189) Blenyes- Beius (p. 202-203) Berzova. (p. 215) Bogy.
(P. 240) Bukorvny. (p. 242-243) Bor2. (p. 251) Boza-Buzau. (p. 254)
Buesava. (p. 259) Bulcs. (p. 265) Bunya. (p. 266) Buza. (p. 267) Da-
mos. (fase. IV p. i) Demsus. (p. 3) Detonata. (p. 5)
Necomplet, euprinzand numai literile dintre A si D.
Muz. Ard. Cluj 32539 i alte exemplare.
1857 Wien 1861
Romanii anteluptatori pentru egalitatea natiunale in Diet'a
Ungariei din Anul 186i.
Viena. Impr. Lith. J. Jost. Editoriu B. G. Poppoviciu
Viena. Foaie (de format 43 x 56 cm.) des. d. natura de N. POPESCU.
Litli. de P. Kollarz.

www.dacoromanica.ro
164 No. 1858-1860 [1862

Cu portretele lui : Victor Babesiu, Victor Bogdanu, Vasile Bu-


teanu de Siomcuta mare, Dr. Aurel Maniu, Gabriel Mihali de Absia,
Filimon Pascu, George Popa de Teiusiu, Josif Popu de Siomcuta mare,
Jean Popoviciu-Deseanu, Sigismund Popoviciu i Aloise Wladu de
Seliste. (Scris gresit : Leliste.)
B. Acad. Rom. Bucuresti. Portrete D.XC. 40.
larcu p. 94. (Insuficient.)

1862 Pest 1858

Erdly s a Porta. Kzli SZALAY .14SZ1(5. 1567 1578.


[Ardealul i Poarta.]
Pest, 1862. Lauffer s Stolp. In 8 pag. II 0 373.
Prefala: Pest, october 24-n 1860.
Cuprinde 241 acte si documente unguresti privitoare la is-
toria Ardealului i intre ele o scrisoare a lui Alexandru-Vod. din
1572 (p. 36) i una dela Ion-Vod din 1573. (p. rzi)
Muz. Ard. Cluj 75499 i alte exemplare.

1862 Wien 1859

Zfa4r au bet Welcicte thtarn. bm 20. Dctober 1860 bi2,


5ur iufrun be roviforium. Zon Wuref von KCSKEMTITY.
Bien, 1862. 9.3erfag non ffart IBerofb' SOn. In 8 foi 2 i pag. 195.
Din euprins: Die Nationalitasf rage auf dem Landtage.
(p. 112-137) Despre interesele i prerile Romnilor scrie in p. 121-126
expunnd dorintele deputatilor Babes, Vlad i George Popa.
Cartea a fost tradus6 depe originalul scris in limba ungar,
apArut simultan cu titlul : Vzlatok egy v trtnetb61. Pest. In 8
pag. 234. (Muz. Ard. Cluj 30299.)
Bib/. Univ. C/uj 90386.

1862 Wien 1860

Siebenbilrgische Chronik des Schssburger Stadtschreibers


Georg KRAUS. i6o8-1665. Herausgegeben vom Ausschusse des
Vereines fr Siebenbrgische Landeskunde. Vol.
Wien, 1862-1864. Aus der Kaiserlich-kniglichen Hof- und
Staatsdruckerei. In 8 pag. vii +385 0 cm +444. (Fontes Rerum
Austriacarum. Scriptores vol. IIIIV.)
Prefata: Hermannstadt, den 4. August 1858.
CuOrinde tot ce autorul ca notar al orasu/ui Sighisoara a VAzut
aflat in viata i in misiunile sale svArsite prin Ardeal jtgrile
romne, cu un vast material de amanunte privitoare la istoria Mol-
dovei si a rdrii-Romnesti, incepfind cu anul 1611 i domnia lui Rack

www.dacoromanica.ro
1862] No. 1861-1862 165

erban-Voda pana la 1664 adica fuga lui Grigoracu-Voda in Un-


gana, amanunte cari nu se afla aiurea.
Editia e btm, bask' foarte greu de citit deoarece s'a pstrat
cbiar i ortografia eronicarului de multeori ciudata i anevoie de in-
teles, mai Cu seama pentru cine nu cunoate in destul dialectul Sailor.
Muz Ard. Cluj 104952 i alte exemplare.

1861 Pest 1862


ASM5TH Lajos embf.kiratai az 1848-iki s 1849-iki magyar-
orszgi hadjaratbl. Vol. [Memoriile lui Ludovic Asb6th
din campania ungara dela 1848 si 1849.]
Pest, 1862. (Landerer s Hecken.astnl.) In 8 mic pag. 288 0 16o.
Din cuprins : Az erdlyi hadjarat trtnete. (Vol. II p. 5-54)
Cu multe amanunte despre purtarea Romanilor in micarile politice
0 militare din Ardeal. Atitudinea fat*. a comandantului austriac
Puchner 0 a colonelului Urban (de origina roman) Ltd de Unguri,
cand in acela timp favorizau pe Romani. Activitatea Romanilor ali-
mentata de episcopul $aguna. Campania generalului Bem din Ardeal
Cu descrierea tuturor bdtaliilor in cari a btut pe Austriad i Rui.
Autorul a ajuns in cursul razboiului pentru independenta al
Ungurilor pana la rangul de general, astfel memoriile sale de mai sus
sunt foarte pretioase. Observ insa ca in micarile din Ardeal nu a
luat parte, aa c cele povestite sunt expuse pe baza datelor aflate
de dansul din acte 0 dela ofiteri.
Are 0 o editie de titlu tot cu anul 1862, cu mici modificari de-
oarece editia I a fost retrasa.
Muz. Ard. Cluj 145297 0 alte exemplare.

1862 0 hlau 1862

Zie conftitutionerfe Unabbeingigreit SiebenbiirgeTO von PAPIU


31arianu. are' nacb bem Numanifcben mit Oelfiebung auf bie bort fe.
benben Zeutfcben DOTI 3. Neugeb au r.
Oreffau, 1862. (Zrucf von 91. Ziaf in Dfifau.) .1.n. 80 pag. 65.
Dedicalia : Den drei Briidern von Hormuzaki und deren sel-
tenen Schwester, verehelichten von Sturdza, den hochgebildeten Ru-
manen.
Este o traducere a originalului romanesc din 1861 (de sub No.
1841) ficuta de cunoscutul consul prusian din tarile romane care tusk'
observa (pe pag. 50) ca nu aprob opiniunea autorului. 1
B. Acad. Rom. Bucureti. A. 12608 alte exemplare.
1 Der Uebersetzer glaubt treu wiedergeben zu miissen, was der Verfasset
in Rumanischer Sprache gesagt hat, ohne dessen Ansichten theilen zu diirfeu.

www.dacoromanica.ro
166 No. 1863-1865 [1862

1862 Torino 1863

L'independenza costituzionale della Transilvania di Ales-


sandru PAPIU Ilarianu Dottore in leggi ed in filosofia, professore
nell'Universit di Iassi, ecc. (Traduzione dal rumano.)
Torino, 1862. Tipografia Derossi e Dusso. In 8 pag. 57.
Pretata : Ai lettori italiani. Torino, il I febbraio 1862. Vegezzi-
Ruscalla. (p. 4-7)
Pe exemplarul vazut, citim : Dalla parte della societa degli stu-
denti Rumani di Torino.
Pe coperta brosurii dup. cuvintele Traduzione dal rumano"
e scris cu mana: N. I. cari par a fi initialele traductorului.
Bibl. Brtianu. Bucuresti 109475 si alte exemplare.

1862 Buoureqti 1864

Missii predikci ! melyet Olhorszgban a pitesti ref.


magyar torony csillag felttele alkalmval 1861, Sept. 7
: CZELDER Marton, Hittrit6, s a Moldva s olhorszgi szt-
szrt ev. ref. magyarok lelkipsztora. Ara 20 Krajcr o. . [Pre-
died misionar tinut de M. Cz. cu prilejul asezrii stelei de-
asupra turnului bisericii reformate ungare dela Pitesti.]
Bukarest, 1862. (Nyom. Ulrich Adolf.) In 8 pag. 12.
Cuprinde predica tinuta de preotul reformat Czelder in Pitesti.
Venitul brosurii s'a adaos fondului constructiunii bisericii refor-
matilor din Bucuresti, care pe aceasta vreme era inca de lemn, dar
tot pe locul, unde st si biserica de piatra de acuma, strada de acolo
purtand timp indelungat numele de Strada Calvina.
Bibl. Univ. Budapest. Miscellanea in 8 162 No. 12.

1862 Wien 1865

Sur fiebenbilrgif*n eirenbanfrage. Zefeuctung ber projectirten


fiebenbrgif*n eifenbOntinien termannftabtNo*ntOrmOorbu,
fareft unb gronftabtZobaau.130-0afat vom nationaMonoinifeDen
etanbpunfte. (M Ffflanufcript gebructt.)
eien, 1862. Zrucf von griebr. atirfter et Ornber. In 8 pag. 40.
La stdqit : Wien, am 5. Vebruar 1862. F. C. Becke, k. lc. Sek-
tionsrath, Consul in Galatz, sterreichischer Delegirter zur europi-
schen Donau-Commission.
Cu date statistice despre comertul din Galati si Brlla precum
s'i descrierea portului Constanta (Kustendsche) cu prerea c impor-
tanta aceluia e exagerat in presa zilnic.
Muz. Ard. Cluj 91929 si alte exemplare,

www.dacoromanica.ro
j862] No. 1866-1869 167

1866 Sibiu 1862

Chart'a Marelui Principatu Transilvania compusa de Spi-


ridonii FETTI. Editiunea I-ma.
Sabiiu, 1862. Institut. litogr. a lui F. A. R. Crabs in Sa-
biiu. Lit. de L. Bslerti.
Hart (formatul 51X64 cm.) tiprit in culoare brun cu rosu
si negra, nomenclatura chiar s'i a locurilor ctu-at ungare ori gsesti
cu fonetic romn. Mai observ c. comitatul Z'arand figureazg ca
parte desmembrat" apartinnd inc6 teritorului Ungariei.
Bibl. Iulian Martian. NAsud.

1867 Braov 1862


Din poesiele lui Andreiu MIJREANU.
Brasiovii, 1862. Cu tipariul lui Joanne Gtt. In 8 mic foi 4
si pag. 222. (Cu cirilice.)
Cuprinde 68 de poezii, dintre cari notm urnatoarele : No.
21. Un resunet : Desteapta-te Romane. No. 26. Devotament Inaltimei
sale Principelui Carol de Schwarzenberg, la intrarea sa in Sibiu ca
gubemator. No. 29. Omagiu de fidelitate Maiestatii Sale Francisc
Iosif I. cu ocasiunea venirei in Ardeal la 27 Iulie 1852. No. 37. Un
vot sincer inchinat Maiestatii Sale Francisc Iosif I. cu ocasiunea fe-
stivitatei nuptiari in 24 Aprilie 1854.
B. Acad. Rom. Bucuresti. 1.102189 si alte exemplare.

1868 Wien 1862

A magyar nemzeti politika helyes irnya. [Directiunea po-


trivia' a politicei nationale ungare.]
Bcs, 1862. Gerold Kroly fia nyomsa. In 8 pag. x si 86.
Prefala: Falun, april 8-n 1862.
Cuprinsul : Nationalitate. (p. 58-61) Uniunea Ardeleand.
(p. 61-62)
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1869 Sibiu 1862


Erdly nagy-fejedelemsgnek (visszakapcsolt rszek oda
nem rtve) minden Kzsgek nvtra, vrmegyk, vidkek s
szkek felosztsa szernt szellitva.) 3er3eid)uifi ber Ort*ften be
@robfrftentbunt Siebenbiirgen. / Consemnatiune comunitetilor in
marele principatu Transilvaniei dupe impartirea lor in Comita-

www.dacoromanica.ro
168 No. 187o-1872 [1862

tele, szkaunele si distrikturile. (Fore partele cu zara Ungureaszke


reunite.)
Nagy-Szeben, t)ermannftabt, Sibjiu, 1862. Theodor Stein-
haussen. In 8 mic foi 2 i pag. 116.
Compendiu cuprinzand i denumirile romnesti ale comunelor.
Bibl. Univ. Cluj 56883 si aite exemplare.

1862 Sibiu 1870


Geschichte der griechisch-orientalischen Kirche in Oestreich.
Bruchstiicke aus der allgemeinen Kirchengeschichte des Andreas
Freiherrn. von. SCHAGUNA, Bischofs der gr. orient. Kirche in Sie-
benbiirgen, wortgetreu ilbersetzt von Z. Boiu und J. Popesc u,
Lehrer an der gr. orient, pad. theol. Dicesan-Anstalt zu Her-
mannstadt.
Hermannstadt, 1862. Druck von Iosef Drotleff. In 8 p. 224.
Cuprinsul : Erstes Kapitel. Von der Bekehrung des romanischen
Volkes zum Christenthum. Erster Abschnitt. Allgemeine Bemerkun-
gen iiber die Christianisirung des romanishen Volkes. (p. i-8) Zweiter
Abschnitt Ueber die orthodoxe orientalische Kirche in Siebenbiirgen.
(p. 8-148) Dritter Abschnitt Ueber die orthodoxe Kirche von Ru-
manien und Bihar. (p. 148-164) Vierter Absehnitt. Von dem Banate.
(p. 164-173) Piinfter Abschnitt. Ueber die Kirche in der Bukowina.
(p. 173-178) Zweites Kapitel. Ueber die Lage der Kirche unter der
serbischen Nation. (p. 178-224)
Partea aceasta a doua a c5.4ii avand 5 capitole, cuprinde id-
colea asemenea amnunte romftnesti.
Muz. Ard. Cluj 44846 si alte exemplare.

1862 Braov 1871

Bericht der Handels- mad Gewerbekammer zu Kronstadt in


Siebenbiirgen an das hohe k. k. Handelsministerium iiber die
Consularverhltnisse vorzugsweise in den vereinigten Donauffir-
stenthamern Moldau-Walachei.
Kronstadt, 1862. In 8 pag. 39.
Autorul raportului este : Carl MAAGER.
B. Acad. Rom. Buctiresti : 3151.

1862 Leipzig 1872

Ungarische und siebenbiirgische Bergorte. An.sichten nach


Federzeichnungen von Heinrich von JOSSA. Beschrieben und
geologisch erlutert von Bernhard von COTTA.
Leipzig, 1862. J. J. Weber. In 40 pag. VI si 48.

www.dacoromanica.ro
1862] No. 1873-1875 169

Din cuprinc : IV. Nagy-Bnya Baia-Mare. V. Balan bei Do-


mokos in Siebenbiirgen. VI. (p. 19-28) VII. Nagy6.g Secarmb.
VIII. Das Eldorado Siebenbrirgens in der Umgegend von Vrs-
patak Rosie. IX. Die Detunata. (p. 33-48)
Anexat veden i dup desenurile locotenentului ungur Jossa, exe-
cutate in niste xilografii foarte primitive : Tabela VI. Nagy-Bnya,
von der Nordseite, vom Weinberge des Bergverwalters von Brug-
berger, aus. VII. Nagy-B6.nya, von der Westseite. VIII. Balan bei
Domokos in Siebenbiirgen. XI. Die Rmer-Abbaue in Vrspatak.
CsetAtye mica (kleine Festung) genannt. XII. Die Rmer-Abbaue in
Vrspatak, CsetAtye mara (grosse Festung) genannt. XIII. Der Ba-
saltberg Detunata Gola. zwischen Vrspatak und OfferibAnya.
Bibl. Univ. Cluj 90678 si alte exemplare.

1873 Bueuresti 1862


Tesauru de monumente istorice pentru Romania... De
A. PAPIU Ilarianu. Tom IIII.
Bucuresci, 1862-1864. Tip. nat. Stefanu Rassidescu. In
4-to pe dou palte. Cu multe ilustratiuni i facsimile.
Prefaja: Bucuresci 16 Iuniu 1862.
Cuprinde materialul istoric cules de editor in bibliotecile din
Germania, Polonia si aiurea, in cea mai mare parte retip6Iriri de carti
vechi privitoare la Romni i cteva hrisoave, cu multe amnunte
la istoria Ungurilor.
Publicatie pretioas., neap5.rat de consultat pentru evenimentele
veacurilor XVIXVIII, dar nefolosit de loc de cercettorii ungurl.
B. Acad. Rom. Bucuresti, 196,952 i alte exemplare.

1874 Osijek 1862


Trtnelmi kalszatok. (1603 1711) Szerkeszt THALY Kal-
man. [Spicuiri istorice.]
Pest, 1862. Lauffer s Stolp. (Eszk. Lehmann Kroly s
trsa nyomdja.) In 8 pag. XII i 273.
%/a/a: Pesten, a mobAcsi iitkzet 335-ik Avfordulati napjn.
Cuprinde autobiografia lui Cosma Petrityevity-Horv.th (1634
166o) cu amAnunte despre cele petrecute in solie in Moldova in
1653 si in Muntenia in 1654 supt principele George 126.k6czy II i 61-
pitanii si. (p. III4) Actele Ardelenilor pribegiti in Moldova de
frica Nemtilor in 1711 din Roman si aiurea. (p. 261-272)
Mu7. Ard. Cluj 42654 si alte exemplare.

1875 Leipzig '1862


gcbo ber Sfinen au ber Weicf)ite eind .actbro Don WUra
gedfemtfp gegeben u on einem Eitgliebe ber 8efcb1ur3partei.
amburg, 1862. (Uiganb in 2eip3ig.) In 8 mic foi 2 i pag. 86.

www.dacoromanica.ro
170 No. 1876-1878 [1862

Cuprinde o critic satiric a crlii autorului de sub No. 1859.


Despre Romni in cap. XII. Die Nationalittits-Frage auf dem Land-
tage. p. 50-551
Mus. Nat. Budapest. Hung. h. 3102 ca.
1862 Pest 1876
Bod Pter lete s rnunki. Irta grf MIK Inne. Cu por-
tretul in litografie al lui Bod. [Viata i operele lui Petru Bod.]
Pest, 1862. Nyornatott Emich Gusztv, magyar akad. nyom-
dsznl. In 80 pag. 107. (Extras din Budapesti Szemle.)
Din cuprins : Descrierea cartii lui Bod cu urmtorul titlu :
Brevis Valachorum Transilvaniam incolentium Historia, in qua po-
puli valachici in Transilvania status Civilis et ecclesiasticus, profani
item et sacri ritus, praecipue vero unionis cum rom. Catholicis inde
ab anno 1698. adtentatae et ad praesens usque tempus magno nisu,
variis modis procuratae momenta enarrantur ac exhibentur. Auctore
Petro Bod de F. Tsernaton V. D. Ministro. In 4 p. 603. (p. 47-48)
Manuscrisul acestei luerbiri, care merge pg.n la moartea gene-
ralului Buccov (18 Mai 1764) se afla in colectiunea Contelui Emeric
Mik, care .1.-a lsat Bibliotecii Muzeului Ardelean, fundat de amid.
Muz. Ard. Cluj 109859 i alte exemplare.
1862 Esztergom 1877
Gyszdal t. Kracsun Ede, az Esztergom f6megyei Szt. Ist-
vnrl czimzett srgi papnvelde IV. vi nvendknek ham.vai
fltt. Elhunyt 1862-dik v Mindszenth6 ro-n, letnek 22-ik vben.
[Cntec funerar la moartea studentului In teologie Eduard CrAciun
din Seminarul din Esztergom.1
Esztergomban. Nyomatott Hork Egyednl. In 8 foi 2.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.
1862 Pest 1878
Erdly rmei kpatlaszszal Numi Transilvaniae. Kzli
Dr. ARDY Jnos. A M. Tudom. Akadmia kiadsa.
Pesten, M.D.CCC.LXII. (Nyom. Emich Gusztv nyomdsznl.)
In 40 pag. xiv i r87+Atlasz pag. X si 24 tabele cu desenuri
de monete, gravate in aram6.
Din cuprins : Monetele lui Sigismund Bathory cu titlul de WM,-
[ACHIAE] ET MOLD[AVIAE] PRINC[EPS] din 1596, pe revers
cu asediul cettii Timisoara. (p. 21 i tab. III No. 6) Din 1598.
(p. 23 si tab. IV No.') Din 1597. (p. 27 si tab. IV. No. ro) Alta, tot
din 1597. (p. 28 si tab. IV No. Tr) Talerul de aur al lui Mihai-Vod
din 160o. (p. 29 si tab. IV No. 12) Monetele lui Gabriel Bathory
cu titlul de TR[ANSYLVANIAE] VAL[ACHIAE] TRANS[ALPINAE]
PRINCEPS. Din 1611 1613. (p. 29 i tab. VIII No. 6-7)
Muz. Ard. Cluj 48762 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1862] No. 1879-1882 171

1879 Arad (1862)


A jv6" nemzetisge. Cikksorozat KUNAGOTAIV5I4. [Natio-
nalitatea viitorului.]
Aradon. Bettelheim testvreknl. In 8 pag. 34. (Mellklet.
az Alfld"-hz.)
Cuprinsul : Generatia viitorului" in Kungota, in Fevruarie.
(p. 3) Ecce nemzetisgi Jv6"-nis. (p. 12-34) 0 critic sarcastic5,
a opiniei publice in chestia nationalittii.
Numele autorului e pseudonim pentru ICCSICEMTHY Aura
Muz, Ard. Clui 94525 .5i alte exemplare.

1880 Ulhorod 1862


A magyar szabadsgharc eljtka 1848-dik vben. Irta M-
s2ARos- Kroly mint a nemzeti kormny ltal megbizott trtnet-
jegyz. (Preludiul luptei ungare pentru independent dela 1848.1
Ungvrt, 1862 jger Kroly betiiivel. In 4 pag. 41.
Autorul porneste din faptul c Romnii ardeleni erau nemul-
tumiti i visan de o unire cu Tara-Romneasc. Lucrul nu s'a putut
ins'a s'avfirsi pentru ca nu aveau uniunea trebuincioas cu Srbii, cernd
ca s'a se desparta' de ei at't In cestiunile bisericesti cAt i culturale.
(p. 3) Apoi descrie poate pentru prima oar5. intre Unguri
asile Romnilor, succesul adundrii dela Blaj cu partea activ care a
avut-o acolo aguna, Nopcea, Eutim Murgu i altii.
Muz. Ard. Cluj 85059 i alte exemplare.
1881 Pest 1862
VIRAG Benedek magyar szzada. Toldy Ferencz ltal.
Vol. 1-5. [Seco/ul ungar al lui B. V.]
Pesten, 1862-1863. (Landerer s Heckenastnl.) In 8-vo.
Prefata: Pesten, novemberben 1862. Toldy Ferencz.
RetipArirea primei editii din 1808 (de sub No. 966) intregit cu
ultima parte a operei pana' la 1526 (formAnd volumul al V-lea) des-
coperit6 de eruditul editor in timpul
Muz. Ard. Cluj 58954 si alte exemplare.

1882 Oradea 1863


Biografia sinoptic6 a episcopului gr. cath. romanu de Oradea-
Mare recandu Vasiliu baronu de Erdlyi dedusa de Dr. Ioanu
VANCIA.
Oradea-Mare, 1863. Cu tipariulu lui Aloisiu Tichy. In 8'
Pag. 54.
Cuprinde biografia episcopului pe romneste i apoi pe ungu-
reste. (p. 31-54.)
Bibl. Episcopiei romne unite. Oradea.

www.dacoromanica.ro
172 NO. 1883-1885 [1863

1863 Paris 1883


Arrestations, procs et condamnation du gnral TintR, rac-
conts par lui-mme. Suivis de ses vicissitudes ultrieurs par
l'avocat Curti. V-me dition.
Paris, 1863. (Imprimerie Valle.) In 8 pag. vi si 142.
Pretata: Milan, 1862.
Cuprinde expunerea samovolniciei politiei austriace care a are-
stat pe neasteptate pe generalul Tiirr (supus englez) in ziva de 29 Octomvrie
1855 la Bucuresti (in Hotelul Londra) sustinnd ca pe timpul ocupa-
tiunii, teritorul Romniei era teritoriu austriac. Tarr dus prin Ploe4ti
la Brasov, a stat inchis pang la 22 Fevruarie 1856 si escortat apoi
peste botare, plea. prin Triest la Constantinopol. Cuprinde multe
destainuiri despre politica infama a Austriei fata. de Unguri, urmariti
si in tad straine. Inftiseaza si starea de spirit a Romnilor din
Muntenia s'i Ardeal, vilzut de general in trecerea lui prin acele Vri.
Cartea este traducerea editiei originale in limba engleza. (London,
1856) aparuta indata dupa cazul jignitor pentru demnitatea englea
Exista insa si o editie italiana (Milano, 1862) numita chiar editie IV.
Brosura despre arestarea generalului Tiirr la Bucuresti are un
supliment cu titlul : Achmet Sciamil Effendi ... dei patrioti ungheresi
Vrs Antonio, Takats Emerico, Nagy Giuseppe e Fehr Giovanni
Pest, 1863. In 8 pag. 42. (Mus. Nat. Budapest. Hung. h. 6273 xd.)
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 44.730 si alte exemplare.

1863 Milano 1884


Magyarorszg fiiggetlensge. Irta IRANYI Dniel. [Indepen-
denta Ungariei.]
Milano, 1863. Tip. Lombardi. In 8 pag. 16.
Motto: Ha Magyarorszg kibkiil az osztrkkal, n denationi,
zlom magam. Kossuth Lajos. (Daca Ungaria se impaca. cu Austria-
eu ma desnationalizez. Ludovic Kossuth.)
Data: Paris 1862-1d novemberben.
La sfArsit un apel catre fratii ne-maghiari ai Ungariei. (p. 15)
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.
1863 Oradea 1885
Halotti gysz-beszd, mely elmondatott nhai kztiszte-
letben all id. Takcsi Gyrgy urnak vgtisztelete iinnepn
Kunhegyesen janur 8-n 1863. sz. POPOVITS Jnos, karczagi
g. napk. orthodox lelksz Altai. [Discurs funebru rostit la inmor-
mntarea domnului George Takcsi in Kunhegyes de preotul
gr. or. Ion Popovici din Karczag.]
Nagy-Vrad, 1863. Nyomatott N. T. kltsgldin. (Nyom.
-Tichy Al. knyvnyomd.) In 8 pag. 15.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

www.dacoromanica.ro
1863] No. 1886-1888 173

1886 Cluj 1863


Vadr6zsk. Szkely npkltsi gyjtemny. Szerkeszti KRIZA
Janos. Els6 ktet. [Macinid. Colectie de cantece populare secuieti.1
Kolozsvrtt, 1863. (Az ev. ref. f6tantida betiiivel.) In 80
pag. VIII i 577.
Pref4a: Kolozsvdrtt, dec. 27. 1862.
Colectiune important de folklor cuprinzand : L Poezii si can..
tece, 588. II. Strigte de joc. III. Gihicitori, 116. IV. Proverbe i
altele. V. Basme, 20. VI. Cuvinte dialectale. Note. (p. 525-567) In-
dice alfabetic al cantecelor.
Materialul adunat cuprinde multe amanunte despre Secui
Romani, iar cantecul No. 245 poarta. titlul : Nta Olh Ptrrl
Cantee despre Petra Romnul. (p. 105-107)
Are i o editie critica' moderna in 2 volume ; Budapest, 1911.
Muz. Ard. Cluj 52492 si alte exemplare.

1887 Arad 1868


A szkelyek s egy rgi baj. Irta TusNADI. [Secuii i un
Tau vechiul
Arad, 1863. Nyomatott Rthy Liptnl. In 8 pag. 65..
(Extras din ziarul Alfld.)
Prelata: ***-on, janur 18 1863.
Autorul acestui stucliu (preotul catolic ImETS Fiilp Jk6) se
ocupa. in 18 capitole cu emigrarea Secuilor in Romania, precizand
primejdiile cari rezulta din aceasta depopulatie a %Aril, mai cu seama
dm punct de vedere economic i chiar moral, deoarece fetele in mare
parte se demoraliseaza. Pentru sanarea acestei stri se propuni di-
ferite mijloace, ca'ci numarul emigratilor secui din 1862 a ajuns la
14,000. (p. 63)
Muz. Ard. Cluj 93171 i alte exemplare.

1888 Pest 1863


A kt mostoha. Trtnelmi regny. Irta J6sIKA Mikls.
Vol. [Cei doi vitregi.]
Pest, 1863. (Landerer s Heckenastn61.) In 8 mic pag. 2340253.
Cuprincle o povestire (despre doi frati vitregi) in care se v-
desc relatiile Ardealului cu Tara-Romaneasca din vremea lui Vlad
Tepe cu campania lui loan Hunyadi impotriva lui. Romanul are
i un capitol deosebit care se petrece in Bucuresti (vol. r p. 33-71)
eu urmatoarele personagii romane : Vlad Dracul, fiica sa : Gemma,
Ghika Theofil, Kantakuzen Aristobul, Pruncul Euphim, Grigorie,
Lascaris. Lpedat, Sophron
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
174 No. 1889-1892 [1863

1863 CIllj 1889

Csatrozs a daco-roman trekvsek ellen. (Vonatkozva


Ilarianu Papiu Erdly fiiggetlensge" cim rtipiratra.) Irta
M5ZSA Dniel. [Lupt impotriva tendintelor daco-romane.]
Kolozsvrtt, 1863. (Azev. ref f6t. bet.) In 80 pag. IV 0 56.
Brosura critied cartea lui Papiu Ilarian Independentia con-
stitutionale a Transilvaniei" (de sub No. 1841) in 8 articole, ap-
rute intai in ziarul Kolozsvri Kz Anexat (p. 51-56) gsim
un extras al eartii numite dup ziarul Hermannstddter Zeitung" in
patru articole.
Muz. Ard. Cluj 81376 i alte exemplare.

1863 Braov 1890

Inviatiune spre a intrebuinta cu folosu apele rainerale dela


Borszk in Transilvania. De Dr. Ignatiu MEYR.
Brassoviu, 1863. Rmer si Kamner. Tip. In 8 pag. 38.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 15613 alte exemplare.
Crdinicianu p. 359.

1863 Braov 1891

Reguli de sealdat in tai de abur. De Dr. Ignatiu MEYR.


Brasov, 1863.

Cfr. editia I. din 1857 sub No. 1698.


Cranicianu p. 359. (Insuficient.)

1863 Wien 1892

Kossuth s a lgi Olaszorszgban. VISCHMt Konrad, volt


honvdrnagytl. Nmetbl. [Kossuth si legiunea in Italia.]
Bcsben, 1863 Nyomt. Pichler A. zvegy's fia. In 8 mic pag. 36.
Autorul, e fiu al unui ofiter secui (nscut in Kzdivsrhely) care
hand parte la rzboiul pentru independenta", a ajuns la rangul de
maior Povesteste cum a iesit in 17 Decemvrie 186o din Ardeal, in
haine de preot mergand la Galaki ca s'6 fie martor ocular al preg5.-
tirilor celor 6o de Unguri, cari sub conducerea lui Ladislau Berzenczey
au plecat la chemarea lui Kossuth in Italia in legiunea ungaa
de acolo. Autorul descrie apoi intrigile ivite intre membrii acelei le-
giuni in care a luat si el parte ; omise ad, neavand nici o legaur
cu istoria Romnilor, pe care o intereseaz. numai acest inti ca-
pitol al rarei brosuri. (p. 5-12)
Are si o editie germand. (Muz. Ard. Cluj 66604.)
Bibli. Veress. Budapest.

www.dacoromanica.ro
1863] No. 1893-1895 175

1893 Sibiu 1863


Protocolulu Congresusului natiunei romane din Ardealu, ce
s'au tienutu in Sabiiu la 20/8 Prieru 1863.
Sabiiu, 1863. In Tipografi'a diecesana. In 8 pag. 223.
Cuprinde protocolul (p. 3-148) si Desbaterile Membrilor Con-
gresului national roman din Transilvania, in Congresul national dintre
19/7 si 23/11 Aprile, stenograf ate de stenografii Demetriu Racuciu
Moise Branisce. (p. 149-223)
B. Acad. Rom. Bucuresti 2967 si alte exemplare.

1894 Keeskemt 1863

Nagy-Enyednek s vidknek veszedelme 1848-49-ben.


Trtneti vzlat. Irta Br KEMNY Gabor. [Primejdia Aiudului
si a regiunii sale in 1848 49.]
Pest, 1863. Osterlamm Kroly. (Nyomatott Kecskemten,
Szildy Krolynl.) In 80 pag. XVI I 251.
Cuprinde o poveste serioasa a evenimentelor cari au dus la
atacul Romanilor din muntii apuseni asupra orasului Aiud, Cu isto-
ricul luptelor Ungurilor impotriva lor pana la pustiirea Abrudului in
Mai 1849. Monografia e scris in mare parte pe baza ziarului tatlui
autorului (care in 1848-49 era fispan al comitatului Alba) numit Fe-
kete knyv Cartea neagrd, cu insemnri cari nu se afl aiurea.
La inceputul crtii, autorul i expune prerile asupra originei cuvn-
tului olh" dovedind ea el fiind istoric nu e de loe jignitor pentru
Romani precum cred multi dintre ei, fiind intrebuintat de ei insasi
pad. la 1848, pe cand numele de Mot nu era obisnuit. (p. 2-4) De
altfel autorul e primul care foloseste i amanuntele ziarelor unguresti
ssesti contimporane in lucrarea sa, care vrea sa fie totodata o
intregire a celor ce se all in cartea lui Khdry Lszl (de sub No.
18o5) despre evenimentele rzboinice dela 1848 si 1849.
Muz. Ard. Cluj 53395 si alte exemplare.

1895 Pest 1863

Hazai s kilfldi vadszatok. [Va'n'Atorii din tar si sta.


inatate.]
Pest, 1863. (Nyomatott Emich Gusztv nyomdsznl.) In 8
pag. xv 1 443. Cu io ilustratiuni.
Prefaja: Pest, april 20. 1863. BRCZY Kroly.
Din cuprins: Vestitul vnator ardelean, Ulf alvi Sndor scriind
despre viinatorile din Ardeal, vorbeste despre vanatul zimbrului de
odinioar., amintirea zimbrului traind in Ardeal in toponimia Roma-
nilor, ca : Do5u1 zimbrului, Izvorul zimbrului, Valea zimbrului, Piatra

www.dacoromanica.ro
176 No. 1896-1897 [1863

zimbrului si chiar Zimbra mica'. (p. 302) Pomeneste apoi cu duiosie


de viintorii renumiti ca Iuon Gorja cu care autorul a Va:11ot mult
in 1814 in muntii BArgkilui ; de htranul Alexa Crian (p. 303) si
de vngtorul baronului Niculae Wesselnyi, Ion Opr4, care fiind ucis
in 1798 in muntii Tiblesului de un urs rana, generosul baron a oprit
indat vgnAtoarea si dup'ace l-a inmormntat cu zece popi romni
din imprejurime in locul nenorocirii, i-a ridicat o cruce cu inscriptie-
romaneasa deasupra mormntului ; nu numai atAt, dar pierderea lui
l-a intristat asa de mult, incl de atunci acolo n'a mai vanat pe
Tibies. (p. 318)
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1863 Oradea 1896

Sermo per Josephum PAPP-SzILAGYI de Illysfalva. Dei


gratia et S. Apostolicae Sedis auctoritate episcopum graeci ritus
catholicorum M.-Vradinensem sacrae, Caesareae et Regiae Apo-
stolicae Majestatis consiliarium, ss. theologiae doctorem et I. or-
dinis Francisci Josephi I. equitem occasione canonicae suae in
sedem episcopalem introductionis die 17. May 1863. ad Clerum.
Dioecesanum habitus.
M.-Varadini, 1863. Typis Aloysii Tichy. In 40 pag. Ir.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

1863 Oradea 1897

Cununa de urari fericitrie legata bineventarei meritrie a


Ilustritatei Sale Preastralucitului Domnu Josifu Papp-Szilgyi de
Illysfalva episcopulu gr. cat. romann al decesei de Oradea-Mare,
consiliariu al Maiestatei Sale C. R. Apostolice, cavalerulu str.
ordu Franciscu Josifu I., doctoru in s. teologia etc. etc. Patro-
nului Pregratiosu cu ocasiunea introducerei in scaunulu episco-
pescu la anulu Domnului mpeca,xiir. in Maiu. Prin Sodetatea
de Leptura a Junimei Studise la. Sclele Oradane.
Oradea-Mare, 1863. Tip. lui Al. Tichy. In e pag. 7. (Versuri.)
Pe dosul foaei de titlu
Vrut'a Provedinti'a, c'a Romanulu anca
Dupa sede triste, dupa n6pte adanca ;
S'aiba ra 'ntreaga glori'a ce av.
Pe aceast'a cale, Agern se-lu conduca.
Glori'a romana, se i-o readuca.
Romanulu se fa, Romanulu ce fu 1"
V J.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

www.dacoromanica.ro
1863] No. 1898-1901 177

1898 Pest 1863


Stiinigreid) Lingarn ?Bon Julius HORN.
Teil, 1863. Zruct unb R3erfag von tiornOnf3fp unb tounintel.
In 80 mic pag. IV i 458.
Din cuprins : Charakter, Denkart und Temperament der Ein-
wohner. Romnen Macedo-Walachen---Zinzaren. Walachen. (p. 119
127). Caracteristica interesant a Romnilor in analogie cu celelalte
popoare din Ungaria. Die Rumnen=Walachen. (p. 430) Griechisch-
nichtuairten. (p. 437)
Are i o editie de titlu din 1864 (Bibl. Univ. Cluj 94709)
alta din 1867. (Bibl. Univ. Cluj 94709.)
Mus. Nat. Budapest. Hung. h. 2603 d. i alte exeraplare.

1899 Pest 1863


VIRAG Benedek potai munki. Harmadik, teljesb kiads
Toldy Ferencz Altai. [Operele poetice ale lui B. V.]
Pest, 1863. Heckenast Gusztv. In 8 pag. XVI i 239.
Prefata: Pest, junius 4.1863. Toldy Ferencz.
Din cuprins Gyka Emnuel Konstantinnak. (p. 62-63)
Aceast poezie s'a scris en prilejul morii, in ziva de 29 Sep-
temvrie 1812, a ofiterului Cseh Jzsef, poate bun prieten al lui Ghica.
Muz. Ard. Cluj 41757 i alte exemplare.

1900 Pest 1863


Krassmegye kznsgnek ftdvzl flirata grf Andrssy
Gyrgy orszgbir6 ur excellentijhoz. [Adresa de felicitare
a comitatului Cara ctre contele G. A.]
Pest, 1863. Emich G. In 8 pag. 8. (nil frontispiciu.)
Din cuprins: Un raport cu data Lugos, 1863 julius I. De depu-
tatul Wld Alajos. (p. 5-8). Retipdrit din gazeta Siirgny.
Mus. Nat. Budapest i alte exemplare.

1901 Wien 1863


a3*Ir eb ir g e an ber @tense von litigant unb eie mbar g en.
(flit einer geobeitifen %*ittbiung, Rate, 13anorama unb 64Cen.
q3Enen von 3oref W as tier, Trofeifor am oanneum 611 Orats unb
,

Knficbten von Wirke r.) 8on Dr. W. %bolt SCIIMID14, Trofeffor


ber @eograOie, et at iftif unb (ileicbtte ant tofeptiM3olite4icum in
Ofen, etc. Wiit Unterftiit6ung ber faiferticen 2Irabemie ber EiffelOaften
in ien.
Dien, 1863. ariter et bartetuutc In 8 pag. XVI i 442.
vol. III. 12

www.dacoromanica.ro
x78 No. wor [1863

Prefala: Ofen Juli 1863.


Cuprinsul : Vorbericht. Das Bihar-Gebirge. 1. Name, Lage und
Ausdehnung. 2. Orographischer Charakter. 3. Geognostisch - geolo-
gische Uebersicht. 4. Hhlenbildungen. Engpsse. Hhlen - Tabelle
1., 2., 5. Zur Hydrographie. A. Die Quellen. Quellen-Tabelle. Mineral-
quellen. Tabelle der Mineralquellen. Die intermittirende Quelle bei
Kaluger. Tabelle der Eruptionen. B. Die Fliisse. I. Die Krs I. Die
schnelle Krs. 2. Die schwarze Krs. 3. Die weisse Krs. II. Der
warme Szamos. III. Der Aranyos. i. Der grosse Aranyos. 2. Der kleine
Aranyos. Wasserflle. C. Die Seen oder Teiche. Meteorologisches. 6. Zur
Flora. Waldbume. Urwlder. Knieholzregion. Wiesen. Torfmoore.
Telekia speciosa. 7. Zur Fauna. Hhlen-Fauna. Urweltliche Fauna.
Zur Ethnographie. 1. Nationalitt. 2. Drfer und Hauser. 3. Nahrung.
Krperbeschaffenheit. 4. Tracht. 5. Charakter. Tabelle des Schulbe-
suches. 6. Musik und Tanz. 7. Festliche Gebruche. Volksfest. 8. Sagen.
Aberglaube. Erbsquelien. 9. Feldbau. ro. Obstzucht. Weinbau.
Forstwirthschaftliches. 12. Viehzucht. Alpenwirthschaft Jagd. i3.
Gewerbsfleiss. 14. Bergbau, Rzbanya. 15. Eisenwerke. 16. Handel. To-
pographisches. 1. Von Grosswardein nach Belnyes und Petrosz. Be-
lnyes. 2. Umgebungen von Belnyes. Das Heilbad. Bela-Burg. Die
Meziader Grotte. Von Belnyes nach Petrosz 3. Auf den Munte (Be-
lnyes - Petroszer - Bihar.) 1. Ueber den Bohodiei. 2. Ueber die
3. Todten. 4. Der Hochkamm von Cornu muncelu mare bis zur Vladeasa.
Der Boties'a. Die Vladeasa. 5. Die Oncsa. Der Teich. Pitea Talhariului.
Die Hale Oncsa. 6. Die Hhlen von Fericse und Kis-K6h. 7. Das
Pulsathal, seine Hale und sein Wasserfall. Pulsa-Fall. 8. Das Gal-
bina-Thal. 9. Das Kalkplateau der Pitea Btran'a oder Batrina.
Wege auf das Plateau. Eishhle Zapodia. Pite a Boghi, Stana di
Pitr'a Betran'a, vulgo Batrina. Urticari-Ponora. ro. Von Belnyes-
Petrosz nach Rzbnya. Rzbnya. Ir. Umgebungen von Rzbanya,
Szegyestyel, Erzherzog Albrechtshhle und Albrechtsklamm. Die
Funacza-Grotte. Das Portal. Ursprung der Krs. Valea Sca. (Vale
Sacca.) 12. Der Biharu. 1. Von Rzbnya auf den Bihar. 2. Auf die Cu-
curbet'a. 3. Von Pojana zur Cucurbet'a 13. Uebergnge nach Sieben-
bargen. Scarisiora und die Eishhle Ghietiariu. (Gyezar.) Vidra.
14. Vaskh und die Hhle Campansca. 15. Das Kalkplateau von Vaskbh,
die Eisengruben, Rescirata. 16. Der Plesciu, Pless. (Von Arad nach
Boros-Sebes.) Toplicza - Krand - Monysza. Anhang I. Zur Bevl-
kerungs - Statistik. Bevlkerungs 7 Tabelle. Romanische Volkspoesie.
Anhang II. Das Bihargebirge in alteren Karten. Die geodeitischen Ar-
beiten von Prof. los. Wastler. Topographisches Register.
Ilustraliuni : Die intermittirende Quelle bei Kaluger. (p. 54) Der
Wasserfall im Pulsa-Thale. (p. 234) Das Portatal bei Rzbnya.
(p. 266) Die Campansca bei Vask6h. (p. 298) Litografii in culori, dupA
acvarelele lui Rudolf Wirker, tiprite de F. et M. Frster in Wien;
formatul de io x 11.5 cm.
B. Acad. Rom. Bucuresti 86o si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1863] No. 1902-1905 179

1902 Sibiu 1863


akranbLungen be fiebenbiirgif*n 2anbta0 1863. 43rotoroff unb
Neben nadj ben $eric4ten bet: t ermannfttibter Beitung.
,t ermannftabt, 1863. ?Bon Zeobor Stei4auffen. In 4 mic pag. i44.
Cuprinde procesele-verbale ale sedintelor dintre 15 Iulie si 24
Aufgust 1863.
Muz. Ard. Cluj 114599 si alte exemplare.

1903 Sibiu 1863


Az 1863 v Julius I-re Nagy-Szebenbe legf. egybehivott
erdlyi orszggyills Gyorsiri naplj a / Stenographischer Tages-
Bericht des auf den 1. Juli 1863 nach Hermannstadt a. h. ein-
berufenen siebenbrgisclien Landtages / Divariu stenograficu alu
dietei transilvane conchiamate la Sibiiu pre I. Juliu 1863 prin
rescriptu prea innaltu.
Hermannstadt, 1863-1864. Th. Steinhaussen. In 20 regal
pag. 1972.
Cuprinde desbaterile sedintelor dintre 15 Iulie 1863 si 13 Oc-
tomvrie 1863 s'i apoi continuativ pn la sedinta 124 din 29 Octomvrie
1864. (Druck von Iosef Drotleff und Theodor Steinhaussen.)
Pe contrafoliul foaii de titlu : Az orszAggyiilsi gyorsir-kar
kzremkdsvel szerkeszti KCSNYI Man.
Muz. Ard. Cluj 132412 si alte exemplare.

1904 Sibiu 1863


Zer fiebenbargijOe 2anbta9 1863. 13rotofoffe unb Neben.
t erniannfiabt, 1863. Z4obor etei0au1Jen. In 8 foi 3 si pag. 568.
Cuprinde procesele-verbale si discursurile sedintelor dintre
15 Tulle si 13 Octomvrie 1863 si intre ele ale deputatilor romni :
Lemeny, Vasile Popp, Bologa si baronul Saguna.
In sedinta din 6 Octomvrie 1863 s'a tratat memorandul ra-
portorilor Lassel si Trauschenfels : Bericht des Landtags-Ausschusses
ilber den Gesetz-Artikel betreffend die Durchfhrung der Gleichberech-
tigung der romanischen Nation und ihrer Confessionen. (p. 479-480)
Mus. Nat. Budapest. Hung. j. 75 si alte exemplare.
1905 (Sibiu) 1863
Jegyz6knyve... Protokoll... Protocolulu dietei ardelene con-
chiamate de inaltiatulu Imperatu pe 1. Iuliu 1863 in regesc'a
liber'a cetate Sibiiu.
S. 1. et a. In 2 regal pag. 482.
Editie oficial in limba ungar, german si romn., cuprinzand
sedintele dintre 15 Iulie 1863 si 29 Octomvrie 1864.
Muz. Ard. Cluj 132987 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
i8o No. 1906-1907 [1863,

1863 Pest 1906

Gr. ILLSHAzY Istvn ndor fljegyzsei (1592-1603) s


hidvgi MHO Ferencz historija. (1594-1613) Bird SAmuel foly-
tatsval. Kzli Kazinczy Gbor. [Insemnrile palatinului
St. I. s Istoria lui F. M.]
Pest, 1863. Emich Gusztv. In 8 pag. XI i 331. (Monu-
menta Hungariae Historica. Scriptores vol. VII.)
Pie/ata: Bnfalva, Augusti 31.1863.
Cuprinde insemnrile contemporane ale unui Ungur : palatinul
Illshzy, 1 ale unui Ardelean : Mik, cu multe amnunte despre le-
gturile lu Sigismund Bthory cu Mihai i Ieremia-Vod dintre anii
1595-1601, lar la Mike) mai cu seam. despre Radu Serban-Vod,
Radu Mihnea (din 1611) si altele. Paginile cu date referitoare la istoria
romn. sunt : 20-21, 37, 52, 67, 79-82, 87-94, III, 140-149,
171, 192-195, 241-245 1 252.
Muz. Ard. Cluj i alte exemplare.

1863 Pest 1907

Altorjai b. APOR Pter munki. Kzli Kazinczy Gbor.


[Opereje baronului P. A.]
Pest, 1863. Emich Gustv In 8 pag. VIII i 484. (Monu-
menta Hungariae Historica. Scriptores vol. XI.)
Prefafa: Bnfalva, Augustus 31.1863.
Cuprinde insemnrile magnatului ardelean cu multe amnunte
privitoare la istoria Rominilor Asa de pild : 1684. Foaruete in Mol-
dova. (p. 122) 1705. Solia lui Apor la Constantin Brncoveanu. 1717.
Ttarii Cu Mihail Vod-Racovita in Ardeal. (p. 158-9) 1737. Militia
impr'teasd intrl in Moldova. (p. 200) 1739. Turcii ard orasul Ocna.
(p. 205) 1739. Pacea dntre Austria i Turcia. (p. 209) Cium. in Trei
scaune venit din Moldova. (p. 216) 1744. Clugrul Bessaiiou.
(p. 235-6) 1747. Ttari cersnd de foame in Moldova. (p. 243i 245) 1702.
Nunta contesei Anna BAnffi cu Mihail Szkely in cetatea Jilu (Gyalu)
cu solia lu Constantin Brncoveanu. (p. 393-400) Sora generalului
Secuilor i fispanul comitatului Kiikii116 mlritat cu un simplu pstor
(pAcurar) roman de oi. (p. 417-8) Despre episcopul catolic din Bub.
(1). 423)
O deosebit amintire merit capito/u1 cu tithil de lVletamorphosis
Transylvaniae," in care autorul la vrsta de 6o de ani (in 1736) descrie
obiceiurile i viata sociaa a Ungurilor din Ardeal, lucrare unic in
felul ei (p. 315-443) Cu note intregitoare de Mihail Cserei. (P. 444-484)
Muz. Ard. Cluj 104946 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1863] No. 1908-1911 181

1908 Lugoj 1863


A romn np s iigye vdelmezve a magyar iddszaki sajt6
tern, s az orszggyiilsi szszken Zelistyei WLAD Alajos, Krass6
megye nagy zorlenczi kerilletnek, az 1848/49 s 1861 vi or-
szggylsen volt kpviselje ltal. [Poporul roman si chesti-
unea sa aparata prin articole si discursuri de deputatul A. W.]
Lugoson, 1863. Traunfellner-Wenzely. In 8 foi 4 si pag. 184.
Este o colectiune a articolelor de gazete serse de autor, in in-
teresul Romanilor, mentionand dupa fiecare articol locul aparitiei.
Bibl. Univ. Cluj 55308 O alte exemplare.

1909 (P est) 1863


Articulu de lege privitoriu la efeptuirea egalei indreptatiri
a natiunei romane si a confesiuniloru ei.
Datu-s'a in castelulu Nostru de desfatare Schnbrunn, in
26. Octomvre annu/u 1863.
Noi Franciscu Josifu Antaiului din gratia lui Domnedieu
Imperatoriu alu Austriei ; etc.
In 20 regal pag. 4 cu pecetea mare a Austriei si semn-
tuna proprie a lui Franz Josef in trei limbi.
Editie oficial (a Ministerului ungar) in trei coloane : in timba
ungar, germana' si romana. (Tipografia probabil a lui Emich Gusztav.)
Muzeul tarii Nsudului. Nsaud.

1910 (P est) 1863


Articulu de lege despre priimirea ambelor Diplome impera-
tesd din 20. Octombre 186 si din 26. Februariu 1861 in legile
tierii Marelui Principatu alu Transilvaniei.
Datu-s'a in castelulu Nostru de desfatare Schnbrunn, in
26 Octomvre anului 1863.
Semnat (ca si tipritura de mai sus) de catre imparat, in trei
limbi s'i de ministril respectivi.
Editie oficiar (a Ministerului ungar) in limba ungara, germana
si romana. (Tipografia probabil a lui Emich Gusztv.)
Muzeul trii Nasudului. Nsud.

1911 Innsbruek 1863


Das Pflanzenleben der Donaulnder. Von Anton Josef
KERNER.
Innsbruck, 1863. Wagner'sche Buchdr. In 8 pag. XII i. 348.

www.dacoromanica.ro
182 No. 1912-1915 (1863

Autorul (doctor in medicina) era profesor de stiinte naturale


la scoala politehnica din Pesta si apoi la universitatea Innsbruck.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.
1863 Wien 1912
Die Zinzaren. Rine ethnographische Studie von F. KANITZ.
Wien, 1863. Druck von F. B. Geitler. In 40 pag. 7.
Cuprinde o descriere a tintarilor (Romani din Balcani) numiti
asa pentru c in loe de sunetul ci pronunt i adica tinti pentru cind;
iar Albanezii ii numesc simplu : ciobani. 1 Autorul mentioneaz cal din
sanul lor au iesit farailiile Sina, Dumba, Tirka etc.
Mus. Nat. Budapest Anthr. 136 si alte exemplare.
1 Die Zinzaren selbst nennen sich am liebsten Rumuni, und gleich den
Bewohnern des heutigen Romaniens halten sie sich fiir Abkammlinge der Ramer,
und zwar ramischer in Macedonien angesiedelten Kolonien. Die Geschichte weiss
jedoch nichts von solchen. Vielmehr weiset die grosse Aehnlichkeit ihrer Sprache
mit der walachischen auf ihre enge Stammesverwandtschaft mit den jenseits der
Donau wohnenden Walachen hin.., und die g/eiche Sprache hindert anzunehmen,
dass die thracischen Rumunen anderen Ursprungs als die Dacischen wren. (p. 4)

1863 Leipzig 1913


Die Verhltnisse im Orient und in den Donau-Fiirsten-
thiimern nebst den wichtigsten hierauf Bezug habenden diplo-
matischen Aktenstiicken von Arthur von KELENFOLDIT.
Leipzig, 1863. Druck von Otto Wigand. In 8 pag. 175.
Bibl. Bratianu. Bucuresti. Col. Bratianu-Sturza LXXXII No. 5.
1863 Oradea 1914
Litterae Encyclicae Illustrissimi ac Reverendissimi Domini
Josephi PAPP-SziLA.Gvi de Illysfalva, SS. Theologiae Doctoris,
divina miseratione et S. Sedis Apostolicae auctoritate episcopi
Romanorum ac Ruthenorum dioecesis graeci ritus catholicorum
Magnovaradinensis, etc.
M.-Varadini, MDCCCLXIII. In typ. Al. Tichy. In 40 pag. 8.
La srdrqit: Magnovaradini die prima Novembris 1863:
Mus. Nat. Budapest. Aprb nyomtatvanyok.
1864 Pest 1915
Eredeti trfk, adomk a czigny letbl. Irta reg HEGED-08
Lajos. Ed. II. [Glume i anecdote din viata Tiganilor.]
Pest, 1864. (Landerer s Heckenastnl.) In 8 mic pag. 208.
Prelat a: Pest, augusztusban 1857.
Din cuprins : Tiganul si p5.tura RomAnului. (p. 148-9)
Muz. Ard. Cluj 5539' si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1864] 'No. 1916-1919 183

1916 Lugoj 1864


Geografia Banatului... compusa pentru tenerime de Ga-
vrielu POPU canonic.
Lugosiu, 1864. Traunfellner-Wenzely. In 8 mic pag. 54.
Din cuprins : Ungurii su Magiarii. (p. 50-51)
Muz. Ard. Cluj 63662 i alte exemplare.

1917 Wien 1864


Rgi magyar vitzi nekek s vegyes dalok... Egybegyjt s
jegyzetekkel elltta TRAIN Klmn. Vol. III. [Cantece
poezii ungare vechi.]
Pest, 1864. Kiadja Lauffer Vilmos. (Nyomatott Besben,
Jacob s Holzhausen-nl.) In 8 pag. 436 i 428.
Pre, apt : Pest, 1863. April 8-kn.
Cuprinde o culegere de cntece ungureti istorice i voiniceti
din veacurile XVIXVIII .1 futre ele urmltoarele de interes rom-
nesc : Olh Geczi (vol. I p. 213-217) care pare a fi fost identic cu
hotnoghiul generalului Adam Balogh din 1705. Fut az olb hegyol-
dalon=ruge romnul pe coasta dealului. (p. 268-9) Un cntec scurt de
patru strofe care dup autor se refer probabil la btlia din
1705 dela Jibu. Cred ins6, c de oare ce in strofa a doua i treia cu-
vintele de Rabul licsm" sunt copiate greit in loe de Radul licsm"
mica poezie se refer mai cur'nd la Radu erban, care a fost silit s
fug in Moldova din cauza rivlirii neateptate a principelui Ardea-
lului Gabriel Bthory, in toamna anului 1611.
Muz. Ard. Cluj 75878 i alte exemplare.

1918 Sibiu 1861


Deutsche Sprachdenkmler aus Siebenbiirgen. Gesammelt
von Friedrich MtYLLER.
Hermannstadt, 1864. Druck und Verlag von Theodor Stein-
haussen. In 8 pag. XXXII i 236.
Schssburg, am 15. Mai 1863.
Cuprinde 122 acte nenqeti dintre anii 1075-1598, intre cari
unul al prgarilor din Suceava (din 15 Iunie 1473) incepnd aqa : Mir
grof und geschworne Burger der Stadt Czaczcze. (p. 88-89)
B. Acad. Rom. Bucureti. S. 2808 i alte exemplare.

1919 Sibiu 1864


Articulu de lege privitoriu la intrebuintiarea celoru trei
limbi ale tierei in comunicatiunea publica oficisa.
,t)erlizatutftabt, 1864. Zracf bon etei0auRen. In z0 pag. 4.

www.dacoromanica.ro
184 No. 1920-1922 [1864

Publicatie oficial (cu data de Sibiiu in 29. Septembrie 1863)


cuprinznd importanta lege in 21 paragrafe fcut5. in cele trei limbi :
ungureste, nemteste i romneste. Semnat de Gustavu Grois ni. p.
Presiedentele dietei. Antonin de Lszloffy m. p. notariu.
Mus. Nat. Budapest. Fol. Lat. 3684 vol. V. p. 148-149.

1864 Genve 1920


Huszoniit v Magyarorszg trtnelmb61 1823-tl 1848-ig.
Irta HORVATH Mihaly. Vol. III. [Dotazeci i cinci de ani din
istoria Ungariei.]
Genfben, 1864. Nyomatott Puky Miklsnal. In 8 pag. xvi
i 630+709.
Prefata : Genf, 1863 vgn.
Cuprinde istoria reactiunii nationale pornit in dieta dela 1825
cu caracterizarea tuturor persoanelor politice, a poetilor i scriitorilor
renasterii ungare a desvoltrii ziaristicei. Pe lng multe anfntinte
are si dota capitole despre misasile Romni/or din Ardeal in 1848
In acelas timp cu Sarbii (vol. II p. 672-6) i protestul Romnilor
impotriva suprematiei Sarbilor in Biserica lor. (p. 703-4)
Opera are si o editie ad5.ogit din 1868 in 3 volume si una
german in 2 volume ; Leipzig, 1867.
Muz. Ard. Cluj si alte exemplare.

1864 Sibiu 1921

Compendiu de Istori'a Transilvaniei cu distincta privire la


romani scrisu de Ioane V. Rusu.
Sibiiu, 1864. Tipritu la S. Filtsch. In 8 pag. viiii 396.
Din cuprins : Capu III. Dela venirea Unguriloru pana la Stefanu
celu de antaniu rege a Ungariei 895-1000 d. Chr. (p. 52) Capu IV.
Dela Stefanu.... pana la stengerea fameliei arpadiana cu Andreiu III.
1000-1031. (p. 66) Capu V. Dela stengerea vitiei batbtesci arpa-
diane pana la caderea lui Ludovicu II la Mohaciu 1301-1526 d. Chr.
(p. 142) Tempulu nou. Transilvani'a sub principii patriei. (p. 235)
B. Acad. Rom. Bucuresti 5361 i alte exemplare.

1864 Paris 1922

Le Congrs europen Vienne par le gnral E. VIRR.


Paris, 1864. Imprimerie Valle. In 80 pag. 15.
Cuprinsul : Dou scrisori ale generalului Tiirr care unul din
amicii sai din Anglia, in care sustine independenta Ungariei Ltd de
Austriaci. Se arat i situatia Principatelor-Unite. Asemenea a Tran-
silvaniei fat de Ungaria. (Prima scrisoare : Pallanza, le 19 avril 1864.)
B. Acad. Rom. Bucuresti 3065 1 alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1864] No. 1923-1926 185

1923 Eger 1864


Artekezs az irodalomrl ltalaban, s rszletesen a romn
nemzet irodalmrl. Nagysgos s f6tisztelend6 FEKETE Jnos
(Negrutiu) Balsfalvy grg egyeslt rseki szkesegyhzi kor-
ltnok ur utn romn nyelvb61 forditotta s sszeszedte :Mezey
Cyrill jzsef, Minorita rendii papnvendk. [Disertatie despre
literatua in general i in special despre literatura natiunii romne.]
Eger, 1864. Nyomatott az rseki lyceum knyv- s knyom-
djban. In 8 mic foi 2 i pag. 76.
Cuprinde o schit istoricd (in 14 ) a literaturii romne (p. 1-48)
si alta despre desvoltarea limbii romne (p. 51-76) cu multe citate
romdnesti date in nab.' i intre ele poezia lui J. P. Dupd o noapte
lungd, lungd amarr cum si poezia germand a lui Martin Opitz din
1621 despre Romdni.
Mus. Nat. Budapest. H. lit. 886.

1924 Pest 1864

Gra BETHLEN Mikls trtneti emlkrajzai. Francibl


Toldy Istvn. [Memoriile istorice ale contelui N. B.]
Pest, 1864. Emich Gusztv. In 8 mic pag. xvi i 303.
Prefata : Pest, jun. 1864.
Editia complectd a originalului francez din 1736 (de sub Nr. 358)
scris de Abb Rvrend care a umblat i in Ardeal. Traducerea ungard
din 1804 (de sub Nr. 908) nu cuprinde numai partea intaia a chtii.
Din cuprins : Descrierea din 1662 a pdstorilor bfirsani din Ar-
deal. (p. 153-156)
Cfr. editia dela 1858 de sub No. 1720.
Muz. Ard. Cluj 63399 si alte exemplare.

1925 Brasov 1864


Siebenbiirgifcbe Gifenbabnfrage cnO bem WericbtZpunfte beZ
iirterreicb4en aufttirtigen banbet. Zon G. W. von BECKE.
Rronfiabt, 1864.
Cfr. prima brosurd anterioard din 1862 de sub No. 1866.
Bibl. Camerei de Comert. Brasov.

1926 Brasov 1864


Antrge, Berichte und R3er1janbtungen beziiglich der Siebenz
ijenbOit im Siebenbiirger Landtage und im betreffenden
biirger
Landtagsausschusse in der 1864-er Session.
Kronstadt. Bei Johann Gtt. In 8 pag. xviii i 108.

www.dacoromanica.ro
186 No. 1927-193o [1864.

Cuprincle procesele-verbale ale desbaterilor din dieta ardelean


privitoare la cile ferate de fcut in Ardeal in legaitur cu Muntenia.
In fata brosurii se aftal trei proiecte, din care ultima are data de
Iulie 1864.
La desbateri au luat parte dintre Romni : Dr. Ratiu, Popp si
Alduleanu.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 26755.

1864 Sibiu 1927

Disertatiune despre impartirea politica a Ardealului


manuscritu data) de I. S. PUSC_ARIU Cavaleriu ordinului austriacu
alu coronei der feru etc.
Sabiiu, 1864. Cu literele lui S. Filtsch. In 8 pag. 63.
Cuprinde o introducere retrospectiv a istoriei desvoltrii te-
ritoriului Ardealului in cursul veacurilor, cu capitole speciale ca :
A. Tienutulu Comitatelor seu teritoriul Nobililor. B. Tinutul Secuilor.
C. Teritoriul Sasilor seu asanumitul fundu regiu. D. Teritoriul Roman.
(P. 29-379)
B. Acad. Rom. Bucuresti 3216 i alte exemplare.

1864 Sibiu 1928

Proiectu de unu Regulamentu pentru organisarea trebi-


loru bisericesci, scolare, si fundationale romane de Relege a greco-
orientale in Statele austriace, prin Andreiu Baronu de SIAGUNA.
Episcopu/u Bisericei greco-orientale din Ardealu.
Sibiiu, 1864. In tipografi'a diecesana. In 8 mic pag. 84.
Bibl. Univ. Cluj 62350 i alte exemplare.

1864 Bueureti 1929

Regulamentul seminariului ea-Mau din Roman de peste


Milcov.
Bucuresti, 1864. In 8 pag. 12.

larcu p. ro6.

1864 Sibiu 1930

Regulamente pentru Vatasii si Decurii proieptate a se intro-


duce in comunetatile Districtului Tierei Fagarasiului.
Sabiiu, 1864. In Tipografi'a diecesana gr. or. In 8 pag. 35.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

www.dacoromanica.ro
18641 No. 1931-1933 187

1931 (Cluj) (1864);

Oszinte Sz Egy Erdlyi Rotnntol. / Unu cuvintii sincerii


de la Un Roman Transylvanian.
S. 1. et a. In 8 pag. 42.
Cuprinde un apel prin care se sustine independenta Ungariei
Transilvaniei cari sa se uneasca ie0nd de sub politica de intrigi a
Austriei. Pagina e mpagita in dou coloane, pe cea din stanga fiind
textul unguresc, lar pe cea din dreapta textul romanesc. Data aparitiei
pare a fi 1864 dupa urmatoarea afirmatie din text : Puterile apusne
au data independenta Romaniei sau tarilor unite Moldavia 0 Romania.
d'acumti cincl ani.
Cfr. browra simild din 1861 de sub No. 1850.
B. Acad. Rom. Bucure$i. A. 2343 0 alte exemplare.

1932 Darmstadt 1864

Magyarorszg s Erdly eredeti kpekben.... rajtolta-


Rohb ock Laj os. A trtnelmi s helyirati szveget irta HUN-
FALVY Jnos. Msodik szakasz : Erdly. [Ungaria i Ardealul
in cadre.]
Darmstadt, 1864. Kiadja s nyomatj a Lange Gusztv Gyrgy.
Lauffer testvrek bizomnya Pesten. In 8 pag. 135.
Din cuprins : Cetate. Detunata. Sacaramb. (p. 41-46) Hune-
doara Valea Hategului. (p. 51-56) Tinutul Sibiului. (p. 73-79)
Tinutul Brawvului. (p. 93-104)
Ilustratiuni : Csettye Mare bei Vrspatak in Siebenbiirgen.
(p. 40) DetunataGola. (p. 42) Talmatsch. (p. 72) Rother Thurmpass
bei Lotriora-Bach. (p. 74) Der Rothe-Thurmpass, westliches Ende.
(p. 75) Kontumaz ira Rothenthurmpasse. (p. 76) Wallachische Kirche in
Kronstadt. (p. 86) Eisenhammer bei Olh-falu. (p. Ho)
Ilustratiunile executate in otel stint foarte artistice.
E curios c editia crtii ardelene din 186o e mai mare (de 427
pagini) 1 cu toate acestea pomene0e despre Romani numai la un
loc. (p. 320-1)
Bibl. Univ. Cluj 30611 i alte exemplare.

1933 Sibiu 1864

91cten ttnb R3erOnb1ungen be idenbiirgifdjen 1863/64. 2attb.


tageL
, ermannflabt. In 8 pag. 622.
Cuprinde desbaterile dietei in limba ungark germang i romana.
Bibl. Univ. Cluj 109280 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
188 No. 1934-1936 1.1864

1864 Wien 1934

A szegny ember dolga csupa komdia. Regny irta jOSIKA


Mikls. Vol. IIV. [Treaba omului sgrac e o intreag comedied
Pesten, 1864. Hartleben Adolf sajtja. (Nyomtatta Som-
mer Lipa Bcsben.) In 8-vo.
Cuprinsul acestui roman ne d urmarea aceluia din anii 1852
1862 (de sub Nr. 1620) cu povestirea celor intmplate unei familii ungare
intre 1849-1852 si a evenirnentelor romantice din Ardeal. Printre
personagiile romnesti ale noului roman gsim i altele noui ca : George,
Togher, Nutui, Dragamea, Pasen----desteptul muntilor (ultimul capitol
al volumului I. p. 177-198) Kimpian, Gligor, Priculiciul (vol. II.
p. 34-74) Tubescu ; cu multe expuneri interesante despre Romni,
in cari de fapt sunt redate prerile autorului despre ei.
Bibl. Univ. Cluj 75123 si alte exemplare.

1865 Sibiu 1935

Zie Etamntburg ber unvabe in Eiebenbiirgen. glad) tbeihoeife


vocb ungebrucrten Cuefien von Cifbeint SCHMIDT. artit 2 etabifticben.
ermannftabt, 1865. Zbeobor eteinbauffen.In 80 pag. 109.
Pretata : Hermannstadt im August 1863.
Cuprinsul : Ueber das Stammgeschlecht der Hunyade. (p. 64-87)
Documente 8 dintre 1584 i 1676. (p. 97-109)
Anexat : cloud veden i ale cettii Hunedoara (format II x 16 cm.)
in otel. L. Rohbock del. J. Poppel, respectiv G. M. Kurz sculpsit.
Druck und Verlag von G. G. Lange in Darmstadt.
Studiu comparativ, fcut pe baza izvoarelor istorice (cu 127
note si citate) impleun cu descrierea pietrelor mormntale ale familiei
Huniadi, afatoare in catedrala din Alba-Iulia.
Muz. Ard. Cluj 128045 i alte exemplare.

1865 Braov 1936

Documenta et Testimonia, quae Adversus calumnias Pseudo-


Synodalium inimicorum vulgare coactus est Dr. Theodorus Zn-
RICH, Dioecesis Transylvaniensis Presbyter etc.
Coronae, 1865. Typis Rmer et Kamnerianis. In 8 pag. 24.
Din cuprins : Scrisoarea lui Alexander St. Sulucz Archiepisc.
et Metrop. Alba- Juliensis (Viennae, 16 Dec. 186o) i Joannes Kirilla,
Metropolitanae Eccles. G. Cathol. Blasiensis Canonicus (Blasiae,
31. Octobris 1863) care autor. (p. 14-15)
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

www.dacoromanica.ro
18641 No. 1937'939 189

1937 Cluj 1865


Sziinnapi kirnduls Erdly nyugati hegyei kz. Honunk
ifjusga szmra irta OmPoma. [Excursie de vacant& in muntii
apuseni ai Ardealului.]
Kolozsvrtt, 1865. (Ref. tanoda bet.) In 8 pag. 58.
Prefala : Krolyfehrvr, nov. 25. 1863.
Cuprinsul : Zlatna. Ofenbaia. Ro0a. Cetatea. Detunata. Abrudul.
Ilustratiuni in xilografie : I. Catedrala din Alba-Iulia. II. Rui-
nele cetVii Szent-IVIihlykve. III. Cetatea mare. IV. Cetatea mic.
V. Detunata.
Autorul MATRAI Ern6 (Cu pseudonimul de mai sus) descriind
irnpresiunile sale dintr'o cgatorie de vacante din vara anu/ui 1862,
cu locurile vizitate in Muntii apuseni, face si o scurt istorie a Daciei
si a colcmiilor lui Traian, ajungnd la rezultatul 6'. Romnii de acolo
sunt urmasii popoarelor hastinase ale Daciei.
Muz. Ard. Cluj 53924 si alte exemplare.

1938 Cluj 1865

1735-iki zendiils trtnete. Trtneti korrajz. Irta.


Az
K. PAPP Mikls. [Istoria revoltei dela 1735 in form& romantial
Kolozsvrtt, 1865. Az ev. ref. tanoda betiiivel. In 1643
pag. 212.
Cuprinde istoria turbufrilor iscate printre Ungurii din comi-
tatul Bks ltite prin capul lor Pero Szegedinecz care a fost tras
la roat impreuta cu trei complici ai sii. E caracteristic c* acWia
au mrturisit in unanimitate c s'au revoltat din pricina asupririlor
mo0erilor devenite insuportabile 0 c printre partizanii lor erau multi
dar se aflau intre ei 0 vreo ro Rom'ni.
Unguri ref ormati-calvini ;
(p. 195) 0 alt cauzd a rdsvratirii era c guvernul incercase a ca-
toliza Vrnimea ortodox din acele prti.
Mus. Nat. Budapest. Hung. h. 3261 n 0 alte exemplare.
1939 Pest 1865
Erdly, Magyarorszg kiegszit6 rsze. Irta SANDOR Jzsef.
[Ardealul parte intregitoare a Ungariei.]
Pest, 1865. (Emich Gusztv nyomdsznl.) In 8 pag. 130.
(Extras din Budapesti Szemle.)
Cuprinde un studiu comparativ (in 12 capitole) despre : raportul
Ardealului cu Ungaria, cauzele pentru cari Ardealul inainte de 1848
nu s'a unit cu prtile celelalte ale Ungariei, caracterul ungar al Ardea-
lului, premisele dietei dela 1863 din Sibiu, membrii ei, tinuta depu-
tatilor romni in acea diet 0 rezultatele ei.
Muz. Ard. Cluj 128092 0 alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
190 No. 1940-1943 [1865

1865 Sibiu 1940

temtMe 91ftenftntfe betreffenb bie 3er4anbtungen abet bie Union


Ziebenbiirge0 mit bent StiMigrei*
tiermannftabt, 1865. 54ecour stei4auffen. In 4 pag. 288.
Colectiune de acte si documente cuprinznd 65 de acte dintre
anii 1791 i 1866 impreun eu urmAtorul proces verbal : Protocoll
der schsisehen Nationalversammlung iiber die Unionsverhandlungen
in Klausenburg vom 29. und 30. Mai 1848. (p. 171-288)
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1865 Bueureti 1941

Altarrede und Gebet zum 24. Januar, dem denkwiirdigen


Jahrestage in der Entwickelungsgeschichte der romnischen Na-
tion, als dem Erwhlungstage S. H. des Fiirsten Alexander Jo-
hann Cuza zum regierenden Fiirsten der vereinigten Frsten-
thiimer Walachei und Moldau, gesprochen von R. NRUMEISTER
in der Evangelisch-Lutherischen Kirche in Bucarest.
Bucarest, 1865. Ulrich. In 8 pag. 16.
Bibl. Brtianu. Bucuresti. Col. Sturza vol. CXI Nr. 18.

1865 Leipzig 1942

Eiebediirgen unb bie Ofterreicf)ij6e Negierung in ben reten vier


4rett.
2eipaig, 1865. W. K. R3rtnItytio. In 8 pag. 162.
Prefata: Geschrieben Ende Januar 1865.
Din cuprins: VI. Die jiingsten nationalen Bewegungen unter
den Rom.nen. (p. 48) VII. Das Verfahren der Regierung gegeniiber
den Sachsen und Romnen. (p. 64-71)
Autorul anonim al crtii este : Graf Dominik TELEKI.
Muz. Ard. Cluj 130590 i alte exemplare.

1865 Geneve 1943

Magyarorszg fiiggetlensgi harcznak trtnete 1848 s


1849-ben. Irta HORVA.TH Mihly. Vol. IIII. [Istoria luptei
-pentru independentl a Ungariei din 1848 si 1849.]
Genfben, 1865. Nymnatott Puky Miklsnl. In 8 mic.
Prelata: Genfben, 1865 elejn.
Cuprinde o istorie pragmatie a rzboiului pentru independent
-a Ungariei dela 1848 si 1849 end autorul fusese deputat i chiar mi-

www.dacoromanica.ro
18651 No. 1944-1945 191

nistru al Instructiunii publice, din care insemnm urmtoarele locuri


unde se vorbeste mai pe larg de Romni :
Vol. I. Unirea Ardealului cu Ungaria. Reactiunea impotriva
Adunarea Romnilor dela Blaj, in care Nopcsa Lszl se declar.
Romn. Deschiderea ,'dietei i sanctionarea unirii. (p. 39-70) Nu-
mirea de voivod a lui $tefan Suplikac i protestul Romanilor.
(p. 152-5) Fehrtemplom. Regimentul din Caransebe. Euthym Murgu.
(p. 230-241)
Vol. II. Agitatia intre Romni crescand Cu reactiunea. Seri-
soarea generalului austriac Urban ctre autorittile din Ardeal. Adu-
narea a doua dela Blaj. Inceputul agitatiilor. Lupta dela Bare din
io Octomvrie 1848. Baia de snge dela Zlatna pricinuit de Romnii
agitati. (p. 120-133) Miscdrile Romnilor din Hunedoara. Cele din
prtile Chioarului i ale Crasnei. (p. 142-4) Rbizboiul din Ardeal
dup ocuparea oraului Cluj de armatele ungureti. (p. 337-340)
Aiudul pustiit a doua oat de Romnii veniti din munti. (p. 347-350)
Vol. III. Lupta Ungurilor impotriva Romnilor fsculati. In-
cercArile de pacificare ale lui Drago. Atacul fr ratiune al lui Hat-
vani. Campania lui Kemny Farkas in muntii apuseni impotriva Ro-
mnilor rsculati. (p. 295-302) Diversiunea generalului Bem in Mol-
dova. (p. 396-8)
Are o editie de titlu din 1871-1872.
Muz. Ard. Cluj 75634 si alte exemplare.

1944 Pest 1865

Hazafisg s nemzetisg. Irta PELATHY Istvn. [Patrio-


tism si nationalitate.]
Pest, 1865. (Nyom. 'Kertsz Jzsefnl.) In 8 pag. 75.
Cuprinsul : Ideea de nationalitate. Politica nationalittii in
paralel ca chestiunea nationalittilor dup5. limb5.. Integritatea teri-
torial a Ungariei. Miscrile nationalitAtilor in general. Natiune
nationalitate. Gelozia nationalittilor. Despre patriotism. Patriotism
nationalitate. Siretenii. Respect mutual.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1945 Sibiu 1865


Zie fiebenbiirgi* rae, eine Ueltfrage. in a3eitrag au einer
gntn3id1ung be fterre4ij*n gerammtpate, nerfafg von Oitibo von
BAUSZNERN.
termannfiabt, 1865. Oiebrucft bet eamuel ittf* In 80 pag. 106.
Brosura aceasta la esirea ei in luna Octomvrie 1865 a fost con-
fiscat.' de care politia Sibiului.
Trausch vol. I. p. 76.

www.dacoromanica.ro
192 No. 1946-1949 [1865

1865 Wien 1946

A nemzetisgi krds. Irta Br6 ECITNTOS jeasef. [Chesti-


unea nationalitAtii.]
Pest, 1865. Kiadja Rth Men% (Nyomatott Bcsben, Jacob
s Holzhausen-nl.) In 8 pag. IXsi 358.
Pre/4a : Budn, mjus 1-n 1865.
Autorul (poet si idealist) trateaz chestiunea nationalittilor in
XVI capitole pe baza cea mai larg a liberttii, declarnd c chestiunea
care nu este interesul vreunei nationalitti, ci al intregii patrii, nu se
poate rezolva de ct prin lrgirea liberttii individuale i mentinerea
independentei constitutionale a Oa fr nicio team c libertatea
dat minorittilor va submina fundamentele statului ungar.
Cfr. prima lucrare a autorului de acest fel din 185o de sub
No. 1558 aprut. anonim.
Muz. Ard. Cluj 75021 i alte exemplare.

2865 Pest 1947

Zie Nationatitiitenqrage. Zon 3ofef Wreierrn von EtYrv15s.


WO bent ungarifIten Manuicripte iiberfebt von Dr. Ong F a 1k.
Fl3ert, 1865. Zertag non 9florit Ne1). In 8 pag. x i 192.
Traducerea crtii de mai sus (de sub No. 1946) aprut odat
Cu originalul ungar.
Bibl. Univ. C/uj 75188 i alte exemp/are.

1865 Bueuresti 1948


Programja A bukuresti evangyliomi reformat szentegyluiz
flszdzados finneplynek Majus 14-n 18654k esztend6ben. 1 Pro-
gramma Serbrd semi-seculare a skateI biserici evanghelico-
reformat. din Bucuresci.
Bukuresti, 1865. Typographia Th. Vaidescu. In 8 pag. 4.
Programa serbrii senaicentenarului bisericii ev. reformate din
Bucuresti e dat si in limba german si francez, avnd in vedere
prezenta corpului diplomatic.
Bibl. Univ. Budapest. Miscellanea in 8 No. 16/a.

1865 (Bueuresti) 1949


A bukuresti ev. ref. egyhz flszzados innepn 1865-ik
Majus 2/I4-n az uj templomban a benirtak atal tartott ngy
egyhzi beszd ngy nyelven. Ara egy eziist huszas. Sajdt kltsgn
kiadja s a tiszta jvedelmet a torony pitsre szenteli, Sziisi Jzsef
egyhdz-f8gondnok. [Patru discursuri biserice9ti in patru limbi

www.dacoromanica.ro
1865] No. 1956-1951 [93

rostite la inaugurarea bicericii noui reformate zidit la 50 de


ani dela intemeierea ei in Bucureti.]
S. 1. 1865. Vajda Todor s trsa nyomd. In 8 mic pag. 31.
Autorii celor patru predici indicate in titlul tipriturii sunt :
Czelder Marton, Martin Bruss ev. lutherischer Prediger an der neuen
Marienkirche, Daniel Vincze missionaire rform a Ploest si Koos Fe-
rencz Preot reformat din Bucuresci, cu urmatoare predica tinuta in
limba roman. : Recunoscinta ferbinte sau unu cuvintu bisericescu.
Pronuntat cu ocaziunea serb.arei semi-seculark a santei biserici evan-
gelic reformata din Bucuresci. (p. 13-18)
Predica incepe cu cuvintele urmtoare : Pentru prima oara
resun in aceast santa biserica evanghelic reformata limba sonora
a patria* n6stre adoptive.
Bibl. Bisericii Ref. ungare. Bucuresti.

1950 Wien 1865

A Hra-tmads trtnete. lita id. gred TELEKI Domokos.


[Istoria atacului lui Horia.]
Pest, 1865. Kiadja Rth Mr. (Nyomatott Jacob s Holz-
hausen-nl Bcsben.) In 8 pag. x i 183.
Cuprinde istoria revolutiei lui Horia (p. rrio) cu documente
justificative din sapte arhive ardelene s't anume : Biblioteca Teleki
din Targu-Mures, Colectiunea din Varhegy, Colectiunea Alexandra
Mike, Colectitmea contelui Iosif Kemny, Colectiunea contelui George
Badly, Colectiunea lui Carol Torna i Muzeul Ardelean din Cluj.
Exista i o a doua editie de titlu din acelas an 1865.
Cfr. Densuqianu p. 1.9.
Muz. Ard. Cluj 46655 si alte exemplare.

1951 Buda 1865

A Hora-vilg. Irta SZILAGYI Ferencz. [Lumea lui Horia.]


Budn, 1865. (Rgyetemi nyomdb61.) In 8 pag. 22 i 4.
Cuprinde critica carpi contelui Dominic Teleki de mai sus
(p. i-8) cu o schita a revolutiei lui Horia. (p. 9-22)
Anexat i o replica ctre redactorul Paul Gyulai la cele serse
despre cartea contelui Teleki in legatura cu critica din No. 31 al
ziarului Augsburger Allgemeine" replica datat. in Buda, 3 Fevruarie
1865 (p. I-4) care conclude ea carticica lui Szilgyi prezinta eve-
nimente schimbate ori redate in forma romantica, asa c nu inseamn
o imbogatire a literaturii istorice ungare.
Crticica a aparut fr frontispiciu ca extras din revista lui
Gyulai Budapesti Szemle" unde adeste critice au fost publicate.
Muz. Ard. Cluj 91238 i alte exemplare.
Bibl. vol. III. 13

www.dacoromanica.ro
194 No. 1952-1955 [1865

1865 Wien 1952


CajeftW4efucf) ber &vtferun be eftanbenen II. Siontanen.
17. 4)ren3-Negimente, nunmebrigen ataffober ZiftrietMBebietd in Sieben:
biirgen, in ber Wrunbbefit:Olesufierunggrage, tiberreicbt burc eine Ze=
putation in ber Vlubietta am 5. Cctober 1865.
Mea, 1865. WiecbitariftenQuctArucferei. In 80 mare foi 2 i pag. 44.
Semnata : Nassod, am 21. Mai 1865. (Originalul iscalit de 145
membri ai Fondului din Nasaud.)
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 27630 i alte exemplare.

1865Wien
ertbeibigung0:Zobrift ber bevbfferung be beftanbenen II. No,
1953

manen., 17. OrenOtegimentO, nunmebrigen 91affobet Ziftticttr.gebiete4


in eiebenbrgen, in betreff be im 2c1re 1851 ftber bie Fea albungett
biefer 3eniitferung tniberrecbtficf) ner4eingten politifcten equerte0, eitt-
gereit im amtlic4en Sege an bca b. nigL. iebenbtirgifcbe 2anba%
gubernium. Oub. Sabl 16599 ex 1865. (Zer(ag ber gemeinbeaeorii.
fentan.)
fiien, 1865. Tlec4itariften,ZucOrurrerei. In 8 mare pag. 51.
Semnatd : Nassod, am 21. Mai 1865. (Originalul iscalit de reprezen-
tantii celor 45 comune ale Vrii Nsudului si ale Fondului scolar.)
Bibl. milan Magian. Nasaud.

1865 Lugoj 1954


Originea familiei WLAD nobile de Selisce. Scrisa de Aloysiu
Wlad de Selisce, fost deputat etc.
Lugosiu, 1865. Traunfellner-Vencely. In 80 foi 2 i pag. 34.
Prefata : Datu la Logosiu in l-a Iuliu 1865.
Cuprinde o istorie a familiei Wlad dedus dela 1486 incoace,
pe ultima pagina cu o spit genealogica.
Muz. Ard. Cluj 91784 si alte exemplare.

1865 Sibiu 1955

Formularii pentru procedura criminala din 29. Iuliu 1859


si pentru. instructiunea des pre lunctiunile interne si ordinea tre-
biloru la judecatorii in cause penale. Dupa editiunea oficisa a
Tribunalului superioru din Eperies traduse sub ingrigirea mai
multoru juristi practici.
Sibiiu, 1865. S. Filtsch. In 80 pag. y i 60.
Prelata : Sibiiu, in Maiu 1865.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvanyok.

www.dacoromanica.ro
18651 No. 1956-1960 195

1956 Sibiu 1865


Elemente de istori'a Transilvaniei pentru invetiatorii si
scolele popularie romane scrise de Ioane V. Rusu.
Sibil, 1865. Tiparitu la S. Filtsch. In 8 pag. 89 si Iv.
Prelafa: Sibiiu in lun'a lui Augustu 1865.
E un extras al compendiului din 1864 de sub No. 1921.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1957 Cluj 1865


Politica conducatoriloru Natiunei Romane din Transsylvania
in ciea din urma cinci ani, scrisa de unu romanu.
Clusiu, 1865. Cu Tip. Coll. ev. ref. In 8 pag. iv si 19.
Prelaciere: Clusiu 7. Septembrie 1865.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

1958 Lugoj 1865


CuventArile dietali ale lui Aloysiu WLAD de Selisce, fostulu
deputatu etc.
Logosiu, 1865. Traunfellner-Vencely. In 8 foi 3 si pag. 63.
Prelap: Logosiu in 13/I-a Siept. 1865.
Cuprinde cele zece discursuri ale autorului rostite in Camera
ungar dela 1848 si. 1849, apoi alte cinci din Camera dela 1861 si
sase articole despre activitatea sa ca deputat in 1861.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 16647 si alte exemplare.

1959 Cluj 1865


Az 1865. november 19. Kolozsvrtt egybegyillt erdlyi
orszggyiils gyorsiri naplja... szerkeszti HAJNIK Kroly. [Ziarul
stenografic al dietei ardelene intrunite in Cluj la 19 Noemvrie 1863.1
Kolozsvrtt, 1865. A rm. kath. lyceumi nyomda betiiivel.
In 2 pag. 95.
Discursurile sunt date in limba oratorilor, astfel si cele in limba
roman dup stenogramele originale.
Muz. Ard. Cluj 51674.
1960 Cluj 1865
Okmnytr Erdly legujabb jogtrtnelmhez. 1848-1865.
sszeszedte SANDOR jzsef. [Diplomatar la istoria juridid, mo-
derng a Ardealului.]
Kolozsvr, 1865. Stein Jnos bizom.nya. Nyomatott az
ev. ref. ftanoda betiiivel. In 8 mic pag. IV si 378.

www.dacoromanica.ro
196 No. 1961-1964 [1865

Prefata: Kolozsvrtt, octoberben 1865.


Cuprinde o colectie de acte i legi intre ele cinci dela Ro-
mni ori privitoare la istoria lor : dela Paul Dunka, loan Alduleanu
si Alexandru Lazar (p. 18o-3 si 196 9) mitropolitul Al. uluti
(p. 297-300) i dou legi din 1858 si 1863. (p. 47 si 355) Vezi rezuma-
tele lor in partea III a bibliografiei de fat.
Muz. Ard. Cluj 53718 i alte exemplare.

1865 Sibiu 1.961

Formularii de protocle si eshibite judecatoresci-civile cuprin-


diendu procedura civila norma concursuala si cambiaba, procedura
cambiaIa si procedura in cause necontraverse. Dupa editiunea
oficisa de c. r. Tribunalulu superiora din Eperies. Traduse sub
ingrigirea mai multoru juristi practici.
Sibiiu, 1865. S. Filtscb. In 8 pag. V i 408.
Prefala : Sibiiu, in Octobre 1865.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1865 Pest 1962


Iliber ba eerben.qongrd-lnemoranbunt, Derfa5t non Dr. utbvm
MURGI.T.
*Et, 1865. Oiebrucrt bei 9Iteonber Rocii. In 8 pag. 65.
Autorul vorbind despre Orthodox-orientalische Landes-Kirche
mitunter auch die Walachische oder Romnische genannt" din Pesta
protesteaz6 ca aceast biserick" s apartin si mai departe bisericii
s'arbesti. Din prefat mai gam c autorul nu stie nemteste daa
cu toate astea brosura se publicA in limba german este pentru a
se ap'ra in contra articolului unui organ nemtesc, ca astfel fa'spunsul
enoriasilor ortodoxi s apar in aceias limbA.
Muz. Ard. Cluj 129508 i alte exemplare.

1865 Bueuresti 1963


O premblare la bile de la Mehadia i in tr., in versuri.
De Anania MELEGA.
Bucureti, 1865. In 8 pag. 154 0 6.
larcu p. III.
1865 r
Gy 1964
Az Olhok eredetr61 s polgxi llasukrl. Irta SZAB
Ben6, Gy6r szab. kir. vrosi trvnyszki tancsnok. [Despre
originea Romnilor i starea lor
Gyr, 1865. Nyomatott Sauervein GzAnl. In 80 pag. 73.

www.dacoromanica.ro
1865) No. 1965-1967 197

Cuprinde un studiu despre originea i situatia cetteneasc5. a


Romnilor fAcut pe baza izvoarelor i documentelor i imprtit in 66 .
Are si o editie de titlu : Pest, 1866. R.th M6r.
Muz. Ard. Cluj 50845 alte exemplare.

1965 Pest 1865

GYONGYOSI Istvn vlogatott poetai munki. Az eredeti


kiadAsok alapjn kzli Toldy Ferencz. Vol. III. [Operele
poetice alese ale lui stefan Gy.]
Pest, 1865. Kiadja Heckenast Gusztv. In 8 pag. IIsi 203.
Cuprinsul : Porbul megledett Phoenix.
Editia criticA a poemei, cu amnunte despre slobozirea lui loan
Kemny din robia t'Atar prin ajutorul i chezAsia lui Mihnea-Vodd.
Cfr. editia I. din 1693 de sub 244.
Bibl. Univ. Cluj 74987 i alte exemplare.

1966 Bueuresti 1865

Bukaresti emlny. Irta SiisKA R6bert. [Suvenir de Bucureti.)


Bukarest, 1865. Weiss Jnos betiiivel. In 8 raic pag. 26.
Cuprinde nou poezii i intre ele una prin care autorul ja
mas-bun dela Bucuresti intr' o crcium de supt dealul Filaret, cu
titlul : Filreti blicsu pohr.
Poet fAimas cu totul necunoscut in literatura ungarA ; numele
lui il pAstreazA numai aceast mic tipritur bucurestean., cu ver-
suri destul de bine scrise.
Bibl. Univ. Budapest. Miscellanea in 8 No. 20.

1967 Sibiu 1865


Peregrinul Transelvanu sau epistole serse den tiere straine
unui amicu in patria, de la anulu 1835 pana inchisive 1848. Tom I.
Sabiiu, 1865. S. riltsch. In 8-vo.
Cuprinde scrisorile de ckltorie ale lui I. Codru DRAGU*ANUI,
In ele urmAtoarele observri despre Unguri. In scrisoarea din Septem-
vrie 1837 dela Bucuresti aluzie la nemesii cu opinci= bocskoros ne-
inesek sau htszilvalds, nu ht szilvs, cum e scris gresit. In Decem-
vrie 1838 vorbeste despre Szeged, Kecskemt i Pesta in drum spre
Viena. La intoarcere de acolo (in Mai 1839) a venit pAn la orAselul
Gny6 Cu posta s'AteascA, iar acolo se imbare pe vaporul Arpd"
pe care-1 descrie pe larg. PetrecAnd la Pesta, vorbeste mult de Ma-
ghiari pe cari ti gseste la fel Cu boierii romni, numai c para' fi-
cur un pas mare spre inaintare" In urma actiunii contelui *tefan
Szchenyi. ImbarcAnd pe Galatea" a ajuns la Giurgiu in patru zile.

www.dacoromanica.ro
198 No. 1968-1970 [1865

In vara anului 1840 autorul petrece la Wile dela Mehadia, dupcare


a fcut patru zile de navigatie pn. la Pozsony. La 1843 in Prier" II
gsim la Petersburg, unde printfun anunt (de un june literat ungur)
deveni secretarul unui print rusesc cu care a fcut noui cltorii,
Ajuns la Londra d o not despre nebunia" ambasadorului Eszter-
hazy care dansa cu regina Angliei in cizme impodobite cu diamante.
De mare interes e deviza unitimei scrisori din Septemvrie i8: Gyere
rzsrn Enyedre, Ott a vilg kzepe = Haide drag5. la Alud, Acolo-i
mijlocul lumii, care arat vechimea ei.
Cartea pretioas a fost reeditat. de C. Onciu cu o prefat de
N. Iorga in Vlenii-de-Munte, 1910 si in Publicatille Casei Scoalelor ;
Bucuresti, 1924.
B. Baron Brukenthal. Sibiu.Bibl. Univ. Cluj 205986.

1865 Pest 1968

Emlkirat. Irta jC5SIKA Mikl6s. Vol. IIV. [Memoriu.]


Pest, 1865. Kiadja Heckenast Gustay. In 8 mic.
Cuprinde memoriile romancierului cu mici amintiri despre Ro-
mnii din Ardeal i intre ele urmAtoarele mai de valoare : Proprie-
tarul mosiei Szurdok (in comitatul Solnoc-Dobka) contele Stefan
Csaky avea obicei s fac uz de dreptul medieval Jus primae noc-
tis" tinand o caret cu sase husari, in care i se aduceau in castel
romncile de prin apropiere. Dela o vreme ins5. Romnii ne mai putnd
suporta acest lucru injositor, au nvlit in castelul su i l-au omorit.
(vol. 2 P. 58-60) Pliaii lui Ladislau Nopcsa in Hunedoar. (vol. 4
P. 42-43) Logofetul Todor Somesan din Brancica i desrobirea Ro-
mani/or fkut de autor ine in 1847 de bunvoie. (p. 48)
Muz. Ard. Cluj 75105 i alte exemplare.

1865 Gyor 1969

Codex diplomaticus patrius. Studio et opera Emerici


NAGY etc. Tom.
Jaurini-Budapestini, 1865-1891. In 8-vo.
Cuprinsul putinelor acte despre Romni a se vedea in partea III
a Bibliografiei de fat.
Muz. Ard. Cluj 104000 i alte exemplare.

1866 Pest 1970

Erdlyorszg trtnete tekintettel miveledsre. Irta


LAGYI Sndor. Vol. [Istoria Ardealului cu privire la cul-
tura sal
Pest, MDCCCLXVI. In 8 mic pag. xv si 462+511.

www.dacoromanica.ro
1866] No. 1971-1972 199

Pretaia: Nagy-Krs, 1865. Sept. ro-kn.


Cuprinde istoria Ardealului din timpul Romanilor pan la 1791.
Oper de mare valoare, scris pe baza izvoarelor istorice si a multor
acte inedite, cu privire la toate natiunile din &deal. Autorul are o
deosebit. grij pentru povestirea legturilor principilor ardeleni cu
Domnii Moldovei i ai Trii-Romnesti i inatisarea acestor legturi
se face aci intia ail in literatura istoria ungar. Tot asa urm-
reste desvoltarea cultmii la Romnii din Ardeal, asa de pild
istoria pe scurt a uniunii religioase, misiunea vldicului Theophil,
a iezuitului Baranyai i Hevenesi intre Romani (vol. II p. 390-391)
precum i luptele ortodocsilor, urmarit pn: la 1784 e foarte bine
expus, asa c publicul maghiar de ad se putea orienta de acum
inainte despre aceste lucruri sufletesti, cari au ajuns la oaresicare li-
niste in anul 1744, cAnd Romnii au fost trecuti in lege, respectiv luati
in constitutia trii, cu toate c din pcate nu ca al patrulea
Ordin, prin care dac s'ar fi fAcut, desvoltarea Ardealului ar fi luat
o alt. directiva. (p. 505-506)
Bibl. Univ. Cluj 75705 i alte exemplare.

1971 Pest 1866


Rkczi Tr. Szerkeszti THALY Klmn. Vol III. [Ma-
gazin Rakczian.]
Pest, 1866-1868. Kiadja Lauffer Vilmos. (Nyomatott Hor-
nynszky s Hummelnl.) In 8 pag, xix i 448 d-xxxir i 376.
Prelafa : Pest, november I-jn, 1865.
Cuprinde memorii unguresti dintre anii 1703-1720 (vol. I)
corespondenta contelui Nicolae Bercsnyi cu Alexandru Krolyi
dintre anii 1703-1711 (vol. II) cu multe amanunte despre Romni
intre ele ziarul expeditiei lui Paul RAday din 1709 la serdarul din
Babadag. Rday plecand la 27 Octomvrie din Huszt, a trecut prin
Cmpulungul din Bucovina, Baia, Pscani, Trgu-Frumos, Chisineu,
Todoresti, Bender, Ciubrciu si a ajuns la 6 Decemwie in Akerman,
uncle a stat zece zile, pan terminat misiunea ; cu bune observri
despre cele Vzute i auzite dela Moldoveni i altii, date nefolosite
pn'acuma in literatura istoric romng. (p. 404-419)
Muz. Ard. Cluj 32836 si alte exemplare.

1972 Sibiu 1866


Za4 34r unb feine `Loge in Meinung unb 8rauct ber Nontiinen
eiebenbiirgenZ. gin 03eitrag aur enntnif3 be %olhntutb0. /3on
4eInt SCHMIDT, 43rofeffor etc.
termannftabt, 1866. R3ertag non R. eciptiebide. itnta: Z1). Stein.,
4auffen OucOanbfung. (1. S4ntiebicfe.) In 8 pag. x si 66.
Pre/4a : Hermannstadt im Dezember 1865.

www.dacoromanica.ro
200 No. 1973-1975 [1866

Cuprinsul : Vorwort. (p. VII) Memoriul (p. 1-51) cu 277 note,


multe poezii si 6 descntece (date si pe romneste) si la fine cu un
E XCUTS : Ueber das slavische Sprachelement im Rumunischen oder
Walachischen (p. 52-66) cu alte 122 note si citate.
B. Acad: Rom. BucurWi. S. 3187 li alte exemplare.

1866 Wien 1973


00e ZiOnen brancDen Eiebenbrgen ? ectntroortet non Mraf
G'britunb ZICHY.
2.13iert, 1866. (Zruct uott 9tboif torejaujen.) In 8 pag. 46.
La sidrfit : Weihnachten 1865.
Autorul isi expune prerea asupra proectului cilor ferate Cu
menirea s'a lege Ardealul cu Romnia si Marea Neagr, interesat chiar
si bneste, intrucat familia sa era una dintre aceleia cari doreau s alba
privilegiul de a construi Enfile contemplate.
Are si o editie ungar cu titlul : Egy sz6 az erdlyi vasutrl :
Pest, 1866. (Muz. Ard. Cluj 54832.)
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1866 Pest 1974


Magyar orszggyillsi trvnyknyv. [Codicele decretelor
dietale ungare.]
Pest, 1866. Poldini Ede. In 40 pag. 1555 si Indice.
Cuprinde toate legile si ordinele decretate ale Staturilor si Or-
dinelor Ungariei dela primul rege, Santul Stefan pn la 1848 in tra-
ducere ungar. Editie ingrijit de Kisgzseni Gegus Dniel.
Cfr. editia legilor (in textul lor original latinesc) din anul 1818
de sub No. 1103.
Mus. Nat. Budapest. Hung. j. 495 O alte exemplare.

1866 Cluj 1975


Protocolulu si cartea de documente a dietei marelui prin-
cipatu Transilvania conchiemata in libera cetate regia Clusiu pe
19-a Novembrie 1865.
Clusiu, cu literele tipografiei lui Ioane Gmn. In 2 pag. 23.
Muz. Ard. Cluj 51674 si alte exemplare.
1866 Sibiu 1976
Ze*titungen be fiebenbiirgif*n 2anbtag 1865/6. rita .teft.
.termannftabt, 1866. 8on Zeobor eteinOuffen.8
In - pag. VIII si 96.
Cuprinde procesele-verbale si discursurile sedintelor dintre
zo Noemvrie 1865 s'i 9 Ianuarie 1866 ale dietei din Cluj si intre ele
ale lui Saguna, Ratiu, Getanu, Vasile Vaida si Iosif Hosszu,

www.dacoromanica.ro
1866) No. 1976-1978 201

Anexat : Das Minorittsvotum der Romanen im Klausenburger


Landtage din Decemvrie 1865. (p. 72-76) Semnat de episcopii Alexan-
dru Sterca-Sulutiu si Andrei Saguna precum si de altii multi fruntasi
romni.
Mus. Nat. Budapest. Hung. j. 75 i alte exemplar;

1976/a Cluj 1866


Cuventarile dietali ale lui Iosifu HOSSZU deputatu alu co-
-mitatului Clusiu la dieta Transsilvaniei din a. 1665.
Clusiu, 1866. Cu tipariulu Collegiului ev. ref. In 120 pag. 24.
In titlu Cu greseala fatal : 1665.)
Dedicatie : Clusiu 9 Ianuarie 1866.
Cuprinde cele don discursuri ale deputatului din sedintele din
2 Decemvrie (p. 7-14) 0 7 Decemvrie 1865. (op. 15-24) tinute in
limba romn.
Muz. Ard. Cluj 76508.

1977 Pest 1866


A magyar politikai sz6noklat kziknyve Kiadta TOLDIT
Istvn. Vol. III. [Compendiul retoricei politice ungare.1
Pest, M.DCCC.LXVI. Emich Gusztv nyomdja. In 8-vo.
Cuprinde o colectie frumoas a discursurilor ungurilor celebri
,dela 1458 pfin la 1865 0 intre ele discursul lui Ludovic Kossuth din
sedinta dela 21 August 1848 fcut ca rspuns la interpelatia deputa-
tului Ion Drago q in privinta persecutiunii Romnilor. Kossuth se de-
clar franc in favoarea desprtirii Bisericii romne de cea sarbeascd,
fiind de prere c Statul nu se va putea sustine decht pe baza drep-
tului 0 al liberatii ; cci e convins c soarta fericit atat a Ungurilor
.ctsi a Romnilor st in uniunea lor frateasc., iar nu lsndu-se am-
giti spre asuprirea ce/uilalt popor, deoarece asuprirea este o arm care
vatmi chiar poporului care se foloseste de ea. (Vol. II p. 139-141)
Mus. Nat. Budapest 09323 i alte exemplare.

1978 Brasov 1866


Kftenmdffige ungarigen unb ftebenbargifdyn
Zarfieffung ber
2anbta*3erbanbiungen iiber 8eetuiun be Orof3fiirrtentIpm
eine
Eiebenbargen mit bem nigreie lingarn non 3oepb TRAUSCH.
Stronflabt, 1866. Om 30ann &Rt. In 80 foi 4 si pag. 117.
Prelata: Kronstadt am zo. Jnner 1866.
Cuprinde o schit a tendintelor de unire ale Ardealului cu Un-
gana dela 1540 pn la proclamarea unirii dela 1848. Sidrseste cu
un bun indice al dietelor ardelene dintre 1291 I 1540.

www.dacoromanica.ro
202 No. 1979-1981 [1866

Anexat 14 acte i tare ele urmtoarele dou'a din partea Rom-


nilor : Minorittsvotum der Romanen im Klausenburger Landtage
von 1865. (p. 104-110) Antrag des Koloser Comitats-Deputirten
Johann Hosszu an Seine Majestt in 1865. (p. rirI15)
Bibl. Univ. Cluj 54607 i alte exemplare.

1866 Cluj 1979


Vlaszirata VAJDA Lszlnak mint ns. Dobokamegye als-
kerfilete Altai a tavai nov. 19.-n megnyilt Erdlyi orszggyfflsre
vlasztott kvetnek egy a Kolozsvri Kzlny idei 6-dik szmban
t. vlaszti egyike alirsa alatt megjelent czikkre. Kveti jelen-
tsiil tiszteletteljesen ajnlva egykori n. t. vlasztinak. fRs-
punsul deputatului din comitatul DobAca, Vasile Vajda... la
articolul de ziar publicat in Kolozsvri Kzlny de unul dintre
alegtorii sai... prezentat de autor fostilor si alegAtori cu stim.1
Kolozsvrtt, 1866. Az ev. ref. ftanoda betiiivel. In 8 mic
pag. 16.
La skiqit: Kolozsvrtt, janur 28. 1868.
Cuprinsul rdspunsului arat c articolul incriminat era scris
de Mohai Karoly care invinuia pe Vaida pentru 61 s'a atasat memo-
riului episcopului Saguna. La sarsit se and scrisoarea lui Vaida din
II Noemvrie 1865. (p. 14-16)
Muz. Ard. Cluj 97823.

1866 Sibiu 1980

Directive pentru organisarea Comunittiloru Districtului


Tierei Fagarasiului.
Sabiiu, 1866. Tipografi'a lui S. Filtsch. In 8 pag. 61.
Prefaia: Fagarasiu, in 25 Martiu 1866. Capitanulu suprema
Cavaleru de PUSCARIU.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

1866 Esztergom 1981

LANYI Kroly magyar egyhztrtnelme. Kiadta Knau z.


Nndor. Vol. III. [Istoria Bisericii ungare.]
Esztergom, 1866. Hork E. In 8 pag. 716 si 470.
Din cuprins: Vol. I. Episcopia de Milcov i Arges. (p. 345-363)
Intregeste prima carte de acest fel a autorului din 1844 de
sub No. 1436.
Muz. Ard. Cluj 38278 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1866] No. 1982-1984 203

1982 (Pest) 1866

Ctra poprele Mele !


Proclamatia lui Francisc josif Dat in Residinti'a si Capi-
tal'a Mea Vienn'a, in a sieptesprediecele Juniu anului omie opt-
sute siesediecisisiese.
S. I. et a. Foaie volanta cu o oglind de tipar de 50 X 68 cm.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok. B. Acad. Rom.
Bucuresti. Cresterea col. 1914 No. 134.

1983 Pest 1866

Magyarorszgi npszoksok. sszegyiljt Rts6 Ensel Sandor,


[Datini populare din Ungaria.]
Pesten, 1866. (Emich Gusztvnl.) In 8 foi 3 si pag. ix+351.
Prel : Pest. 1866. Jakab h 1-n.
Din cuprins : Obiceiuri de nunta la Ceangaii din Bucovina.
(p. 79-80) Seztori in Dobra. (92) Nedeea din tinutul Hategului.
(p. 146) Nunti romnesti in S5.1aj. Inmormntare romaneasca in Salaj.
(p. 280I)
Are si o editie de titlu din 1867. (Muz. Ard. Cluj 31074.)
Mus. Nat. Budapest i alte exemplare.

1984 Cluj 1866

Erdly pitszeti emlkei. Irta KOvRI Lszl. [Monu-


mentele arhitectonice ale Ardealului.]
Kolozsvrtt, 1866. Kiadja Stein J. knyvrus. (Az ev. ref
ftanoda betiiivel.) In 8 pag. XII si 335. Cu 30 xilografii.
Pref ata : Kolozsvar, jul. 30. 1866.
Este editia a doua prelucrat a cartii autorului cu titlul Erdly
rgisger mentionat mai sus (sub No. 1609) scris pe baza cerceta-
rilor dela fata locului. Pornind dela deviza c5. Ardealul este un numen
bogat, dar necunoscut, autorul descrie toate monumentele vechi din
vremea Dacilor, Romanilor, a Hunilor i Secuilor, in mici articole,
cu toate cetatile i ruinele de ceta...ti, cu diferitele castele i locuri is-
torice, cum si a locurilor de batalii, dand i descrierea bisericilor
manstirilor mai insemnate, cu fel de fel de date scoase de prin
cu dese amnunte i despre Romani, dand i descrierea bisericii orto-
doxe din Bra.sov. (p. 298-9)
B. Acad. Rom. Bucuresti 3771 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
204 No. 1985-1989 [1866

1866 Pest 1985


Zelistyei WLAD csald. [Familia Wlad de S'Aliste.]
Pest, 1866. Emich Gusztv nyomdsznl. In 8 pag.
(Extras din opera lui NAGY Ivn : Magyarorszg csaldai vol. XII.)
Cuprinde istoria familiei Wlad de S5.1iste. E un rezumat al
studiului din 1865 de sub No. 1954.
Mus. Nat. Budapest.
1866 Pest 1986
Orszggyiilsi emlkknyv. Szerkeszt6 : HA JNIK
Kroly. [Almanach dietal.]
Pest, MDCCCLXVI. Kiadja Heckenast Gusztv. In 4 pag. 652.
Din cuprins : Gozsdu Man. (p. 199-201. Cu portret.) Discursul
deputatului George JoAnnovics din 23 Fevruarie 1866. (p. 312-4) Hosszu
Jzsef. (p. 335-6. Cu portret.) Legea pentru egalitatea nationaliatilor :
Trvnyczikk a nemzetisgek egyenjogusagrl, 1867. (p. 646-8)
Muz. Ard. Cluj 148565 si alte exemplare.

1866 Pest 1987


9/ocein Uort ala bijung ber 9lationalitebfrage in Ungarn ben
Vitgliebern be 40en ungar. 2anbta0 gemibmet non einem VATER-
LAND SPREUNDE.
Fj3eft, 1866. Zrucf non tiornytif3f9 & t'ununel. In 8 pag. 29.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.
1866 Blaj 1988
Istori'a Ardealului pentru sclele poporali scrisa de Ioane
M. MOLDOVANU, profesoriu
Blasiu, 1866. Cu Tipariulu Seminariului. In 8 pag. 98.
Din cuprins : Periodulu alu IV. Ardealulu sub Domni proprii.
797-1002. (p. 19) Periodulu alu V. Ardealulu sub regii Ungariei.
1002-1541. (p. 26) Periodulu VI. Ardealulu sub principii proprii.
1541-1699. (p. 52) Periodulu alu VII. Ardealulu sub cas'a austriaca.
a) 1699-1848. (p. 8o) b) dup. anu 1848-9. (p. 97)
B. Acad. Rom. Bucuresti 812 si alte exemplare.
1866 Blaj 1989

Geografi'a Ardealului pentru scolele poporali, scrisa de Joane


M. MOLDOVANU, profesoriu gimn.
Blasiu, 1866. Cu Tipariulu Seminariului. In 8 mic.
Are o ed. II din anul 1870.
Muzeul lri Nsudului. NAsnd.

www.dacoromanica.ro
1866] No. 1990-1994 205.

1990 Iasi 1866


Katehismul elementar pentru tinerii roniano-catolici. Din
voea si poronca Prea-Sfintitului Josef Salandari din Ordinul Mi-
norilor Conventuali a Sfntului Francisco de Assissi, Episcopu
de Marcopol s.i Sf. Missiei Romano-catolice in Moldova visitator
Apostolicu.
Iasii, 1866. In 8-vo.
Arch. Prop. Fide. Roma. Fasc. Moldova 1866.

1991 Sibiu 1866


Manuariu pentru judecatoriele comunali d'in Districtulu
Tierei Fagarasiului.
Sabiiu, 1866. Tipografi'a lui S. Filtsch. In 80 pag. 65.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

1992 Sibiu 1866


Statutu alu comunetatei colectiva Branulu dein Districtulu
Tierei Fogarasiului.
Pe coperta din dos : Sibiiu, 1866. S. Filtsch. In 8 pag. 23.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

1993 Cluj 1866


Gramatec'3 limbei magiare pentru clasile gimnasiali infe-
riori de Octaviu BARITIU prof. gimnasiale in Naseudu.
Clusiu, 1866. In tip. rom. cat. lyceale. In 8 foi 4 si. pag. 132.
Prelap : Naseudu, i Septembre 1866.
Cuprinde pe lng gramatia numeroase bueti de citit, att
ungureste at 0 romne0e, precum 0 un mic vocabular.
Editia IV a artii a aprut in 1886.
Muz. Ard. Cluj 113699 0 alte exemplare.

1994 Pest 1866


BUDAI Ferencz polgri lexikona. Ed. II. Vol. I II.
[Lexiconul civil al lui Fr. B.]
Pest, liDecci.,xvr. Kiadjk Khr s Wein. In 8-vo.
Pretata : Pest, 1866 nov. 1. Rs Ensel SAndor.
Este o simpl, retiprire a primei ed4ii din 1804 (de sub No. 913)
cu ortografie modernizat.
Muz. Ard. Cluj 42422 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
206 No. 1995 [1866

1866Wien
03eict)ict)te UngarnO. Zion 2abidau u. SZALAY. Zeutfc
1995
von
einric4 Wgere r. Vol.
13eft, 1866. R3ertag von Vitbeint 2auffer. (Zruct unb spapier non
2eopotb Sommer in Men.) In 80 pag. XVi 372, 511, 406 i 290.
Din cuprins : Vol. II. Siebentes Bitch. (1222-1270) Bekehrung
der Kumanen der Moldau zum christlichen Glauben, die Moldau wird
Knig Bl's Obhut iiberlassen. Die Niederlassung der Johanniter-
Ritter in der Moldau und an der unteren Donau. Stefan als Regent
mit kniglicher Machtvollkommenheit in der Moldau, Siebenbargen
und einigen Gegenden der Theiss. (p. 1-96) IX. Bitch. (1301-1342)
Die Beziehungen der heutigen Walachei zur Krone Ungarns. Knig
Karl zieht mit einem Heere gegen den Wojwoden der Walachei, welcher
die Festung Severin und deren Umgebung besetzte. Seine Armee
geht in der Walachei zu Grunde. (p. 149-216) X. Buch. (1342-1382)
Der walachische Wojwode Bazarad huldigt dem Knig Ludwig. Die
Walachen der Mrmaros iibersiedeln nach der Moldau und bereiten
die Entnationalisirung dieser Provinz vor ; Krieg mit dem walachischen
Wojwoden Vlajko. Der Wojwode wird geschlagen, und erklrt sich
bereit, Geistliche der rmischen Kirche aufzunehmen und die Oberherr-
lichkeit Ungarns anzuerkennen. (p. 217-317) XI. Bitch. (1382-1437)
Knig Wladislaw Jagyell strebt nach der Moldau, Galizien und Lo-
domerien. Der Wojwode der Moldau iiberwunden ; Galizien, Lodo-
meren und Podolien fallen zu Polen zu. Die Walachei gerth unter
tiirkische Botmssigkeit. Der wallachische Wojwode wird enger an
die Krone gebunden. Feldzug Knigs Sigmund in der Walachei. Schlacht
bei Nikapolis. Sigismund verjagt nach Ablauf des mit den Tarken
geschlossenen Waffenstillstandes den Wojwoden der Walachei, Radul,
einen Schiitzling der Tiirken, aus dem Lande, und setzt den Dan wieder
auf dem Throne ein. Kolonisation an der untem Donau. Serbien und
die Walachei neuerdings unter tiirkischer Botmssigkeit. Der Wojwode
der Walachei, Vlad, huldigt dem Knige Sigismund und erlangt von
ihm Hilfe gegen die Tiirken. Vlad-Drakul geht zu den Tiirken iiber,
welche Siebenbiirgen und das Severiner Banat verheeren. (p. 319-502)
Vol. III p. I. Zwlltes Buch. (1437-1444) Johann Hunyadi
wird Banus von Severin. Die Wojwoden der Moldau und der Walachei
erkennen die Oberherrlichkeit der ungarischen Krone an. (p. 1-82)
X///. Buch. ('444-1457) Drakul, Wojwode der Walachei, setzt
Hunyadi gefangen. Er lsst ihn frei und geleitet ihn bis Kronstadt.
Hunyadi verjagt Drakul aus der Walachei nach Adrianopel und emen-
net an seine Stelle den Dan zum Wojwoden. Huny-adi und der Wojwode
der Moldau schiitzen Dan gegen Drakul. (p. 83-198) XIV. Buch. Die
Beziehungen der walachischen Wojwoden Vlad und Radul zu Knig
Mathias. Mathias Feldzug gegen Stefan, Wojwoden der Moldau.
Verhltnisse der Moldau und Walachei. (p. 199-406)
Vol. III p. II. Fiinftehntes Bitch. (1490-1526) Gesandschaft
an Bajazed in Angelegenheiten Polens und der Moldau. Zustnde in
der Moldau uncl Walachei. (p. 1-283)

www.dacoromanica.ro
1866] No. 1996-1997 207

Editia originalk ungar scris in timpul pribegiei autorului


publicat. in 6 volume in Leipzig intre 1852-54, cb.rora s'a mai adogat
vol. i trei fascicole din al saselea e mai complect, cu toate c a
ajuns numai pn la 1705. Aceast are si o editie II dintre anii 1848-66.
Bibl. Univ. Cluj 75595 0 alte exemplare.

1996 Pest 1866


Az 1848-49-diki magyar hadjrat trtnete. Irta RDSTow.
Forditotta Vr tesi Arnold s Aldor Imre. Vol. I II.
[Istoria fzboiului ungar dela 1848 491
Pest, 1866. Emich. In 8 pag. XVIIIi 370+439. Cu 4 larti.
Din cuprins : Vol. I. Inceputul agitatiilor roman& din Ardeal.
Proclamatia Romnilor din 25 Martie 1848. (p. 25-27) Evenimentele
din Ardeal din luna Ianuarie i Fevniarie 1849. (p. 206-215) Vol. II.
Evenimentele din primvara anului 1849 din Ardeal. Generalul Bem
ocup Brasovul si Sibiul i prin aceasta intreg Ardealul. (p. 5-16)
Bem in Banat. (p. 24-26) Malkowski in 4 Mai sub Caransebes si re-
tragerea sa silit in Muntenia. (p. 28-31) Situatia din Ardeal i atacul
lui Iancu la Teius. (p. 90-91) Evenimentele de sub Timisoara in Iunie
si Lille. (p. 208-210) Nvlirea Rusilor in Ardeal la 18 Iunie. Ocu-
parea Brasovului. (p. 211-215) Intre Secui. Btlia dela Heras,
Bistrita, Srtel (p. 215-225) Armata austriac sub
generalul contele Clam Galias in tabra dela Cerneti din Muntenia.
(p. 229-230) Intrarea ei in Ardeal i htlia dela Sf. Gheorghe.
(p. 316-319) Diversunea lui Bem in Moldova pn la Bacu, la 20 Iunie.
(p. 320) Retragerea lui Bem i btliile dela Reghinul Ssesc,
soara, Mercurea i Sebisul Ssesc. (p. 321-329) Bem ocup Sibiul
infrAnge inimicii la ;iura Mare, dar e nevoit s se retrae. (p. 329-332)
In urma rezultatelor frumoase, Bem e numit comandant suprem al
armatei ungare sub Timisoara la 9 August, dar neputnd rezista pu-
terii mad a armatei unite austro-ruse, la 12 August merge la Lugoj
0 de acolo spre Ardeal pn la Deva, ins la zo August e nevoit s
plece i trecnd muntii Poiana-Rusca, prseste tara la Orsova, tmde
all de faptul c armata ungar a trebuit s depun armele la siria
(Vilgos) in 13 August 1849. (p. 353-340)
Cartea are 0 o editie de titlu din 1881.
Editia original a crtii lui Wilhelm Riistow cu titlul de Ge-
schichte des ungarischen Insurrektionskrieges in den jahren 1848
und 1849" a aprut in Ziirich, 186o-61.
Muz. Ard. Cluj 36385 si alte exemplare.

1997 Wien 1866


MAszARos Lzr emlkiratai. Kzreboestja S z o k ol y
Viktor. Vol. IH. [Memoriile lui L. M.]
Pest, 1866. Rth M6r. (Nyomatott Bcsben, Holzhausen
Adolfnl.) In 8 pag. 360 i 383.

www.dacoromanica.ro
208 No. 1998-1999 [1856

Din cuprins : Vol. II. Cap. IV. Az erdlyi hadjrat s az ottani


viszonyok. (p. nr-143) O ceat mica de Unguri de sub comanda
maiorului Csutak cu destinatia de a infrna misc'rile Romnilor din
Abrud si Baia de Cris. Acest lucru i-a i reusit, dar prin purtarea sa
sever, Romnii au fost atitati impotriva lui, ceea ce n'a plcut nici
guvernului. (p. in) Propunerea emigrantilor romni Blcescu (Bo-
lexes) i Boliac ctre guvematorul Ludovic Kossuth ca ei s6 formeze
o legiune romneasc luptnd pentru interesele ungare in schimbul
unor favoruri pentru Romni. Kossuth primind planul, i-a trimis (en
scrisoarea sa din 16 Iulie 1849) la generalul Bem ca s se sftuiasc
cu ei i s intre apoi ca acea legiune in Moldova spre infri-
cosirea Rusilor. Bem pare c a si vorbit cu Blcescu i Boliac, ins
frl s astepte indeplinirea fgduielii lor, a intrat la 23 Tillie 1849.
In Moldova. Omer pasa a protestat in contra acestei manopere i Bem
vznd la Baeu c poporul de acolo nu e hotrit A. se miste, s'a intor
la 30 Ellie iarsi in Ardeal. (p. 315-318)
Are si o editie de titlu din 1867.
Muz. Ard. Cluj 6288o si alte exemplare.
1866 Sine loco 1998
Zatoromanien (91unteinien) unb rein beeOungen aum ZeutfcfAum..
ant ST. BADEWITZ.
2eipzlig, 1866. lBerIa eiuri Matt*. Ztuct : 2eopott) E#auf3.
In 8 pag. 16.
Cuprinde o expunere a viitorului sudeuropean i rolul Romniei
supt Carol I.
Autorul era un prusian venit in primvara anului 1845 la Sibiu,
unde deschisese un institut de gimnastic i scrina, care a luat mare
avnt sub conducerea sa pn la 1851, and in urma mortii sotiei sale,
a plecat indrt in Germania, ocupandu-se de literatuf i jurnalistic.
B. Baron Brukenthal. Sibiu.
Tr ausch vol. I p. 42 si III p. 550.
1866 Wien 1999
Egy kpvisel nap16-jegyzetei az 1865 deczember
megnyilt orszggyiils alatt. Vol. III. [Notele unui deputat
timpul parlamentului deschis in 1865.]
Pest, 1866-1867. Kiadja Rth M6r. (Nyomatva Bcsben,.
Holzhausen Adolfnl.) In 8 pag. 290 i 73. Are oi o editie de
titlu din 1878.
Cuprinde descrierea oedintelor parlamentului ungar dintre
Io Decemvrie 1865 i 24 Iunie 1866 precum i dintre Io Noemvrie
Decemvrie 1866, comentate in mod umoristic i chiar sarcastic co.
urmtoarele locuri despre deputatii romni : Chestiunea alegerii lui
Simeon Pap fat de Gabor Mihlyi din Maramureo. (p. 71-72) Vor-
birea lui Wlad Alajos federalist care se numea pe sine insuoi : unul
dintre putinii intelectuali romni. (p. 168-169) Deputatii romni :
Gozsdu Elek, Popovics Zsigmond, Babeo Vince, Hodosiu, Borlea,

www.dacoromanica.ro
1866] No. 2000-2001 209

Faur, Joannovics. (p. 231-233) Popovich Desseanu Jnos. (p. 236)


Protestul celor 14 deputati romni in edinta. din 21 Aprilie 1866
potriva proiectului constituirii Comisiunii nationalitatilor. (p. 269-270)
Deelaratiile Romnilor in edinta. din 15 Decernvrie 1866. (vol. II
p. 72)
Autorul anonim al acestor note este : SzAsz Karoly.
Muz. Ard. Cluj 45100 i alte exemplare.

2000 Veszprm 1866

A magyar nemzetgyls Pesten 1848-ban. K6zli PAP Dnes.


Vol. III. [Parlamentul national ungar din Pesta dela 1848.]
Pest, 1866. Rth Mr. (Veszprm. Kiadja s nyomtatja
Rarnazetter Kiiroly.) In 8 foi 2 i pag. 439+383.
Cuprinde extrasul desbaterilor parlamentului ungar dintre
4 Iulie i 7 Octomvrie 1848 tinute in cele 74 edinte, in cari au vorbit
urmtorii deputati romni : Aloiz Vlad (p. 28, 201-202 i vol.
P. 143, 218) Francisc Roman (p. 124, 159, 286, 325, 379, 415) Ion
Drago. (p. 352, 376 i vol. II p. 57-58, 86-87) si Euthim Murgu
(vol. II p. 58-59.)
Interes pentru Romani au destainuirile deputatului ungur Ion
PdlIfy despre intimitatile adunrii din Blaj (vol. II p. 64) i. edinta
din i Octomvrie 1848 in care s'a dat cetire raportului generalului Moga
despre batalla sustinut de dnsul fata de oastea austro-croata ranga
Sereglyes, tiparit in intregime. (p. vol. II p. 320-321)
Din expunerile deputatilor unguri notrn declaratia nobil a
ministrului de finante Ludovic Kossuth (in edinta din ii Iulie 1848)
despre starea lucrurilor in Moldova i. Tara-Romaneasca de unde so-
sind multi emigranti romni in Ardeal, ei au fost primiti cu ospitalitate
ca nite oameni prigoniti. (p. 80-81)
Muz. Ard. Cluj 143195 i alte exemplare.

2001 Pest 1867


Dl-Magyarorszg vagy az ugynevezett Bnsg killn
trtnete. Irta : BOHm Lnrt. Vol. III. [Istoria special a
Ungariei de Sud sau a asa numitului Banat.]
Pest, 1867. Emich Gusztv. In 8 pag. VI i 314+489.
Prefala : Fehrtemplom, 1864 augusztus 25.
Din cuprins : Vol. I. Expeditia regelui Carol Robert in contra
lui Basarab-Vod in 1330. (p. 120r) Vol. II. Purtarea vrednic
a lui Petru Vancea, Roman bucovinean. (p. 43-44 si 448 dup ar-
ticolul din sterreichische Militrische Zeitschrift 1825 fase. V.) Revo-
lutia lui Horia, Closca i Crian. (p. 143-4) Proclamatia lui Iosif II
pentru stabilirea raportului intre proprietari i locuitorii iobagi.
(p. 148-9) Proclamatia lui Memisch pap catre Romanii din Varpt.
Bibl. vol. III. 14

www.dacoromanica.ro
210 NO. 2002-2004 [186

1788. (p. 183-4) Colonizare de familii germane in satele romanesti


depe teritoriul regimentului de grniceri iliro-roman. (p. 256-7)
Memorandul Romanilor cu data de Olmiitz, 25 Fevruarie 1849.
(p. 331-5) Romanii de varst inaintat din tinutul Timisoarei. (p. 444-5)
Lucrarea este o traducere ad.ogit a editiei germane din 1861
(de sub No. 1801) f Ara ilustratiuni.
Muz. Ard. Cluj 56x58 si alte exemplare.

1867 Tren in 2002

Eine Stimme iiber den Nationalitaten-Gesetz-Entwurf beim


Pester Reichstage. Von Stefan. Karl N. . . y.
Trenchin, 1867. Skamitzl. In 8 pag. 26.
Autorul brosurii este : tef an Carol NEDECZKY.
Muz. Ard. Cluj 80518 i alte exemplare.

1867 Pest 2003

Magyarorszg ki6nikja az 1848 s 1849 vi forradalom


idejrl. Irta SzEREMLEI Samu. Vol. III. [Cronica Ungariei
din vremea revolutiei dela 1848 1849.]
Pest, 1867. (Ny. Ernich Guszt.v.) In 8 pag. 339 si 360.
Prefala : Irtam H.-M.-Vsrhelyen, 1866. vi april 6-an.
Cuprinde cronica Ungariei pe zi Cu atatea aman.unte despre Ro-
mani in cat ele nici nu se pot rezuma in cadrul acestei publicatiuni.
Ne mkginim astfel a fixa ca vol. I merge dela 4 Martie pana la 31 De-
cemvrie 1848 si vol. II dela i Ianuarie pan& la 6 Octomvrie 1849.
Opera citeaz pan i articole de ziare si are la dal-sit un Indice bun.
Bibl. Univ. Cluj 65454 si alte exemplare.

1867 Pest 2004

ROZSNYAY Dvid, az utols6 trk dek trtnelmi marad-


vnyai. Kiadta Szilgyi Sndor. [Ramasitele istorice ale ulti-
mului Diac turc, D. R.]
Pest, 1867. (Emich Gusztv nyomdsznl.) In 8 pag. 544.
(Monumenta Hungariae Historica. Scriptores vol. VIII.)
Prelata: Nagy-Krs, junius 1.1866.
Cuprinde insemnarile asa numitului ultim diac ungur tare"
scrise in soliile sale la Poart si in tarile romanesti in limba ungara.
Autorul adauga i actele justificative din cari afrm in text un num'r
mare dintre anii 1562-1664, iar anexat acte dintre anii 1663-1705.
Cartea lui Rozsnyay (decedat in Fagkas la 1718 in varsta de
77 ani) cuprinde amAnunte i naratiuni foarte interesante pentru istoria

www.dacoromanica.ro
1867] No. 2005-2006 211

.111oldovei si a Trii-Romnesti dintre cari amintim urmtoarele mai


lungi : 1616. Ajutorul dat Moldovei de care principele Gabriel Bethlen.
(p. 55-60 si 92) Marcu-Vod, Radu Serban-Vod 0 Nicolae Petrascu
ajutati de regele Matia II. (p. 93-108) Aga Zlffikar si Vasile Lupul.
(p. 171-2) 1664. Dabija-Vod 0 Grigorascu-Vod. (p. 277) 1665.
Duca-Vod. (p. 296) 1666. Ilias-Vod. (p. 301-2 si 331) 1670. Au-
torul la Antonie-Vod in Bucuresti. (p. 340) 1672. Solia lui Rozsnyay
in Moldova, 'Alfa la Hotin unde a fost gbizduit de boerul Mironascu
care vorbea foarte bine latineste. (p. 347-352) Dabija si Grigorascu-
Vod in armata turceasc trecnd in 1663 prin Ardeal spre Ungaria.
(p. 361-2 0 482-3) Amintire din Septemvrie 1687 despre cruzimile
lui erban-Cantacuzino-Voda. (p. 448-455)
Statiunile dela Ardeal prin Moldova pn la Hotin cand in
1672 principele Apafi a trimes Turcilor 600 de care de alimente, t5.1-
maciul expeditiei fiind Rozsnyay. (p. 512-516)
Anexat : Plngerile lui Serban-Vod la Poart (din Septem-
vrie 1687) impotriva functionarilor Turd ; in zece articole, ungureste.
(P. 453-5)
Muz. Ard. Cluj 104946 si alte exemplare.

2005 Pest 1867

Magyarorszg hadszati vdelme szak vagy keletrl jv6


tmads ellen. Irta KAPOLNAI Istvn. [Defensiunea militar a
Ungariei fat de un atac din spre Nord mi Est.]
Pest, 1867. Kertsz Jeasef gyorssajtnyomsa. In 8 pag. 45.
E un studiu militar despre felul de aprare fat de un atac al
Rusiei, care va porni neaprat din spre Rs'Arit 0 mai inti de toate
impotriva trilor romne. Cu multe amnunte de tactic. militar.
Anexat : o hart. (in litografie colorat) care cuprinde 0 Ro-
mnia cu Basarabia. Nyomt. Pollk Testvrek. Pest, 1867.
Numele autorului era : Pauer sub care are si alte scrieri.
Muz. Ard. Cluj 169053 si alte exemplare.

2006 Pest 1867

Honvdek knyve. Kiadja s szerkeszti VAHOT Imre. [Cartea


honvezilor.] .
Pest, 1867. Kertsz Jeasef gyorssajtnyomsa. In 40 pag. 224.
Cuprinde fuga in Turcia a unui maior si a unor emigranti,
dup sfrsitul rzboiului de independent al Ungurilor. Locuitorii ro-
mni ai satului Mrul, lng Rusberg, i-an amenintat cu moartea.
(P. 77-80)
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
212 No. 2007-2009 [1867

1867 Leipzig 2007

Wegicr)te von Ungarn. Von Ignaz Aurelius TESSLER. Zweite


vermehrte und verbesserte Auflage, bearbeitet von F,rnst Klein.
Vol. IV.
Leipzig, 1867-1883. F. A. Brockhaus. In 8-vo.
Prefala : Genf, im August 1866. 1Vlichael Horvath. (p. VXIV)
Bartfeld in Oberungarn, im August 1866. Ernst Klein.
Cuprinde un extras prelucrat al operei monumentale a autorului
din 1815 (de sub No. io6o) cu povestirea evenimentelor numai pan.
la 1791, an de mare insemnAtate in istoria Ungariei, intrucdt cu el
incepe intrirea sentimentelor naponale si era nou a limbei i lite-
raturii, mult neglijate in veacul al XVIII-lea.
Muz. Ard. Cluj 38290 i alte exemplare.

1867 Wien 2008


Majestatsgesuch des Georg BARITIU und Dr. Johann RATIU als
Bevollmchtigte von 1493 Bewohnern aus dem Grossfiirstenthum
Siebenbiirgen, um Nichtsanktionirung der Union Siebenbiirgens
mit Ungarn, sowie auch um allergndigste Verfiigung wegen der
Wiedererffnung des siebenbiirgischen Landtages auf Grund des
Wahlgesetzes vom Jahre 1864. (Als Manuskript gedruckt.)
Wien, 1867. Mechitaristen-Buchdruckerei. In 8 pag. 12.
Semnatd : Kronstadt, den 31. Oktober 1866.
Bibl. Lilian Martian. Nsud.

1867 Braley 2009


Petitiune substernuta Maiestatii Sale Ces. Reg. Apostolice
in 30. Decembre 1866 pentru sustienerea si apararea autonotniei
Marelui principatu alu Transi/vaniei, redeschiderea dietei 0 con-
tinuarea lucrariloru ei. Insocita de 37 plenipotentie cu 1493 sub-
scriptiuni.
Brasiovu, 1867. Reimer et Kamner. In 80 pag. 16.
Semnatd : Brasiovu si Turda in 31. Octobre 1866. Georgie Bari-
tiu, Dr. Ioanu Ratiu.
B. Acad. Rom. Bucuresti 1784 i alte exemplare.

1867 Wien 2010


HORVATH Mihly kisebb trtnelmi munki. Vol. IIV.
[Serien i istorice mrunte.]
Pest, 1867-1868. Kiadja Rath M6r. (Nyom. Bcsben, Holz-
hausen Adolfnl.) In 8-vo.

www.dacoromanica.ro
1867] No. 2010-2013 213

Cuprinde studiile si memoriile distinsului istoric apgrute prin


reviste si zare si intre ele recenza crtii lu Edouard Thouvenel :
La Hongrie et la Valachie. Souvenir de voyage et notices historiques.
Paris, 1840. (Vol. III P. 463-472)
Cfr. cele scrise despre cartea diplomatului francez de Iorga :
Istoria Romnilor prin caldtori vol. III P. 38 si 189.
Muz. Ard. Cluj si alte exemplare.

2011 Pest 1867

HUNFAINY J.nos : Haznk kzlekedsi eszkzeir61. [Despre


cile de comunicatie ale Ungarieil
Pest, 1867. (Ny. Emich Gusztv.) In 8 pag. 55. (Arte-
kezsek a trtneti tudomnyok krbl vol. I No. I.)
Cuprinde o descriere a mijloacelor de circulatie din Ungaria cu
date statistice despre traficul pe Dundre p6.115. la Tulcea. (p. 15-18)
B. Acad. Rom. Bucuresti si alte exemplare.

2012 Bratislava 1867

Vajda-Hunyad vra 1452. 1681. 1866. szban s kpben.


Szerkesztette s Iciadta ARANYI Lajos, tanr.
Pozsony, 1867. Nyomatott a szerz kltsgn. (Wigan.d K.
F. knyvnyomdja.) In 40 pag. vr si go. Cu 79 ilustratiuni pe
io tabele litografice si. 5 in aram, E. Doby se.
Prefala : Pest, 1866-iki Szilveszter napj An.
Prima monografie amdnuntit a castelului medieval din Hune-
doara, zidit de loan Huniadi, al ckui acoperis arzAnd in 1854, cl-
dirile se ruinau din zi in zi.
Autorul zelos, care a scos cartea cu scumpele ei desenuri pe
cheltuiala sa proprie, era profesor de medicin la universitatea din
Pesta, jertfind din al sAu pentru a atrage atentia lumii si a autori-
ttilor asupra importantului monument istoric, agitnd si prin ziare
ca s6 se restaureze cat mai curnd.
Muz. Ard. Cluj 30906 si alte exemplare.

2013 Paris 1867

TORR Istvn : A keleti krds bks megoldsa. fSoluOunea


pasnica a chestiunii orientalel
S. 1. et a. In 8 pag. 15. (Rezumat al articolului din Jour-
nal des Debats" dela 9 Fevruarie 1867.

www.dacoromanica.ro
214 No. 2014-2016 [1867

Autorul propune infiintarea urgent a Confederatiunii &m'Arene


si a aliantei greco-slave-turcesti supt forma unei Confederatii bal-
canice. Aceste dota confederatii ar asigurau pacea in Balcani, iar prin-
cipatele romane s'ar atasau la una din ele dupa voia lor liber si
interesele lor speciale.
Muz. Ard. Cluj 65004.
1867 Pest 2014
Egy lap Erdly legujabb trtnelmbl... Az 1834-bel orszg-
gyfils s azt megelztt egyhzi s politikai mozgalmak rajzval.
SZILAGYI Ferencz M. Akad. 1. tagtl. [O pagin6 din istoria mo-
dern a Ardealului cu expunerea micArilor religionare i. poli-
tice inainte de dieta dela 18141
Pest, 1867. Eggenberger Ferdirlnd. In 8 pag. 16o.
Prefala: BudavAr, majus elejn 1867.
Din cuprins : Plngerile bisericesti ale Romnilor ortodocsi.
Chestiunea Uniunii Ardealului. (p. 124-129)
Bibl. Univ. Cluj 79197 i alte exemplare.

1867 Pest 2015


Noptile Carpatine seu istoria martiriloru libertatii. Romana
istoricu de Joachimu C. DRAGESCU.
Pest'a, 1867. Cu tipariulu lui A. Bucsnszky. In 8 pag.
276. Cu ea-Leva desene in xilografie.
Prelala : Pesta I juliu 1867.
Roman scris pe nopti" prezintnd istoria revolutiei lui Horia,
cu multe prti neacceptate de simtim'Antul national al Ungurilor,
pentru care motiv cartea a fost confiscat, devenind o mare raritate.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 29105.Muzeul tr Nsudului.
Nsud.

1867 Pest 2016


MARCI Chronica de gestis Hungarorum ab origine gentis ad
annum Isi.CCC.XXX. producta. E codice omnium, qui exstant,
antiquissimo Bibliothecae palatinae Vindob. picto... praefatus est
Franciscus Told y... Versionem hungaricam adiecit Carolus
Szab 6; etc.
Pestini, A. D. M.D.CCC.LXVII. Typis exscripsit, edidit
Gustavus Emich. In 2 foi io cxxiv i cxnr. (Cu negru i rop.)
Din cuprins : Ultimul (103) capitol : Rex [Carolus] vadit cum
exercitu contra Bazaraad (foaia ungureste pe foaia
CXII--CXIV.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 5692 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1867] No. 2017-2018 215

2017 Pest 1867


Egyni nzetek a nemzetisgi krds megoldsa trgyban.
Ajnlva mindazoknak, kik a nemzetisgi krds termszetszerd
megoldsa irnt rdekeltenek. Irta TRULL Lip(St, a Krajn"
szerkesztje.
Pest, 1867. tmich Gusztv. In 8 pag. 40.
Prefata : Pesten, 1867. julius havaban.
Din cuprins : Tiparind (pe p. 6-13) proiectul de lege despre
egalitatea nationalittilor ii face o critic amanuntita pe articole, o-
pinand A. se dea autonomie nationalitatilor, desprtind afacerile lar
de acele ale Statului.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.
2018 Sibiu 1867
Temeife fiir bie cettife 91bilammung ber 2Bafacen ober No
manen, be1onber2. beret, inebte ini GroffirrienOitine eiebenbiirgen
feben. Ton Inartin Eamuet MOCKESCH, en. 13farter it. Z. in narpob
in eiebenbilrgen.
kierntannftabt, 1867. Zrucf non Z5eobor Stei0auff en. In 8 pag. 70.
Prefata nedatat termin Cu cuvintele : Wer ruft : Es brennt,
hat auch gelscht.
Cuprinde prerea autorului despre originea Romanilor care s'ar
dovedi prin ilia* limba roman, nu latin, ci ntunai influentat de
ea. Despre aceasta Mckesch s'a incredintat studiand marele dictionar
latin-german al lui Georges (din 1873) cu 40.000 de cuvinte latinesti
dintre cari nu a gasit mai mult de o mie aflatoare si in limba ro-
mama., in care termenii de agronomie, imbracaminte, bucate, boale si
injuraturi nu sunt latinesti. (p. 8-17) Nici chiar gramatica nu e la-
tina. (p. 21-30) Crede ins ca. Romanii sunt urmasii Celtilor veniti
In 389 dup caderea imperiului roman din Italia in Pannonia si Ardeal
si spre dovada acestui lucru insira un numar mafe de cuvinte cel-
tice cu sinonimele lor romane si germane. (p. 31-63)
Mckesch da si un manunchiu de proverbe romanesti (p. 19-21)
si vorbind despre dansul Romanilor ardeleni, prezinta urmatorul stri-
gat" al lor :
Strige, strige la fereaste I
Ke nu's fate, ke's nevaste,
Schi de kind m'am meritatu
Luatu mo frike de berbatu,
Prind'un lema schi spargu'tz kapu,
Ke berbatzi's rei, ka draku.
La sfarsit se da explicatia fenomenului cum Romanii au ajuns
la numele lor de Roman, pornind dala premiza ea ei sunt autohtoni
In Ardeal s't in legatura cu cele expuse de J. C. Schuller in studiul
sail despre originea Romanilor din 1855 de sub No. 1658. (p. 64-70)
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 16053 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
216 No. 2019-2022 [1867

1867 Jena 2019


Die Reformen Kaiser Josef II. in Siebenbiirgen. Inaugural-
Dissertation verfasst und der philosophischen Facultat zu Jena
zur Erlangung der Doctorwiirde vorgelegt von Wilhelm BRUCKNER
siebenbiirgischen Landesadvokaten zu Hermannstadt.
Jena, 1867. Druck von W. Ratz. In 8 pag. 30.
Autorul expune situatia Romanilor fata de cele trei natiuni din'
Ardeal, mergand 'Ana la impratul Iosif care avea de gaud a desfiinta
iobagia. Romanii au prezentat imparatului cu prilejul vizitei sale a
doua in Ardeal (din 1783) o multime de jalbe i acest lucru a dat
nastere la pretentiuni i apoi la rascoala Romnilor care acum formau
partea dominanta la numar a locuitorilor din Ardeal. Istoria rascoalei
lui Horia. (p. 22-28)
Muz. Ard. Cluj 16800 i alte exemplare.

1867 Pest 2020


A keleti krds magyar szempontbl. Irta REisitivvi Ka-
roly figyvd. [Chestiunea oriental& din punct de vedere ungar.]
Pest, 1867. Nyom. Emich Gusztavnl. In 8 pag. yin si 46.
Prefala: Irtam Pesten, 1867. augusztus 19-n.
Din cuprins: A Dunafejedelemsgek = Principatele dunarene.
(I). 24-27)
Bibl. Univ. Cluj 137940 i alte exemplare.

1867 Veliki Beikerek 2021


Vlemny Magyarorszg vasuthlzati tervrM Pest, Bcs,
s Torontl megyk szempontj abed. Irta PORO SZKAY Ignc, To-
rontl megye fdmrtailee. [Parere despre proiectul de cali ferate al
Ungariei privit din punctul de vedere al comitatelor Pest, Bcs
Torontal.]
N.-Becskereken, 1867. Pleitz knyvnyomdja. In 8 pag. 16.
Prefata : Kelt Nagy-Becskereken, 1867-ik vi September 15-n.
Anexat: Magyarorsz.g vasut halzata. Harta schitata (de format
45 X73 cm.) in btografie, cuprinzand si Romania.
Muz. Ard. Cluj 77554 si alte exemplare.
1867 Pest 2022
FANYES Elek : A magyar birodalom nemzetisgei s ezek
szma vrmegyk s jrsok szerint. [Nationa1it4ile imperiului
ungar i numrul lor pe comitate i 131.601
Pesten, 1867. Nyom. Emich Gusztv. In 8 pag. 77. (Ar-
tekezsek a trtneti tudomnyok krbl vol. I. No. 4.)

www.dacoromanica.ro
18671 No. 2023-2024 217

Studiu comparativ demografic despre populatia Ungariei pe nea-


muri. Despre Romani. (p. 25-26) Comitate cu majoritatea popula-
tiei romana: Timis, Arad, Caras-Severin, Alba de Jos, Hunedoara,
Cojocna, Turda, Solnoc, Dobaca, Sibiu, Pdgras, Tarnava, Zrand,
Nasaud, Chioarul, scaunul Miercurea i Nocrich-Ujegyhaz. (p. 19)
Orase cu majoritate romana: Lugoj, Resita, Orastie, Sebisul-Sasesc,
Zlatna, Ocna Sibiului, Abrud, Rodna, Nasud, Orlat i Hateg. (p. 22)
Statistica amanuntita pe judete pe baza datelor recenzman-
tului dela 1857. (p. 32-71) Populatia Ungariei este de 12,248,042,
din care Unguri 6,150,259 i Romani 2,247,269.
Muz. Ard. Cluj 104954 i alte exemplare.

2023 Wien 1867

Krnika Magyarorszg polgri es egyh.zi kzletbl a


XVIII-dik szzad vgn. KERESZTESI Jzsef egykoru eredeti
naplj a. [Cronica din viata civil i religionar din Ungaria dela
sfArsitul veacului al XVIII.]
Pest, 1867. Kiadja Rth Mr. (Nyomatott Bcsben, Holz-
hausen Adolfnid.) In 8 foi Iv i 411.
Prefala: Nagy-K6rsn 1867-ik v sept. 30-n. S. Hoffer Endre.
Cuprinde insemnarile unui preot calvin cu studii facute la aca-
demiile din Elvetia i Belgia, preot in Oradea, cu note diferite 0.31
la anul 1809. Dintre acestea amintim cele ce serie despre rascoala
Romanilor din Ardeal supt Horia i Closca, iscata la 31 Octomvre
1784 cu observatia cd ea s'a produs din pricina recensmantului ran-
duit de catre imparatul Iosif in luna Septemvrie. Moneta lui Horia
cu inscriptia imprejurul unei cruci romanesti : R(ex) D(aciae) Hora
be si hodineste, Tara plinge i plateste, (p. 91-92) Rascoala s'a intins
si in comitatul Aradului, unde Romanii au prins pe viceprefectul An-
drei Forrai, pe care nu 1-au slobozit pana ce episcopul Romanilor nu
le-a jurat c le va obtine iertare dela impdratul. (p. 84)
Are si o editie de titlu din 1882.
Muz. Ard. Cluj 32542 i alte exemplare.

2024 Bueureqti 1867

Unitatea lating su causa romanl in procesul nationalita-


tiloru din puntul de vedere istoricu, juridicu i politicu de
V. MANIU.
Bucuresci, 7867. Tip, lucratorilor asociati. In 8 pag. 12.
Cuprinsul: Origina comuna a Romnilor dintre Tisa, Nistru
Dunare Ungurii nu trebue sa stapaneasc in Transilvania. Toti Ro-
manii trebuie sa fie uniti inteun singur stat.
B. Acad. Rom. Bucuresti : 3111 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
218 No. 2025-2028 11867

1867 2025

Dereptulu publicu alu Romniloru de Simeone BARNUTIU


Doptore in legi, profesore ... la Universitatea dein Iasi.
Iasii, 1867. Tip. Tribunei Romne. In 8 pag. xxvi i 472.
Din cuprins : Notitia biografa (p. VII) Statul juridic al Ro-
mnilor dela venirea Ungurilor. (p. 65) Politica Romnilor in re-
port cdtr strAini. (p. 257) Libertatea si ecaretatea Romnilor dein
Daci'a. (p. 295) Uniunea Romnilor dein Austri'a. (p. 324) Romnii
dein Austri'a. Anesul II. Discursul lui Barnutiu dein 14/2 1VIaiu 184&
de relatiunile Romnilor cu Ungurii **/ de libertatea natiunale. (p. 330)
Protoculul adunarii generale a Natiunii Romne dein TransiIvani'a.
(p. 405) Note despre caus'a politica a Romanilor dein Austri'a. (p. 420)
B. Acad. Rom. Bucure0i II. 103652 i alte exemplare

1867 Pest 2026

A magyarok Es romnok feladata a keleti krdsben. [Mi-


siunea Maghiaiilor i a Romnilor in chestiunea orientar.]
Pest, 1867. Eggenberger. (Kertsz jzsef.) In 8 pag. 22.
Autorul brourii este : br JOSIKA Klmn.
Muz. Ard. Cluj 71647.

1867 Craiova 2027

Cercetri despre Romnii de dincolo de Dunre. De G. C.


Ro JA. Traduse din limba grc de Sergiu H agi a d
Craiova, 1867. In 8 pag. xvI i 61.
Tradus depe originalul din i8o8 tiprit la Buda, de sub No. 753.
Mus. Nat. Budapest i alte exemplare.

1867 Wien 2028

Bthory Gbor fejedelem trtnete. Irta SziLAGYI Sndor.


[Istoria principelui G. B.]
Pest, 1867. Kiadja Rth Alr. (Nyomatott Bcsben, Fischer
J. C. s trsnl.) In 8 pag. 1V i 329.
Cuprinde biografia principelui Gabriel Bathory scris pe baza
literaturii i a multor acte inedite, cu multe amnunte privitoare la
Romni i anume cu prima descuere de sintez in ungure0e a bl-
tliei lui Radu Serban-Vod de lng5. Braov (in 1603) i a campaniei
lui Bahory in contra lui din i611 cum i a introducerii in Tara-Ro-
mneasc a lui Radu Mihnea-Vod, in locul cruia vroia sa." puna Domn

www.dacoromanica.ro
1867] No. 2029-2030 219

pe Mihai Camarasul, boier pribeag in Brasov. (p. 46-50) Solia lui


Bthory in Tara-Roma'nease. prin Andrei Gczy si Ion Benkner la
Targoviste in Iunie 1612.
Anexat 28 scrisori i intre ele aceea a lui Gabriel Bathory data
preotilor romani din Ardeal, in 9 Iunie 1609. (p. 305)
Exista editii de titlu din 1869 i 1882.
Muz. Ard. Cluj 75578 si alte exemplare.

2029 Pest 1867

Az 1849-ik vi magyar hadsereg feloszl.snak okai az aradi


s temesvri tboroz.ssal. Irta POTEMKIN dn honvd-husz.r
hadnagy. [Cauzele disolvarii armatei ungare dela 1849 cu tabe-
rele dela, Arad si. Timisoara.]
Pest, 1867. (Hornynszky s Trager, 1868.) In 8 pag. T86.
Prefata ne spune ea cartea era tiparita inca din 1862, dar po-
litia austriaca afland de ea, a fost confiscat., iar autorul intemnitat,
asa ca cu imblanzirea vremurilor a tiparit-o din nou cu rnici adaogiri.
Din cupYins Rscoala Romanilor din comitatul Aradului
toamna anului 1848, potolit in comuna Zambo prin cpitanul Ale-
xandru Asztalos. Caracterul bland al Romanului, cate ins a devenit
feroce in urma atatarilor impotriva Ungurilor. (p. 23-24) Vizita gu-
vemorului Ungariei, Ludovic Kossuth in tabara dela Timisoara (in
ziva de 20 Iulie 1849) unde decorand pe un soldat roman viteaz, acest
lucru a impresionat atat de mult pe camarazi, incat regimentul in
care se afla soldatul decorat fiind atacat a doua zi noaptea de regi-
mentul esit din cetate compus de Romani a fost respins cu vi-
tejie. (p. 80-81) Tabara din Srajeni, unde in dimineata din 16 Au-
gust soldatii omorind niste pord gsiti pe Evada, s'a nscut zarv.,
in care ei apoi au jefuit intregul sat romanesc. (p. rro--m) Armata
ungar fiind in retragere, dup capitulatia din siria (Vilgos) ca
scape de urmarirea ostilor austriace, spre muntii abrudeni, multi au
fost ucisi de Moti. (p. 126) Tabara dela Buteni. (129) Tabara dela
iria din 22 August, rinde ofiterii rusi s'au purtat foarte omeneste ca
ofiterii unguri, pedepsind pe niste Romani, cari voiau s ja cu sila
trasura a ofiterilor, cu care plecasera pribegi in Tutela. (p. 140-141)
Muz. Ard. Cluj 144211 i alte exemplare.

2030 Pest 1867


Magyarorszg trtnetnek kziknyve KEREKGYA.R.TCh
Arpd magy. kir. egyetemi tanr ltal. Vol. IVI. [Compendiu
al istoriei Ungariei.]
Pest, MDCCCLXVII-MDCCCLXX. Heckenast Gusztv. In 8-vo-
CuPrinde o istorie concisa a Ungariei (dela 889 pana la 1840)
scris in forma' de cronica, cu urmatoarele parti privitoare la Roma:ni :.

www.dacoromanica.ro
220 No. 2031-2033 [1867

Vol. I. Robert arhiepiscopul de Strigon, chemat de Cumanii din Mol-


dova, a botezat 15,000 dintre ei in 1228, peste tara lor fiind numit
ducele Bela, fiul regelui Andrei II. (p. 138) Regele Bla IV drueste
tara Cumanilor cavalerilor ioaniti prin diploma din 2 Iunie 1247.
(p. 153) Vol. II. Regele Carol Robert biruit de Basarab in Tara-Ro-
mneasc, in zilele 9-12 Noemvrie 1330. (p. 14) loan Hunyadi se
rzbun asupra lui Dracul-Vod i asupra fiilor sAi, 1445-50.
(p. 119-120) Regele Mafia in Ardeal si Moldova, 1467. (p. 154) Vol. III.
Mihai-Vodd in Ardeal i omorirea sa, 1599-1601. (p. 150-152) Radu-
Vod i btlia de lng Brasov, in 17 Iulie 1603. (p. 154-155)
Vol. V. Cap. 31. Revolutia iobagilor romni din Ardeal. Rsmritele
ma vechi ale Romanilor, dela 1285, 1437, 1467 i 1469. Cauzele revo-
lutiunii de acuma. Prilejul izbucnirii revolutiei lui Horia. Prdarea
averii Ungurilor 0 a altor crestini ne-romni. Neglijenta guvemului
0 a armatei. Pagubele produse de revolutie. Pedepsele. Dispozitiuni
ulterioare, 1784-1785. (p. 177-193)
Muz. Ard. Cluj 31187 i alte exemplare.

1867 Paris 2031

La question des nationalits par le gnral E. TDRR.


Paris, 1867. Imprimerie Auguste Valle. In 8 pag. 16.
RetipArirea a dou articole scrise la : Pallanza, 2 dcembre
Paris, 15 decembre 1867.
MUS. Nat. Budapest : 21959.

1867 Paris 2032

La rconciliation des nationalits et l'Association europ-


enne. Par le gneral TtYRR.
Paris, 1867. In 8 pag. 16. (Extrait de l' Opinion Nationale.)
Cfr. editia ungar de sub No. 2013.
Mus. Nat. Budapest. Kossuth-knyvtr 2194.

(1867) (Pest) 2033

KOSSUTH'S Ltrteif iiber ben 9Iagleicf) UngarTO unb bie


lu bem Ungarifc4n nberrett non
fteinbe sZuropci
.

S. 1. et a. In 8 pag. go. Foaia de titlu (in facsimile) in


Kossuth Lajos : Irataim vol. VII.
Din cuprins : Die ungarischen Rumnen und die vereinigten
rumnischen Fiirstenthiimer. (p. 34-36)
Brosura scris. in 1867 cu prilejul tratativelor Ungariei cu Aus-
tria (tradus de Johann Ludvig h) nu o cunoastem.

www.dacoromanica.ro
1868] No. 2034-2037 221

2034 Wien 1868


A Rkczyak kora Erdlyben. Irta Szir,A.Gvr Sndor.
Vol. III.
Pest, 1868. Pfeiffer Ferdinand. (Bcs. Nyom. Fromme K.-
roly.) In 8 pag. 192 193-328.
Prefata: Irm &tam, 1867, jnlius 3-n.
Cuprinde o istorie de sinteza a familiei Rak6czy, dela princi-
pele Sigismund (1607) pana la George Rk6czy I, a carui biografie
o duce pang la 1631. Carte presarata de note si acte contimporane
privitoare si la Romani, despre cari serie in legatura Cu evenimentele
ardelene pe vremea lui Simion Movila-Voda. (p. roq. i 121)
Muz. Ard. Cluj 75315 i alte exemplare.

2035 Pest 1868


Nzetek a nemzetisgi krds rendezse felett. Irta MATOLAY
Victor. [Pareri despre reglementarea chestiuni nationalittii.1
Pest, 1868. Lgrady Testvrekml. In 8 pag. 32.
Prelala: Homonuan, 1867. vi deczemberben.
Bibl. Univ. Cluj 68589 si alte exemplare.

2036 Cluj 1868


Adatok a XI. zszlalj trtnethez, tekintettel az erdlyi
1848-1849-ki esemnyekre. Egy honvd magnjegyzetei.
Kolozsvart, 1868. Gmn Janos. In 8 pag. 120.
Cuprinde amintirile unui honved" care la izbucnirea revolu-
tiei din Ardeal era sublocotenent in regimentul 6 ardelean (numit
regimentul I. de graniceri) i dupg ce a trecut in regimentul XI in-
fiintat in Noemvrie 1848 la Cluj, a luat patre la toat campania con-
dug de generalul Bem, pang la capitulatia armatei ungare ardelene
la Deva in 18 August 1849 in fata Ru0lor. Bem a plecat chiar in
acea zi spre Or0)va de unde a emigrat cu Kossuth, trecand
primiti bine de Turci, pe camd autorul a ramas ascuns in Ardeal.
Carticica astfel e plin de amanunte i epizoade despre Ro-
mani, cu cari insurgentii unguri a avut de luptat pe Campie i apoi
prin Muntii Apuseni.
Autorul nenumit : SZIGETHY Mikl6s.
Muz. Ard. Cluj 51783 si alte exemplare.

2037 Wien 1868


A gyulafehrvr-nagyenyedi Bethlen-ftanoda trtnete. Irta
P. SZATHMARY Kroly. [Istoria Colegiului din Alba-Julia Alud.]
Nagy-Enyed, 1868. (Ny. Bcsben, Holzhausen Adolfnl.) In 8'
pag. XIII 0 352.

www.dacoromanica.ro
-222 No. 2038-2039 [1868

Dedicalia : N. Enyeden, sept. 1-n 1867.


Din cuprins : Suferintele orasului Aiud si al liceului ski in
anii 1848-49. (P. 280-299)
Muz. Ard. Cluj 82727 si alte exemplare.

1868 Bueureti 2038

Istoria tolerantei religise in Romania. De Bogdan Petri-


ceieu HAJDEU. Ed. II.
Bucuresci, 1868. Typ. lucratorilor associati. In 4 pag. 94.
Cuprinde istoricul confesiunilor religioase pe p'amntul rom-
nesc. Mitropolitul Iacob Stamate, nascut porcar in muntii Ardea-
lului. (p. 17) Satele cu nume de Sfinti (Sn-Petru, San-Mihaiu etc.)
sunt traducen i de nume maghiare (Szent-Pter etc.) Sn-Craiu evoc
pe regele stefan, principe maghiar. (p. 18) Alteori Romnii modific
arbitrar numele maghiare de sate : Szent- Janoshegye-Nucet etc. Ro-
mnii i confesiunile lor in Ardeal. (p. 21-22)
Husitii in Moldova si interneerea orasului Hui sub tefan-cel-
Mare (p. 29) Catolicii sasi i unguri in Muntenia in secolul XVI.
(p. 3o-3i) Catolicismul in Romnia din sec. XIVXVIII, amintiudu-se
Maghiarii in toate locurile cuvenite. (p. 35-49) Evreii in veacul XV
in Transilvania. (p. 76) Evreii spanioli persecutati in Ungaria. (p.79)
Epilog. (p. 89-93)
Prima editie a aprut in coloanele ziarului Romanul" din
28 Ianuarie 1866 i urmarea.
Are o editie francez cu titlul Histoire de la tolrance en Rou-
manie" din Bucarest, 1876. (B. Acad. Rom. Bucuresti. I. ror.956
alte exemplare.)
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 101635 i alte exemplare.

1868 Sighetul Marma tiei 2039

Statutele Societatei de leptura a Romaniloru din Maratnu-


resiu.
(M. Szigetu, 1868 in tipografi'a lui Kaminszky si sociu.)
In 80 pag. 7.
Aprobat : M. Sigethu in ro Augustu 1867. Michailu Pavelu, ni. p.
vicariulu romanu a Maramuresiului ca presiedintele comitetului.
Joane Mihalyi, ni. p. ca notariulu comitetului.
Aceste statute n'au fost primite de guvern si au fost aprobate
peste trei luni cu rezerva ca ele sbi fie tiprite i In limba ungar.
Cfr. editia de sub No. 2040.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

www.dacoromanica.ro
1868] No. 2040-2043 223

:2040 Pest 1868


Statutele Societatii de Leptura a Romaniloru Maramure-
-sieni.
Maramuresiu-Sighetu MDCCCLXVIII. Proprietatea Societatii.
(Pest 'a, cu tipariulu lui Gustavu Emich Tipografulu Academiei
-ung.) In 8 pag.
Aprobare: Bud'a, 1867. 23-a Octobre.
Editie bilingu, la stnga cu textul romnesc si la dreapta acela
.oficial, unguresc.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvAnyok.

2041 Brasov-Sibiu 1868


Ed5riftileffer.2qifon ober biograpfiijdj.fiterrif* Zent,Ottter bet
eiebenbilrger Zeutfcben non 3oiepl) TRAUSCH. Vol. I-1V.
Stronftabt unb ermannflabt, 1868-1871 si 1902. SDrucf unb
Zertag von 3o1)ann Obtt & eOn einric. In 8-vo. Volumul IV
intregitor, de Friedrich SCHULLER, tipkit la Sibiu.
Pre/ afa : Kronstadt am 18. Dezember 1867.
Cuprinde biografia i bibliografia scriitorilor sasi si a altor au-
ton germani veniti in Ardeal, n ordine alfabetic pe autori.
Oper monumental de mare insemntate pentru intreaga istorie
cultural a Ardealului, plin de date si angnunte literare privitoare
la Romani, folosite i citate la locul lor in Bibliografia noastr de fat.
B. Acad. Rom. Bucure. ti. S. 890--891 alte exemplare.

2042 Pest 1868


A cs. kir. kzs kiiliigy-ministerium levelezsei. Kiihigyek
1s6 szm. Az 1866ik v november havteil kezdve 1867. vgeig.
[Corespondentele Ministerului cr. r. comun de Externe ... dela
Noemvrie 1866 p5.n la sfarsitul 1867.]
Pest, 1868. Emich Guszt.v. In 2 pag. III 150.
Cuprinde i c.teva scrisori &are Printul George B. Stirbey
ambasadorul Austro-Ungariei din Bucuresti, Preiherr von Eder, cu
rspunsurile acestuia. (p. 116-124)
Mus. Nat. Budapest. J. publ. B. 424.

-2043 Pest 1868


Iionvdvilg. Szerkesztik KuNSAGI s POTEMKIN. Vol. III.
Pesten. Heckenast Gusztv. In 8 pag. 174 si 173.
Fret*: Pest, 1868. Pebrur.
Din cuprins : Potemkin descrie btlia din 21 Ianuarie 1849 de
lng6 Slimnic si din 31 Ianuarie 1849 dela Ocna Sibiului, in care a do-

www.dacoromanica.ro
224 No. 2044-2046 [1868

vedit mare vitejie locotenentul de artilerie Francisc Vciszili (din co-


mitatul Cenadului) prin manevrarea iscusit a tunurilor. Ins cu toate
acestea, batalia a fost pierdut fat de numarul mare al ostirii aus-
triece, dupa care Romanii au f Acut mult ram Ungurilor in retragere,
asa c generalul Bem a fost nevoit sa-si lase acolo 16 tunuri. (Vol. I.
p. 89-106) Ocuparea Sibiului, tot sub comanda generalului Beni, in
ziva de II Martie 1849. (Vol. II. p. 81-95)
Muz. Ard. Cluj 143978 si alte exemplare.

1868 Pest 2044

Honvdalbum. Szerkeszt : SZOKOLY Viktor. [Albumul hon-


vezilor.]
Pest, 1868. Emich Gusztv. In 2 regal pag. 87. (Cu multe
ilustratiuni i tabele anexate, lucrate in xilografie.)
Din cuprins : Az olh bir. Mar gi t a y Gbortl. (p. 63-66)
Despre birul din 1849 al satului Peste in Bihor, cu numele de ()nut
Boca., care prin buntatea sa de inina a zadarnicit planul lui Avram
Iancu ca satul unguresc Alesd (Alesd) s fie ars ; iar in vara anulni
1849 dupa sfarsitul luptei pentru independent a Ungurilor, a intre-
tinut vreo cincizeci de Unguri pribegi in paduricea din Valea lui Kos-
suth" unde ei se retrseser, cu stirea lui. Autorul articolului a %cut
cwaostint cu biraul roman in 1853 si cand Ii multumea pentru cele
s'aVarsite de dnsul, el modest cum era i fspundea pe rom.neste
Ce as fi putut face, Domnule, cu ei sracii !"
Muz. Ard. Cluj 77199 i alte exemplare.

1868 Cluj 2045

Indreptariu pentru lucrarile pregtitre la introducerea


cartiloru funduare in Transilvani'a, scrisu pentru proprietarii
romani, prein Josifu POPU, asesoru si jude singulariu in comi-
tatulu Clusiului.
Clusiu, 1868. La Joanu Stein cu literele colegiului ev. re-
form. In 80 pag. 52.
Prefala : Clusiu, in lun'a lui Fauru 1868.
Muz. Ard. Cluj 83357 i alte exemplare.

1868 Pest 2046

A Romniban lvei ausztriai consulris hatsgok s sta-


rosztik ismertetse. BORSZKY Somt61. [Autoriatile consulare-
austriace i starostiele din Romnia.]
Pest, 1868. Ny. Leitner, Kunosy s Rthy-nl. In 4 pag. 39.

www.dacoromanica.ro
i8681 No. 2047 225

Prefafa : Budn 1868, mrczius 24-n.


Cuprinde ca introducere, o privire despre consulatele din Ro-
mnia, din punct de vedere ungar. Apoi istoricul consulatelor austriace
din Romnia cu starea lor actual ; iar in partea a treia autorul pre-
zint regulamentele diferitelor sectiuni consulare i personalul consu-
latului general din Bucuresti.
Muz. Ard. Cluj 93426 si alte exemplare.

2047 Sibiu 1868

Der ungarisch-sterreichische Dualismus und die Aufgabe


der modernen Demokratie. Politische und sozial-demokratisch-
pdagogische Studie von Guido von BAUSSNERN.
Hermannstadt, 1868. (Druck von S. Filtsch.) In 8 pag.
VIII i 50.
Autorul porneste din premisa Ca' politica Austriei era pn" acuma
gresit, cci in loc sA se fi orientat spre Rs.rit, a avut tendinte spre
Apus. 1 Despre Romani zice c ei viseaz de o Dacoromanie, care ar
fi insi numai o insul in marea slavismului. 2 Recunoaste ca i Ro-
mnii au oameni de seam, dar foarte putini fat de intelectualii
Austro-Ungariei. 8E insl convins c aceast disparitate va inceta in
scurt vreme. 4
Studiul interesant sfrseste cu o lung6 poem., cArei titlu
primele ei 14 rnduri sun. astfel :

AUFRUF AN AUSTRO-HUNGARMNS VOLKER;

Romiinen, Deutsche, Slaven und Magyaren I


Vereinigt Euch und bannet die Gefahren,
Womit der Osten die Cultur bedroht :
Das" ist fr Euch das heiligste Gebot.
Ehrt und bewacht mit Effersucht und Muth
Des ungarischen Weisen Institut,
Das Euch befreiend" Euch zusammenhlt :"
Mit ihm besteht" die cultivirte Welt
Und mit ihm fllt" sie such wad reisst Euch Alle
In Sklaverei hinab in seinem Palle ;
Denn stiirzt Austro-Hungarien zusammen,
Steht ganz Europa in des Krieges Flammen
Und alles Scheine, Herrliche auf Erden
Muss schliesslich eine Beute Russland's werden.

Importanta studiului este c5. autorul cu toate c* era Sas


se expune pentru politica ungar a lui De.k i c a prevazut la anul
Bib!. vol. III. 15

www.dacoromanica.ro
226 No. 2048 [1868

1868 ca o admirabil intuitiune primejdiile cari vor nWe dintr'o


desmembrare a imperiului austro-migar.
Muz. Ard. Cluj 38047 i alte exemplare.
Die culturhistorische Bedeutung und Berechtigung des ungarisch-sterrei-
chischen. Dualismus nach Franz Deaks Programme... Die sterreichische Politik
war bis in die neueste Zeit eine durchaus verkehrte, denn anstatt eine vorzugs-
weise listliche" Politik zu treiben, nach Ungarn den Schwerpunkt zu verlegen...
richteten die asterreichischen Staatsmanner ihre Blicke seit jeher nach Westen. (p. 3)
2 Die Romanen triitunen von einem grossen. Dakoromanien. : eine romiini-
sche Freiheitsinsel mitten im slawischen Vlkermeere ! (p. 5)
3 Es ist nicht nur nicht zu verleugnen, sondern verdient sogar ausdriicklich
hervorgehoben zu werden, dass auch die Slaven und Romanen sich hervorragender
Intelligenzen riihraen knnen, jedoch ist deren Summe im Vergleiche zur Summe
zur grossen Masse ihrer beiderseitigen Nationalitiiten, sowie im Vergleiche zur
Summe der deutsch-magyarischen Intelligenzen... verschwindend klein. (p. 9)
4 Der intellektuelle Abstand zwischen den Austro-Deutschen und Ma-
gyaren einerseits und den Sloven nund Romanen anderseits wird sich zwar allmghlig
verringern.., das ganzliche Verschwinden jenes Abstandes darfte aber ganz gewiss
nach Verlauf eines selar betrchtlichen Zeitraumes eintreten. (p. ro)

1868 Leipzig 2048


Serbien. Historisch-ethnographische Reisestudien aus den
Jahren 1859-1868. Mit 40 Illustrationen im Texte, 20 TafeIn
und eine Karte von F. KANITZ.
Leipzig, 1868. Verlagsbuchhandlung von Hermann Fries.
In 40 pag. XXIV i 744.
Prefata: Wien, am Ostersonntag 1868.
Opera monumental a lui Filip Felix Kanitz, nscut In Buda-
pesta (in 2 August 1829) are urm."toarele prti privitoare la Romani :
An der Mlava. Romanische Schulkinder. Prinz Karl von Hohenzollern
und Romanien. (p. 17) Zdrelo, ein romanisches Dorf. Romanische Ein-
wanderung in Serbien. Ihre Ursache. Vlacho-Serben. Ihre Tracht.
Schnheit der Frauen. Widerstreben gegen Portrtirung. Angstruf
eines Bauers. Aberglaube. Einige Deputirte verweigerten im Jahre
1864 ihre Aufnahme in ein Gesammttableau der Skuptsina. (p. 18-20)
Vom Timok an die Save. Ueberschichtung der Slaven durch die Ro-
manen. Ursache dieses Prozesses. Trennung der serbischen von der
romanischen Hierarchie in Oesterreich. Serbische Romanen. Deren
Ursprung. Safarik, Kopitar und Miklosich's Ansichten. Pofani und
Fraduci. Zamolxiskult der alten Dacier und Geten. Ihre Romanisirung.
Durch Slaven christianisirt. Geschichtliches. Die slavische Sprache
als Kirchen- und Rechtssprache. Sprachpurificirung durch Jungro-
manen. Miklosisch's Studien iiber die romanische Sprache. Ethno-
graphisches. Manner und Vrauen. Die Eran der hheren Stnde.
Grfin Dora d'Istria. Geistige Erziehung. Verschiedener Charakter der
Romanen unter Bojarendruck und auf Serbiens Boden. Feldbau und
Hirtenleben. Aberglaube. Priesterthum. Husliche Feste. Gesang und
Tanz. Leichenfeier. Vampyrglaube. Spriichwrter und Klugheitsregeln.

www.dacoromanica.ro
1868] No. 2049-2051 227

Bildungsfhigkeit. (p. 324-332) Die Zinzaren: Rumuni, Romanen,


Macedo- Mauro- oder Kutzo-Vlachen. (p. 332-338) Vom Kazanpass
bis Maidanpek. Schnes Romanendorf Melnica. Boner und die Ro-
manen. Verschiedene Ansichten iiber deren Nature11. Ein romanischer
Rekruten-Transport. (p. 373) Durch das Grebendefil. Ein vlachischer
Bojar. Die Sulinamiindung. (p. 392) Friede von Bukarest, 1812. (p. 499)
Ilustratiuni : Romaninnen am Brunnen. (p. 19) Zinzarische
Steinmetze. (p. 335)
B. Acad. Rom. Bucureti. II. 25725 si alte exemplare.
2049 Pest 1868
Ttelek a jog- s llamtudomnyokbl, melylyet a pesti
IVIagyar K. Tudomny - Egyetemnl killott szigorlatok titn
a jogtudori fokozat elnyerse vgett a Tekintetes Jogi Kar j6-
vhagysval nyilvnos vitatkozs al bocst NICHITA Jnos.
Pest, 1868. mjus i6-n dli 1/2 12 orakor. [Teze din stiintele
de drept i stat... prezentate pentru obtinerea rangului de Doctor
In drept cu aprobarea f aculatii de drept.]
Pest, 1868. Bartalits Imre knyvnyomdja. In 8 pag. 8.
Dedicalia : Ftisztelend Kvri Tivadar urnak belnyesi f 6gym-
nasiumi igazgat tiszt. kanonok s szentszki nine& jtv6 nevelmnek
hls tiszteletem s elsmersem jelill ajnlva.
Cuprinde teza de doctorat in drept a lui Ion Nichita.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.
2050 Wien 1868
(5NOSSY Mtys : A nemzetisgi krds. [Chestiunea natio-
naliatilor.]
Bcsben. Holzhausen Adolfn.l. In 8 pag. 42. (F611 f. de titlu.)
Pe prima pagin5. : Pesten, junius 1.1868.
Autorul fcnd reflexiuni la proiectul de lege al deputatilor
romni i sarbi din ir Fevruarie 1867 inatisat parlamentului ungar,
critic atitudinea ostil a ziarului Perseveranta" din Bucuresti No. 20
strueste ca Statul s nu fie prea credal fat de neamurile de
alt limb, cci e vorba de existerqa lui inteo stare alcltuit de le-
gile fundamentaie dela 1848.
Muz. Ard. Cluj 83611 i alte exemplare.
2051 Cluj 1868
Magyarorszg es Erdly kirlyainak s fejedelmeinek eredeti
arany s eziist pnzei. [Monedele de aur i argint ale regilor
Ungariei si a principilor Ardealului.]
Kolozsvrtt. A r. kath. lyceum nyomdja. In 2 pag. 12.
La sidrit Kelt Kolozsvrtt Junius io-dikn 1868.
Din cuprins : Moneta de aur a lid Mihai-Vod i a lui Basta
din 1602. (p. 1o.)
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

www.dacoromanica.ro
228 No. 2052-2054 [1868

1868 Sibiu 2052


Aus der Gegenwart und Vergangenheit der Knigl. Frei-
stadt Bistritz. Von Friedrich KitAmER, Gymnasiallehrer.
Hermannstadt, 1868. Josef Drotleff. In 8 pag. 34.
Din cwprins : Griechisch unirte, griechisch nicht unirte und wala-
chische Bewohner. (p. 2)
Muz. Ard. Cluj 81039 i alte exemplare.

1868 Sibiu 2053


Compendium des kanonischen Rechtes der einen, heiligen,
allgemeinen und apostolischen Kirche, verfasst von Andreas Frei-
herrn von SCHAGUNA. Aus dem Romanischen iibersetzt von
Dr. Alois Sent z.
Hermannstadt, 1868. Josef Drotleff. In 8 pag. XLIII 449-
Prefala : Hermannstadt, am 24. Juli 1868. Der Uebersetzer.
Am r. Januar. Der Verfasser.
Bibl. *Univ. Cluj 56082 0 alte exemplare.

1868 Pest 2051

A Szkelyfld leirsa trtnelmi, rgszeti, termszetrajzi


s npismei szempontbl. Irta ORBA.N Balzs. Vol. IVI. [Descrierea
Trii Secuilor din punctul de vedere istoric, arheologk, al na-
turei i etnografic.1
Pest, 1868-1873. Rth Mr bizomnya. (Nyomatott Panda
s Frohna knyvnyomdjban.) In 4-to.
Prejaki: Lengyelfalva, 1868.
Cuprinde descrierea regitmilor din Ardeal locuite de Secui,
fcut de invtatul autor care perindnd din sat in sat toate locu-
rile descrise, a controlat i intregit la fata locului datele istorice at-
lese din erti 0 documente. Prin felul acesta de munc monografia
aceasta a pstrat foarte insemnate amnunte i despre Romnii cari
trAesc printre Secui, and i ilustratiuni in xilografii bune, acute
depe fotografille zelosului autor ori desenele cukse aiurea.
Prtile operei de fat privitoare la Romni sunt urmtoarele :
Vol. I. 016.hfalu. Originea satului dup traditie. Locuitorii
datinele lor. (p. 72-75)
Vol. II. Szpviz i regiunea sa. Pe/erinajul Ceangllor din Mol-
dova. Stramtoarea Ghimeului. Ceanglii de acolo. Datinele lor. Vaina
romneasc. Ciughevl unguresc i romnesc. Ceangli din Moldova
(p. 72-85) Stramtoarea Tulgheului. Valea Putnei. Presecarul sau.
Vama moldoveneasc6. (p. 127-134) Muntele Kelemen. Lacul Pu-
turoasa. (p. 140-144)

www.dacoromanica.ro
Ol.lhok "'Ir.luala. dp'''''''' li"}. Otrh.nI JAJ(IO.)

www.dacoromanica.ro
230 NO. 2055-2056 [1863,

Vol. III. O parte din comitatul Alba de Sus. Ceanglii de acolo.


Rom*anii din Lfiget. (p. 23-29) Romnii din Sepsi-Szent-Gyrgy.
(p. 38-47) Strmtoarea Oituzului. Hotarul rii. Vaina romn.
(p. 125-130)
Vol. IV. Regiunea Nyrd. Secuii i Romnii de acolo. (p. 45
49) Valea Niaradului mic cu satul Andrsfalva i Secuii de acolo de
religie ortodox5.. (p. 71-78) Szltelk, sat mic romnesc. (p. 207)
Vol. V. Harasztos i regiunea sa. Portul romanesc i Secufi de
acolo. (p. 80-89) Gerend i regiunea sa. Cruzimile revolutiei dela 1848.
(p. 128-151) Orasul Toroczk. Coltul dasclului. (p. 194-9) Vrfu
Veli i Cetatea. (p. 238-240)
Vol. VI. Romnii din Brsa-Barczasg. (p. 23-25) Vama de
la Buz6u-Bodza. (p.66-73) Tabla sau Vama romneasc. (p. 73-86)
a_pte sate-Htfalu i originea Romnilor din cele zece sate de acolo.
(p. 124-131) Portul, obiceiurile i datinele Romnilor de acolo.
(p.142-144) Bisericile Romnilor. (p. 154) Romnii din Satulung-Hosszu-
fa/u si curia. (p. 165) Predealul, Mnstirea Schitul. Piatra Glug-
rului. Sinaia. (p. 187-202) Romnii ortodoxi din Brasov. Romni
Bulgari. Gimnaziul romnesc. (p. 257-303) Infatirea Ungurilor,.
a Romnilor i Sasilor din Brasov. (p. 303-4) Obiceiurile Romnilor
de Pasti-Junii. (p. 344-8) Branul-Teircsvr. Pdrul Poarta. Vama
de acolo. Hotarul tdrii : La Crucea. Ortenii. Locuitorii de acolo
(p. 370-386) Barsanii. (p. 400-410)
Ilustrt4iuni: Portul din satul Olhfalu. (Vol. I p. 74) Portul Cean-
Olor din Ghimes. (Vol. II p. 79) Portul Romnilor din Tulghes.
(p. 131) Portul Romnilor din Toplita. (p. 135) Vama dela Oituz.
(Vol. III p. 126) Romni i Unguri din apte sate. (Vol. VI p. 144)
Mnstirea Sinaia. (p. 202) Liceul romnesc, dup desenul lui Ioan
Greguss. (p. 302) Biserica din Schei-Bolgrszeg. (p. 346)
Primele patru volume ale operei sunt recenzate in revista Tran-
silvania din 1874.
Muz. Ard. C/uj 32164 si alte exemplare.

1868 Wien 2055


Die Nationalittenfrage in ihrem Zusammenhange rait der
Wehrfrage. Von dem General TORR.
Wien, 1868. G. Ad. Ungr-Szentmikleisy. In 8 pag. 20.
Brosur aprut. In August 1868.
Cfr. brosura similar francez a autorului de sub No. 2032.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1868 Pest 2056


A Szent-Lsz16-Trsulat 1868 szeptember 22. s 23-kn
Gy6reitt tartott VI. kzgylsnek jegyz6knyve. [Proces-verbal
al adungrii generale a SocietIii Sfntul Ladislau.]
Pest, 1868. In 8-vo.

www.dacoromanica.ro
1868] No. 2057-2059 231

Din cuprins : Kubinszky Mihly kanonok jelentse a moldva-


olhorszgi kiildetsr61. (p. 66-86) Majer Kroly fldbirtokos jelen-
tse a moldva-olhorszgi kiildetsr61. (p. 87-103) Veszely Kroly
marosi esperes jelentse a moldva-olhorszgi kiildetsr61. (p. 104-116)
Aceste trei relatiuni despre misiunile autorilor la Ceanggi din
Moldova sunt retiprite din ziarul Id6k Tanuja" 1868 No. 222,
223, 245, 247 i 249-
Mus. Nat. Budapest si. alte exemplare.

2057 Brasov 1868


Prospectus de l'ecole de Commerce et du pensionat auto-
ris en haut lieu et fonds Kronstadt (Transsylvanie) Par Adolphe
A. SPITZER, Chef et Directeur. / Prospectulu Institutului de in-
vatiamentu comercialu si de educatiune, autorisatu de locurile
mai inalte si intemeiatu in Brasiovu. (Transsilvania) Prin Adolfu
A. Spitzer, Siefu si Directora.
Kronstadt, 1868. Jean Gtt et fils Henri. In 8 pag. II i 19.
Pe titlu, un Avis" francez despre inceperea cursurilor.
Liceul Honterus. Brasov.

2058 Sibiu 1868


Ein. juridisch-politisches Charakterbild, getreu nach dem
siebenbiirgischen Leben gezeichnet von einem UNBEPANGENEN.
Hermannstadt, 1868. Von Theodor Steinhaussen. In 8 pag. gr .
Cuprinde istoricul enoriasilor bisericii romnesti din Brasov, in-
cepnd cu Compania Grecilor si urmnd cu glcevile ivite intre Grecii
si. Romnii de aceeasi religie in sanul Bisericii, cari au dat loc la
procese, denuntdri si chiar scandaluri. Expunerile, de multe ori po-
lemice si sarcastice, au la baz documente traduse din romneste,
privitoare la istoria acelor turburri povestite inteo form ptimase
de autorul care se ascunde sub pseudonimul : ImparVial.
Brosura a aprut tot atunci si in limba ungar cu titlul Jogi s
politikai jellemrajz, hiven az erdlyi letb61 meritette egy Effogulatlan"
'in 8 pe 8o pagini, tot in Sibiu, cu actele justificative date ungureste.
B. Baron Brukenthal. Sibiu si alte exemplare.
2059 Budapest 1868
Instructiune pentru judecatoriele urbariali infiintiate in
Transilvania in privintia procedurei in causele de regularea po-
sesiunei. Edata prin Ministeriu r. u. de justitia.
Pe ultima pagind : Data in Buda-Pesta in 12-a Octomvrie
1868. In 80 pag. 16. (Para' foaie de titlu.)
Mus. Nat. Budapest 0 alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
232 No. 2060-2062 [r868

1868 Pest 2060

1VIagyarorszg jveije keleten. Album Dora D'Istrianak


ajnlva. [Viitorul Ungariei in Orient.]
Pest, 1868. Nyom. Panda s Frohna In pag. 50.
40

Cuprinsul: Dora d'Istria. 0 caracteristica elogioas scrisa de


Schvarcz Gyula, tanar elenist ungur, cu un studiu scurt despre bi-
bliografia literaturilor Europei orientate ca o necesitate international.
(p. 14-21) Urmeaza cloud articole despre interesele Ungariei in
Orient (Magyarorszg rdekei keleten) si despre ceeace se poate as-
tepta dela guvernul Ungariei in aceasta chestiune (Mit vrunk a ma-
gyar kormnytl?) scrise de K...L... cu prilejui vizitei scriitoarei ro-
mane la Budapesta, unde a cucerit inimile si simpatiile tinerilor scrii-
tori, cari i-au oferit acest album, devenit azi foarte rar.
Anexat minunatul portret (gravat in otel, la Paris) al autoarei
printesa Ileana Ghica reprodus in facsimile. Supt portret o odb."
In ungureste de Paszti (PLATTI-IY Adorjn) tartar medic, poet.
Recenzia crtii de Remnyi Kroly in Szdzadunk din 18 August
1868 No. 189 pag. 190.
Nici cartea, nici portretul nu e cunoscut de Magda Nicolaescu
Ioan, biografistul scriitoarei Dora d'Istria.
Muz. Ard. Cluj 49997 s'i aite exemplare.

1868 Pest 2061

MILETICS Szvetozr orszggyilsi kpvisel6nek az 1868. no-


vember 26-iki orszgiilsben tartott beszde a nemzetisgi kr-
dsben. [Discursul deputatului Sv. M. rostit in chestiunea na-
t ionahatilor. ]
Pest, 1868. Nyomatott Nosda Gyulnl. In 2 pag. 8.
Deputatul sarb, luptand pentru legea de nationalitate, se ocupa
si de Romani.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

1868 Pest 2062


MOCSONYI Sndor beszde a nemzetisgi krdsben a kp-
viselhz filsben november 28-n 1868. [Discursul lui Al. M.
rostit in Camer despre chestiunea nationaliatilorl
Pesten. Nyomatott Nosda Gyulnl. Foaie volant de
6 wake retiprit' dintr'un ziar.
Cuprinde discursul in chestiunea nationalitatii rostite de Ale-
sandru Mocsonyi in sedinta dietei ungare din 28 Noemvrie 1868.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvanyok.

www.dacoromanica.ro
DonA O'lSTmAIlOZ,

Balllulj" rcnkolt lelked a \'il:ig

U1adra :-.1.0TVa kozoru g \Oirag

S te Ibti. oU \'agy a kllzduk k6zntt


Vies. s<bok lipolon kliJziJd

uh I;YUllli fOgSI. gyoIllod kdl "a n d i.

1\ Isarnok kelnck rucg k,," bukui.,

Al .. Iy n<lIIe. ugynek. & IDelr IdeII

II y n"rul '"ng. - csa.k gyuIni. Ichet;

Es a u.b.ds;ig olla r.. Haul

:\:C8I \ ilrig imadkolik, orul:

11 li 'l t ti;.

www.dacoromanica.ro
234 No. 2063-2066 [1868.

1868 Brasov 2063

Denkschrift der Romanen grieclaisch-or. Religion aus der


innern Stadt Kronstadt, welche durch eine Deputation dem
hohen k. ung. Ministerium fiir Cultus und Unterricht in Pest in
Angelegenheit der griech.-or. Kirche zur heil. Dreifaltigkeit in
Kronstadt fiberreicht wurde.
Kronstadt, 1868. In 8 pag.
Muz. Ard. Cluj 71351 i alte exemplare.

1868 Buda 2064


Colectiunea legiloru din anulu 1868. Publicata prin mini-
steriulu ung. reg. de justitia.
Bud'a, 1868. S'a tiparitu in tipographi 'a universitatii ung.
regesci. (Comm. M. Rth) In 8 mare pag. VI i 564.
B. Acad. Rom. BucurWi. A. 17313 si alte exemplare.

1868 Pest 2065


Okmnytr Magyarorszg ffiggetlensgi harcznak trtne-
thez. 1848-1849. Kzli PAP Dnes. Vol. III. [Diplomatar la
istoria r.zboiului pentru independent. al Ungariei dela 1848-18491
Pest, MDCCCI,XVIIIMDCCCLXIX. Heckenast Gusztv. In 8'
pag. 424 i 564.
Cuprinde 543 acte si documente dintre 3 Martie 1848 si 2 Oc-
tomvrie 1849 0 intre ele mai multe de-ale Romanilor din Ardeal,
dela Andrei Saguna, Moldovan ; apoi ate un raport din Iasi i Bu-
curesti despre evenimentele de acolo, o adresd a regimentului roman
din Nasaud, precum i articolele de lege din Szeged (28 Iulie 1849)
aduse in folosul nalionalitatilor din Ungaria.
Regestele actelor se vor afla in partea III a Bibliografiei de fata.
Cfr. cartea autorului din 1866 de sub No. 2000.
Muz. Ard. Cluj 144095 i alte exemplare.

1868 Cluj 2066

Marosszk ismertetse. Irta Kis-Baczoni BENIC Kroly


186o-186r-ben. [Dare de seam. despre Scaunul Mures.]
Kolozsvrt, 1868-1869. A r6m. kath. Lyceum betfiivel..
In 80 pag. 354.
Din cuprins : Romanii. (p. 24)
Muz. Ard. Cluj 38425 0 alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1869) No. 2067-2070 235

2067 Arad 1869


Cuventarea, ce Paulu K.OvR, candidatu de ablegatu opu-
sitiunale a tienutu-o catra alegatori cu ocasiunea conferintiei de
partite serbata in 31. Januarie a. c. in Batani'a.
Colofon: Arad, 1869. Gyulai Istvn nyomd. In 2 pag.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

2068 Pest 1869


Erdly orszggyillsei a vajdk alatt Irta VASS Jzsef
Odor. [Dietele Ardealului supt voevozi.]
Pesten, 1869. (Els6 magyar egy. knyvny.) In 8 pag. ioi.
Prefala : Kolozsvrtt, janurb. 1866.
Studiu istoric (premiat de Academia Ungar) care prezintl istoria
administratiei Ardealului si a dietelor dintre anii I002-1540 adic
din epoca at timp el a stat unit cu regatul Ungariei. Autorul pove-
steste pe baza Anonimului regelui Bela ocuparea Ardealului,
stpnit de voevodul Ghelu, fr nici o rezerv san observatie relativ
la autenticitatea cronicarului si mai adaogA c Romnii din satul
Gilu (lnga Cluj) numesc pan i acum ruinele unei cetAti deasupra
unui munte : Dealul lui Ghelu. (p. 18-19)
Muz. Ard. Cluj si alte exemplare.

2069 Pest 1869


Pelelet uy czim rpiratra : ,,in juribiicOlolitifc00 araf:
terbitb, getreu nace bem fiebenbiirgijcOen 2eben geaeicitet non einem
tinbefangenett."ermattnilabt, 1868. Zruct von ZOeobor Steil/04oz.
Egy Jc5LRTEstwr Altai. [12:Aspuns al unui bine informat la
broura citatl
Pest, 1869. Gresser H. knyvnyomdja. In 8 pag. 41.
Autorul polemiz'nd cu scriitorul brosurii din titlu (care pare a
fi un romn brasovean) face istoricul Companiei Grecilor din Brasov
expunand i originea bisericii ortodoxe-grecesti de acolo (ca multe
intimitti despre familia Bibescu-Brncoveanu) respinge invinuirile
aduse de Romnii brasoveni, sustinnd c: n'an drepturi speciale fat.
de Grecii din Brasov.
Brosura criticat e descris mai sus sub No. 2058.
Muz. Ard. Cluj 81749 i alte exemplare.

2070 Pest 1869


'Ober die Grenzen der Berechtigung des Nationalitten-
Prinzipes. Von Johann ASBc5TH.
Pest, 1869. In 8 pag. 27.
Muz. Ard. Cluj 83388.

www.dacoromanica.ro
236 No. 2071-2074 [1869

1869 Craiova 2071

Statistic'a regatului Ungariei de Dr. S. Pr. ARMONT. Partea


prima (poterea fundamentale) cu o carta a tieriloru regatului
Ungariei.
Craiova, 1869. Typographia Nationale. In 8 pag. vr si 124.

Prelala: Berlinu, 30 Septembrie 1868.


Din cuprins: Istoria Ardealului. (p. 19) Procesul interiorie a
formdrii legilor fundamentali. (p. 35) Poterea fundamentale : Teri-
toriul (p. 51) Populatiunea. (p. 81)
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 105683.

1869 Pest 2072

A bel- s kiilfldi hirlapok s egyb folyiratok r- s sor-


jegyzke 1869-ik vre. [Pretul-curent al ziarelor interne si ex-
terne s'i al altor reviste pe anul 1869.]
Pest, 1869. Athenaeum. In 8 pag. xvIr si 197.
Prefala: Pest, dec. 10-n 1868.
Din cuprins: Lista ziarelor romnesti din Ungaria. (p. 14-15)
Din Austria. (p. so) Din strkinaate cari se pot abona numai prin ofi-
dile postale ungare. (p. 190). Are s'i text german.
Mus. Nat. Budapest.

1869 Pest 2073

Catichismu politicu de Mihailu BOROSS advocatu. Ed. V.


Pest'a, 1869. Athenaeum. In 8 pag. 22.
Prefala: Am scrisu in Cetatea-Alb in 25 dec. in diu'a nas-
cerei Mantuitoriului, 1868.
Brosura a fost tipria, afar de ungureste, s'i in limba ger-
man6, slovacd si altele.
La larcu, p. 129 nu are loc de tiprire.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

1869 Buda 2074

Felelet a netnzetisgek izgati ldhivsra. Irta VARALJAY


Jzsef. [Rlspuns la provocatia agitatorilor din rndul nationa-
littilor.]
Budn, 1869. Bag Mrtonnl. In 8 pag. 62.
E interesant constatarea autorului (p. 3) c termenul de Daco-
Romn (dkroman) a fost intrebuintat intal in anul 1848 de preotul

www.dacoromanica.ro
1869] No. 2075-2078 237

ssesc Roth. (Dup. ziarul Pesti Napler" din 28 Octomvrie 1868.) Mai
vorbeste de Romni (p. 56-58) pe baza Constitutiunii aprobate a
Ardealului si a cronicii clugrului Nestor din Kiev, sustinnd in alt
loe (p. 58) c Romnii din Moldova si Muntenia au tina in timpul
lui Ypsilanti de Slavi.
Numele autorului pseudonim, e PODHRADSZKY _Thzsef.
Mus. Nat. Budapest.

2075 Pest 1869


Publicistikai dolgozatok az 1865-68. vi orszggyiils alatt.
Irta KERKAPOLY Kroly. [Studii publicistice din timpul Ca-
merei dela 1865-68.]
Pest, 1869. Athenaeum. In 8 pag. 198.
Din cuprins : Problema nationalittii, in care polerniseaz Cu.
baronul Iosif Etvs. (p. 29-49)
Muz. Ard. Cluj 55530 si alte exemplare.

2076 Buda 1869


Egyetemes eur6pai jogtrtnet. Irta Dr. WENZEI, GUSztV.
Rstoria dreptului universal european.]
Budn, 1869. Egyetenai nyomda. In 8 pag. XIII si 760.
Prefata: Pest, februarh6 28. 1869.
Din cuprins : A magnjog a rumn dunafeledelemsgekben_
(p. 747-748) Dreptul civil in principatele dun6rene.
Bibl. Univ. Cluj 69994 si alte exemplare.

2077 Pest 1869


Geschichte des ungarischen Freiheits Kampfes in den Jah-
ren 1848-1849, von Andreas VARGYAS.
Pest, 1869. Gustav Heckenast. In 8 lex. pag. 509.
Din cuprins : Die Union mit Siebenbiirgen. (p. 60-65) Bewegung
unter den Walachen in Siebenbiirgen. (p. 212-218) Uebler Stand der
Dinge in Siebenbiirgen. (p. 464-471)
Ilustraguni : Das Blutbad zu Zalathna (p. 215)
Este o traducere aproape Merar a ediOei migare din 1867
Cu mici intregiri, care are si o editie II adAlogit din 1879.
Muz. Ard. Cluj 164826 si alte exemplare.

2078 Cluj 1869


CZELDERMrton emlke Romniban, hivatalos adatok
nyomn feltiintetve. Irta SzAsz Domokos. [Memoria lui M. Cz.
In Romania la baza datelor oficialel
Kolozsvr, 1869. Nyomatott Stein Jnosnl. In 80 pag. 96.

www.dacoromanica.ro
238 No. 2079-2081 [1869

Cuprinde o scurt expunere a activitAii misionarului calvin


Czelder in principatele romne, activitate atacat de vrjma0i s'E
conationali unguri de acolo.
Cfr. editia Eparhiei calvine din Ardeal din 1870 sub No. 2138.
Mus. Nat. Budapest i alte exemplare.

1869 Pest 2079

A magyar birodalom vagy Magyarorszg s rszeinek cime-


rei. Irta IVANF1 (Jancsik) Ede kegyesrendi tanr. [Stemele Un-
gariei i al partilor ei.]
Pest, 1869. Lauffer Vilmos tulajdona. In 40 pag. Ioo.
8 tabele in culori.
Prelafa : Irtam Nagy-Becskereken, 1869. Martius havban.
Din cuprins : Cumania cimere. (p. 74-78) Cu descrierea ste-
melor Moldovei si a Munteniei, cu observatia c titlul de Rex Cu-
manorum regele Bela IV Il purta dela 1248.
Lucrarea e o compilatie fr nici o critic i valoare, ca toate
c a fost premiat de Universitate, fcut pe baza celor spuse de
Rvay, Palma, Szszky, Dugonics, autorul necunoscnd nici mcar
pe autorul Cerografiei ungare, pe care o foloseste des. Pe tabela F
reproduce stemele Moldovei i Valahiei i anume : i. Bourul
dovei ; 2. dou capete de negri pe cele dou grinzi incrutisate peste
pajura cu soarele i luna ; 3. vulturul cu crucea in plise pe o coroana
a4ezat'a" pe un munte si 4. cele trei capete de negri a Basarabilor
toate imaginare, precum gsit la autorii mai sus citati.
Are si o editie de titlu din 1873 cdreia i s-a adngat o fasci-
cura: (de 36 pagini) cuprinznd bibliografia stemei Ungariei in litera-
tur i monumentele istorice.
Bibl. Univ. Cluj 94167 i alte exemplare.

1869 Sibiu 2080

Figyelmeztets a marhavsz iigyben. Irta SzAB6 Vazul,


Fels6-Fehrmegye forvosa. [Aviz in chestiunea epidemiei de vite.]
Nagy-Szeben, 1869. Filtsch S. In 8 pag. 4. n'A. copertg.
Cuprinde sfaturi veterinare cu ocazia epidemiei de vite.
Mus. Nat. Budapest. A. vet. 271 j.

1869 Wien 2081

Magyarorszg 1849-ben s 1866 titn. [Ungaria la 1849 i


dup5, 1866.]
Pest, 1869. Kiadja Rth M6r. (Nyom. Bcsben, Holzhausen
Alfrdnl.) In 8 pag. 199.

www.dacoromanica.ro
1869] NO. 2082-2083 239

Cuprinde o descriere a situatiei geografice a Ungariei, iar in


cap. IV o expunere a greselilor comise in 1849 de Kossuth, de gene-
ralul Bem i altii in luptele impotriva Romnilor. Se stabileste faptul
c' a doua rscoal a acestora din Mai 1849 a izbucnit in urma tra-
drii cpitanului Hatvani, care nu s'a tinut de armistitiul incheiat
cu Rom'nii rsculati ; fr s fi fost in stare &A comande o singur
companie de ostasi, nu o oaste intreag cum i s'a impus prin Kos-
suth. (p. 97-98) Aceia greseal a comis-o i colonelul Ormai trimes
de Kossuth la Bem, frd consimtmntul acestuia. (p. loo) Despre
aspiratiunile Romnilor de a lua Ardealul i neajunsurile acestei poll-
tici. Proiectul Confederatiei dunrene propus de o parte a emigratilor
unguri de dupd 1849 in ultima lor desndejde, proiect ireal cci ar
uni don neamuri cu totul strdine in limb, traditiuni i cultur. Planul
lui Kossuth s'ar putea ins realiza in legtur. cu Austria, cand in locul
dualismului existent s'ar face o Confederatie orientar cu uniunea tu-
turor popoarelor din orientul Europei cu mentinerea strictk a auto-
nomiei nationale a fiecrui dintre ele. (p. I10-115)
Autorul crtii este SALAMON Ferenc nscut la Deva in 1825.
Muz. Ard. Cluj si alte exemplare.

2082 Debrecen 1869

Magyarorszg s Ausztria statistikj a. Irta KovAcs Verencz.


[Statistica Ungariei i Austriei.]
Debreczen Es Nyiregyhza, 1869. Nyom. a vros knyv-
nyomdjban, Debreczen. In 8 pag. VII i 256.
Debreczen, 1869-dik v, mjus h6 6-dikn.
Din cuprins Statistica Romnilor Ungariei i Austriei. (p. 26)
Bibl. Univ. Cluj 79509 i alte exemplare.

2083 Sibiu 1869

Elemente de istori'a a patriotica si universale pentru sclele


populari romne greco-orientali, de Zacharia Born.
Sabiiu, 1869. Ed. si tip. tip. archidiecezane. In 8 pag. 382.
Pref.*: Sabiiu la Rosalie 1869.
Din cuprinsul sectiunii a treia : 20. Venirea Magiarilor. 21. $te-
fanu, antiul rege al Ungariei. (p. 331-339) 29. Btaia de pe Campul-
pnei. (p. 352-355) 34. Invetturile lui Luther si Calvin. 35. Transil-
vania sub principi proprii. 36. Cum a venit Transilvania la Austria.
37. Imperatul Iosif al II. (p. 369-377)
Are o ed. II prescurtat, din 1870; pag. 124.
Muz. Ard. Cluj 114430 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
940 NO. 2084-2087 [1869.

1869 Sibiu 2084


Elemente de geografia pentru sclele populari romne greco-
orientali, de Zacharia Born, parochu Profesore... Ed. II.
Sabiiu, 1869. Ed. si tip. tip. archid. In 8 pag. 204 si 2 foi.
Prelqa : Sabiiu la Rosalie 1869. (Nu in toate exemplarele.)
Din cuprins : Regatul 'Ungari'a. (p. 29-34) Banatul. (p.-343-6)
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 21728 i alte exemplare.

1869 Wien 2085,

Das Fiirstenthum Romanien, geographisch-militrisch dar--


gestellt von Heinrich FILM( von Wittingshausen und Szatmrvrr
k. k. Major. (Mit einer Karte)
Wien, 1869. C. Gerold's Sohn. In 8 foi 2 i pag. 82.
Cuprinsul cxtii a se vedea la descrierea editiei II din 1881..
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 7886 i alte exemplare.

1869 Timiqoara 2086

Itszet s vitiligatismus. BOHM Lnrt Dlmagyarorszg


vagy az ugynevezett bnsg kfilntrtnelme" czim munk-
jnak igazolsa- s kiegszitsefil. [Intregiri cu reflexiuni la cri-
ticile crtii lui L. B. despre istoria Banatului.]
Temesvr, 1869. Ny. Uhrmann s Blau knyvny. In 8
pag. ro8.
Autorul respinge criticile nedrepte cari i s'au fcut la cartea
din 1867 de sub No. am, addogand multe amnunte noui la istoria
dacic a Banatului.
B. Acad. Hung. Budapest. M. Trt. arm

1869 Bueureqti 2087

Romania roab la Austro-maghyari ? De Dim. BOLINTI-


NEANI.J.
Bucuresci, 1869. Tip. Lucrdtorilor Associati. In 8 pag. 60-
Cuprinsul : Autorul voind s arate c, Romania nu poate s
fie roab Austro-Maghiarilor, trece in revist toate luptele i trata-
tele pe cari le-au avut in trecut, Moldova i Tara-Romneasc6 cu Un-
garia i in urma easora, Romnii n'au fost in raporturi de vasalitate.
Romnii au cenit, pentru fratii lor din Transilvania precum i pentra
celelalte natii, libertatea celor din Elvetia.
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 58092 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1869] No. 2088-2091 241

2088 Pest 1869


Romnorszg (egyesitett romn fejedelemsgek) rvid fld-
rajza. Npiskolk hasznlatra trkppel. Irta KO6S Ferencz, bu-
kuresti ev. ref. lelksz. [Geografia pe scurt a Romnieia Princi-
patelor romne unite pentru scoli primare.1
Pest, 1869. Athenaeum. In 8 pag. 39.
Cuprinsul Romnia, magyarul Romnorszg. (Egyesitett romn
fejedelemsgek.) Romanorszg rszletes ttekintese. Nyugati Rom.n-
orszg vagy Havasalfld. Keleti Romnorszg vagy Moldova.
Anexat : Harta Romniei, in mrime de 29X37 cm. (Litografie.)
Carticica formnd un manual colar de geografie i tiparita in
500 exemplare, a aparut legata.
B. Acad. Rom. Bucure0i 2316 i alte exemplare.

2089 Wien 1869

A magyar nemzet jelenje s jvje. IPrezentul i viitorul


natiunii ungare.]
Pest, 1869. (Bcsben, Holzhausen Adolfnl.) In 8 pag. Hr.
Cuprinsul : Cel mai bun aliat al natiunii maghiare (p. 21-44)
dup autor, ar fi Austria, insl ar trebui s se faca o nou confe-
der4ie dunreank recunoscut i de Romania.
Bibl. Univ. Cluj 56079 i alte exemplare.

2090 Sibiu 1869

Statutu organicu alu bisericei ortodocse romne din Un-


gari'a si Transilvani'a.
Sabiiu, 1869. In tipografi'a archidiecesana. In 8 pag. 36.
(FAr foaie de titlu.)
Editat In forma de decret regal cu introducerea obisnuit : Noi
Franciscu Iosifu I. din grati'a lui Dumnedieu Imperatulu Austriei,
Regele Boemiei s. c. 1. si Regele apostolicu alu Ungariei Datusau
in Schnbrunu anulu 1869 lun'a. lui Maiu 28 de zile. Contrasemnat
de ministrul B. Iosifu Etvs.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

2091 Paris 1869

Die Einheit Rumniens, oder : die Lsung der Donaufrage.


Von einem RUMNEN. Imprimerie de Ch. Lahure.
Paris, 1869. In 8 pag. 12 i i foaie.
Bibl. vol. III. 16

www.dacoromanica.ro
242 NO. 2092-2094 [1869

Autorul romAn e contra agitatiilor romnesti cari tind la ocu-


parea Ardealului si se declar pentru o aliant a Romaniei cu im-
periul austriac, care ar asigura pacea Roraniei i chiar propsirea
ei economic6.
Rec. in Pohtikai Llidonsgok din 9 Iunie 1869, p. 270-271.
Bibl. Batianu. Bucuresti 11143/3.
1869 Bueureqti 2092
(6efcbicbte ber euang. Stircbengemeinbe 91. G. in Zufareft, nebft
einer einfeitenben Lleberficbt iiber friibere Gitavanberungen unb gliebev
faffungen frember 3otf.4. unb OfaubelOgenoffen in ben Zonaufiirften,
tbiimern. Zon 9:6iffibufb Stefan TEUTSCHLANDER, Tfarrer.
Outareft, 1869. Webrucft bei ao4ann Seif3. In 8 pag. VIII ,
141. Cu 33 anexe formand alte 76 pagini si o stamp in arami
reprezentand biserica luteran6.
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 52891 i alte exernplare.
1869 Bucureti 2093
Vieti'a operele si ideele lui Georgiu Sincai din Sinc'a. Dis-
cursulu de receptiune de A. Papiu ILARIANU si respunsulu de
Georgiu Baritiu in siedinti'a publica a Societatei Academice Ro-
manedin 14 Septemvre 1869. Cu XIV annesse si unu fac simile.
Bucuresci, 1869. Tipografi'a Nationale. In 8 mari, pag. 154.
(Extras din Annalile Societatei Academice Romane, tomu II.)
Cuprinde o monografie a vietii lui $incai in legltu- cu eveni-
mentele contemporane : Idee politice-sociali" 0 Idee politice-natio-
nah" ale lui $incai. (p. 37-48)
Dintre documentele anexate cele de sub No. 2, 8 si ro sunt
in limba ungark artand i leg6turile lui $incai cu Ung-urii. Despre
acestia autorul ins6 serie in mod pnimas, uitnd c.5incai a fost ajutat
(dup propria sa declaratie) intotdeauna de Unguri, murind chiar in
castelul contilor Wass unde era mentor al fiilor familiei care l'a im-
brtisat. 1
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 84047 i alte exemplare.
1 Vezi despre aceastii mai pe larg memoriul meu cu titlul : Note si scri-
sori incaiane" in editura Academiei Romiine. Bucuresti, 1927.

1869 Braov 2094


Dictionariu ungurescu-romanescu. / Magyar-romn sztr.
Compusu de Georgie BARMU.
Brasiovu, 1869. Tipografi'a Rmer & Kamner. In 8 pag. 649.
Pre/4a : Brasiovu lun'a Maiu 1869.
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 31646 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1869] No. 2095-2099 243

2095 Bueuresti 1869

Cine sunt Romnii, cine sunt Ungurii ? De I. B. ATANASIAD,


licentiat In dreptii, advocatil i fostii presedinte la tribunalulti
Ilfov, sectiunea comercial.
Bucuresci, 1869. Tipografia lucrAtoriloru asociati. In 8 pag.
Are si o editie II din 1891 si una a IV din 1895.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 8795 si alte exemplare.

2096 Pest 1869


Jog- s llamtudomnyi ttelek, melyeket a Magyar Kir.
Tudomny-Egyetemen killott szigorlatok utn jogtudori fokozat
elnyerse vgett, a Tek. Jogi Kar jvhagysval nyilvnos vitat-.
kozs al bocst MIHALY' Jnos, Mramaros megyei els6 aljegyz6
1869. vi Junius r6-n fa 12 rakor. [Teze din drept i dreptulr
de stat prezentate de I. M. pentru obtinerea titlului de Docto
in drept cu consimtimantul faculttii de drept.]
Pest, 1869. Rudnynszky Bla nyomdjba. In 8 pag.
Dedica/la: Mltsgos Saji Man Jzsef urnak Mramaros megye
Mispnjnak, s a mramarosi Romn Npnevelsi Egylet elnknek
mly tisztelet jeliil ajnlva.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

2097 Wien 1869


Der rumnische National-Congress im Mai 1848. Von
P. BROSTEANU.
Wien, 1869.
2098 Bueuresti 1869
Procesul principesei Iulia Obrenovici contessa de Huniady
contra heredilor defunctului principe al Serbiei Mihail M. Obre-
novici.
Bucuresti, 1869.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 27508.

2099 Leipzig 1869


Ausgewhlte Dichtungen von Martin OPITZ. Herausgegeben
von Julius Ti t t man n.
Leipzig, 1869. P. A. Brockhaus. (Deutsche Dichter des sieb-
zehnten Jahrhunderts Band I.) In 8 pag. Lxxx i 276.

www.dacoromanica.ro
244 NO. 2100-2102 [1869

Din cuprins : Zlatna. Oder von Ruhe des Gemaths. (p. 78-92)
Cfr. descrierea poemei la editiile originale din 1624 si 1646 de
sub No. 148 si 165.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1869 Cluj 2100

Amy s fny. Irta MIKSA Gyrgy. [Umbr


Kolozsvrtt, 1869. Gmn J. rksei. In 80 mic pag. 230.
La sfdrit : Gyula-Fehrvartt, 1869. nyrut 1-n.
Cuprinde nuvele ardelene, intre ele urmtoarele cu personagii
romane, povestite dup episoduri intamplate prin muntii Abrudului
s't valea Hategului : Zefi az olasz leny = Pata italian ; o istorie din
1845 cu Gherasim i Euftimie. (p. 83-89) A sz616 tk = Vitele ; cu
povestea lui Opris, Maxim Avram, Moisi i Spiridon. (p. 89-96) Az
erdcssz leny = Fata pdurarului ; istoria Rachilei cu Dtunitru
Moisi. (p. 129-133) Az gs Focul ; tot Rachila cu Moisi si Dan,
la Aiud. (p. 141-151) A gyilkolas Omorul ; din istoria tribunilor
dela 1848. (p. 166-18o) A tbor = Tabra ; povestea lui Moisi
Titus. (p. 181-198) A biinhds Ispsirea ; cu povestea lui Moisi
s't Euftimiu. (p. 205-214)
Muz. Ard. Cluj 54473 si alte exemplare.

1869 (Sibiu) 2101

Az 1869. vi junius h 26-kan Nagy-Szebenben tartott gii-


rgkeleti rseki egyhzi ftancs iilsnek jegyzknyvi kivonata.
[Extrasul procesului verbal al edintei Consistorulni ortodox
roman din Sibiu, din 26 Iunie 18691
S.1. et a. In 8 pag. 23. (FIr foaie de titlu.)
Cuprinde extrasul procesului verbal al sedintei Consistorului
ortodox roman din Sibiu, din 26 Iunie 1869.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

1869 Timioara 2102

Promemoria comitelui supremu alu comitatului Temisiu


Ignatiu Murnyi.
Temisiera, 1869. Tip. lui Uhrmann si Blau. In 8 pag. 31.
Cuprinsul : Estras din protocolul sedintei extraordinare. De
Ludovic Kalmar notariul primar. (p. 3-7) Cuventare memoriala de
Sigismund Orms primul vice-comite. (p. II-31)
Are si o editie ungar. (Muz. Ard. Cluj 71091.)
Mus. Nat. Budapest. Hung. h. 4289/r.

www.dacoromanica.ro
1869] No. 2103-2106 245

2103 Bueuresti 1869

CIatoria Domnitorului Carol I in strAintate.


Bucuresci, 1869. Tipograf-Editor M'u Weiss. In 8 pag. 364.
Cuprinde o descriere a cklAtoriei Domnitorului in occident. Se
menOoneaz la ducere trecerea lui prin TJngaria, iar la intoarcere
vizita acut in Budapesta. (p. 328-333)
B. Acad. Rom. Bucuresti. S. 722.

2104 Bueuresti 1869

De Pesth b. Bucarest. Notes de voyage par Ulysse de MAR-


SILLAC Professeur de littrature franqaise . la facult des lettres
de Bucarest.
Bucarest, 1869. Typ. des ouvriers associs. In 80 pag. 162.
Din cuprins : De Pesth Orsova. (p. 38)
Cfr. Iorga : Istoria RomniIor prin calitori vol. III p. 34I-350
-si vol. IV p. 341-347.
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. /07998 i alte exemplare.

2105 Paris 1869

La mission de l'Occident latin dans l'Orient de l'Europe.


Par B. MANIU.
Pars, 1869. A. Le Chevalier.
Brour despre interesul Occidentului ca monarhia austro-un-
gafa s fie desmembrat, iar din prtile Ardealului s't ale Ungariei pti.
la Tisa s se ald.tuiasc6 impreun. cu Orne romne o Daco-Romnie.
Rec. de Szilgyi Salidor in ziarul Refortn" din 29 Dec. 1869.
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 106.467 i alte exemplare.

2106 Bueuresti 1869

Misiunea Occidintelui latinu in Oriintele Europei de


V. MANIU.
Bucuresci, 1869. Tipografia C. A. Rosetti. In 8 pag. 138.
Cuprinsul vezi la editia francez de sub No. 2105.
B. Acad. Rom. Bucuresti 3111 alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
24.6 No. 2107-2110 [1869

1869 Bueureqti 2107


Mmoire sur la jurisdiction consulaire en Roumanie par
B. BOERESCO. Ed. II.
Bucarest, 1869. Imprimerie de l'Etat. In 8 pag. 62.
Cuprinsul : Autonomia principatelor reese nu numai din tra-
tatele cu Turcia, dar si din cele de comert sau aliant incheiate cu
Polonia, Ungaria etc.
Bibl. Brdtianu. Bucuresti 111358 si alte exemplare.

1869 Cluj 210S


Instructiune pentru antistii comunitatiloru, spre pertrac-
tarea si manipularea causeloru judecatoresci, ce se tienu de com-
petenti'a judecatorieloru satesci ; compusa prin judele singulariu
a Geloului, comit. Clusiului.
Clusiu, 1869. Cu tipariulu Coll. ref. In 8 pag. 24.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

1869 Sibiu 2109


Megvilgitsa a mlyen tisztelt pesti kpvisel-hzhoz in-
tzett azon emlkiratoknak, mellyel a Kirlyfldhz Allitlag tar-
toz Szelistye s Talm.cs fikszkekbeli kzsgek kzjogi vi-
szonyaik rendezst krelmezik. Irta BRUCKNER Vilmos, nagy-
szebeni iigyvd. [Luminarea memorillor prezentate Camerei din
Pesta prin cari se cere regulamentarea strii de drept a comunelor
SAliste si Tlmaciu aprtinatoare afirmativ Fundului regal.]
Nagy-Szeben, 1869. Putsch S. (Krafft V.) In 8 pag. 123.
Cuprinde observatiile avocatului Vilhelm Bruckner fkute
asupra memoriului satelor Sliste si T51maciu.
Are s'i o editie german cu titlul : Beleuchtung der Denkschrift...
Hermannstadt, 1869. (Bibl. Brukenthal, Sibiu si alte exemplare.)
Cfr. r6spunsul satelor SOiste si celelalte din 1871 de sub No.
2161-2162.
Bibl. Univ. Cluj 143920 si alte exemplare.

1869 Alba-Iulia 2110


Az olhok eredetr/ s polgri llsrl. Megjegyzsek
Szab 6 Ben6 hasoncimii munkjra... Irta MIKSA Gyrgy.
[Despre originea si starea civil a Romnilor. Observatii la cartea
lui B. Sz.]
Gy.-Fehrvr, 1870. Nyomatja Pollk s Volz. In 16 pag. 64.

www.dacoromanica.ro
1870] No. 2111-2113 247

Cuprinde critica crtii lui Szab din anul 1865 (descris.' sub
No. 1964) despre originea si starea civild a Romnilor, expunnd p-
rerile sale despre neamul romnesc si limba romn pe baza datelor
istorice ; lar in partea a doua a disertatiunii infliseaz starea actual
juridic a Romnilor din Ardeal : in comitate, in Secuime si pe p-
mntu/ a. a numit regal al Sasilor, cu organizatia lor bisericeasea.
Lucrarea a fost citit in sedinta din io Martie 1867 a Muzeului
Ardelean ungar la Cluj.
Muz. Ard. Cluj. 76569 si alte exemplare.

2111 Buda 1870


Kolozsvr trtnete. Irta JAKAB Elek. Vol. IV s'i atlas.
[Istoria Clujului.]
Budn, 1870-1888. Egyetemi knyvynomda. In 4 cu un volum
cuprinznd ilustratiuni privitoare la Cluj.
Prefala : Irtam Kolozsvratt, deczember 31-n, 1868-ban.
Cuprinde monografia orasului Cluj, scris pe baza arhivei ora-
sului si a altor cercetki, pe regi si principii Ardealului, cu multe
amnunte despre Romni, aproape in toate capitolele operei al c'rei
autor de religie unitar. era arhivar la Arhiva trii.
Opera fiind indispensabil la once subiect istoric luat din tre-
cutul Ardealului, iat cuprinsul ei semnalat pe volume : Vol. I. pn5.
la 1540. II. 1540-1690. III. 1690-1848. Volumele de documente :
I. 1166-1746 si II. 1541-1882.
Muz. Ard. Cluj 170055 s'i alte exemplare.

2112 Gyula 1870


Nagy-Szalonta mezvros trtnete (monographija), tekin-
tettel a derecskei uradalomhoz tartoz6 egykori hajdu-kzsgek
viszonyaira. Irta RozvANY Gyrgy. [Monografia orasului rural
Salonta-Mare cu privire la imprejufrile comunelor haiducesti
apArtinaoare domeniului Derecske.]
Gyuln, 1870. Dobay Jnos. In 80 pag. vm si 135 -I-VIII.
Cuprinde istoria orasului Salonta. Autorul crtii e Romn,
fost advocat de acolo.
Muz. Ard. Cluj 62891 si alte exemplare.

2113 Orova 1870


Kziknyv az Al-Dunn Szerb- Olh- s Bolgrorszgban
utazk szmra s a kath. missi ismertetse. Irta BOLESZNY
Antal. [Compendiu pentru c616torii pe Durarea de jos, Sarbia,
Tara-Romneased si Bulgaria si istoria misiunii catolice.]
6-Orsova. Nyomatott Handl jzsef-nl. In 80 pag. 176.

www.dacoromanica.ro
248 No. 2114-2115 [rEvio

Prefala : 45-Orsova, 1870. vi februr 15-n.


Din cuprins : Tara-Romaneasca. I. Suprafata. Populatia. P'r-
tile tarii. II. Scurta istorie a Tarii-Romnesti. III. Administratia.
InstrucVia publica. Biserica. Justitia. Militia. IV. Varciorova. Portile
de fier. V. Turnu-Severin. Cladova. Podul lui Traian. VI. Negotin,
Calafat. (p. 135-152) Porturile Dunarii. Orava sau Rahova. Pichetul.
Turnu-Magurele. Giurgiu. Oltenita. Silistra. Cernavoda. Hirsova.
(p. 161-169) Misiunea catolic in Tara-Romaneasca. 1. Bucuresti.
2. Braila. 3. Ploesti. 4. Popesti. 5. Cioplea. 6. Campulung. 7. Ramnicul
Valcii. 8. Targoviste. 9. Pitesti. xo. Craiova. Ir. Turnu-Severin.
(p. 169-175)
Are si o editie contemporana germana Cu titlul : Handbuch
fiir Reisende an der untern Donau. Orsova, 1870.
Antorul era preot catolic in Orsova.
Muz. Ard. Cluj 43133 i alte exemplare.

1870 Paris 2114

La Transylvanie et son union force avec la Hongrie. Par


FERIETZIANO-BUZell.
Paris, 1873. Pichon-Lamy et Dewez libraires-diteurs. In 8
pag. 23. (Extras din Revue Contemporaine" 28 Fvrier 1870.)
Cuprinde un istoric al frmantarilor politice din Ardeal, inf-
tisind conflictul ivit intre Unguri i Romani pe tema incorporarii
Ardealului la Ungaria.
Are si o editie de titlu din anul 1872, cum o editie roma-
neasca cu titlul : Transilvania. Legaturile sale silite cu Ungaria.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 2585.

1870 Wien 2115

A vilgtrtnelem napjai a legrgibb idtl kezd.ve a jelen-


korig. ICiilns tekintettel Magyarorszgra. Irta PESTY Frigyes.
Bevezetssel Hor vat h Mihlytl. Vol. III. [Zilele Istoriei
universale dela timpurile cele mai vechi pana acum cu deosebit
privire la Ungaria.]
Pest, 1870. Pfeiffer Ferainnd tulaj dona. (Nyomatott Bcs.
Fromme Kroly.) In 8 pag. VIII i 703+782.
Prefata : Pest, 1869. mjus x6-n. A lui Horvath : Pesten,
1869. julius 12-n.
Cuprinde cronica lumii si a oamenilor celebri povestita pe zi-
lele anului dula I Ianuarie pana la 31 Decemvrie in ordine crono-
logica, cu multe amanunte privitoare la Romani i relatiunile lor cu
Ungurii.
Bibl. Univ. Cluj 57864 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1870] No. 2116-2118 249

2116 Budapest 1870


Magyarorszg helyrajzi trtnete... Irta RUPP Jakab. Vol.
I-1H. lIstoria topografic6 a Ungarieid
Budapest, 1870-1876. M. Tud. Akadmia. (Pesti knyv-
rlyomda rt.) In 8 in 4 bucAti.
Prelata : Budn, mrtius h6 zo-ik napjn 1870.
Din cuprins : Vol. III cu istoria dieceseior Cenad, Oradea si
Transilvania. Episcopia de Milcov si Arges. (p. 244-252)
De fapt, opera cuprinde istoria topografic6 a bisericilor si lo-
curilor sfinte ale Ungariei, cu multe date scoase din documente si
tiprituri vechi ; bun de consultat pentru o prinf orientare a celor
ce se intereseaz de istoria bisericeasc.
Mus. Ard. Cluj 32198 si alte exemplare.
2117 Bueuresti 1870
Raport tiir4ific al diviziei chirurgicale din spitalul Pilan-
tropia. De Dr. Ludovic FIALLA.
Bucurelti, 1870. In 8 pag. 22.
Autorul acestui raport e Ungur, nscut la 1831 in orasul Baja.
Absolvind medicina la Viena, s'a stabilit la 1857 in Bucuresti unde
a trit pnl la moartea sa.
B. Acad. Rom. Bucuresti si alte exemplare.
Critiniciann p. 55.
2118 Tirgu-Mures 1870
Veszely, Imets s Kovcs utazsa Moldva-Olhhonban 1868.
[Cltoria lui V. I. si. K. in Moldova i Tara-RomneascAl
Maros-Vsrhelyt, 1870. Ny. Imreh Sndor az ev ref. f6-
tanoda gyorssajtjn. In 8 mare pag. 180 i. 119.
Cuprinsul : Introducere. De VESZELY Kroly. (p. IXX) Ziarul
lui IM_ETS Flp Jk6 directorul liceului din Alba-Julia. Spre Romnia.
In Moldova. In Muntenia. Acas. (p. 3-190) Ziarul lui Francisc KO-
VACS catihet din Alba-Iulia. Dela Trgu-Mtuls prin Oituz pn la
vam. Coloniile Secuilor si a CeangAilor. Dela Cleja la Galati. (Partea
II p. x-119)
Ilustratie : Fecior si fat. ceang5lie. (Xilografie, anexat crtii.)
Istoricul acestei crti importante, aprut 30 de ani dup
aceea a p6rintelui Alexe Geg6 (de sub No. 1373) este urmtorul :
Societatea ec/esiastic Szent Lszl-Trsidat din Budapesta hotrise
a-si trimite in vara anului 1868 doi membri ai ei, pe canonicul Mi-
hail Kubinszky si pe advocatul Carol Majer la ceangii-unguri din
Moldova, pentru a studia la fata locului starea lor cultural'A s'i a le
veni inteajutor cu crti si calendare unguresti, de cari erau lipsiti
ca desvfirsire. Acestora li s'au atasat cei trei autori (preoti catolici
din Alba-Iulia) ai crtii de fatd, au intrat cu totii in ziva de II Au-
gust pe la stramtoarea Oituzului in Moldova, unde vizitnd toate

www.dacoromanica.ro
250 No. 2119-2121 [1870.

satele unguresti panai la Iasi, s'au dus apoi la Galati si mergnd


In Muntenia pn. la Bucuresti, in ziva de 31 August s'au intors iar
pe la Predeal, fkand pe urm aceast descriere foarte interesant
despre tot ce au auzit i aflat atat despre Unguri, cat i despre Ro-
m'ani in cAldtoria lor de trei sptmni, intregindu-si observatiile cu
date istorice i statistice. Intre acestea merit o deosebit atentiune
ceeace autorii scriu despre fenomenal ling-uistic c' Ceanggi sunt gn-
gavi adic6 vorbesc limba ungar ballAind i ci nu au diftong-ul cs
ci romnesc) pronuntndu-1 ca cz i chiar vorbind romneste cu f.
Muz. Ard. Cluj 41132 si alte exemplare.

1870 Leipzig 2119


Kossuth s a magyar emigrati6 a trk fldn. Irta SZOLIA5SY
Ferencz, a magyar emigrati6 tagja. [Kossuth i emigratiunea
ungar. in Turcia.]
Lipcse, 187o. In 8 mic pag. XIVsi 239.
Cuprinde memoriile unui fost secretar al lui Kossuth (scrise in
1853-54 in form de scrisori in Oravita) pline de destinuiri indecente
si de minciuni relative la caracterul lui Kossuth si al unora din ofi-
-teri cari au emigrat cu dnsul in Turcia. Vorbind despre popasurile sr-
manilor refugiati la Tumu-Severin i Calaf at, nu crut niel pe Ro-
mni, cari i-au primit bine (p. 12-14) afirmnd eal RomAnului i-e
rusine s5.-si declare originea, ca.nd se afl in strdindtate. (p. 41)
Muz. Ard. Cluj 54675 si alte exemplare.

1870 Pest 2120


JOANNOVICS Gyrgy : Adalkok a magyar szalkots kr-
dshez. [Contributiuni la chestiunea alctuirii cuvintelor in
limba ungar.]
Pest, 1870. (Athenaeum.) In 8 pag. 43. (rtekezsek a
nyelv- s szptudomnyok krb61 vol. II No. 3.)
Autorul roman-macedonian nscut la 1821 in Timisoara, s'a
stabilit la Budapesta unde a ajuns pan la gradul de secretar de stat,
iar la 1867 a fost ales membru al Academiei Ungare.
Muz. Ard. Cluj i alte exemplare.

1870 Braov 2121


Der Klosterbau. Erzhlung aus dem rumanischen Volks-
leben. Von L. STAUFE.
Kronstadt, 1870. Frank und Dressnandt. In i6 pag. vi i 70.
Autorul acestei crti (Ludwig Adolf Staufe-Simiginowicz) nscut
in Suceava, s'a stabilit in Brasov ca profesor la liceul catolic i timp
de 17 ani de zile a invtat i limba romnd.
Muz. Ard. Cluj 86783 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
No. 2122-2124 251

2122 Pest 1870

Magyarorszg kpekben. Honismertet6 album. Szerkeszti


NAGY Mikls. Vol. III. fUngaria in cadre. Album descriptiv.1
Pest, MDCCCLXX. Heckenast Gusztv. In 40 pag. 392 si 384.
Din cuprins : Vol. I. Emlkezs Nagy-Enyedre = Amintiri din
Aiud. De Szcisz Kroly. (p. 38-43 Cu povestirea prdrii orasului
In 9 Ianuarie 1849.) Egy romn npszoks. De Varga Vilmos.
(p 191-2) Despre obiceiul Romanilor din partea N. V. a comitatului
Samar, cari pandind pe intaiul om care merge primvara la arat,
In ziva Pastilor, 11 stropesc cntnd arii felurite. Vol. II. Az erdlyi
bnyavidk. De Lukcics Bla. (p. I-17) Descriere pitoreasc a mun-
tilor abrudeni si a vietei bkiesilor romni, cu multe veden.
Ilustratiuni : Portul Romnilor h'nteni. (Vol. I p. 335.) Xi-
lografii bine executate dup desenurile pictorului Gustav Keleti, in
articolul de mai sus al lui Lukcs : Petrosani, in valea Ampoiului.
Abrudul. Antichitti romane gsite la Abrud. Romni venind dela tag.
Portul Romnilor. Antichitti romane gksite la Rosia-montank =
Verespatak. Muntii Cetatea mare si mick. Muntii Detunata goala
flocoas. Romani venind dela tag. Romni ardeleni in portul lor.
(Vol. II p. 8-9)
Muz. Ard. Cluj 32161 i alte exemplare.

2123 Cluj 1870


Dictionariu portativu magiaru-romanu pentru scle si
privati. De Octaviu BARITILT profesoru gimnasiale in Naseudu.
Magyar-ronan zsebsztr. Tanodai s magn hasznlatra.
Clusiu / Kolozsvrtt, 1870. Editoriu si prov. Joanu Stein.
Cu tip. coll. ref. alui Joanu Stein. In 8 pag. vi 0 239.
B. Acad Rom. Bucuresti. I. 21720 i alte exemplare.

2124 Pest 1870.

Acte si date. Despre conferinti'a romana natiunale din Tran-


tienutd in 7 si 8 martiu 1869 in opidulu Mercuria.
silvania,
Pesta, 1870. In tipografi'a lui Em. Bartalits. (Retiprire-
din Albin'a") In 120 pag. 162.
Din cuprins : I. Prolog. II. Apel catre inteligintia romana.
III. Scrisrea d-lui E. Macelariu catra contele Pchy. IV. Respunsul
contelui Pchy. IX. Reportul presiedintelui cara C. Pchy. X. In-
timatul Comisariului regiu. XI. Respunsul presiedintelui. XII. Peti-
tiunea celor 1493 cark Maiestatea Sa. (p. 144)
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. ro81o5.

www.dacoromanica.ro
252 No. 2125-2128 [1870

1870 Cluj 2125


Indreptariu pentru cartile funduare. Edatu de Frandscu
BoLDIzAR de Vrintis. Directoru r. u. a cartiloru funduare pentru
Transilvania si tradusu de Petru Nemesi u, secretariu in
ministeriulu de interne.
Clusiu, 1870. Sau tip. la eredii lui J. Gmnu. In 8 pag. 72.
Pe titlu: Clusiu in 3o-a septemvrie 1870.
Cfr. brosura anterioar din 1868 de sub No. 2045.
Mus. Nat. Budapest.
1870 Wien 2126
Chemische Untersuchung der Mineralquelle zu Weilutza
bei Jassy. Von Dr. Samuel ICCINYA. (Vorgelegt in der Sitzung am
7. jrmer 1870.)
Wien, 1870. Aus der k. k. Hof- und Staatsdruckerei. In 80
pag. 12. (Aus dem LXI. Bande d. Sitzb. d. k. Akad. der Wissensch.
II. Abth. J.n.-Heft. Jahrg. 1870.)
Cuprinde Compozitia chin-tied a izvorului dela VAiluta-lasi.
Autorul de familie nobil secuiasc6 din Trei-Scaune (Hromszk)
s'a stabilit impreun cu fratele sAu ca farmacist in Iasi unde a desf
surat o activitate mare stiintifick fiind poate intaiul care a fa.cut ana-
lize de ape minerale in Romnia, publicand mult i romneste.
B. Acad. Rom. Bucuresti. S. 5212 i alte exemplare.
Creiinicianu p. 294.
1870 Bueuresti 2127
Istoricul salineloril din Romania de Carol KARATWNI.
Bucuresci, 1870. Tip. LucrAtorilor asociati. In i6 pag. 15.
Cuprinde o scurt expunere a sarii salinelor, exploatarea c-
rora a fost introdus dup cerintele modeme de c6tre autor, inginer-
miner, nAscut in Secuime, angajat de altre Domnitorul Barbu
In 1852 cerndu-1 in persoank in Sibiu dela imparatul Franz Josef
-care se afta.' atunci acolo.
Brosura interesant sffirseste cu aceste cuvinte ale autorului
Subsemnatul, asadar, am pus peatra fundamentar; am lucrat dup
puterile mele, am aruncat sAm'anta, care va fructifica in viitorul Ro-
mniei. Vie d'acum alfii i faca- mai mult.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 26829 i alte exemplare.

1870 Pest 2128


Emlekirat a keleti va,sutnak csatlakozsi pontjra nzve.
IMemoriu privitor la ptmctul de legAtur al Ca'ii ferate risaritene.]
Pest, 1870. Kertsz Jzsef gyorssajtnyomsa. In 8 pag. 7.

www.dacoromanica.ro
18701 No. 2129 253.

La sla'rfit : Pest, 1870. april h 27-n.


Memorand prezentat ministrului ungar al Comunicatiunii de Pap
Lajos i alti 13 deputati ardeleni in privinta proectarii caii ferate din
Ardeal cu legtura inspre Bucuresti si Galati.
Anexa: Hart. litografat (de format 30 x 31 cm.) cu Moldova
dela Galati pan /a Roman.
Muz. Ard. Cluj 92928 si alte exemplare.

2129 Targu-Mure* 1870


Trtnelmi dolgozatok a magyar s roma.n nemzet viharos-
korszakbl. Irta Kos Ferencz. Fasc. I. [Studii istorice din
perioada furtunoasa a natiunii ungare i romanel
Maros-Vsrhelytt, 1870. Wittich Jzsef knyvatus bizo-
mnya.) Imreh S ndor gyorssajtjan.) In 80 pag. vi0 196.
Prefata: Dva, 1870. julius 8-n.
Cuprinsul: Campulung. Akgerea primarilor de acolo in vea-
curile XVXVII. Istoria Campulungului. Tepes Voda. Cioban-Vod.
sau btlia dela Gherghita in 1511. Regele loan la Pitesti. Patru cam-
puri de btlie in Tara-Romaneasca. Voevodul schiop i cel urit de popor
sau htliile dela Romanesti, Serpetesti i Boian dintre ani 1560
1590. Inscriptia bisericii Radu-Vod. dela Bucuresti. Btlia dela C5.-
luggreni in 1595. Secuii supt Targoviste i Giurgiu. Gabriel Bthory
la Targoviste in ziva CrAciunului romnesc din 161o. Istoria unei
cruci si a unei movile. Crucea mare din curtea bisericei Slobozia dela
Bucuresti. Movila Dudesti supt Bucuresti. Hanul Constantin din Bu-
curesti. Ce f el de om era Constantin-Vod. Ispravile grozave ale do-
robantilor i seimenilor romani dela Bucuresti in prima jumatate a
anului 1655. Biruinta dela Teleajen, lang5. Ploesti, la 17 Iulie 1655.
Alianta tripl. Manastirea Cotroceni i turnul Coltii, 1657-1688.
Campania lui Thkly in Tara-Romaneasc i Ardeal, din 1690. La_
Mosi, 1693. Herestraul i biserica Antim din Bucuresti, 1717. Stupai,
stupai Spitalul Mavrogheni din Bucuresti, 1786-1791. Istoria Un-
gurilor prigoniti i prinsi de Austriaci la Bucuresti in anii 1852 si 1855.
Articolele de mai sus sunt serse de autorul care a invatat limba
romaneasc sezand cincisprezece ani ca preot Calvin in Bucuresti (intre
1854-1869) pe baza cronicelor i cartilor rornanesti, intr'o forma' usoar
de foileton, cu. scopul dup cum mrturiseste in primele randuri
ale prefetei sale ea sa aprinz o credint sincer i iubire intre na-
tiunea ungara i romana, deoarece e necesar ca Ungurii s cunoasca
istoria trii vecine, cu care stau in relatiuni neintrerupte, in care lo-
cuesc multi Unguri, care tara s'a descalecat din tara Fgrasului ; iar
pe de alta pribegii tarilor romane au gsit intotdeauna acrpost
ospitalitate in Ungaria, dela veacul al XIII-lea si pana in zilele noastre.
Cartea de fata a fost premiat de altfel cu roo fiorini de con-
tele Gothard Kuun, dar autorul nefiind sustinut in destul din partea_
publicului cititor, nu a mai continuat cu ea.
Mus. Nat. Budapest 0 alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
254 No. 2130-2132 [187o

1870 Sibiu 2130

Vechi'a metropolia ortodoxa romana a Transilvaniei, supri-


marea si restaurarea ei, de Nicolau
Sabiniu, 1870. Cu tipariulu tipografiei lui S. Filtsch
(W. Krafft.) In 8 pag. XIV si 352.
Cuprinde nenumArate scrisori, acte i documente printre cari
multe unguresti dovedind existenta, suprimarea i apoi restaurare a
mitropoliei ortodoxe a Transilvaniei.
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 119419 i alte exemplare.

1870 Buda 2131


Instructiune la propunerea esercitieloru verbali si memoriale
pentru clas'a I. i II. a scoleloru poporali. Prelucratu dupa Va-
siliu NAGY, inspectoriu scolariu de Toma Rosiesc u. Opu
premiatu prin ministrulu regiu ungurescu alu culteloru si instruc-
tiunei publice.
Bud'a, 1870. Proprietatea Statului reg. ungurescu. Din
tipografia universitatii reg. ung. In 8 pag. 211.
Prefala: Bud'a, in 25 septemvre 1870.
IVius. Nat. Budapest 0 alte exemplare.

1870 Wien 2132

KEMNY Zsigmond tanulmnyai. Kiadja Gyulai Pl.


Vol. III. [Studiile lui Sigismund K]
Pest, 1870. Rth M6r. (Ny. Bcsben, Holzhausen Adolfnl.)
In 8 mic, pag. VI i 409+415.
Din cuOrins retinem studiul despre cei doi Wesselnyi in care
autorul ne spune cum bolnavul Nicolae Wesselnyi facuse cunostint
la Grafenberg cu mai multi Slavi i boieri din Muntenia. Discursul
lui cu ei l'au fcut din zi In zi mai rezervat de teama propagandei
dacoromane care se 15.tea in Ardeal, castigand chiar simpatii ideii
unirii tuturor Romnilor dela Nistru pan la Tisa. 1
De teama acestor lucruri cari il preocupau, Wesselnyi doria
uniunea Ardealului cu Ungaria nu numai pentru unirea fortelor con-
stitutionale, dar si in interesul soartei imperiului austriac. (p. 114)
Vol. II cuprinde un stucliu despre viata publica a Ardealului
intre anii 1791-1848 in care osndeste politica austriack' care a si-
vArsit in mod absolutistic unirea Romnilor ortodocsi cu Biserica
.catolic. (p. 30)
Muz. Ard. Cluj 75108 i alte exemplare.
1 Cfr. cartea lui Wesselnyi din 1843 de sub No. 1430.

www.dacoromanica.ro
t87o1 No. 2133-2135 255

.2133 Bueuresti 1870


Carte de hotarnicie a mo0ei Conte*ti de Jos din districtul
Dimbovita, Proprietatea D-lor frati Conteti. De inginerul ho-
tarnic Alecsandru VERESS.
BucurescI, 1870. Tipographia loan Weiss. In 20 pag. 15.
Inginerul Al. Veress (tata! autorului Bibliografiei de fatal ab-
solvent al co1ii de inginerie din Londra, a venit la Bucure0i in toamna
anului 1859 unde a lucrat apoi timp de douazeci i cinci de ani., pan
la moartea sa, stimat de toti i ca unul care a publicat in limba
ungara o serie de articole geo-etnografice despre Romania.'
Bibl. Veress. Budapest.
Repertoriul acestora va fi dat In partea II a Bibliografiei noastre.

2134 Pest 1870

BAUER rnagy Bem tbornok fhadsegdnek hagyomnyai


1848 s 1849-b61. Kzli Makr ay Lszl, kpvisel6 s volt hon-
vdszzados. [Memoriile maiorului Bauer, adiotant al genera-
lului Bem din 1848 0 18491
Pest, 1870. Az Athenaeum" kiadsa. In 8 mic pag. 194.
(Pe ultima pagina a copertei : 1871.)
Pre! ala : Pest, okt6berben, 1870.
Din cuprins : Romanii fata de unirea Ardealului cu Ungaria.
(p. 5-7) Declaratia episcopului Lemny despre unire. (p. II) Sa0i
Romanii fata de unire. (p. 13-15) Impra0ierea cetelor romane,
btute la Or4tie in 6 Fevruarie 1849. (p. 155) Doi Romani cu su-
lite predau generalului Bem (la io Fevruarie 1849) in satul Paad
langa. Orastie, o scrisoare adresat comandantului austriac Puchner,
pentru care fapt au primit cate doi fiorini. (p. 182-183)
Bibl. Univ. Cluj 34436 0 alte exemplare.

2135 Esztergom 1870

Adalkok Capistrani szent Janos lethez. Irta MIRCSE


Janos. [Contributii la viata Sf. Ion de Capistrano.]
Esztergom, 1870. Hork Egyed nyomsa. In 8 foi 2
pag. 48. (Extras din Magyar Sion vol. VII.)
Autorul, nascut in 1834 din printi rornni, traia retras in Italia,
unde luptand sub Garibaldi, avea pensie de ofiter 0 se ocup mult
cu cercetari arhivale privitoare la istoria Ungariei.
Mus. Nat. Budapest. Hung. e. 1400

www.dacoromanica.ro
256 No. 2136-2138 [187o.

1870 Pest 2136

Hromezer tengeri mrtfld. Keleti utazs KECSICEMkTHY


Aurlt61. [Trei mii de mile de mare in Orient.]
Pest, MDCCCLICX. Kiadja Rath Mr. (Nyom. Lgrdy test-
vreknl.) In 80 mic pag. 276.
Cuprinde impresii din o calatorie pe ap 0 mare de ase sap-
tamni. Autorul plecand la 25 Octomvrie 1870 cu vaporul pe Dunre,
povesteste cele vlzute la Verciorova, unde a asistat la primirea Dom-
nitorului Carol venit cu M. Koglniceanu i apoi mici observan i f6cute-
dela Calafat pAnd la Rusciuc. (p. 8 io)
Mus. Nat. Budapest. It. 758 b i alte exemplare.

1870 Pest 2137

Ttelek az sszes jog- s llamtudomnyokbl, melyeket a


Pesti M. K. Tudom.ny Egyetemnl killott szigorlatok uta.n a
jogtudori rang elnyerse vgett a tekintetes jogi kar jvha-
gysval nyilvnos vitatkozs al bocsat MAN Tivadar, Dobo-
kamegyei alligysz. 1870. vi december 116... -ik napjn, dli
12 rakor. [Teze din tiintele de drept i stat... prezentate de-
T. M. pentru obtinerea titlului de Doctor in drept Cu aprobarea
faculttii de drepti
Pest, 1870. Bartalits Imre knyvnyomdjbl. In 8 pag. 8.
Cuprinde teza de doctorat in drept a lui Teodor Man.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvAnyok.

1870 Cluj 2138

Czelder Marton miikdse Romaniaban. 1861-69. Em-


lk-irat az Erdlyi ev. ref. egyh,zi f6tana.cs megbizsbl hiva-
talos okmnyok nyoma.n sszellitva. [Activitatea lui M. Cz. in
Romania. Memoriu redactat pe baza actelor oficiale din insr-
cinarea consiliului suprem al Bisericii ev. ref. Ardelenel
Kolozsvrtt, 1870. Nyomatott az ev. ref. faanoda betiiivel
Stein J.-nl. In 8 pag. w i 128.
Cuprinde istoricul activitatii preotului calvin Czelder din Ro-
mania, f bicut in mod oficial de catre episcopia calvin ardelean, de-
care apartineau bisericile clavine din Romnie.
Din introducere aflAni c primul preot reformat (Calvin) printre
Ungurii din BucurWi a fost Siikei Imre din Ardeal, care venind aci
In 1815 pentru organizarea parohiei calvine, a desaurat o activitate-
foarte insemnat. Vzand ins c enoriasii bisericii sunt sraci, a_

www.dacoromanica.ro
1870] No. 2139 257

plecat in strintate spre a face colect pentru biserica de lemn, con-


struiti de el, pe locul celei de armida de azi. In activitatea sa
de misionar, Siikei a intimpinat tusk' mari greutti i mult invidie,
acuzat de multe lucruri in cari a fost apoi justificat de care Consis-
toriul reformatilor din Ardeal in 1831. Continuanduli misiunea, Siikei
a murit in 1847. Bisericile reformatilor unguri din Piteqti i Ploeqti
au fost intemeiate in 186o de atre preotul Martin Czelder, care timp
de aproape zece ani a sa'vrit o muna important printre reforrnatii
din Muntenia. Dar 0 misiunea sa a dat prilej de neajunsuri i gal-
cevi, in urma arora a fost rechemat el 0 chiar zelosul preot din
Bucureti, Francisc Ko6s. Aceste lucruri neplcute, pline de amnunte
scandaloase, a dat impuls Consistoriului de a publica aceast broqur
pe baza actelor oficiale pentru orientarea opiniunii publice, jignite
atat in Tara-Romaneasca, cat 0 in Ungaria, unde ziaristica se ocupa
mult cu ele.
Cfr. broura lui Szsz Domokos din 1869 sub No. 2078.
Muz. Ard. Cluj 47416 0 alte exemplare.

2139 Pest 1870

A parlament Debreczenben. 1849. Kzli PAP Niles. Vol. III.


[Parlamentul la Debreczen in 1849.1
Lipcse, 1870. Kiadjaler K. A. (Pest. Nyomatta Hor-
nynszky Victor.) In 80 foi 2 i pag. 267+365.
Cuprinde extrasul desbaterilor parlamentului ungar strmutat
dup aderea capitalei dela Pesta la Debreczen, dintre 9 Ianuarie
31 Mai 1849 pe baza procese/or verbale aprute in Monitorul oficial
al trii.
La aceast sesiune a parlamentului ungar au luat parte dintre
Romani : Alexandru Buda deputatul Solnocului mijlociu, Ion Dragof
deputat din Bihor, Gavriil Mihali deputat din Maramure*, Francisc
Roman deputat din comitatul Bereg, Axente Rozsinka i Aloizie Vlad
deputati din Cara-Severin.
Dintre acqtia au luat parte activ prin discursuri la desbaterile
parlamentului : Drago f (vol. I p. 104 0 vol. II p. 6o) Vlad (vol. I
p. 178-179, 238, 253 0 vol. II p. 9-1o) Roman (vol. II p. 162
184-185) Dar merit o mentiune deosebit c in ziva important
de 14 Aprilie 1849, and parlamentul s'a adunat pentru dedararea
detronrii Casei Habsburgice, edinta, avandu-se in vedere insemn-
tatea zilei, s'a tinut la propunerea deputatului roman Drago
In biserica reformatilor, unde deputatii au fost primiti de lumea care
a ticsit biserica mare 0 impozant. (Vol. II p. 6o)
Publicatia aceast foarte folositoare formeaz partea a treia
a operei autorului despre evenimentele dela 1848/9.
Mus. Nat. Budapest 0 alte exemplare.

Bibl. vol. III. 17

www.dacoromanica.ro
258 No 2140-2143 [187o

1870 Brasov 2140


Vorstellung der Kronstdter Handels- und Gewerbe-Kammer
gegen die Wahl des Anschlusspunktes des siebenbiirgischen an
das romnische Eisenbahnsystem im Ojtoser Passe an der mol-
dauischen Grenze und fiir die Wahl des Anschlusspunktes in
einem der beiden siidwrts von Kronstadt nach der Walachei
fiihrenden Psse Bodzau oder Tms, gerichtet an das hohe
nigl. ungar. Kommunikations-Ministerium.
Kronstadt, 1870. In 8 pag. 15.
Muz. Ard. Cluj 77346 si alte exemplare.

1870 Sibiu 2141


Statistischer Ausweis iiber den Vogarascher Distrikt nach
der Volkszhlung vom Jahre 1870.
Hermannstadt, 1870.
Catalogul Bibl. Camerei de Comer, Brasov.

1870 Esztergom 2142


Libri missales ac breviaria ecclesiae Hungaricae ad recep-
tionem usque ritus Romani. CoBeg-it Ferdinandus KNAUZ.
Strigonii, 1870. Typis Aegidii Hork. In 8 pag. xn.
Pe una din missale se afl numele posesorului : Paulus de
Ilswa Episcopus Milkoviensis Suffraganeus Strigoniensis 1504. (p. 28)
DedicaVa lui Michael episcopus Milkoviensis din Breviariul dela 1484
editat de ansul. (p. 78-79)
Mus. Nat. Budapest.

1870 Pest 2143


Kossuth Lajos, mint a magyar np vezre s tanitja. Szer-
kesztette ALDOR Imre. [Ludovic Kossuth ca capul i dasclul
poporului maghiar.]
Pest, 1870. Kiadja Heckenast Gusztv. In 8 pag. i6o.
Din cuprins : FlvilAgositsok a dunai Confoederatio projec-
tumhoz. (p. 145-156)
Ideia Confedergiei dunrene a punces dela Kossuth inc6 in anul
1851. Acum ins iesind la iveal noul proiect, Kossuth repet
ment.ine propunerea pentru a elimina frmntkile de nAionalitate
pentru ca e incredintat c prin alatuirea confederapei s'ar putea
desmembrarea monarhiei austriace, ceeace ar dtina echilibrul
intregii Europe.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1874 No. 2144-2146 259

2144 Pest 1871

Egyetemes fldrajz... Irtk BALLA GI Kroly s KIRALY Pl.


Vol.. [Geografie universal.]
Pest, 1871-1878. Athenaeum nypmdja. In 8-vo. Cu un in-
dice general la sfritul volumului III p. 421-616.
Prelata : Szombathely, oct. 1. 1870.
Din cuprins : Principatele unite Moldova 0 Muntenia sau Ru-
mania. (Vol. II p. 131-134) Vol. III cuprinznd descrierea Ungariei
(cu date statistice i despre comunele mai de seam romneti) for-
meazA prima monografie sistematic a trii 0 a aprut i separat.
Muz. Ard. Cluj 58021 i alte exemplare.

2145 Pest 1871

A kirlyfldi viszonyok ismertetse. Irta jAKAB Elek.


Vol. III. [Starea fundului regal in Ardeall
Pest, 1871. Nyom. Heckenast Gusztvnl. In 8 pag. xi + 187
0 VIII+ 449.
Pre' cda : Kolozsvratt, october 8. 1870.
Cuprinde o expunere a strilor juridice-economice depe aa nu-
mitul Knigsboden = terenul privilegiat al Sa0lor din Ardeal, cu o
recenziune din punctul de vedere ungar al bro0irii lui Wilhelm Bruckner
din anul 1869 cuprinznd critica cererilor Romnilor din comunele
14te i Tlmaciu (de sub No. 2109) respingnd punctul de vedere al
Sa0lor. (Vol. I p. 170-187) In vol. II p. 56-74 autorul ne cl o
privire asupra strii culturale a Ungurilor i Romnilor din Bra5ov
0 din jurul lui.
Muz. Ard. Cluj. 31035 i alte exemple.

2146 Pest 1871


Ergebnisse der in den Lndern der ungarischen Krone am
Anfange des Jahres 1870 vollzogenen Volkszhlung, sammt Nach-
weis der nutzbaren Hausthiere. Zusammengestellt von Karl
KELETI.
Pest, 1871. Athenaeum. In 8 pag.
Cuprinde datele statistice ale recensmntului dela 1870 pe
neamuri i religie. Numrul cettenilor unguri din strintate. Nu-
mrul strinilor din Ora. Recensmntul regiunilor grAnicereti. Nu-
mrul animalelor domestice, prima statistic de acest fel.
Are 0, o alt editie german cu titlul de : Uebersicht der Be-
vlkerung... de 40 pagini.
Editia contimporan ungar de 39 pagini.
Bibl. Camerei de Comer. Brarv.

www.dacoromanica.ro
260 No. 2147-2148 [1871

1871 Pest 2147

Az orszg sebei. Regny. Irta P. SZATHMARY Kroly.


Vol. IIV. IRnile
Pest, 1871. Az Athenaeum tulajdona. In 8-vo.
Romanul despre Ranile trii" descrie viata Ardelenilor dela
1848 si intre altele i neajunsurile Romnilor cu aspiratiunile lor de
a alctui o Daco-Romnie.
La inceput ni se prezint grozviile savrsite in curtile nemesilor,
cruzimile lui Iuon Popu din Hunedoara sisaracterul milos al lui Togyer.
(Vol. I p. 119-1.44) Primul volumas sfArseste cu un capitol special
despre un calugar rusesc, care ca cersetor bisericesc, fa.'cea propaganda
ruseasca in Ardeal in legatura cu Avram Iancu. (p. 145-160) Pove-
stea din volumul al doilea, in al treilea oglindeste imprejurarile dela
1850 dupa sfrsitul luptei Ungurilor pentru independenta rii, cc
asupririle administratiei austriace I cu epizoade trite i povestite de
contemporani.
Romanul sfarseste cu descrierea unei excursiuni pe Detunata
(vol. IV p.160-168) cu un dialog interesant intre autor si un Roman,
Grigorie Rcz despre trecutul Romanilor in Ardeal, despre perfidia
politicei austriace care a produs revolutia lui Horia, culminand in
faptul abia cunoscut ca Rornanii sai erau oameni cu avere, trdind
mult mai bine de cat fratii lor depe Cmpie. Caltorii intrnd apoi
kite crcium, vzura acolo pe Iancu cu o stic1 de rachiu inainte.
Grigorie zise scriitorului ungur : lata, nici nu m'a cunoscut... Oare
viga asta nu e o pedeaps mai mare pentru el, de ca.'t a fost moartea
lui Horia, poate tot asa de amlit de altii ca Iancu.
1VIus. Nat. Budapest i alte exemplare.

1871 Pest 214S

A Heira-vilAg Erdlyben. Irta SZILAGYI Ferencz.


Pest, 1871. Athenaeum-nyomda. In 8 pag. VII i 272.
Prefata: BudavAr, 1871. februz 15-n.
Cuprinde istoria pragmatica a revolutiunii lui Horia, scris6 cu
critica cuvenit, pe baza actelor adunate de autor, profesor pensio-
nar al liceului Calvin din Cluj cu urmAtoarele capitole : Partea
Geneza i preludiul ascoalei Varanesti. 1. Insemntatea epocei lui
Horia. I,egenda. Izvoarele epocei. Cartea contelui Teleki. 2. Princinile
mai indeprtate si mai de aproape ale atacului lui Horia. SituaVa
agrar urbarial din Ardeal. 3. Injuriile i ponosurile iobagilor dome-
niilor fiscale din Zlatna. Excesele dela Cmpeni. 4. Jalba iobagilor
fiscului la impratul Iosif in Viena. 5. Conscriptia militar, preludiul
revolutiunii lui Horia. Partea a doua. Inceputul i desasuratea dramei
sngeroase. 6. Conjuratia i legenda ei. Capii romni ai revolutiunii.
Adunrile dela Mesteacn i Curecbiu. 7. Revolutiunea t'aranilor. Zile
sngeroase i devastri in comitatul Hunedoarii i Zrandul. Eveni-

www.dacoromanica.ro
1871] No. 2149 261

mentele dela Deva. 8. Revolta in comitatul Alba-de- Jos 0 Turda. De-


vastarea Abrudului. Romanii in apropiere de Aiud. 9. Rascoala Ro-
manilor din Ungaria. io. Revolutia lui Horia la Sibiu. Guvernatorul
Ardealului i comandantul general militar. Ir. Atitudinea militiei in
epoca lui Horia. Parerea OM. 12. Ordinele guvemului pentru inabu-
0rea revolutiunii. 13. Epoca lui Horia la Viena. Parerea imparatului
ordinele sale. Contele Anton Jankovics. 14. Suprimarea legii sta-
tariale. Amnestia. Nobilii la arme. 15. Inceputul tratativelor de pace.
Misiunea locotenentului-colonel Schultz in tabra rdsculatilor la Cricau.
Ultimatul Romanilor rasculati. 16. Misiunea doctorului loan Molnar
in tabara Romanilor din Zrand. 17. A doua intrevedere a lui Schultz
cu Horia la Campeni. 18. Raporturile contelui Jankovics despre
rasculatilor dela Timisoara, Arad, 0 Lugoj. Activitatea con-
telui la Deva. Declaratia unui magnat ungur. 19. Rscul;tii pe campul
de bane. Atacul celor patru tabere a rsculatilor. Retragerea lui
Schultz. M4carile tranilor dela Pintic, in Cojocna. Actiunea comi-
sarului guvernului, Mibail Brukenthal. Noul comandant suprem mi-
litar in Sibiu. Sfar0tul revolutiei. Impdratul ca scriitori de noutdli.
20. Revolutia lui Horia ind data in cabinetul impartesc. Dispozi-
tiunile 'Mahe de dui-A reinoirea rascoalei. Destituirea fispanului, baronul
Bornemisza. 21. Cateva urmri ale revolutiei ardelene i dispozitiunile
Curtii imperiale pentru infranarea lor. 22. Ind o privire asupra fa-
scoalei tranilor din Ungaria. Atitudinea elerului roman fat de revo-
lutie. 23. Ultimul epizod al dramei sangeroase. Prinderea capilor re-
volutiei. Descrierea i semnalmentele lui Horia i Cloca. Partea a treia.
Epilogul. Eafod i coroana. 24. Contele Jankovics in Alba-Iulia. Ser-
baffle populare dela Zlatna cu premii acordate norodului. 25. Acti-
vitatea Comisiei imperiale i rezultatul ei. 26. Sentintele de moarte
executarea lor. Legenda poporului la es.afod. Ind un complice.
27. Titlul de rege al lui Horia. 28. Memorii relative la Horia. 29. Scopul
revolutiei in gandul dpeteniilor ei. Marturiile respective. Ajutor ru-
sesc i proiectul de a inlatura dinastia. 30. Memoriul nobililor ardeleni
in cauza revolutiei lui Horia. Judecata Istoriei. 31. Actele revolutiei
lui Horia. 32. 0 dispozitie imparteasca.
Rec. de Nicolae Dertsusianu in cartea sa, p. lg.
Muz. Ard. Cluj 61253 i alte exemplare.

2149 Pest 1871


Romanii i Constitutiunile Transilvaniei. De Dr. los. HO-
DOSIU.
Pest'a, MDCCCLXXI. V. HorniAnsky. In 8 pag. vii i rii.
La sfdrsit : Pest'a, 1871 februariu 11/23.
Dedicafie: Luptatorilor pentru drepturile natiunei i besericei
romane pentru autonomia i independentia Transilvaniei, pentru limba
0 patria romana dedica autorele.
Cuprinsid : Starea politica a Romanilor ; dreptul public al Tran-
silvaniei. Ce-ar fi de facut astazi ?
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 34246 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
262 No. 2150-2154 [187i

1871 Veliki Bewekerek 2150

Torontlvrmegye 1870. vi npszmllsa. Irta KRUNER


Agoston.
Nagy-Becskerek, 1871. Ny. Pleitz. In 8 pag. 40.
Cuprinde datele statistice ale populatiei din Torontal.
Mus. Nat. Budapest 0 alte exemplare.

1871 Timisoara 2151

Istori'a Ungariei in Compendiu de Meletiu DREGHICIU, Pro-


topresvit.
Timisira, 1871. Editura i proprietatea alumneului rom.
nat. din Timisira. Tiparitu la Em. Blau. In 8 pag. 30.
Mus. Nat. Budapest 0 alte exemplare.

1871 Pest 2152

Az egyhzi jog tanknyve. Boz6Kv Alajos, kir. jogakad-


miai tanr [Compendiul dreptului canonic.]
Pest, MDCCCI,XXI. (Heckenast Gusztv.) In 8 XV i 508.
Prefala: Irtam Nagyvradon 1871. vi mrczius 5-n.
Inftieaz Bisericile romne ortodoxe 0 unite greco-catolice
Cu toate institutiunile lor in urmtoare : 7, 10-12, 39, 40, 74-75,
86, 102, 117, 125, 128 0 168.
Muz. Ard. Cluj 164121 i alte exemplare.

1871 Pest 2153

A magyarorszgi latin s grg szertartsu katholikus egy-


hz nkormnyzatnak szervezete. A katholikus congressus ltal
1871. martius 29-n harmadszori olvass utn elfogadott szveg.
Pest, 1871. Kertsz Jzsef gyorssajtnyomsa. In 8 pag. 48.
Cuprinde statutele Bisericii catolice i greco-catolice autonome
din Ungaria.
Muz. Ard. Cluj 53331 i alte exemplare.

1871 Pest 2154

A magyarorszgi latin s grg szertartsu katholikus egy-


hz nkormnyzatt szervez gyls naplja, jegyzknyvei s
iromnyai. Szerkeszti Dr. GeNTHER Antal. Vol. III. [Procesele-

www.dacoromanica.ro
1871) No. 2155-2157 263

verbale si actele congresului pentru autonomia bisericii romano-


si greco-catolice. ]
Pest, 1871. Els magyar egyesiileti knyvnyomda. In 2
pag. 393 si 122 pe doua spalturi cu Indice.
Cuprinde procesele-verbale stenografice ale dezbaterilor adunkrii
prelatilor Ungariei (dintre 26 Octomvrie 1870 si 30 Martie 1871) pentru
infaptuirea autonomiei bisericilor, cu urmatoarele discursuri ale pre-
latilor romani Iustin Pappfy. (vol. I p. 38-41) Iosif Papp-Szilgyi
episcopul de Oradea. (p. 55) loan Olteanu episcopul de Lugoj.
(p. 152-154)
Mus. Nat. Budapest 498477 si alte exemplare.

2155 Pest 1871

A hatrrvidk rendezsre vonatkoz legfelsbb hatroz-


vnyok s szablyzatok.
Pest, 1871. Nyom. a Deutsch-fle rt. In 40 pag. 159.
Cuprinde colectiunea regulamentelor privitoare la reorganizarea
regimentelor granicere si astfel si al regimentului roman banatean,
prezentat Camerei deputatilor de catre prim-ministrul Contele Lnyay
Menyhrt.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

2156 Brasov 1871

Junctiunea caliloru ferate ale Romaniei cu ale Ungariei


si Transilvaniei. Reflessiuni provocate pi-in Conventiunea din
30 Martiu (II Aprile) 1871.
Bucuresci-Brasiovu, 187i. Tipariulu lui Ioane Gtt si Fiiulu
Henricu. In 40 pag. 20.
Cuprinde o propunere ca sa se decide piin lege si conventiune,
ca studiele tehnice de junctiune s se fach in modul cel mai serios pe
la toate cinci passurile sau defileele, adica Bran, Temes-Predeal, Sant,
Buzau si Oituz.
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 50970 si alte exemplare.

2157 Bueuresti 1871

Annalile Societatei Academice Romane. Tomu III.


Bucuresci, 1871. Noua typographia a Laboritoriloru Ro-
mani. In 4 pag. 165.
Din cuprins : Relatiune presentata de A. Papiu Ilarianu de-
spre manuscriptele lui Ioane Budai-Deleanu, printre cari : Despre ori-
ginite poprelor Transilvaniei ; despre originile Ungurilor, in care se

www.dacoromanica.ro
264 No. 2158-2160 [1811

arata afinitatea limbei ungare cu cea finica ; despre unirea celor


trei natiuni ale Transilvaniei adic Unguri, Secui 0 Sa0 ; tnemorii
serse in latine0e. (p. 105-116)
Despre istoria mai nota 0 mai ales despre istoria anilor 1848
1849 de G. Bariliu cu expunerea evenimentelor petrecute atat in Tara-
Romaneasca' cat 0 in Ardeal 0 Ungaria. (p. 150-159)
B. Acad. Rom. Bucure0i 0 alte exemplare.
1871 Pest 2158
A magyar forradalom s nvdelmi harcz trtnete 1848-
1849-ben... Irta T(5vOLGYI Titusz. [Istoria revolufiunii si a fz-
boiului ungar de apArare din 1848-1849.1
Pest, 1871. ICiadja Heckenast Gusztv. In 4 pag. 223.
Din cuprins : Camarilla austriac. in Ardeal, cu parti din adresa
Sa0lor catre Romani prin cari ii someaza sa se uneasca cu damii
impotriva Ungurilor 0 din hotaririle Romanilor dela Blaj, din 15 Mai
1848. (p. 32-33)
Ilustratie : A zalatnai vrfiird6 = Baia de sange din Zlatna.
(p. 109) Xilografie de Rusz.
Muz. Ard. Cluj 45623 0 alte exemplare.

1871 Sibiu 2159


Kurzgefasste Grammatik der romnischen Sprache fiir Mi-
litrs.
Hermannstadt, 1871. In der Archi-Dicesan Buchdruckerei.
In 8 pag. 163.
B. Baron Brukenthal. Sibiu 0 alte exemplare.
1871 Pest 2160
Mg hrom roman (olh) npbailada, fiiggelkiil a Virgok
a romn npkltszet mezejr61" czimii. fiizethez. Ismerteti :
Acs Kroly. [Inc trei balade populare romne ca ada.os la
brosura Plori depe cmpul poeziei populare romnel
Pest, 1871. Athenaeum-nyomda. In 8 pag. 32.
Cuprinde alte trei balade, ca adaos la cele publicate de autor
la 1858 (de sub No. 1728) 0 anume : r. Movila lui Burcel. 2. Soarele
0 luna. 3. Ileana Braileana. Ca supliment : Asigura-ti lucrurile. Note.
(p. 26-32) Din ultima nota aflam Ca decedatul redactor Albert Pdkh
publicand poezia Ileana Braileana in gazeta septamanala Politikai
Ujdonsagok" observa sub * c ar fi bine ca invatatotii sa puna copiii A o
invete pe dinafara pentru frumusetea ei. Conformandu-se acestei dorinti,
traductorul (Acs) a pus acum I000 de exemplare gratuit la dispozitia
invtatorilor, indemnati astfel la cunoa0erea poeziei romane0i..
Muz. Ard. Cluj. No. 76,586 0 alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1871] No. 2161-2162 265

'2161 Pest 1871


Nagymltsgu Horvth Boldizsr m. k. igazsgiigyi mi-
niszter urhoz Pesten a Kirlyfldbe" keletkezett : Szelistye
fiaszk kzsgei, nvszerint : Szelistye, Vlya, Szibiel, Kkova,
Gls es Tiliska ; ugyszintn Talmcs fikszk kzs6gei, nvsze-
Tint : Boicza, Kis-Talmcs, Porcssd, Pels es Als6 Sebes kr-
vnye sajtszerii birtokviszonyaiknak a trvnyhozas utjn s a
trtnelmi alapon ieend rendezse irnt. Si111011 rl,ORENT h. iigy-
vd s pesti vlteljegyz6 Altai. [Cererea comunelor atre
ministrul de justitie B. H. pentru regularea stsrii lor specialA
de proprietate pe cale legalA.]
Pest, 1871. Nyom. Lgrady testvreknl. In 20 pag. 44.
Cuprinde petitia locuitorilor romni din Boita, Tlmaciu, Por-
cesti, Sebqul-de-Jos 0 Sus, incorporate in teritorul Sa0lor, pentru
.organizarea dreptului lor special de proprietate pe baza documentelor
istorice i prin mijlocirea legislaiei, prezentaa prin advocatul din
Budapesta Simion Florent.
Anexat sub titlul CsatolmAnyok" piesele justificative ale SA-
Mus. Nat. Budapest.
Eroare de condei in loc de : bekebelezett incorporate.

2162 Pest 1871


Nagymltsgn Horvt Boldizsr m. k. igazsgiigyminisz-
ter urhoz Szelistye fiokszk kzsgei... nevben Simon FLOR.ENT
meghataimazott krvnye, melyben oda esedezik, hogy felfiig-
geszt6 trvnyczikkely alkottassk, mely Altai a Szelistye es Tal-
macs fiaszkek kzt egyrszrl ; msrszr61 a szsz nemzet egye-
-teme kzt lefoly6 birtokrendezsi prk tovbbi trgyalsa s
elbirlsa mindaddig flfiiggesztessk, mig az urbri viszonyok
rendezsrl sz616 trvnyczikk 824k -ban Szelistye-Talmcs-
s Trcsvr, valamint azok kzsgei terilleteinek rendezsre es
szablyozsra vonatkoz6lag megigrt kln trvny megalkottatni
nem fog. [Cererea comunelor SAlite... pentru sistarea afacerilor...
pang la alcAtuirea legii speciale urbarialel
Pest, 1871. Nyom. Lgrady testvreknl. In 2 pag. 5.
Cuprinde petiVia a doua a Sgi0eni1or prin care cer amAnarea
Afacerii lor pfin la facerea legii pentru aranjarea drepturilor lor de
improprietkire asupra moiilor controversate aprtinAtoare comunelor
susnumite pentru cari sunt In litigiu cu Sa0i.
Mus. Nat. Budapest.

www.dacoromanica.ro
266 No. 2163-2166 [1871

1871 Arad 2163


Arad-rnegye s Arad-vros ismertetse... szerkeszt PARECZ
Istva.n. Kornitatul i orasul Arad.1
Arad, MDCCCI,XXI. Rthy Lipt nyomdjban. In 40 pag.
Prefata : Arad, 1871. augusztus hban.
Din cuprins : Situatia etnografica a comitatului Arad. (p. 23-28)
Romanizarea locuitorilor unguri. Familii romne cu nume ungare.
Obicieiurile, locuinta, portul i alimentarea Romanilor din comitat.
Observatie interesanta ca la nevoie Romanul recurge mai curand la
medic ca Neamtul i mai curand ca Ungurul. (p. 26)
Bibl. Univ. Cluj 68424 si alte exemoplare.

1871 (Cluj) 2164


Publicarea protocoleloru funduarie in Transilvania. Edictu
Nr. 37 54-1871.
S. 1. et a. In 40 pag. 7.
La stdr.yit : Clusiu 3o August 1871.
Editie in limba romana, =garb'. i germana.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

1871 Bucureti 2165


Salinele romane i D-nu Carol Caratsioni

Bucuresci, 1871. Imprimeria National. In 8 pag. 56.


Cuprinde articole scrise de Romani in onoarea veneratului in-
giner btran care a organizat exploatarea sistematica a salinelor din
Romania. Brosura incepe cu scrisoarea inginerului T. Pascal, din
Bucuresti, 9 Octomvrie 1871 i sfarseste cu aceste cuvinte : Ai servit
Romania cu zel i cu demnitate, fii vesel ea fiii sal vor pastra in me-
mor numele D-tale in perpetuitate !"
Cfr. privitor la inginerul Karcsonyi i cartea lui M. DRAGHI-
CEANU : Studii asupra saline/or romane ; Bucuresti, 1874.
Bibl. Veress. Bucuresti i alte exemplare.

1871 Buda 2166.

Indegetariu la propunerea desemnului elementariu. Instruc-


tiune pentru invetiatori. Prelucratu... dupa Hugo MAszAK de
Toma Rosiescu.
Bud'a, 1871. Din tip. univ. scientifice reg. ung. In 4
pag. 76. Cu schite xilografice.
Mus. Nat. Budapest. Art. 990 ad.

www.dacoromanica.ro
1871] No. 2167-2171 267

2167 Pest 1871


A szkely ipar-, kereskedelmi- s kivndorlsrol. lita BAKCS1
Ferencz. [Despre industria, comertul i emigrarea Secuilor.]
Pest, 1871. Athenaeum nyomdjban. In 8 pag. 34.
Cuprinde reflexiuni asupra : Secuilor in Moldova i Tara-Ro-
maneasc, a Ceangallor, a Secuilor la Galati si Bucuresti Cu remedii
contra emigrArii lor.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

2168 Bueure0i 1871


Colonistii germani si Romania. De D. P. MARTIANU. Ed. II.
Bucuresci, 1871. Imprimeria National. In 8 p xxxvi si 67.
Anexat : Idealuri nationale ale Nemtilor, Slavilor i Ungurilor
de a Papiu Ilaria.nu. Idealul Unguresc : Magiarismul. (p. 52-56) Acest
articol e retip6rit din Revista Carpatilor dela i Martie 1861.
Bibl. Univ. Cluj 215529 i alte exemplare.

2169 Weisskirehen 1871


Monographie der privilegirten Militr-Kommunitt Weiss-
kirchen. Gesammelt und bearbeitet von Leonhard B01-131. Mit
lithogr. Tafel und dem Plane der Stadt.
Banat-Weisskirchen, 1871. Druck und Verlag von Julius
Wunder. In 8 pag. vi si 94.
Din cuprins : Die Bevlkerung (p. 6o-61) cu date statistice
despre Romani, i cu seria popilor romni ai orasuini.
Are si o editie din 1881 si o a treia, prelucrat, din 1905.
Muz. Ard. Cluj 111079 i alte exemplare.

2170 Balassagyarmat 1871


Korrajzok s eszmetredkek. 1850-1867. Irta jANKOVICH
Vincze. [Reflexiuni si fragmente de idei.]
B.-Gyarmat, 1871. Kk Lsz16 ny. In 8 pag. 120.
Din ouprins : O privire generala despre politica de nationalitate
a Statului ungar. (p. 80-82)
Muz. Ard. Cluj 146022 i alte exemplare.

2171 Pest 1871


Articlu de lege XVIII. din anulu 1871 despre regularea
comuneloru. Editiune oficiale.
Pest'a, 1871. Cu tipariulu lui Alesandru Kocsi. In 8 pag. 46.
Mus. Nat. Budapest i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
268 No. 2172-2175 [1871

1871 Buda 2172

Legendariu romanescu pentiu clas'a a d6u'a a scleloru


poporali. Prelucratu dupa Ioanu GASPAR de Andreiu Cosm' a,
actuariu la Inspectoratulu Scolasticu alu Selagiului.
Buda, 1871. Proprietatea statului reg. ung-urescu. Cu ti-
pariulu Universitatii scientifice reg. ung. In 8-vo.
Cu chticica de fa%2". a pornit seria de manuale editate de Stat
pe seama scoalelor romnesti, traduse de inv46tori i preoti
cum era Toma Rosiescu, care a scos celelalte manuale ale lui GAspAr,
pentru clasele urmstoare pe cari aci le omitem din lips6 de spatiu
inregistrfind numai prima editie a flea:v.1i manual.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1871 Brasov 2173

Vzlatok az erdlyi vasuthlozatnak Olhorszgval valet\


sszekttetse rdekben. Irta KAszoNv Istvn m. k. Brassai
polgr. I Schite in privinta legturii retelei de cgi ferate ardelene
cu Tara-Romneasc6.]
Brass& 1871 november 22. Gtt Jnos s fia Henrik nyom-
dja. In 8 pag. 3.
Cuprinde p6rerea autorului despre felul cum trebue construit
calea ferat'l din Ardeal spre Tara-Rornaneasc6.
Anexat o hart in litografie.
Muz. Ard. Cluj 76404.

1871 Oradea 2174

Politikai Programm. (Melyet a Klobusiczky F. halla Altai


megiiriilt margittai kerilleti orszgos kpviseli llsra, a bihar-
megyei Dek prt Altai trtnt fellptetse alkalmval kiadott.)
lita PAPPPY Jusztin.
Nagyvrad, 1871.
Cuprinde programill politic al partidului Fr. Dek, in jud. Bihor.
Szinnyei vol. X p. 388.

1871 Pest 2175

Erdly viszonyai. Br. BA.NFFY Albert. [Sfrile Ardealului.1


S. 1. et a. Beadatott Pesten, decz. 12-n 1871. In 2 pag. 6.
Din cuprins : Cerintele Romnilor. (p. 4)
Muz. Ard. Cluj 91487.

www.dacoromanica.ro
1871] No. 2176-2178 269

2176 Pest 1871

Haznk s npe a kzgazdasg s trsadalmi statisztika


szempontjb61. Irta KELETI Kroly.
Pest, 1871. Athenaeum nyomda. In 40 pag. VI si 471.
Prefaia: Buda-Pesten, 1871. karcsonkor.
Din cuprins : NationalitaIile nemaghiare. (p. 57-76) Starea cul-
turala a popoareior din Ungaria in relgiune cu teritorul, nationali-
tatea i religia popoarelor. (p. 367-371)
Anexat don hri despre popoarele din Ungaria (P. 74-75)
starea lor culturala, primele reprezentri grafice de acest fel in li-
teratura ungara, (p. 368,369)
Are si o ediVie adaogita din 1873 de 510 pagini.
Aluz. Ard. Cluj 164566 si alte exemplare.

2177 Lugoj 1872

Organisarea provisorie a invetiamentului national confe-


sional in Metropoli'a gr. or. a Romanilor din Ungaria i din Tran-
silvania. Primita in sied. XIII. din 15 Octomvre 1870 a Congre-
sului national bisericesc.
Lugosiu, 1872. Tip. la TraunfellnerWenczeley. In 8 pag. 20.
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 34250 i alte exemplare.

2178 Sibiu 1.E72

Die wichtigsten Ergebnisse der ... am Anfang des Jahres 1872


durchgefiihrten Volkszhlung in den Lndern der ungarischen
Krone nach dem Stande vom 31. December 1869, mit beson-
derer Berucksichtigung Siebenbrgens.
Hermannstadt, 1872. (Druck von Josef Drotleff.) In 80
pag. 24 si i tabel.
Cuprinde prima incercare sistematica de recensamant specifi-
cat ad pentru Ardeal pe comitate, orase i religii, luand In consi-
derare si vitele.
Populatia Ungariei este de 13,319,663 din care in Ungaria
propriu zis. Unguri 5,604.200, Romani 1.248.217 si in Ardeal : Un-
guii 652.221, iar Romani. 1.221.852; adica Unguri 49.84% si Romani
10.92% i in Ardea1,31.71% si 57.47%.
B. Acad. Rom. Bucuresti 1044 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
.270 No. 2179-2182 [1872

1872 Bra)v 2179


Procedur'a cartii funduarie. Traducere elucrata pentru par-
tide si agenti de Grigoriu Taimas MICULESCU de Also-Koslly, co-
misariu reg. ca supravig. la cart. funduarie.
Brasiovu, 1872. Ioane Gtt si fiu Henricu. In 8 pag. XI O 202.
La s f drit : Naseudu, Augustu 1871.
Muz. Ard. Cluj 49418.
1872 Pest 2180
GREGUSS Agost tanulmnyai. Vol. III. [Studiile lui Au-
gustin Greguss.]
Pest., 1872. Rath Mr. (Athenaeum.) In 8 mic.
Din cuprins : Discursul de receptiune al autorului prin care Iosif
Vukan a fost introdus (la 31 Mai 1871) intre membrii societtii li-
terare Kisfaludy. (Vol. I p. 191-194)
Cfr. studiul lui Vulcan sub No. 2206.
Mus. Nat. Budapest 010481 si alte exemplare.

1872 Bueureti 2181


Rapport allil divisiei chirurgicale din spitalulti Philanthropia
pe annulu 1871. Elaboratu de Dr. Ludovic FIALLA.
Bucuresci, 1872. Nona typ. a Lab. romnI. In 80 pag. 27.
B. Acad. Rom. Bucuresti : A. 10245 s'i alte exemplare.
Crdinicianu p. 55. (Insuficient.)

1872 Pest 2182


Baile lui Ercule, su Scaldele de la Meedia, de Dr. Alessan-
dru POPOVICIU.
Pesta, 1872. In editur'a Albinei" cu tipariulu lui Em.
Bartalits. In 8 pag. IV 0 '81 -I- Indice.
Pret ata : Scris'am in Viena, in noemvrie 1871.
Dedicatia : Inaltei Sale Imperiale si Regie-Apostolice, Archidu-
celui Principe de corona si clironomu de tronu Rudolfu.
Lucrarea are 13 capitole (capi) dintre cari al II-lea cuprinde:
.Notite istorice despre 1:li,iar al III-lea : Descrierea antichitatilor ro-
mane ; Traditiuni poporale. Iov. Jorgovanu si sierpele ; Muscele colum-
bace ; Urmele lui Jorgovanu in stnca de marmore ; Pesce/e de aur;
"Traditiuni poporale in poesia. (p. 4-51)
Ilustratiuni : Vederea bilor ; ateva din monetele aflate la bile
lui Ercule ; Podul lui Traian ; Planul topografic al Bllor lui Ercule
de lfing5.' Medi'a. (Litografii.)
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 6281 si alte exemplare.
Crdinicianu p. 296. (Insuficient.)

www.dacoromanica.ro
1872] NO. 2183-2186 271

2183 (S ibiu) (1872)


Legea comunale. (Art. XVIII. de leg. ung. din 1872.)
S. 1. et a. In 8 mic pag. 64. (Adausu la Albina" nru 8 : 1872.)
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

2184 Cluj 1872


Elmleti s gyakorlati romn nyelvtan. Ahn-011endorff tan-
mdszere tekintetbe vtelvel irta KOZMA Endre.
Kolozsvrtt, 1872. Stein Jnosnl. In 8 pag. y i T99.
Prelaja : Irtam Zilahon, 1872. vi januar h6 21-n.
Cuprinde gramatica teoretic6 i practic a limbii romne.
La larcu (p. 142) citat asa : Gramatic maghiaro-romn teoreticI
practic. De Andrei COSMA. S. 1. 1871. Cu o editie de titlu din
1872.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

2185 ClujBudapest 1872


Szkely oldevltr.... Szerkesztette SZAB O Kroly. Vol.
IVIII. IDiplomatar al Secuilorl
Kolozsvrtt, 1872-1898 si 1934. Nyom. K. Papp Mik-
16snl. In 8-vo. (Cu indice.)
Prelala : Kolozsvrtt apr. 15-n 1872.
Cuprinde o colectiune bogat de acte i scrisori privitoare la
istoria i tara Secuilor, dela 1211 pn. la 1750. Publicatiunea conti-
nuat (dup moartea lui Szab6) dela volumul IV de Ludovic Szddeczky,
are foarte multe acte i amnunte privitoare la Romni, ale ckor
rezumate se vor da in partea a III a Bibliografiei de fat.
Ultimul volum VIII cu documente dintre 1219-1776 e redactat
de Barabds Smuel.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 9203 i alte exemplare.

2186 Pest 1872


Hrom vilgrszben. BLANA Szilrd vilgtalan honvdsz-
zados viszontagsgai s kalandjai. [In trei continente. Aventu-
rile apitanului orb de honvezi Constantin Blan.]
Pest, 1872. Nyomatott Kertsz jzsefnl. In 8 pag. 232.
Cuprinde in XXXI capitole memoriile cpitanului de honvezi
Constantin Blan, nscut la Pesta in 1826, care declar in prefata
cartii sale (p. c se trage dintr'o familie macedonean de negustori
urmas a legiunilor lui Traian" retrask in Macedonia, de unde mosii
si au venit in veacul al XVIII-lea in Ungaria. Intrand de bungvoie

www.dacoromanica.ro
2'2
/ No. 2187-2189 [1872

ca tanar in regimentul 13 roman de graniceri la Caransebes, a slujit


ca ofiter In regimentul austro-italian in Italia, iar la isbucnirea revo-
lutiei dela 1848, fiind mutat la Pesta, a luptat impotriva Ungurilor,
apoi alaturi de ei. Dup sfarsitul razboiului pentru independent, a
emigrat ca Kossuth in Turnia s'i Asia. De acolo trece in Algeria si
ja parte in diversiunea contra kabylilor. Dupa aceea colinda toate t-
rile apusene si nordice 'Ana in Suedia ; apoi din Paris cerand am-
nistie, la intrarea in Austria a fost prins la Bodenbach si tinut 27 de-
luni in inchisoare.
Memoriile sunt pline de aventuri si prti interesante din vieata
popoarelor si tarilor vazute si dupace a devenit orb si de al dollea
ochiu, (primul pierzandu-1 la asaltul cetatii Buda) ele au fost dictate
de batranul soldat, care traia retras din pensia de cpitan. Spre ma-
rirea venitului sail Blan mai publica in ungureste la 1874 si 1893.
in dou'a brosuri, proiecte, cum s'ar putea infrumuseta orasul Buda-
pesta si s'ar putea face sa devina centrul comertului international,
avand o pozitie central minunata. Dupa aceast dat nu mai avem
nici o stire despre el.
Muz. Ard. Cluj 46594 s'i alte exemplare.

1872 Wien 218'T

Cot v trtnete. 1867-1872. [Istoria a cinci mil.]


Pest, 1872. Kiadja Rath M6r. (Ny. Bcsben, Holzhausen
AdolfnAl.) In 8 pag. 262.
Prefata: 1872. april 20-Un.
Din cuprins: Nationalitatile. (p. 46) Agitatiile nationalittilor.
(p. 8o) Legea despre unire art. 43 din 1868 0 legea nationalittii art.
44 din 1868. (p. go)
Autorul este : TOLDY Istvn.
Bibl. Univ. Cluj 88230 si alte exemplare.

1872 Pest 2188

Htszeg vros kpvisel6jnek nyilt levele vlasztihoz. [Seri-


soare deschiss care aleglorii gi a deputatului oraului Ha-
tegl
Pest, 1872. Athenaeum nyomda. In 80- pag. 31.
La sfeirqii: Pesten, 1872 aprilis havban. BARCSAY Kalman.
Are si o editie roman.
Muz. ,Ard. Cluj 101672 si alte exemplare.

1872 Budapest 218R

ORBAN Balis orszggyillsi beszdei 1871. november 7461


1872. April i6-ig. [Discursurile parlamentare ale lui Bl. 0.1
Budapest, 1872. Tettei NAndornl. In 8 pag. mo.

www.dacoromanica.ro
1872] No. 2190-2193 273

Din cuprins : Discursul deputatului tinut in parlament (in 22


Ianuarie 1872) pentru fixarea unor burse pe seama betilor ceangil
din Moldova ca fac studiile lor in Ungaria. (p. 38-43)
Bibl. Tiniv. Cluj 94666 i alte exemplare.

2190 Sibiu
Caus'a romana la 1872 ca espunere de principie, date pu-
blicului romanu spre a le folosi si a se orienta la statorirea unei
programe natiunali, de Comitetulu conferintiei natiunale Sabiane
din 5-6 Maiu 1872.
Tipografi'a archidiecesana. In 8 mic pag. 62.
Cuprinde LVI aliniate prin cari se expun principiile de baz:
ale actiunii nationale a Romnilor din Ardeal pentru dobindirea drep-
turilor lor in toate domeniile vietii politice i sociale.
Broura a fost scris. de : Cav. I. de P1LWARIU.
B. Acad. Rom. BucurWi 3501 i alte exemplare.

2191 Pest 1872


Az arany rabjai. Elbeszlsek Erdly aranyvidkr61 s a
bnysznp letb61. Irta LuKfics Bla. [Robii aurului. Novele
din regiunea aurifee a Ardealului si din viata bieilorl
Pest, 1872. Pesti-knyvnyomda rt. In 8 pag. 220.
Cuprinde nuvele din viata b.ie0.1or romni din Muntii apuseni,
pe cari Ii numete robii aurului" in urmAtoarele bucti : Fericirea
be4ugului. Floarea muntilor. Jocul Nedeii. Lupta de supt pmnt.
Tundra bdieului.
Muz. Ard. Cluj 163955. (Fr an, ca ed. II.)

2192 Cluj 1872


Rszvt-Album a kolozsvri s marosvsrhelyi rvahzak
javra. Szerkesztettk : HORY Bla s Moi,DovA.N Gergely.
[Album in folosul orfanotropiilor din Cluj i Trgu-Muresi
Kolozsvrtt, 1872. Stein J. knyvnyomd. In 8 pag. 240.
Din cuprins : Soarele i. luna. (Cantec romnesc popular.) De
Grigorie Moldovan. (p. 210-213)
Muz. Ard. Cluj 43228 alte exemplare.

2113 Sibiu vra


Abcdar maghiar-romn pentru scoalele poporale. De Nicolau
PUTNOKY.
Sibiiu, 1872. Tipariul tip. archidiecesane.
Nu cunosc exemplare. Dar in 1902 a avut ed. XVI.
Bibl. vol. III.

www.dacoromanica.ro
274 No. 2194-2198 [1872

1872 Bucureqti 2194


Calea ferata Pitesci Rimnic Sibiu. Memoriu In.altului
Guvern i Corpurilor legiuitoare ale Romaniei. De Iosif Petru
PRANK.
Bucuresci, 1872. Typ. Thiel ei Weiss. In 4 pag. 14.
Cuprinde o propunere ca privire la marele folos economic al
liniei planuite, favorabil traficului ambelor state, care ar creste din
cauta drumului mai scurt.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 15702 alte exernplare.

1872 Blaj 2195


Istori'a Transilvaniei si a tiereloru dein giurn pentru adulti
si clIsile gimnasiali superiori. De Beniaminu PAPU.
Blasiu, 1872. Cu Tip. Sem. Archidiecesanu. In 8 pag. 80.
Din cuprins : Romanii dein Dacia liberi pana la devenirea Tran-
silvaniei in parte dependenta de regii Ungariei. (p. 23) Transilvania
In parte dependenta de regii Ungariei a. 1002. (p. 31) Devenirea Tran-
silvaniei intregi in dependentia de regii Ungariei. (p. 54)
La Iarcu (p. 156) greOt sub numele de Popa.
B. Acad. Rom. Bucurelti i alte exemplare.
1872 Buda 2196
Instructiune la tractarea si intrebuintiarea globului pamen-
tescu pentru invetiatorii rurali. Dupa Pavelu GifiNczY prelucrata
de Andreiu Cosm a.
Bud'a, 1872. Cu tip. tipogr. Univ. r. ung. In 80 pag. 80.
Alt editie de titlu, din 1882.
Mus. Nat. Budapest. Paed. 10591 si Geo. 434.

1872 Buda 2197


Manualu de conducere in instructiunea limbei materne
pentru clas'a I. si II. a scoleloru poporali... dupa Ladislau NAGY
de Toma Rosiescu.
Bud'a, 1872. Din tipografia univ. reg. ung. In 80 pag. 96.
Mus. Nat. Budapest i alte exemplare.

1872 TArgu-Mureq 2198


Marosszk fels-kerfileti villasztihoz kpviseli jelentse id.
gr. TEI,EKI Domokosnak. [Raportul deputatului D. T. care ale-
Otorii s'a din regiunea de sus a Muresuluil
Maros-Vsrhelytt, 1872. Ny. Imreh Sndor. In 80 pag. 22.

www.dacoromanica.ro
1872] No. 2199-2201 275

Cuprinde o dare de seama despre activitatea sa de deputat ca


reflexiuni asupra cilor ferate proiectate, in legatura. ca Romania, a
conventiunii postale i vamale cu dansa cari ar contribui la o le-
gatur mai stransa ea tarile invecinate si la propsirea industriei
ungare care ar putea avea un export mai mare, dac tarifele roma-
nesti ar fi mai scazute. Mult strica i lipsa de sosele bune in Romania.
Muz. Ard. Cluj 72455 si alte exemplare.

2199 Pest 1872


Nemzetisgi izgat6k. Nineties Svetozar s prtfeleinek ko-
moly megfontols vgett ajanlva. Irta TANcsics Mihaly. Ed. II.
[Agitatori din sanul nationalitatilor. Recomandat lui Sv. M. si
a partizanilor ski spre o reflectare serioas6.]
Pest, 1872. Nyom. Heckenast Gusztavnl. In 8 pag. 72.
Autorul (deputat democrat-socialist in 1848) se ocup mai pe
toate paginile cu politica Romanilor din Ungaria, iar cap. XI. (p.
47-52) e consacrat in intregime Romanilor i anume actiunii Arde-
lenilor de a iesi din pasivitate si a lua parte la alegeri pe baza ex-
punerilor /ui Hodosiu despre programul partidului roman. roarte
interesant e i ideia autorului de a se forma o Jugoslavie i Daco-
Romanie prin care s'ar putea pune capt tendintelor antipatriotice
ale nationalitatilor tarn.
Muz. Ard. Cluj 165283 i alte exemplare.

2200 Pest 1872

Magyar npkltsi gyjtemny... A Kisfaludy,Trsasg meg-


bizsb61 :Szerkesztk ARANY Lszl s GYULAI Pl. Vol. I.
[Colectiune de cntece populare ungare.1
Pest, 1872. Athenaeum nyomda. In 8 pag.
Din cuprins : Balada secuiasca Molnar Anna" in 5 variante,
(p. 137-148) care avand mare asemanare cu balada romana Toma"
publicarea ei a dat prilej la o lunga polemic& literar, pornita de Iulian
Grozescu, a carei bibliografie e data la p. 551-2 a crtii.
Muz. Ard. Cluj 104145 alte exemplare.

2201 Braov 1872


Szerny vzlata a Kolozsvrtt 1848-dik vben alakult D-dik
honvdzszl6alj s azzal kapcsolatos erdlyi hadjrat trtne-
tnek. WASS Janos, zszlaljbeli feihadnagytl. [Schit modest&
a istoriei regimentului II de honvezi infiintat in 1848 la Cluj
si a campaniei ardelene.]
Brass& 1872. Nyomatott Rmer s Kamnernl. In 8 pag. 73.

www.dacoromanica.ro
276 NO. 2202-2206 11872

Din cuprins : Pustiirea Aiudului de care Romani sub condu-


cerea lui Prodan. (p. 15-17) Axentie Sever. (p. 18-2o) ExpecliVa
militara impotriva lui Iancu in Munpi Abrudului. (p. 53-60)
Muz. Ard. Cluj 78365 si alte exemplare.

1872 Cluj 2202


Prtkiizdelmek. Korrajz Erdly trtnelmbl. Irta Koxi-
ROMY Ferencz. lLupte de particle. Tablou social din istoria
Ardealului.]
Pest, 1872. Aigner Lajos. (Ny. Gmn Janos rk. Kolozs-
vrtt.) In 8 P. 167.
Cuprinde un mic roman bazat pe date istorice, in care fign-
reaza i Sofron, un pastor de oi ardelean.
Exista si o a doua editie de titlu, fara. an.
Bibl. Univ. Cluj 63309 i alte exemplare.

1872 Oradea 2203


Legea de industria din anulu 1872. Editiune Oficiala.
Pest'a, 1872. Editur'a lui Mauritiu Rath. Cu tipariulu lui
Ottone Hiigel in Oradea mare. In 8 pag. 34.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A 26655 si alte exemplare.

1872 Pest 2204


Unu cuventu seriosu catra alegutori, de Ludovicu CsA-
VOLSZKY.
Pest'a, 1872. (Cu tip. lui Victoru Hornynszky.) In 8 pag. 26.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1872 Oradea 2205

Legea despre venatu din anulu 1872. Editiune Oficiala.


Pest'a, 1872. Editur'a lui Maritiu Rath. Cu tipariul Iui Ottone
Hi:Tel in Oradea mare. In 8 pag. 15.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 26654 si alte exemplare.

1872 Pest 2206

A Kisf al ud y-Trsasg Evlapjai. Vol. VII.


Pest, 1872. Athenaeum. In 8 pag. 423.
Din cuprins Vulcanu Jzsef : A roman npkltszetr61 De-
spre poezia populara la Romani. (p. 147-167) Discurs de recepOune
tinut la 31 Mai 1871 in Societatea literara Kisfaludy.
Muz. Ard. Cluj si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1872] No. 2207-2211 277

2207/8 Arad 1872


Provocare catra reuniunile si comitetele de partita politica
nationala romana, si in genere catra alegetorii si intiegu publi-
culu romanu din tira.
Colophon,: Cu tip. lui Stefanu Gyulai in Aradu. In 8 mic
pag. 16. tar& foaie de titlu.)
Cuprinde protocolul sedintii comitetului tinut in Arad, la
12 Mai 1872 sub presedintia lui Anton Mocsoni.
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 12408 i alte exemplare.

2209 Pest 1872


Vlasztihoz. KORIZMICS Lszl. Vizaknn, 1872. mjus
19-n. [L. K. catre alegatorii sai din Ocna-Sibiului.]
Pest, 1872. Nyom. Bucsnszky Alajosnl. In 8 pag. 15.
(Extras din Gazdasgi Lapok" 1872 No. 23.)
Din cuprins : In aceast dare de seama politic, oratorul vor-
beste s't despre chestia nationalitAilor. (p. 14)
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

2210 Cluj 1872


Roman npdalok s balladk. Forditotta MOLDOVAN Gergely.
iCantece populare i balade romanesti, traduse de G. M.]
Kolozsvrtt, 1872. Nyom. K. Papp Miklsnl. In 80 pag. 138.
Prefaia : Kolozsvrtt, 1872. augusztus
Dedica/le: catre Tisza Lsz16.
Cuprinde o culegere de 20 balade i 34 cntece in traducere,
Nu se &A (mcar in parantezd) titlul original romnesc a/ buctilor
traduse. Se constat insd c51 baza este Colee/ja de poesii populare a
lui Vasile Alecsandri. Gsim baladele : Miorita, Manastirea Argesului,
Erculean, Bujor, Mogo s Vornicul, Holera, Inelul i Naframa, Rada,
Magdu; din dome: Soimul i floarea fagului, Amrt turturea,
Nevasta, etc. Identificarea tuturora este grea, lipsind once informatie
referitoare la poeziile traduse.
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 116.229 i alte exernplare.

2911 Targu-Mures 1872


Kiikiill6megyei trvnyhatsgi Szablyrendelet. [Statutele
administrative ale comitatului Tan-lava.]
M. Vsrhely, 1872. A Reform. Coll. ny-omd. In 40 pag. 26.
Cuprinde statutele comitatului Thrnava in limba ungar., ger-
mang i romana.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
278 No. 2212-2214 [1872

1872 Bueureti 2212/3

Cronicele Romaniei s Letopisetele Moldaviei i Valahiei.


A doila editiune reVdut... i, ca adaos : Tablele istorice ale Ro-
mniel de la 1766 pn la ir Februarie 1866. De Michail KOGAI,-
NICEANU. Tom IIII.
Bucuresci, 1872-1874. Imprimeria National C. N. RI-
dulescu. In 40 pag. XLIII i 501 +425 si 535.
Prefafa : Satul Ripile, in 14 August 1872.
Cuprinsul : Tom. I. Cuvent introductiv la istoria nationak.
Cronica lui Miron Costin. Cronica lui Neculai Costin. Fragment din
cronica atribuit lui Nicolai Milescu. Cronica lui Grigori Ureki : Domnii
Moldovii pan la a doua domnie a lui Aron Vod cel cumplit. Cro-
nica lui Miron Costin : Dela Stefan Radu Vod pan la Stefanit
Vod. Apendice : de Evstratie logoatul, Simeon dascAlul, Misail c-
lugrul, Neculai Costin, pn la domnia lu Irimea Vod Movil.
Tom. II. Cronica lui Neculai Costin. Acsinti Uricarul. Cronica
lui ln Necuke.
Tom. III. Letopisetul atribuit lui Nicolai Muste. Cronica ano-
nimA a terei Moldovei, dela Istrati Dabija-Vod pn la Grigorie-
Voda. Sptarul Ioan Canta. (1741-1769) Enaki Koglniceanu. ('733-
1774) Condica lui Gheorgaki logort, din 1762. Vornicul Alexandru
Beldiman. Apendice : dou cronici poloneze. Versurile mitropolitului
Dosoftei.
Opera de mare insemntate i pentru istoria Ungariei adid
a relatiunilor dintre Ungaria, Ardealul i principatele romane, cu date
adeseori necunoscute cronicarilor unguri ori sasi. Cu toate acestea
cronicile aceste moldovene n'au fost incA fo/osite de istoriografia
ungar.
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 49912 i alte exemplare.
E interesant de observat ca Ardealul e numit de cronicarii moldo-
veni conseevent Tara Ungureasel, far Ungaria propriu zisii Tara Nemteasca
pe analogia eit regele ei era in aeelas timp Impirat al Austro-Germaniei.

1872 Bucureti 2214

Plod de Tusnadti de C. D. ARICESCU.


Bucuresci, 1872. Typ. Theodor Michaiescu. In 8 pag. 96.

Cuprinde descrieri poetice, cautnd se arate viata sezona.16 dela


Tusnad. Florile dela Eleopatac, Frumos este Tusnadul, Adio, Tus-
nadu ! Nota.
B. Acad. Rom. Bucuresti. I. 1054 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1872] No. 2215-2218 279

2215 Debrecen 1872


Herbstblatter vom unteren Ister und Bosporus, 1872. (Ma-
nuscript)
Debreczen, 1872. Ny. a vros knyvny. In 8pag. IV si 72.
Din cuprins : Descrierea caltoriei autorului pe Dunre dela
Turnu-Severin pn. la Giurgiu. (p. 8-1o)
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

2216 Cluj 1872


Statutele comitatului Solnocu interiore. Editiunea propria
a comitatului. / Bels6 Szolnokmegye szablyrendeletei. A megye
sajt kiadvnya.
Clusiu, 1872. S'a tipritu la Nicolau K. Papp. In 8 pag.
403.
Editie bilingu, la stnga cu textul romanesc si la dreapta ce!
unguresc.
Muz. Ard. Cluj 41329 si alte exemplare.

2217 Bucuresti 1872


Annalile Sodetatei Academice Romane. Tomu IV.
Bucuresci, 1872. Noua typ. a Lab. romani. In 4 pag. 200
Din cuprins : Despre numenele proprie, gentilitie, geografice, to-
pografice, straine i romane de G. Baritiu. (p. 183-189) Studiu in
care se vorbeste despre disparitia numirilor romnesti cari sunt inlo-
cuite prin altele slavice, slavo-maghiare altele, cu multe citri de
localitti.
B. Acad. Rom. Bucuresti i alte exemplare.

2218 Pest 1873

WESZERLE Jzsef htrahagyott rmszeti tbli. (Tabulae


nummorum Hungaricorum.) Kiadja a M. Nemzeti Muzeum rem-
s rgisg-osztlya.
Pest, 1873. Az Athenaeum nyomdja. In 40 foi 4 si 146
tabele gravate in aroma,.
Prefata: Pesten, october 31-n 1872.
Din cuprins : D. Nummi Transilvanici. (26 tabele.) E. Nummi
veterum Hungariae provinciarum, 5 tabele, din cari tabla IV cu mo-
nete moldo-romne dela Vladislav-Vod pink' la Constantin Brnco-
veanul, executate foarte frumos.
Bibl. Univ. Cluj 50790 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
-28o No. 2219-2222 [1873

1873 Sibiu 2219

Vom Sprach- und Vlkerstreit in Ungarn. Von Franz v.


LtiHER. .

Hermannstadt, 1873. S. Filtsch's Buchdruckerei. (W. Krafft)


In 8 pag. 16.
Retiprit din Allgemeine Zeitung" din Augsburg, unde apa-
ruse la inceputul lunii Ianuarie trecut.
Muz. Ard. Cluj 89289 si alte exemplare.

1873 Brasov 2220

Epistola deschisa adresata d-lui Redactoru alu Telegrafu-


lui Romanu" respective si celoru lalalti doi redactori ai foiloru
romane politice dein patria de catra Ladislau VAIDA secretariu
ministeriale.
Brasiovu, 1873. Retiparitu dupa Gazet'a Transilvaniei ca
tipaiiulu lui Ioane Gtt si fiiu H. In 8 pag. 87.
Data scrisorii de continut politic si cultural e: Clusiu,
14 Februariu 1873.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 3235 si alte exemplare.

1873 Pest 2221

Die Anschliisse der Ungarischen an die Rumnischen Bah-


nen. Eine Denkschrift zu Gunsten der Hermannstadt-Roten-
turmer Linie, nebst den Verhandlungen dei- Bukarester Kammer
vom 19. und 20. Februar 1873. Von Peter Josef FRANK.
Pest, 1873. Kn. und Hofbuchdr. von J. Herz. In 8 pag. 136.
B. Baron Brukenthal. Sibiu.
1873 Wien 2222

SZAB Kroly kisebb trtnelmi munki. Vol. III. [Operele


istorice mrunte ale lui Carol Szab6.1
Budapest, 1873. Kiadja Rath Mr. (Nyomatott Bcsben,
Fischer J. C. s trsnl.) In 8-vo.
Prefala : Kolozsvrtt, 1873 mrczius ro-kn.
Din cuprins : A Kendefiek a XIV. s XV. szzadban. (Vol. II.
p. 299-332) Familia Kende de Malomwyz" din comitatul Hunedoarii
(una din cele mai vechi familii ale Ardealului) intereseaz istoria Ro-
mnilor, deoarece ints'un document din 1439 membri familiei swat
num4i nobilium, ut dicitur, Volahorum" din partea regelui ungar
Albert.
Muz. Ard. Cluj 63117 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1873] NO. 2223-2226 281

2223 Timioara 1873


Organisirungs-Statut des Caransebeser Regierungs, respec-
tive Dek-Clubs. / Statutu de organisatiune pentru clubulu re-
gimului, respective alu lui Deacu, din Caransebesiu.
Temesvr, 1873. Druck der Ernest Steger'schen Officin.
(Editie bilingv6 : nemteste i romneste.)
La sldrfit Caransebesiu, in 4. Aprilie 1873.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyonitatv.nyok.
2224 Budapest 1873
Miele de Borszk din punctu de vedere igienicu (sanitariu)
si alu economiei natiunali. De Carolu CSEH, Dr. in medicina si
chirurgia, magistru de obstetricia, fostu medicu la baiele din
Borszk si deputatu dietale. Traductiune dupa testulu magiaru.
Cu frontispiciulu Funtelui Principale." Din cele io analise com-
municate, 7 analise suntu de la professorele T h a n.
Buda-Pesta, 1873. Cu tip. lui F. Buschmann. In 80 pag. 215.
Prefala : Bud'a-Pest'a, 13. aprile 1873.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.
Crdinicianu p. 295.
2225 Budapest 1873
Hazai s kiilfldi iskolzs a XVI. szzadban. Irta FRANKL
\limos. Instructia din tara i strindtate in veacul al XVI-leal
Budapest, 1873. Athenaeum In 80 pag. VIII si 424.
Din cuprins: *coala catolica din Nagyszombat (Tirnavia) re-
format& de arhiepiscopul de Strigon, Nicolae Qldh in anul 1554
inzestrat cu venituri din partea sa, cu scopul de a o ridica la rangul
de Academie. (p. 129-134) Dispozitia testamentar (din 7 Decem-
vrie 1569) a lui Olah prin care a fondat asa numitul Olahianum
stipen.dium" al scolii din Viena cu numele de Collegium Christi.
(p. 210-211) Ordinatio scholae Tirnaviensis a Nicolao Olaho Archi-
episcopo Strigoniensi facta A. D. 1554 in die Circumcisionis Domini.
(p. 323-328)
Bibl. Univ. Cluj 102540 i alte exernplare.
2226 Pest 1873
Archivum Rk6czianum Kzli THALY Kalman. Vol. IX.
Pesten, 1873-1889. Kiadja a Magyar Tud. Akadmia.
(Athenaeum.) In 8-vo. Ultimul volum cu indicele celor io volume.
Cuprinde un numr mare de scrisori privitoare la istoria Ro-
manilor din epoca lui Francisc Rkczi II. Rezumatul lor se va da
in partea III a Bibliografiei de fat.
Muz. Ard. Cluj si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
282 No. 2227-2229 [1873

1873 Pest 2227

Hongrie. Expos gographique et statistique l'occasion de


l'exposition universelle de Vienne de 1873. Rdig en collabo-
ration de plusieurs spcialistes par Charles KM,ETI. Traduit par
Frderic Schwiedland.
Pest, 1873. Impr. fonde par actions. In 8 pag. ivi 407.
Cuprinde o descriere amanuntita a Ungariei in 12 capitole,
serse de tot atati specialisti. Cap. VI despre populatie pe neamuri
confesiuni cu privire si la felul lor de locuintd. Populatia Ungariei
este de 13, 219, 350, din care Romani : in Ungaria propriu zis 1,114,044,
in Ardeal 1,207,862; in total : 2,321,906.
A aparut totodata si in limba ungar i germana, formand
prima carte oficiala despre Ungaria editat pentru strinii doritori
sa afle date competente despre Ungaiia.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1873 Budapest 2228

Adalkok Bethlen Gbor szvetkezseinek trtnethez.


Irta SzILAGvi Sndor. [Contributii la istoria confederatiilor
lui Gabriel Bethleni
Budapest, 1873. (Athenaeum.) In 8 pag. 96. (Artekezsek
a trtneti tudomnyok krb61 vol. II No. 8.)
Studiu despre legaturile principelui Gabriel Bethlen cu diferitele
state ale Europei i intre ele cu Moldova. (p. 14)
Anexat: Tratatul de credinta al lui Miron-Vod. Movil fcut
In numele solilor sai Atanazie episcopul de Roman si Vornicul Gienge
in ragaras, la .29 Iulie 1628. (p. 93-96) In limba ungarg, Cu facsi-
milul semnaturilor solilor
B. Acad. Rom. Bucuresti i alte exemplare.

1873 Bueuresti 2229

Bogdanu Petriceicu HASDEU : Istoria criticl a Romniloru


din ambele Dacie in secolulii
Bucuresci, 1873. Tipografia Curtii. In 4 pag. 339.
Din cuprins Territoriul. (p. 1) Nomenclatura (p. 28) Actiunea
nature. (p. 173). Cu multe amnunte privitoare la Unguri.
Cfr. editia francez prelucrata din 1878 sub No. 2342.
Mus. Nat. Budapest 4 Hung. h. 31286 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1873] No. 2230-2233 283

2230 Bueureti 1873

Haidebliimchen. Zigeunerisehe Dichtungen und Sprichwrter


ins Deutsche iibersetzt. Von Martin Samuel MCIcKscii.
Bukarest, 1873. Buchdr. Thiel et Weiss. In 80 pag. 56 si 2.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

2231 Bueure*ti 1873

Corespondenta secret i acte inedite ale capilor revolutiunii


romane de la 1848. Editate de C. D. ARICESCU. Partea
Bucuresci, 1873-1874. Tipografia Antoniu Manescu, iar
fase. IIIII la Typ. Nationall. In 40 pag. 96, 117 si 143.
Prefala ultimei fascicule : 1875 Mai 15.
Cuprinde scrisori ale capilor revolutionari romani, cum i acte
despre evenimentele politice din Ardeal, Ungaria i chiar din cele-
lalte tAri de sub stAplnirea turceasa.
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 52328 si alte exemplare.

2232 Bueureti (1873)

Armata roman.
S. 1. et a. Lucrat in colaboratiune de C. SZATHMARI i CA-
pitanul D. GHERGHE. Tablou (de format 56 x 89 cm.) in cromo-
litografie.
Reprezintd toate uniformele armatei romanesti la mijloc cu
Domnitorul Carol I. cAlare.
B. Acad. Rom. Bucuresti. Ist. milit C. XV. 15.

2233 Altenburg 1874

Die Magyaren und andere Ungarn. Von Franz von LOHER.


Leipzig, 1874. Fues's Verlag. (Hofbuchdr. (Stephan Geibel
Co. in Altenburg.) In 80 pag. XVI si 451.
Prefaja : Manchen, im September 1873.
Din cuprins : Kap. XIX. Stellung der Slovaken, Kroaten,
Serben, Walachen. XX. Nationalittenzahlen. Vlker der griechischen
Kirche. Slovaken, Serben, Walachen. XXI. Ausdehnung der Walachen
und Juden. XXVI. Begiinstigung der Walachen.
Muz. Ard. Cluj 31400 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
.284 No. 2234-2237 [1874

1874 Brasov 2234

Istori'a Regimentului alu II. Romanescu Granitiariu Tran-


silvanu. Dupa monografi'a latina dein 1830 si dupa alte docu-
mente posterire de G. B.
Brasioviu, 1874. Tip. la Rmer et Kamner. In 80 pag.
Autorul este George BARITIU.
Cuprinde 0 16 documente dintre 1848 si 1874 in legalur cu
istoricul regimentului.
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 31956 i alte exemplare.

1874 Arad 2235

Despre sustienerea sanetatii trupesci si sufletesci a copiiloru


-scolari. Pentru parinti, invetiatori si auctoritati scolastice. Scrisa
de profesorulu germanu Dr. BOCK. Tradusa de Iosifu I. A r de-
n u.
Aradu, 1874. Cu tipariulu lui Stefanu Gyulai. In 8 pag. 91.
Numele autorului este : Dr. Carol Ernest BOCK.
B. Acad. Rom. Bucuresti : I. 28001 s't alte exemplare.
Crdinicianit p. 331. (Insuficient.)

1874 Budapest 2236

DEMBINSKI Magyarorszgon. A vezr htrahagyott kzira-


taibl sszellit Danzer F. Alfonsz. [Dembinski in Ungaria.]
Budapest, 1874. (Az Athenaeum nyomdjbl.) In 8 pag. 395.
Din cuprins : Generala! Bem a fagaduit amnestie Romanilor
rsculati, dar Kossuth nu i-a consimtit i acest refuz a indemnat pe
Iancu la cruzimile comise prin oamenii si fata de Unguri. Dragos
a fost unicul deputat roman al Dietei ungare care lupt acolo pentru
infratirca Romanilor cu Ungurii. Dar Kossuth stand supt influenta
lui Hatvany care Il asigura ca rascoala Romanilor t neinsemnat.
a se poatt. ineca cu cateva mii de honvizi, nu l'a ascultat. Sarma-
nul Drago s tinut apoi de fratii si de trdator, a fost omorit de ei
insusi.
Muz. Ard. Cluj 45328 i alte exemplare.

1874 Brasov 2237

Junctiunile cailoru ferate. Bucuresci-Brapvii.


Braovu, 1874. Tip. I6ne Gtt i fiu Henricu. In 8 pag. 19.
GrOSS NO. 1054.

www.dacoromanica.ro
1874] No. 2238-2241 285

2238 Bueuresti 1874


Interpelarea deputatului de Mehedinti, Grigore MICULESCIY,
fcuti in sedinta dela 14 Martiu 1874 in privinta calcArilor frun-
tarielor frei de atre Austro-Maghiari.
Bucuresci, 1874. Typ. Nationale. In 8 pag. IX 1 71.
Cuprinsul : Intmplndu-se mai multe clcAri peste hotarele Ro-
miniei vechi, se face interpelare in parlament, artndu-se politica
traditionaThi a Austriei in privinta Principatelor Danubiene.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 28195 i alte exernplare.

2239 Budapest 1874

Az osztrk-magyar monarchia statisztikja... Irta Dr. Pisz-


TRY
Budapest, 1874. (Athenaeum.) In 8 ink foi 4 si pag. 516-
Prefata : Gy6r, 1874. Martius 20-n.
Din cuprins Romnii formeaz6 57% a populatiei din Ardeal,
15% a prtilor grnicere, II% a judetelor narginase cu Ardealul
0 mai mult de 90% a judetelor Nsud, Fgras, Zrand, Hunedoara,
Dbica, Turda, Alba, Cbioarul, Caras-Severin si Arad ; pe cnd in
Bihor, Stmar i Maramures 50%. In Torontal si Cenad sunt
ins putini la numr. (p. 136) Numrul total al Romnilor este :
Ungaria 2,627,000 adicA x7.39% a populatiei, iar in Austria 207, 90o-
adic5. 1.02% al intregii populatii. (p. 133)
Editia II ad'ogit a apairut la 1884.
Muz. Ard. Cluj 63375 si alte exemplare.

2240 Budapest 1874

Memorandulu substernutu Casei representative a Dietei


unguresci de Romanii Brasioveni de la biseric'a Santei Treimi
la anulu 1871, in caus'a vechiei controverse cu grecii de la ace-
eati biserica. (Editiunea Albinei.)
Pesta, 1874. Cu tip. lui Emericu Bartalits. In 8 mic pag. ro8_
Adaus : Documente 8 dintre 1786-1789. (p. 85-108)
Mus. Nat. Budapest. Hung. e. 1363.

2241 Lugoj 1874


Mernorandulu Comitatului Severinu compusu din indem-
nulu disolvarei lui espres in projectulu de lege referitoriu la
arondarea municipieloru, respective a inpreunarei lui cu cele
8 cercuri pretoriale din nordulu comitatului Carasiu, sub numirea

www.dacoromanica.ro
286 No. 2242-2244 1874

Comitatulu Carasiu" cu resiedinti'a in Lugosiu. De Alesandru


de BANOVITS protonotariu alu comitatului Severinu si primitu
de representanti'a comitatensa in 23-lea Martiu, 6r de acea a
municipiulu Caransebesiului in 30-lea Martiu 1874.
Typografi'a lui Carol Traunfelner. In 80 pag. 22.
Anexat o schit geografic a comitatului, in folio.
Mus. Nat. Budapest O alte exemplare.

1874 Budapest 2242

Elementariu sau ABCdariu pentru sclele poporale romanesci,


prelucratu dupa Pavel GoiNczv, inspector scolariu, de Toma R o -
siescu.
Buda Pesta, 1874. Tip. Un. reg. unguresti. In 8 pag. 112.
Editia IV din 1910.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1874 Odorheiu 2243

Udvarhely szk s Udvarhely vros rvid leirsa. Irta S2014-


BATHY Igncz. [Scaunul si orasul Odorheiul
Szkelyudvarhelytt, 1874. Ny. Becsek D. knyvnyomd-
jaban. In 8 pag. 67.
Autorul vorbind despre nationalitatea s'i religia locuitorilor din
Odorheiu, e de parere ca Romanii de legea ortodoxa si greco-catolic
vorbind azi ungureste si-au lsat limba romana deoarece stramosii
lor eran Secui ortodocsi. (p. 17-18) Descriind apoi oraselul curat
unguresc Cu numele de Olhfalu" cu atatea privilegii speciale, zice
ca numele lui a fost luat dela locuitorii si romani. (p. 35)
Muz. Ard. Cluj 76819 si alte exemplare.

1874 Budapest 2244

Nagymltsgu Piispk ur ! F6tisztelend6 Szentszk. [Prea


inaltate Domnule Episcop ! Preastimate Sf. Scaun !I
Budapest. Nyomatott Beck Ferd. s Jak.-nl. In 4 pag. 5.
La sfarqit: A pesti grg-olah egyhzkzsg grg tagjai.
Memorandul comunitatii greco-orientale din Budapesta prin
care cere deslipirea ei dela biserica comunitatii ortodoxe romane ca
care a trit ani indelungati impreun.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyork.

www.dacoromanica.ro
1874] No. 2245-2247 287

2245 Braov 1874

Sistemulu metricu. Legea i aplicarea sa in Ungaria, expli-


cat de Theochar ALExr.
Brasov, 1874. Tip. Ioane Gat i fiu Henricti. In 8 pag. 20.
Liceul Honterus. Brasov.

2246 Sibiu 1874

Carte de cetire pentru sc6lele poporali romkne de Zacharia


Boiu, Assessore alu Consistoriului archidiecesanu. Partea I. Ed. V.
Sibiiu, 1874. In tipografi'a archidecesand. In 8 pag. 162.
Din cuprins: Tir'a n6stra. (p. 118) Cum a fost Transsilvani'a
in tempii vechi. (p. 119) Brasiovulu. Clusiulu. Sibilulu. (p. 121) Bel-
gradul su Alba-Julia. (p. 124) Ungari'a. (p. 134) Imperati'a austro-
ungara. (p. 136)
B. Acad. Rom. Bucure,ti : I. 28700 i alte exemplare.

2247 Orova 1874

Die Donaukatarakte, Veteranische Hhle und restung Peth


zwischen Bazias, Orsova und Turn-Severin, von Anton BOLESZNY.
Orsova, 1874. Buchdr. von Josef Handl. In 8 pag. V i 113.
Prefala: Orsova, am Ostermontag 1874.
Cuprins: Einleitung. Die Stromengen im Allgemeinen. Stenka.
Die Szirinyengruppe oder Koala und Dojke. Das Grebendefil oder
Izlsz, Tachtalia und Greben. Die Stromschnelle Jucz. Die Stromenge
Kazan. Das eiserne Thor. Rfickblick auf die Provinzialisirung der
Militairgrenze. Zweiter Theil. Die Vertheidigung der Piscabara-Hhle
im Jahre 1692. Die Aufforderung des Ali Pascha zur Uebergabe der
Piscabaraer Hale. Die Capitulation mit den Tiirken und Abzug der
Kaiserlichen. Die Festung Peth. Die Vertheidigung der Veteranischen
Haile im Jahre 1788. Die Aufforderung zur Uebergabe und die bald
darauf erfolgte Capitulation. Beschreibung der Veterani-Hhle. (Aus
dem Manuscripte des k. k. Artillerie Oberlieutenants Johann Voith
von Sterbetz.) Bemerkungen. Stammbaum der Familie Voith. Stellung
am H. August 1788. Erklrung der Zeichen.
Cu multe amnunte despre Romnii bnteni i grnicerii de acolo.
Hartd Stellung am II. August 1788.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 6178 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
288 No. 2248-225x [1874-

1874 Budapest 2248


Magyarorszg statistikja. / Statistique de la Hongrie. Livre
de poche. Redig l'occasion du IX me congrs internationale
de statistique au bureau de statistique royale hongrois par Charles
KELETI et Lon BEOTHY.
Budapest, 1874. Franklin-trsulat nyomdja. In 80 pag. 161.
Cuprinsid : Population des pays de la couronne de St-Etienne-
par sexe, par rligion, par tat civil, par ducation, professions et
Age, plus le nombre des personnes atteintes d'infirmits. Population
par nationalit en Hongrie-Transylvanie, sans les parties ci-jointes
des Confins-Militaires. Nombre et tonnage des navires oprants.
A. Navires arrivs. B. Navires partis. Seminaires des cultes divers. En-
seignement secondaire. Enseignement primaire. Rapport pour cent des
enfants d'cole primaire par sexe, nationalit et rligion.
Muz. Ard. Cluj 46010 i alte exemplare.

1874 Budapest 2249,

Qu'est-ce que la nationalit ? Mmoire rdig en vue du


Ix-me congrs international de statistique par Charles KErxri.
Budapest, 1874. Impr. Athenaeum. In 80 mare pag. iz.
Bibl. Univ. Cluj 82654 0 alte exemplare.

1874 Budapest 2250-

Gedanken fiber die Kriterien der Nationalitt. Denkschrift


im Hinblick auf den IX. internationalen statistischen Congress
verfasst von Dr. GLATTER, ehem. Director des statistischen Bu-
reau's der Stadt Wien.
Budapest, 1874. Buchdruckerei Athenaeum. In 40 pag. 13..
.Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1874 Oravita 2251

Der geografische Unterrichtsstoff des Krass6er Komitates_


Bearbeitet fiir die Volksschulen von Sigmund v ALKBRENNER und
Josef STARA, Hauptschullehrer in M.-Oravitza.
Oravitza, 1874. Druck von J. Wunder. In 8 pag. 30.
Cuprimui : Bewohner. Kurze Statistik iiber die Bevlkerung
des Krasser Komitates. Lebensdauer. Bulcs. (Dorf.)
Bibl. Univ. Cluj 49358 0 alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
18741
No. 2252-2254 289

2252 Brasov 1874


Aus Kronstadt's Vergangenheit und Gegenwart. Begleit-
wort zum Plan von Kronstadt von Friedrich PHILIPPI Gym-
nasiallehrer.
Kronstadt, 1874. Gtt & Sohn. In 80 pag. 104.
Prefala : Kronstadt am 7. August 1874.
Din cuprins : Bevlkerung. (p. 12) Griechisch-orientalische
Kirche. (p. 99) Kaluger. Romanisches Gymnasium. (p. 'or) Griechisch
orientalisches Bethaus auf der Kornzeile. (p. 102)
Bibl. 'Univ. Cluj 205820 i alte exemplare.

2253 Pdes 1874

Fgyhzjog, kiilns tekintettel a magyar szent korona tar-


tomnyaira, a keleti s protestans egyhzakra. Irta Dr. SZERDY
Jzsef tanr. [Dreptul edesiastic cu deosebia privire la provin-
ciile sfintei coroane ungare i. la bisericile ortodoxe i protestante.]
Pcsett, 1874. Nyom. a lyceumi nyomda, Ramazetter K.
In 8 pag. xil i xiv+1387 i 16, brop.t in 2 volume.
Cuprinde organizarea Bisericii ortodoxe din Romania (p. 62-63)
Ungaria (p. 18o-184) cum si aceea a Bisericii greco-catolice
Ungaria. (p. 586-591) Constitutia Bisericil ortodoxe. (p. 645) Dreptul
de control al Bisericii. (p. 653-4) Cum se impart diferitele oficii ale
ei. (p. 765-9) Legislatura bisericeasca. i penala. (p. 871-6 si 946)
Casatoria in Biserica ortodoxa. (p. 1134) Slujbile bisericesti. (p. 1204)
Manastiiile de brbati i femei. (p. 297-8) Calendarul vechiu al Bi-
sericii. (p. 1319)
Cartea formeaz primul compendiu in literatura ungara, pre-
zent.'nd institutiunile Bisericii ortodoxe.
Muz. Ard. Cluj 44951 I alte exemplare.

2254 Budapest 1874

Okmnytr II. Rk6czy Gyrgy diplomacziai sszekttet-


seihez. Szerkeszt SziLAGY1 Sndor. [Diplomatar al raporturilor
diplomatice ale lui G. R. II.]
Budapest, 1874. Athenaeum. In 8 pag. vu i 740. (Monu-
ments. Hungariae Historica. Diplomataria vol. XXIII.)
Prefala: Budapest 1874. october 15-n.
Cuprinde corespondenta diplomatica a principelui George RA-
kbczy II (din anii domniei sale dela 1648 la 166o) cu urmatoarele
acte de interes romnesc : Dela Matei Basarab-Voca 2, Constantin
Bibl. vol. Ill 19

www.dacoromanica.ro
290 No. 2255-2257 [1874

Serban-Vod. 18, George Stefan-Vod. 25, boieri din Moldova si Mun-


tenia 5, Soli ardeleni in Moldova 4, in Muntenia 13; Rkczy c5.1re
Domnii trilor romne 3. Rezumatul acestor acte se va da in partea
III a Bibliografiei de fat.
B. Acad. Rom. Bucuresti i alte exemplare.

1874 Bueuresti 2255

Annalile Sodetatei Academice Romane. Tomu VIVII.


Bucuresci, 1874. Noua typ. a Lab. roan. In 40 pag. 91 271.
Din cuprins : Campania dela 1444. Btlia dela Varna. De
G. Baritiu cu multe amnunte despre Unguri i rege/e ion Vladislav care
a murit in btillie, din care scpnd Ion Huniadi, a fost arestat de
Vlad-Vocl in Tara-Romnease. (p. 70-81)
Fragmente din istoria regimentului al II-lea romfinesc grani-
tiariu transilvan. De G. Baritiu. (tom VII p. 157-236) Cu multe
documente si chiar poeme scrise in onoarea regimentului, a ckei istorie
se povesteste pn la desfiintarea, respectiv transformarea aceluia
dup cerintele mai noui ale administratiei militare.
B. Acad. Rom. Bucuresti i alte exemplare.

1875 Timisoara 2256

Die politische Erziehung der Nation, eine brennende Zeit-


frage. Mahnruf an jeden Patrioten, insbesondere an die erzieheri-
schen Faktoren des Staates. Von Koloman RONG. Fiir smmt-
liche Nationalitten.
Tenaesvar, 1875. Von Ernest Steger. In 80 pag. 16.
Pe ultima agin : Dognatska, 6. Dezember 1874.
Mus. Nat. Budapest i alte exemplare.

1875 Budapest 2257

Magyar birodalom statistikai kziknyve folytonos tekin-


tettel Ausztrira. Irta K01MIK Sndor. [Compendiul statistic al
imperiului ungar cu privire permanent la Austria.]
Budapest, 1875. Franklin-Thrsulat. In 80 pag.XVI i 710.
Prefata : 1874. deczember h6ban.
Din cuprins : 31. Populatia imperiului migar i diferentierea
ei pe nationalitti, din care rezult c dup recensmntul dela 1870
numrul Romnilor era de 2,608,120 adic5. 16.9% a intregii populatii.
32. Populatia pe religii. Nunirul ortodocsilor era de 2,579,048 adic'
16.8% acela al greco-catolicilor de 1,587.585 adia. 10.3% al intregii
populatii.
Muz. Ard. Cluj 135306 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1875] N. 2258-2261 291

2258 Clul 1875


Egy jczlzatu romn felszlals. Feleletiil a Kelet" idei
27-dik szmban megjelent czikkre. V. L.461. [0 somatie
bun voitoare romn: ca rAspuns la articolul din Kelet.]
Kolozsvrtt, 1875. Nyom. Stein J. betiiivel. In 8 mic pag. 43.
La sfdrqit : Kolozsv6.rtt, februr 6-kan, 1875. VAJDA Lsz16.
Bibl. Univ. Cluj 237485 si alte exemplare.

2259 Oradea 1875

Emlkbeszd melyet b.r6 Popp Vazul Lsz16 v. b. t. ta-


ncsos, a vaskoronarend II. oszt. lovagja, a m. kir. Curia mint
legfelsbb itlszk tan.cselnke, az erdlyi romn infiveltsg
s irodalmi trsasg elnke, a bukovinai romn irodalmregylet
tiszt. elnke stb f. vi Februr 2o-n, Budapesten vgb-ement
temetse alkalmval tartott : PAPPPY Jusztin ppai kamarets,
nagyvradi kel. sz. kath. romn finveldei aligazgat, tanr, sz.
szki filnk. A tiszta jvedelem a Nagyvrad vros Altai f ellli-
tand Arvahz" alaptkje javra fordittatik. [Discurs funebru
rostit la inmormantarea din Budapesta a lui V. P. de
cAmirasul papal Iustin Pappfy.]
Nagyvrad, 1875. Nyomatott Hiigel Ottnl. In 8 pag. 23.
Cuprinde necrologul baronului Vasile PoPP, presedintele Curtii
de Casatie ungare, tiscut in 1819.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

2260 Brap:ov 1875

Istoria Ungariei pentru sclele poporale. De Dr. Nicolau


Poru.
Brasov, 1875. Tip. Gtt si fiul Henricti. In 8 pag. 40.
Ed. VIII a apgrut tot acolo, in 1886.

2261 Braov 1875

Bai'a minerala cuprindietre de alcali-pamentu, jodu si feru


dela Ciucu- Jioghiod (Zsgd) De Iosif SPA.NYIK junior, Dr. de
medicin6 univ. etc.
Brasov, 1875. Tip. Rmer i Kamner. In 8 pag. 32.
GTOSS No. 1058. Crainicianu p. 295.

www.dacoromanica.ro
292 .No. 2262-2264 [1875

1875 Sibiu 2262

Istori'a Patriei pentru scedele poporali romane dein Ardealu


scrisa de Joan.e M. MOLDOVANU, profesoriu gimn. Aprobata de
Comisiunea scolsteea archidieeesana. Ed. II.
Blasiu, 1875. Tiparitu in tipografia lui S. Filtsch (W. Krafft)
in Sibiiu. In 8 pag. 94. Exist. i. o editie mai complect de 188
pagini, tot din 1875 prin care pare c s'a inlocuit cealalt..
Cuprinde expresii aspre despre Ungurii barbari cari numai
prin numrul lor mai mare au doborit natiunea romana aflata in Ar-
deal." Cartea a fost confisca-U de guvern. Independent de aceasta,
Todor Petrifor, profesor la Preparanclia de stat din Deva, a scris un
articol de lauda despre carte in Tribuna" No. 79 din 1875, relevat
criticat apoi de ziarul unguresc Kelet" din Cluj, No. 84.
Este o prelucrare putin reusita a editiei intai din 1866 de sub
No. 1988.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 1290. Mus. Nat. Budapest.
Hung. h. 3979.

1875 Sibiu 2263

Geografi'a tieriloru de sub coron'a Ungariei in legatura cu


liniamintele ftmdamentali a geografiei universa, pentru folo-
sulu sc6leloru poporale romane. De Demetriu VARN'A.
Sibiu, 1875. Tip. Filtsch. In 8 pag. 88.
Mus. Nat. Budapest. Hung. h. 6387.

1875 Cluj 2264

Az Erdlyi Gazdasgi Egyletnek a szomszdos keleti tarto-


mnyokb61 a krdz8 llatok behozatalnak eltlltsa az llat-
egszsggy orszgos szervezse s egyltalban az llattenyszts
emelse rdekben a mayen tisztelt orszgos kpviselhzhoz
benyujtott krvnye. Kzzteszi az Erdlyi Gazdas6.gi Egylet.
Memorandul Societfitii Economice Ardekne catre parlamentul
Ungariei pentru oprirea importului animalelor rumegatoare din Ro-
mania si alte tri vecine cu Ardealul, cu scopul de a spori cresterea
vitelor trii si a organiza igienea veterinar.
Kolozsvrtt, 1875. Gmn Jnos rkseinl. In 8 pag. 18.
(Mellklet az Erdlyi Gazda" rz-ik szmhoz.)
La slarit: Kolozsvrtt, 1875 martius h6 1-n.
Muz. Ard. Cluj 66282 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1875] No. 2265-2267 293

2265 Budapest 1875

Haznk vlapjai. Magyarorszg trtnetnek kortani t-


nzete. 884-1849. Dr. KERKGYART Arpd egyetemi tanar Altai.
tAnalele tarii noastre. O privire cronologica a istoriei UngarieLl
Budapest, 1875. Franklin-Tarsulat. In 8 pag. viii .1 696.
Cuprinde datele principale ale istoriei Ungariei, wzate pe ani
ordinea zilelor calendarului. Compendiu unic i foarte folositor la
cercetarea datei sigure a evenimentelor ; plin de amnunte privitoare
la Romni. Opera cuprinde i datele culturale cari privesc literatura
ziaristica ungar.
Muz. Ard. Cluj 38462 0 alte exemplare.

2266 Budapest 1875

Olah Mikls II. Lajos s Maria kiralyn titkara leve-


lezse. Kzli IPoLYI Arnold. [Corespondenta lui Nicolae Olah se-
cretarul lui Ludovic II si a reginei Maria.'
Budapest, 1875. Athenaeum. In 8 pag. xxxix si 639.
(Monumenta Hungariae Historica. Diplomataria vol. XXV.)
Cuprinde corespondenta literar i amical a invatatului prelat
de origine romana (dintre anii 1527-1538) care il inftiseaza ea un
umanist de seama al vremei stand in legaturi literare cu episcopii
contemporani i chiar cu scriitori ca Erasmus Roterodamus i altiii.
Editia e bine ingrijita, dar are scderea c editorul marginin-
du-se la tiparirea registrului epistolar" al lui 0161, a lsat la o parte
celelalte scrisori ale scriitorului publicate aiurea prin reviste si opere
ca Istoria Ungariei a lui tefan Katona dintre anii 1778-1817 i altele.
Cu privire la strini, editorul a publicat latineste (in 1876) o
mic dare de seama a colectiunii, aparut sub titlul : Nicolai Olah
codex epistolmis recensuit Arnoldus Ipolyi ; brosurica foarte rara.
B. Acad. Rom. Bucuresti i alte exemplare.

2267 Budapest 1875


Falusi lmok. Irta ZNDR6DI Sandor. Ed. II. [Visuri la tara.)
Budapest, 1875. Hunyadi Mtys nyomda. In 8 mic pag. 245.
(Editia I. a fost nimicit, deoarece n'a reusit bine.)
Din curias: Kpek Erdlyb61 Peisage din Ardeal, din Muntii
apuseni, cu multe observri simpatice despre bieii romani i viata
Ion. (p. 149-194)
Mus. Nat. Budapest. P. o. hung. 581 n i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
294 O. 2268-2270 [1875

1875 Brasov 2268


Romnii si Magiarii.
Brasiovu, 1875. Tipografi'a lui Rmer et Kamner. In 80
pag. 166 si Erata. (Reproductiune din diariulu Orientulu Latinu"
din IanuarieAprifie 1875.)
Cuprinsul : I Originele suprematiei magiare. II. Basele supre-
matiei magiare. III. Principiele si actiunile politice ale Romanilor.
IV. Actiunea Romanilor in sistemul actual. V. Resumatul erorilor
politice. VI. Directiunea politicei romane rezumat in Unirea tu-
tutor Romanilor din monarchia in un singur corp national indepen-
dente in toate afacerile sale interne publice-politice si Statorirea
relatiunilor de drept public ale acestui corp national facia de in-
tregitatea statului.
Bibl. Bratianu. Bucuresti 111243 si alte exemplare.

1875 Budapest 2269

Programa candidatului de ablegatu Juliu SAGHY din cer-


culu electorale Beseny6."
Budapest, 1875. Tipographia Ateneului. In 8 pag. 13.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyorntatvnyok.

1875 Leipzig 2270

Donau-Bulgarien und der Balkan. Historisch- geographisch-


ethnographische Reisestudien aus den Jahren 1860-1875. Von
F. KANITZ. Band IIII.
Leipzig, 1875-1879. Verlagsbuchhandlung von Hermann
Fries. In 40 pag. 329, 382 si 409 + Register.
Prefect a: Wien, Ostern 1875.
Din cuprins : Personen-Register. Draxin popa, griechisch-ka-
tholischer Propagator. (vol. II p. 5) Karl Fiirst von Rumanien. (II.
178) Mirtscha walachischer Fiirst. (II. 18o, 183 si 187) Rojesko Dampf-
schiffahrts-Agent in Loin. (I. 199 si II. 377) Topographisches Register.
Alexandria. (II. 155) Arbanas Dorf bei Tirnovo mit den Hauser ru-
mnischer Bojaren und Patricier. (II. 53) Argis Fluss (III. 305) Ba-
badag. (III. 325) Baldk. (III. 215) Cernavoda. (III. 224) Dobruca.
(III. 221, 221, 225, 246, 259, 296-309) Kalafat. (I. 252, 272. II. II)
Kiistendze. (III. 224) Oltenita. (III. 305) Piket. (II. 273) Rahova.
(II. 240, si 271) Silistria. (III. 131) Slatina. (II. 244) Tatarcik. (I. 274)
Turnu Magurele. (II. 175) Tutrokan. (III. 305) Zimnica. (II. 155)
Cfr. ed. II prelucrata (din 1879-80) in care se all si o ilu-
stratie : Rumanischer-bulgarischer Donaucordon. (Vol. III p. i.)
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 28292 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1875] No. 2271-2274 295

2271 Sibiu 1875

Elpatak gygyforrsainak ismertetse. Irta Dr. SZAB6


Vazul, felsfehrmegyei forvos. [Descrierea apelor de cur dela
Vlcele .1
Nagy-Szeben, 1875. Steinhaussen Tivadarnl. In 8 pag. 18.
Pe ultima pagina': Elpatak, 1875. augusztus h6 2o-dikn.
A aprut totodat si in limba romn: sub titlul de mai sus
(Crainicianu p. 296 i 369.)
Are si o editie adogit din 1876, pag. 24.
Mus. Nat. Budapest i alte exemplare.

2272 Timisoara 1875


Vidkiink trtnete 1571-16584g, killns tekintettel Lugos,
Karnsebes s Lippa trtnetre. IvA.Nu Istvntl. [Istoria re-
giunii noastre cu privire la Lugoj, Caransebe i Lipoval
Temesvrott, 1875. Nyomatott Magyar testvreknl. In 8
pag. 61. (Extras din ziarul Temesi Lapok.)
Din cuprins : Mihai-Vod. (p. 26-30) Radu-Vod (p. 40)
Mus. Nat. Budpest i alte exemplare.

2273 Budapest 1875

Rumun elemek a magyar nyelvben. Ida EDELSPACITER


Anta/. [Eleraente romnesti in limba maghiara.]
Budapest, 1875. Athenaeum-nyomda. In 8 pag. 35. (Ex-
tras din Nyelvtudomnyi Kzlemnyek vol. XII.)
Lucrarea premiat in anal 1873 de Academia Ungar Cu pre-
miul Smuel, este prima incercare de a arta elementele romne in
limba ungar, cu 124 articole i explicsri.
Muz. Ard. Cluj 100022 i alte exemplare.

2274 Cluj 1875

Unu cuventu sincera catra locuitorii Ungariei de unu pa-


triotu.
Clusiu, 1875. S'au tip. la Nicolau K. Papp. In 8 mic pag. Is.
Brosur scris in favoarea partidului Sennyei. Pe copert ou
mna : pres. 24/7 prin Albert Pista ; iar pe dosul ei o declaratie urt-
gureasc5. cum Ca traducerea nu e tocmai bun.
Muzeul trii Nsudului. Nsud.

www.dacoromanica.ro
296 No. 2275-2279 [1875

1875 Budapest 2275


Cum vomu mesur de acum inainte ? Esplicarea cea mai
noua, mai cu scopu, si mai usioru de intielesu a noului asia nu-
mitului sistemu de mesuri metrici pentru poporulu romanu.
Budapest'a, 1875. Cu tipariulu si editiunea lui Aloisiu Bu-
csnszky. In 40 pag. 12.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1875 Budapest 2276

A vi16.g npei. Nemzeti viseletek csarnoka. Szmos szinezett


kppel. Irta K. BENICZBY Irma. [Popoarele lumii. Magazinul
costumelor nationalel
Budapest, 1875. Pranklin-Trsulat. In 8 pag. 169.
Cuprinde o colectie de costume nationale ale diferitelor neamuri
intre ele : ale Rom6.nilor. (p. 70-73) Locuitorii gr6niceri. (p. 8o-84)
Mus. Nat. Budapest 0 alte exemplare.

1875 Arad 2277

Invetiatura pentru Poporulu Romanu, despre legea adusa


in privintia notariloru publici regesci, despre folbsele si intrebuin-
tiarea ei. Compusa de Demetriu BONCIU, Notariu public reg.
Aradu, 1875. In tipografi'a lui Stefanu Gyulai .In 8 pag. 23.
B. Acad. Rom. BucurWi. I. 2758 i alte exemplare.

1875 Brilla 2278

Historia Casei Austriei de Ion C. LERESCU.


Braila, 1875. Typ. Pericli M. Pestemalgioglu. In 8 mic
pag. 325.
La sIdqit : Braila, Septembritl 1875.
Cuprinde o expunere a istoriei Austriei supt Habsburgi 0 a
raporturilor lor cu Ungurii i Romnii, avAnd si un capitol special :
Austria si Romnia. (p. 279-311)
B. Acad. Rom. Bucureti 1348.

1875 Bueuresti 2279

Annalile Societatei Romane Academice. Tomul \rm.


Bucuresci, 1875. Noua typ. a Lab. Rom. In 4 pag. 96.

www.dacoromanica.ro
2875] NO. 2280-2282 297

Din cuprins : Baseric'a romanesca in lupta cu reformationea.


De G. Baritiu. (p. 60-79) Studiu in care se arata starea bisericii
romanesti fat de propaganda reformata precum i cadrul evenimen-
telor politice in care se da lupta dintre cele dou biserici din Ardeal
Ungaria.
B. Acad. Rom. Bucureti i alte exemplare.

2280 Wien 1875


B. E0TvOS Jzsef beszdei. [Discursurile Baronului Iosif
Etvs.]
Budapest, 1875. Rth Mr. (Ny. Bcsben, Holzhausen Adolf-
nl.) In 8 pag. 456.
Din cuprins Dona discursuri ale lui Etvs in edintele Ca-
merei ungare din. 8 0 io Iunie 1861 despre chestiunea nationalittii,
primita in mod simpatic de deputatii nemaghiari. loan Faur, in re-
plica., laud i sustine patriotizmul Romanilor, declarand c ei nu
cer privilegii, ci numai egalitatea drepturilor. (p. 372-375)
Mus. Nat. Budapest. P. o. hung. 588 je.
2281 Budapest 1875
Erdlyi orszggyillsi emlkek. (Monumenta Comitialia Regni
Transylvaniae.) Szerkeszti SziLAGYI Sndor. Vol. I XXI.
Budapest, 1875-1898. M.T. Akadmia. (Athenaeum) In 8-vo.
Prefala : Budapest, 1875. dec. 4-n.
Cttprinde deciziunile dietelor ardelene dintre anii 1540-1699
.adica din epoca cat el a fost stat independent de Ungaria, cu multe
sute de acte i scrisori chiar 0 dela Domnii i boierii tarilor romane.
Rezumatele lor se vor da in partea III a Bibliografiei de fat.
Opera monumental publicat de invatatul editor, indispensa-
bilk' la scrierea Istoriei Romane, chiar 0 la infatiarea celui mai mic
epizod al relatiunilor ei cu Ardealul.
Primele &ma volume au fost recenzate de G. Maior in Revista
pentru istorie, archeologie i filologie vol. I (1883) p. 193-223, vol. II
p. 337-381 0 vol. V p. 359-376 retiprind 0 un numar de 43 do-
cumente 0 6 deciziuni din ele.
Muz. AM. Cluj 0 alte exemplare.

2282 Budapest (1875)


Buzia loe de curl cu cele mai bogate isvre de acid carbonic i
_fez curl cu ap rece. Comitatul Timiului statiunea calei ferate :
Lugoj s. TimiOra. Pn'acum proprietatea dominiului fondului reli-
...gionariu, acum a d-lui Schottola Bdat de directiunea
Budapesta ; Tipografia lui Antoniu Mezei. In 16 pag. 28.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

www.dacoromanica.ro
298 fio. 2283-2285 [1876

1876 Oradea 2283/4

Emlkbeszd melyet hazank nagy blcse, Dek Perencz felett


a lelke iidvert a nagyvradi kel. sz. kath. szkesegyhzban
foly6 vi februr h6 12-kn, Mltsgos Olteanu Janos megys
piispk ltal tartott engesztel szent mise-ldozattal sszekttt
gysztinneply alkalmval mondott PAPPPY Jusztin papai ka-
mars, cz. fesperes, kel. sz. kath. roman finv eldei aligazgat,
fgymnsiumi tanr, sz. szld illnk. [Discurs comemorativ tinut
de subdirectorul seminarului roman Iustin Pappfy pentru ispa-
irea sufletului Inteleptului mare al patriei noastre Fr. D. in
catedrala greco-catolia din Oradea.]
Nagyvrad, 1876. NyJmatott Hollsy Lajos knyvnyom-
djban. In 8 mic pag. 24.
Pre/4a : Nagyvrad 1876. febr. 20. (In unele exemplare 8 Fe-
vruarie, adic dup stilul vechiu.)
Cuprinde necrologul citit de autor la parastasul slujit de epi-
scopul Ion Olteanu din Oradea, in amintirea lui Francisc Dek, numit
Inteleptul patriei" pentru cA a impcat Ungaria cu dinastia habsbur-
gicA. in anul 1867.
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvanyok.

1876 Budapest 2285

IVIagyarorszg ethnographija. Irta liuNFALvY Pl. [Etno-


grafia Ungariei.1
Budapest, 1876. Athenaeum-nyomda. In 8 pag. XI 1 544.
(M. Tud. Akadmia knyvkiad vllalata.)
Din cuprins : A rumunok. Diferitele preri despre originea Ro-
mnilor. Koglniceanu. (p. 477) Limba romn i poporul romnesc
au purces din Rumelia, nu din Ardealul de astzi. (p. 489) Urme is-
torice ale Romnilor. Cuvinte strine in limba romn. (p. 494) Stare&
religioas i eclesiastia a Romnilor. Starea lor din Ardeal. Romnii
din Maramures. Vldieii romni. Unirea Bisericii winkle cu cea ca-
tolic. Numrul Romnilor. (p. 509-514)
Cfr. editia german a crtii din 1877 de sub No.
Muz. Ard. Cluj 104792 i alte exemplare.
1 Populatia romng in Ardeal la 1761 a fost (dupg Iosif Benk6)
547,243, a celorlalte popoare de 392,190 vasgzicg. Cu 150,053 mai micA ca
Romnilor. Dupg statistics din 1850 Romnii intreceau Cu 492.839 suflete
numgrul Ungurilor i al Sailor, iar dupg recensgmntul austriac dela 1856 po-
pulatia Ardealului era de 2.055.645, din care Romani greco-catolici 648.239,
ortodoei 637.800 in total 1.286.039.

www.dacoromanica.ro
1876] No. 2286--2288 299.

2286 Budapest 1876


A Szrny vrmegyei hajdani olh keriiletek. PBSTY Fri-
gyes 1. tagb51. I Distrietele romnqti de odinioaf din comitatul
Severinuluil
Budapest, 1876. Athenaeum-nyomda. In 8 pag. (Arteke-
zsek a trtnelmi tudomnyok kr1361 vol. V. No. 3.)
Cuprinsul: Introducere istoric. Satele si coloniile districtelor
romnesti ale comitatului Severinului : Lugoj, Caransebes, Mihald,
Halmos, Ilyd, Komjt, Krass6f6, Borzaf6. (p. 42-49)
Anexat: 22 acte justificative, din anii 1343-1484. (p. 51-84)
Muz. Ard. Cluj 104954 i alte exemplare.

2287 Budapest 1876


Goronuln lui Horia. De Iosffu
Budapesta, 1876. Cu tseulu lui Alecsandru Kocsi. In 8
pag. 15. (Mel foae de titlu. Versuri.)
Mus. Nat. Budapest. Apr nyomtatvnyok.

2288 Budapest 1876


SZAMOSKOZY Istvn trtneti maradvnyai. (1566-1603)
Kiadta 8 zilgyi SAndor. Vol. IIV. [Memoriile istorice ale
liu $tefan Szamoskzy.1
Budapest, 1876-1880. Athenaeum. In 8-vo. (Monumenta
Hungariae Historica. Scriptores. Vol. XXI et XXVIIIXXX.)
Prefaia: Budapest, 1876. mj. 4-n.
Cuprinsta volumelor : I. anii 1566-1586. II. anii 1598-1599.
III. anul 1603. Manuscrisul anilor lipsl e pierdut ori latent. Vol. IV
cuprinde insemnsile autorului dintre 1551-1608 cu dou5. fascicule
Intregitoare, editate ulterior (in 1889 si 1892) cari complecteaza vo-
lumul de 430 pagini la 588.2
Autorul Invtat contimporan al lui 1VIihai Viteazul i Radu
Serban-Vod5.--originar din partea Stmarului, din coltul Somesului"
fcndu-0 studii/e superioare la universitatea din Padova, la Intoarcere
a fost numit arhivar-conservator al Arhivei statului din Alba-Iulia.
Astfel dispunand de acte si documente, opera sa e de cea mai mare
important, formnd prima carte istoric ungarai scris pe baza do-
cumentelor. Pretuit de principele Stefan Bochkay care a lsat te-

1 Aceste fascicule iesind ca entrase, n'au prea ajuns lng volumul re-
spectiv al bibliotecilor, asa el nu au fost folosite nici mAcar de Ion Sirbu,
cartea sa despre Mibai-Vod5. Viteazul.

www.dacoromanica.ro
300 No. 2289-2290 [1876

stamentar o suma mare pentru editarea operei, aceasta editie nu a


mai aparut din pricina vremurilor turburate. Manuscrisul ei, conservat
in Arhiva statului, a fost intrebuintat mult de compilatorul Wolfgang
Bethlen in Istoria sa din 1690 (de sub No. 236) in care ja capitole
intregi din Szamoskzy, folosindu-1 i adeseori fr sa-1 citeze ; dar
inainte de el a fost exploatat rasa se fie citat 0 de Sasul Matia
Miles in cronica sa din 1670 (de sub No. 210) 0 mai tarziu 0 de multi
alti, pana ce a ajuns se fie tiparit in editia de fatal de istoricul (nscut
la Cluj) Alexandru Szildgyi cu cea mai mare ingrijire.
Primele trei volume impartite in Libri, Pentades i Hebdo-
mades se pot folosi cu uwrinta prin ajutorul indicelui dela sfar0tul
volumului III ; iar vol. IV a aparut in traducere romanesca, facutfi
de d-1 Ioachim Crdciun eu titlul : Cronicarul Szamoskzy i insemna-
rile lui privitoare la Romani. (1566-1608) Cluj, 1928. In 8 pag. 214,
ca vol. II din Biblioteca Institutului de Istorie nationala. Editorul
releveaza toat importanta autorului 0 a operei sale, declarand :
Para Szamosktizy nici nu s'ar putea serie o monografie critica com-
plect asupra lui Mihai i Radu. i (p. 2)
B. Acad. Rom. Bucureti 3968 0 alte exemplare.
Traducerea d-lui CrIlciun e foarte bun, cu toate c'a ici-colea a luptat
mult cu stilul vechiu unguresc al cronicarului. Cartea sa e buni i ca editie,
Ins trebue sgt observ c unde serie Hunedioara (pe p. 40, 127, 134 i 135)
este a se intelege intotdeuna Huedin, numele romfirtesc al comunei Hunyad,
respectiv Banffy-Hunyad, de care se face mentiune de ate va ori in legilturii
cu istoria lui

1876 Galati 2289

Conventiunea Austro-Romng. i tribunalul din Gaiatz.


Combaterea sentintei prin care se respinge transcrierea unui imobil
urban cumpgrat de un Israelit de J. BROCINER.
Galatz, 1876. Tipografia Comercial. Schenk. In 8 pag. 38.
(Publicatiunea Uniunei Israelite. Anul I No. 1.)
Cuprinsul : Tribunalul din Galati a respins legalizarea i tran-
scrierea cumparrii in ora4 a unor imobile de catre supu0 austriaci.
Se discuta situatia acestora in Austria 0 Ungaria i in Romania in
urma conventiunii incheiate.
B. Acad. Rom. Bucure0i. A. 3268 0 alte exemplare.

1876 Sibiu 2290

Articlulu XXVIII. despre autoritAtile scleloru poporali.


(Sanctionatu in io. Junin 1876. Publicatu in cas'a representan-
tiloru in 12. Juniu, intru a magnatiloru in 14. Juniu 1876.)
Sabiiu, Tipografi'a lui S. Filtsch (W. Krafft.) In 8 pag. 23.
Mus. Nat. Budapest 0 alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1876] No. 2291-2294 301

2291 Budapest 1.876

Szir,AGvr Sndor : Ndasdy Tams els kvetsge Erdayben,


1540. [Prima solie a lui Toma Ndasdy in Ardeal.]
Budapest, 1876. (Athenaeum.) In 8 pag. 56. (Artekezsek
a trtneti tudomnyok krbl vol. V No. 4.)
Cuprinde istoria misiunii lui Toma Nadasdy (cumnatul voevo-
dului stefan Mailad) in Ardeal, cu 23 piese justificative si intre ele
2 scrisori din 1540 ale regelui Ferdinand I. ctre Domnul Moldovei,
tefan Lcust.
B. Acad. Rom. Bucuresti i alte exemplare.

2292 Brasov 1876

Das manbernbe Siebenbargen. Eine statistische Studie von


Johann HINTZ, Advokat in Kronstadt und Sekretr der Han-
dels- und Gewerbekammer. Verlag der Handels- und Gewerbe-
kammer.
Kronstadt, 1876. Druck von Gtt & Sohn. In 8 pag. 54.
Din cuprins : Cap. VI. Verhltnisse in den Donaulndern.
(p. II-13) Cap. IX. Masse der Viehwirthe. (p. 32-39)
Este un studiu foarte important despre pstoritul Ardelenilor
in %Arlie romne.
Muz. Ard. Cluj 80945 i alte exemplare.

2293 Sibiu 1876

Stilistic'a limbei romane compusa de Iosefu TEMPEA, preotu


si profesoru gimnasialu.
Sibiiu, 1876. Editoriu : Franciscu Michaelis. In 8 pag. 6o.
Din cuprins : Exemple pentru descriere dupre j6kai : Buda-
Pesta. Tinn'a. Aurul. (p. 41-47)
B. Acad. Rom. Bucureti. I. 21757 i alte exemplare.

2294 Budapest 1876

Ranele natiunii. Romanu de Josifu VULCANU. Trei tomuri.


Buda-Pesta, 1876. Cu tipariulu lui Alesandru Kocs. In 8-vo.
Este un roman luat din viata politic. a Romnilor din Ardeal
cu multe prti despre Unguri i personaje ungare. Subtitlul volumelor
Alegerea de deputatu. Treptele prpastiei. Mna provedintiei.
Bibl. Univ. Cluj 238859 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
302 No. 2295-2298 [1836

1876 Budapest 2295

Mramaros vrmegye egyetemes leirsa... Szerkeszt Szi-


LAGYI Istvn. [Descrierea general a cornitatului Maramure.]
Budapesten, 1876. Nyom. az egyetemi knyvnyomdban.
In 8 pag. VIII i 516. Cu o hartd.
Prefala : Sziget, 1876 julius h6 3o-kn.
Din cuprins : A romAnok. (p. 284-297) Este o descriere foarte
bun a caracterului, portului, locuii4ii, stArii economice, a religiei
ale obiceiurilor Romnilor din tintrtul Maramureului.
Muz. Ard. Cluj 86111 i alte exemplare.

1876 Budapest 2296

Kisrletek a metylaldehyd egy synthetikus titon val el6-


11itshoz. A blcsszet-tudori fok elnyerse vgett a budapesti
m. kir. tud. Egyetem blcsszeti karhoz benyujtotta BABESIU
Aura. lExperimente pentru producere de metylaldehyd pe cale
sintetic61
Budapest, 1876. Nyomatott Bartalits Imrnl. In 8 pag. 24.
Cuprinde teza de doctorat in chimie a lui Aurel Babe.
Bibl. Univ. . Budapest. Gb. 51779.

1876 Cluj 2297

Magyar trtneti emlkek Kiadj a MIKSA Gyrgy.


[Monumente istorice ungare in strlntate.]
Kolozsvr, 1876. Gman Janos rksei. In 8 pag. 100 i
2 foi. (Editie de titlu a c'rtii tipgrite la 1868.)

Prefata : Hosszutelkn, 1868. Szt. Gyrgy hava 14-n.


Cuprinde note despre obiecte arheologice aflatoare prin muzeele
Austriei duse acolo din Ardeal. Mai pretioase sunt ins datele numerice
(scoase de autor din actele oficiale ale functionarilor austriaci din timpul
absolutismului in Ardeal dintre 1849-61) despre monede dacice
romane, Osite de Vrani romni ai caror nume se d: transpor-
tate la Viena pe un pret de nimica ce li s'a dat ca asplat. Lista e
unic in felul ei cu foarte multe am'a'nunte bune. (p. 27-54) Legende
ardelene despre comorile lui Dariu i Decebal. (p. 55-57) Antichi-
ttile de aur i argint ale Muzeului imperial dela Viena : tezaurul dela
Simleul Silvaniei (SzilAgysomly6) dela 1797 cu prima lor descriere in
ungu.rete i altele multe. (p. 67-98) Pietre epigrafice gsite in Ardeal.
(p. 98roo)
Muz. Ard. Cluj 0 alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1876] No. 2299-2302 303

2298 Paris 1876

Dix ans aprs. Par le Gnral TORR.


Paris, 1876. In 8-vo.
Brosurk apgrut in luna Octomvrie 1876 in care autorul sustine
c rzboiul din Orient n'ar fi izbucnit dad. Poarta asculta povata
generalului (dat cu zeee ani mai inainte) ca sb." dea drepturi de ce-
talenie locuitorilor crestini ai imperiului otoman.

2299 Budapest 1876

Opitz Marton Erdlyben. (1622-23) Irta HERRMANN Antal.


[M. O. in Ardcall
Budapest, 1876. Athenaeum-nyomda. In 8 pag. 24.
Aceast teza' de doctorat povesteste venirea i ederea poetului
german Opitz in Ardeal si se ocupg i cu poema sa renumit cu titlul
Zlatna" scrig in Alba-Iulia la 1622 de sub No. 148.
Bibl. Univ. Cluj 53447 si alte exemplare.

2300 Brasov 1876

Geografi'a Ungariei si elemente din Geografi'a generala


pentru sc6lele poporale. De Dr. Nicolau POPU.
Brasov, 1876. Tipografia lui Rmer i Kamner. In 8 pag.68.
Editia VI a aprut in 1887.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

2301 Budapest 1876

Liber rationum Ludovici II. Hungariae et-Bohemiae regis.


(1525) Edidit Dr. Guilelmus PRAKNOI.
Budapestini, 1876. Athenaeum. In 8 pag. i94. (Extras din
revista Magyar Trtnelmi Tr vol. 22.)
Cuprinde registrul de che/tuieli al curtii regale a regelui Lu-
dovic din prima jumktate a anului 1525 cu insemnki despre solia
moldovean. : Paharnicul Anton, vistiernicul (dispensator) Thodor
tlmaciul lor Dragus (dela 31 Martie pan'a la 13 Aprilie) i Dragus
separat la 17 Iunie si 2 Tulle. (p. 83, 87, 91, 95, 98 si 188) Soli dela
Radu-Vodk din Muntenia, sositi la 24 Fevruarie si 30 Martie. Apoi
voivozi romni din Timisoara : Darko, Wlad, Woyan si Blasius. (p. 32
si 58)
B. Acad. Rom. Bucuresti 1655 i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
304 No. 2302-2305 [1876.

1876 Gyula 2302

Alleluja. Korrajz a magyar haza letb61. Szinmii 4 felvons-


ban. Ir+a : Rozv.A.Nv Gyrgy. [Din viata patriei maghiarel
N. Szalontn. (Ny. Gyuln Dobay Jnosn1,- 1876.) In 8 mic
pag. 72.
Cuprinde istoria desrobirii iobagilor dela 1848 inatisat in forma.
unei drame.
Mus. Nat. Budapest. P. o. hung. 1298 e.

1876 Bratislava 2303

Magyar ira nvtra... Szerkesztettk 1VIOENicH Kroly s


dr. VUTKOVICH Sndor. [Dictionarul scriitorilor unguri.]
Pozsonyban, 1876. Nierschy Ferencz nyomdja. In 8 pag.
XIV si. 577 +Indice.
Pref ala : Pozsonyban, 1876. vi tlh6 vgn.
Cuprinde biografiile scriitorilor din Ungaria, aranj ate in ordinea
calendarului, adic6 pe zilele de nastere ori de moarte ale autorilor.
Asa de pila.' supt io Ianuarie 1491 se d biografia lui Nicolae Olb.
(p. 13) si in apendicele volumului supt 12 Martie 1845 aceea a lui
Grigorie Moldovn. (p. 500-1)
Muz. Ard. Cluj si alte exemplare.

(1876) (Budapest) 2304

Rapport sur l'tat des travaux statistiques en Roumanie.


Dpuis le dernier congrs de St.-Ptersbourg jusqu' celui de
Budapest. (1872-1876) Par Alexandre 1311COVITZ Chef de l'Office
central de statistique de la Roumanie.
S. 1. et a. In 4 pag. 4. (Fr foaie de titlu.)
B. Acad. Rom. Bucuresti. III. 119023.

1876 Bueuresti 2305

Annalile Societatei Academice Romane. Tomul IX.


Bucuresci, 1876. Noua typ. a Lab. Rom. In 4 pag. 109.
Din cuprins : Vieti'a si activitatea lui Maniu Samuilu Miculu,
alias Clain de Sadu. De Ioanu C. Bianu. (p. 79-109) Studiu in care
se d o am'nuntit expunere a vigii si activittii lui Klein, incadrata
de evenimente/e istorice si politice din Ungaria in care a trit s'i murit.

www.dacoromanica.ro
18761 No. 2306 - 2307 305

Samuil Klein mort in Buda, a fost inmormantat in cripta


bisericii depe malul DunArii, in suburbia. Rczvros, dar observ eh
thblita de metal despre care autorul serie ca evlavie al va fi fost
push' deasupra mormAntului lui (p. 97) de fapt n'a existat niciodat,
deoarece acolo in subsolul bisericli n'am aflat niciuna atunci child scri-
sesem despre Klein in leggturh ca istoria tipografiei romnesti din Buda. 1
B. Acad. Rom. Bucuresti i alte exemplare.
Vezi in Boabe de grdu Decemvrie 1932.

2306 Budapest 1876


1VIagyar diplomacziai emlkek Mtys kirly kor.1361. (1458
1490) Monumenta Hungariae Historica. (Acta extera) Vol.
Budapest, 1876-1878. Athenaeum. In 8-vo. (Anul 1876
pe coperta volumului I.)
Cuprinde rela.tiunile ambasadorilor italieni cu i despre Un-
gana din epoca regelui Matia, scoase din diferitele arhive ale Italiei,
intre ele si urmtoarele acte privitoare la istoria thrilor romne :
Vol. I No. 91-92. Thomasi din Buda despre nvlirea Tur-
cilor in Tara-Romneasc6 in 1462. Vol. II No. 187. Baduario din
Buda despre tefan-Vod strmtorat de Turci in 1475. No. 209. Ma-
nifestul lui Stefan-Vod. din Suceava, 25 Ianuarie 1475 prin care no-
tifich lumei crestine felul cum a invins pe Turci. 1 No. 221. Rela-
tiunea lui Ladislau familiarul lui Vlad-Tepes acut5. in Venezia, la
7 August 1476 despre starea lucrurilor cu Turcii in Tara-Romneasch.
Vol. III No. 33. Scrisoarea sultanului Baiazet din 1484 despre cam-
pania sa impotriva trilor romne. Vol. IV. No. 12-13. Raportul
solilor regelui Matia deqpre cele tratate en 8tefan-Vod in Moldova,
cam din 1474 ca fa'spunsul luiStefan-Vod.". No. 23. Regele Matia despre
victoria ostilor sale din Moldova si Tara-Romaneasch in 1476. No. 41
Rdspunsul regelui Matia atre papa Sixtus despre victoria ostilor
sale unite ca ale lui Stefan-Vod In Tara-Romaneasc asupra lui
Tepelq-Vocr 2 in 1481.
Muz. Ard. Cluj i alte exemplare.
1 Scris (ori copiat) gresit Saconia i Sonzonia, restabilit de loan
Bogdan in Documentele lui Stefan cel 3/fare vol. II No. r43 (land i tradu-
cerea rominl a scrisorii insemnate.
2 Scris cu fonetic ungarii astfel : Cipellews.

2307 Budapest 1877


Reportu generale istoricu despre activitatea societaii
Petru Maioru" a junimei romane din Budapesta, dela infiin-
tiarea ei pon in presente, cetitu in siedinti'a generala din
12 Iuniu 1876 prin secretariulu societktii Petra
Budapest, 1877. Cu tipariulu tipografiei suburbiei prime.
In 8 pag. 42.
Bibl. vol. III. 20

www.dacoromanica.ro
306 No. 2308-2309 (1877

Din cuprins : In afar.' de raport : Operatele cetite in sedin-


tide societatii i inembrii ei, dela 1861-1875, lipsind anii 1864-1866,
Bibl. Bratianu. Bucuresti 11128 i alte exemplare.

1877 Stuttgart 2308

Statistik des Knigreiches Ungarn... Von Prof. J. H.


SCHWICKER, Docent am knigl. ung. Josefs-Polyteehnikum in
Budapest.
Stuttgart, 1877. Verlag J. G. Cotta. In 8 pag. xvin si 859.
Prefala : Budapest, 30. Juni 1876.
Din cuprins Kumanien oder Walachei, Moldau und Bessara-
bien im Mittelalter. (p. 18) Die rumanische Nationalitat. (p. 155) Die
griechisch-katholische und die griechisch-orientalische Kirche. (p. 165)
Opera aceasta este poate cea mai sistematica din toate ate
s'au facut in acest fel despre Ungaria, intrucat autorul trateaza toate
manifestarile vietii, comparand date/e sale statistice cu cele ale celor-
lalte popoare europene si se intereseaza i pentru lucruri cari au ramas
neatinse pana la epoca sa. Asa aflam de pi/d ca. in 1875 intre Ro-
mani erau 171,518 cari frecventau scoli, in Ardeal 33.6% a popula-
tiei. (p. 623) In 1872 erau 2.878 scoli cu 3130 clase in earl se preda
exclusiv numai in limba romana'. In 1869 eran scoli cu limba de pre-
dare ungar. i romana 164, iar s;coli cu trei limbi : ungara, ger-
mana i roman 39. (p. 627-8) Statul ungar tiparea dela 1868 in-
coace o revista pedagogica in sapte limbi ale trii, din care editia m-
iliaria se trimetea in 1872 gratuit in 1450 exemplare. Mai scotea
crti didactice, din cari in 1872 au aprut in romaneste 39.600 exem-
plare. (p. 638) Numgrul elevilor romani din 1873 al gimnaziilor ro-
manesti a fost 2100.(p. 646) Ziare i reviste romanesti In 1875 au fost
12, asa ca revenea un ziar pe 217,343 suflete. (p. 712-4) Din nas-
terile anului 1872 17% erau nelegitime la Romani. (p. 730)
Mus. Nat. Budapest i alte exemplare.

1877 Berlin 2309

Aus der Trken- und Jesuitenzeit vor und naeh dem Jahre
1600. Historische Darstellungen, zumal Frsten.- und Volks-
geschichte in den Karpathenlndern von Friedrich SCHULER von
Libloy ... ord. Prof. an der Universitt in Czernowitz.
Berlin, 1877. Verlag von Theobald Grieben. In 8 pag. Iv
si 268.
Prefaia : Czernowitz am Pruth, im September 1876.
Cuprinsul : I. Geistige Grundelemente im tiirkischen Reiche.
II. Bevlkerung und Finanzen in der Tiirkei an der Grenzscheibe des
16. Jahrhunderts. III. Der Divan und die Pforte. Das Lehns-und
Heerwesen. IV. Die karpathischen Vasallenstaaten. V. P.pste, Jesuiten,

www.dacoromanica.ro
1877] No. 2310-2311 307

Philipp II. von Spanien. VI. Zeitgenssische Monarchen. VII. Charak-


terziige aus England, Schweden, Polen, Italien und der Tfirkei. VIII.
Sigismund Bthory und die Jesuiten. IX. Das Jus ligatum. Das ge-
bundene Recht. X. Biindnisse, Heirath und Krieg. XI. Wandlungen
des Gliicks. XII. Fiirst Cardinal Andreas Bithory und Michael, Woi-
wode der Walachei. XIII. Die Schellenberger Schlacht 1599. XIV.
Michael, Basta und Sigismund.XV.Kaiser Rudolf. Tiirken und Bocskay
in Siebenbiirgen. XVI. Siebenbiirgen zur Zeit des Stephan Bocskay.
XVII. Stndische Plne in Oesterreich. Kaiser Rudolph's Ausgang.
Das Treiben in den Karpathenlndern. XIX. Gabriel Bthory's Wahn-
sinniges Regiment. XX. Der Ausgang des letzten Bithory und Nie-
dergang der Tiirkenzeit.
Autorul a fost timp indelungat profesor la Facultatea de drept
din Sibiu.
Muz. Ard. Cluj i alte exemplare.

2310 Pest 1877

Zie 2ebeatnei1e ber Siffer in OefterreicIngarn. a3ortrag non


Worn DEUTSCH.
Bien, 4301, 2eipifig, 1877. K. bartfebenl Zerrag. (Zrucf von @.
@Ole( et Co. in 923ien.) In 8 pag. 56.

Din cnprins: Die Walachen (Gebirgshirten) in Mhren, wahre


Parias.(p. 14-15) Die Walachen in Siebenbiirgen, denen erst im
Jahre 1802 der Betrieb aller Gewerbe und Kiinste gestattet wurde.
(p. 51-52)
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

2311 Budapest 1877

Etnographie von Ungarn. Von Paul HuNnmvy... ins


Deutsche iibertragen von Prof. I. H. Schwicke r.
Budapest, 1877. Franklin-Verein, In 8 pag. xvi i 446.
Prelala traducatorului : Budapest, am 18. October 1876.
Din cuprins: IV. Capitel. Die Rumeinen. Ansichten iiber den
Ursprung der Rum.nen. Kogalnitschan. (p. 334) Das rumnische Volk
und seine Sprache ist nicht im heutigen Siebenbiirgen, sondern in
Rumelien entstanden. (p. 342) Historische Spuren der Rumnien
oder Walachen. Fremde Wrter im Walachischen. (p. 346) Religise
und kirchliche Verhltnisse. Zustnde d.er siebenbiirgischen und Mar-
maroser Walachen. (p. 349) Rumnische Bischtife. Kirchliche Union.
Anzahl der Rum.nen. (p. 356-361)
Cfr. editia ungar din 1876 sub No. 2285.
Muz. Ard. Cluj i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
308 No. 2312-2314 [1877

1877 Budapest 2312


Trkorszgi kpek. Irta MARKUS Istvn. [Veden i din Turcia.1
Budapest, 1877. Athenaeum. In 8 pag.. 325.
Prefala : Budapest, 1877. vi januar elejn.
Din cuprins : III. Tumu-Severin i Kladovo. Romanii din Serbia.
Gloria roman i romn. Podul lui Traian turnul lui Sever. Ce-
tteni ung-uri i austriaci in Turnu-Severin. Societatea de navigatie
austriac. Unguri pe Dunrea de jos. (p. 26-32) VIII. Calafat. Tele-
grafie turceasch" i romn. Prefectul roman de politie. Santurile ru-
sesti. Catedrala in care nu se poate intra. Privelistea din Calafat
spre Vidin. Autorittile romnesti. Politica romn i prietesugul cu
Calaf at ca ora i pozitie comercial. Caf Lloyd. Credit nu
este." Grdina public. Armata romana. (p. 79-89)
Mus. Nat. Budapest i alte exemplare.

1877 Blaj 2313

Elemente dein Constitutiunea Patriei seau cunoscerea drep-


turiloru si a datorintieloru cetatienesci. Lucrata dupa legile cele
mai noue ale tierei, pentru scolele popularie si adulti de Teodoru
PETRISIORU, profesoriu gimn.
Blasiu, 1877. Tipografia seminariului gr.-cat. In 8 pag. 55.
Pre/ :Blasiu, 20 Januariu 1877.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1877 Budapest 2314


Romn npdalok. Forditottk EMBER Gyrgy, GROZRSCU
Julin, VUIR.ANU jzsef, bevezette Vulcanu jzsef. Kiadja a
Kisfaludy-Trsasg. [Cantece populare romnesti.1
Budapest, 1877. Athenaeum. In 8 pag. XXIII i 164. (A
hazai nem-magyar ajku npkltszet tra. Vol. III.)
Pref get : Budapesten, 1877 janur havban. Greguss
Cuprinsul : Introducere de Iosif Vulcanu. Partea I. De George
Ember. Pintie i tovarsii si. Ileana. Blstemul mamei. Riscojel.
Pata banului din Hateg. Blstemul sngelui. Petru ispan. Ilia. Ileana
cea frumoas. Cntecul soldatului. Cantec de batjocur la o fat 1:15.-
trang. (P. 3-42)
Partea II. De Iulian Grozescu. Bastemul. Brancoveanul Con-
stantin. Vocea pustiei. Toma. Bujor. Ileana Brileana. Rndunicele.
Pstorii. Cantecul lui Jianu, antecul unei fete btrne. Cantecul
unui recrut. Cntec de hor. Cntecul cucului. (p. 43-95)
Partea III. De Iosif Vulcanu. Cucul i turturica. Miorita. Craiul
Matia. Bradul i teiul. Inelul i corbul. Craiul Jigmond. Bradul. Crain/

www.dacoromanica.ro
I87] No. 2315-2317 309

si sora-sa. Pata biraului. Barbatul urat de femeie. Ioan Iorgovan si


sarpele. Soarele si luna. Manastirea Argesului. Cantece. (p. 97-164)
Volumul cuprinde 104 poezii diverse, ins multe din ele n'au
niciun fel de titlu.
B. Acad. Rom. Bucuresti I. 84891 si alte exemplare.

2315 Budapest 1877


erfIdtung ungarijAer ftamen nc4 voifftfAndic en caen unb
llebertieferunfien von 911exanber n, RSO-UNSEL.
Zubapeft, 1877. Zruct von Aljor unb Bein. In 16 pag. 56.
Cuprinde explicarea catorva mime toponimice si intre ele : Bnffy-
Hunyad, Borszk, Csarnhza, Csalatornya supt muntele Hargita,
Des, Dagad6forrs in Bihor, Fiusziklja langa. Gurasada, Ptahegy
lang5. raul Cris, Gyerdfi szktetdje lane. Cluj, Istenkeiete munte in
Salagiu, Igicze in judetul Dobaca, Jzuskpolnaja langa lacul Sf.
Ana, Kendefi Ilona kve stanca. de trahit pe Retezatu/, Ordgkve
(Piatra dracului) sat romanesc pe hotarul Ardealului, Ordgrka in
judetul Kiikiilld, Rapsonnvra langa Sovata, Rkaviros langa. ',d-
yke, Rekakve stalled in Secuime purtand chipurile sotiei lui
Attila. Tiburczvra ruina' langa Bardosszk, Tarkd in Ciuc, Zetevsa
In Secuime.
Cfr. si cealatt lucrare in ungureste a autorului din 1861 de sub
No. x856.
Mus. Nat. Budapest. Hung. h. 4877 jb.

2316 Budapest 1877

Emlkirat a magyar gazdasszonyok orszgos egylete 1876.


vben felpiilt rvahznak felavatsa alkalmval. lita SZTUPA
Gyrgy. [Memoriu cu prilejul inaugurarii in 1876 al Orfanotrofiei
Societtii Femeilor Ungarel
Budapest, 1877. Rudnynszky nyomdja. In 8 pag. 12.
Autorul era Roman nascut la 1812 in Oradea ; luand parte in
1848 ca honved la rzboiul pentru independent, s'a stabilit apoi ca
farmacist in Budapesta uncle a dus o viata stimata de toata lumea.
Szinnyei vol. XIII p. 1151-2.Kiszlingstein p. 419.

2317 Oradea 1877

A Fekete-Krs s vidke. lita: MARKI Sndor. [Criul


Negru si regiunea sal
Nagyvdrad, 1877. Kiadja Hiigel Ott. In 8 pag. 146.
Crticica formeaz o monografie a regiunii numite. Gasim in
ea descrierea celor 198 comune (in ordine alfabetica) udate de apele

www.dacoromanica.ro
310 No. 23i8-2320 [1877

Crisului-Negru, cu ate o scurta istorie a lor. (P. 31-76) Romnii


formeaza majoritatea de 69.4% a populatiei cu 58.5% ortodocsi
10.9% greco-catolici. (p. 95 si 102) Starea sociar a Romanilor cu
datinele i obiceiurile lor, descris cu simpatie. (p. 118-122)
Muz. Ard. Cluj 0 alte exemp/are.

1877 Budapest 2318

KeIetre magyar. Magyarorszg kzgazdasgi rdekei s


teend6i kelet fel. Irta GYORGY Endre. [In spre Orient Ungurule.
Interesele economice ale Ungariei i agendele ei in Orient.]
Budapest, 1877. Athenaeum. In 8 pag. 159.
Prefafa: Budapest, 1877. febr. 15.
Cuprinsu/ : I. Starea economica general. a Ungariei 0 a veci-
nilor ei. II. Comertul de acum cu vecinii, pe uscat i Dunare, III. Per-
spectivele comertului Ungariei spre Orient. IV. Ce e de facut pentru
desvoltarea intereselor economice ungare din Orient ?
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1877 Brasov-Sibiu 2319

O lacrima ferbinte de Iosff Sterca SiuLuTiu de Carpenisiu.


In vi
Brasioviu, 1877-1909. Tip. la Rmer et Kamner. Dela fase.
incolo in Sibiu, la S. Filtsch.
Cuprinde o poveste a propriei vieti, amintind copiilor sai epi-
soade cari au o insemnatate istorick cu evenimente i intamplari din
viata politic i religioas a Romni/or din Ungaria 0 multe am-
nunte despre Unguri in legatura cu Romnii ardeleni.
B. Acad. Rom. Bucuresti i alte exemplare.

1877 Budapest 2320


Az ozmn uralom trtnete Europban. Irta Dr. 14A&S.R
Gyula tanr. Vol. III. [Istoria imperiului otoman in Europa.]
Budapest, 1877. Franklin-Trsulat. In 8 pag. VIII i 334
+VIII 1 339.
Prefala: Budapest, 1877. mrcz. 15.
Din cuprins: Vol. I. Bajezid i campania sa din Tara-Roma-
neasc in 1391. (p. 57) Muza in Tara-Romneasca. (p. 95) Cam-
pania lui Mohamed in Tara-Romaneasc. (p. 115-117) Vlad-Vod
(p. 266-269) Vol. II. Mustafa, 1757-1773. Congresul dela rocsani
si Bucuresti. (p. 242) Pacea dela Kuciuc-Kainargi i urinal-fie ei.
(p. 245-246) Selim, 1787-1808. Pacea dela Sistov si Iasi. (p. 257)
Muz. Ard. Cluj si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1877] No. 2321 -2324 311

1877 Budapest 2321


Carte conducatria la propunerea geografiei in sclele po-
porale pentru invetiatori si aspiranti de invetiatori scrisa de
dr. Victoru EMERICZY si Andreiu KARPATI, profesori prepa-
randiali. Tradusa de Gavrilu T r if u.
Budapest'a, 1877. Proprietatea statului reg. unguresc. S'a
tiparitu in tipografi'a universitatii regesci unguresci. In 8 pag.
VIII 452.
Mus. Nat. Budapest. Geo 359/nr i alte exemplare.

1877 Brasov 2322


Asupra situatiunei. Articoli i foiOre de Inu A. LAPEDATU.
Braovu, 1877. Cu tipariulu lui Rmer et Kamner. In 8
pag. 193.
Din cuprins : Magiarii i sclele romne. (p. 95-111)
Mus. Nat. Budapest i alte exemplare.

1877 Leipzig 2323


Die Zollpolitik der sterreichisch-ungarischen Monarchie
vom Jahre 1850 bis zur Gegenwart. Von Alexander MATLEKOVITS.
Leipzig, 1877. Hssel. In 8 pag. VIII i 230cLx11.
Din cuprins : Tratatul vamal 0 comercial incheiat cu Romnia
In 22 Iunie 1875.
A aprut si in limba ungarl cu prefata de August 1876 in Bu-
dapest, Franklin-Trsulat. In 8 pag. VII 0 360.
Mus. Nat. Budapest 0 alte exemplare.

1877 Budapest 2324


A szkely hatrrsg trtnete. lita Grf TELEKI Domo-
kos. Kzz tette Szab O Kroly. [Istoria regimentului de grni-
ceri scui.]
Budapest, 1877. (Franklin-Trsulat ny.) In 8 pag. vii
si 226.
Prel aja : Kolozsvrtt, mrcius 20-n 1877.
Cuprinde istoria regimentului de grniceri slcui infiintat de re-
gina Maria Terezia in 1763 cu multe ambinunte despre actiunea lui
in luptele din Moldova 0 Tara-Romneasc6 dintre anii 1788-1790
(1). 145-158) 0 a lupte/or grnicerilor romni ale celor doua regi-
mente romnWi, prin toate campaniile din Europa, intreprinse de

www.dacoromanica.ro
312 No. 2325-2327 [1877

imperiul austriac. Asa de pild pe paginile u, 121-126, 152; regi-


mentele romnesti in Vrana i Elvetia in anii 1813-14 (p. 185) in
Italia si Franta din anul 1815 (p. 197-201) si altele multe presfi-
rate prin paginile
Muz. Ard. Cluj 53776 si alte exemplare.

1877 Debreezen 2325

A romanismus. Irta SZANTAY Aladr. [Romanismul.]


Debreczen, 1877.
Cuprinde o dare de seam generar despre romanism, pov-
tuind pe Rom.ni ca in loe s se uneasa cu R usii, s se uneasc cu
Ungurii, iar Romnii din Ungaria caute viitorul in tara si nu
In strintate.
Szinnyei vol. XIII p. 377.

1877 Kaposvr 2326

Trk vendgeink el Rustsukig s velk vissza Pestre.


Irta : SZALAY Imre. [Panfi la Rusciuc pentru primirea oaspe-
tilor turci si conducerea lor pan. la Budapesta.]
Kaposvarott, 1877. Jeiteles Herman nyomdaja. In 8 pag. 16.
Brosura prezint descrierea cltoriei autoru/ui pe DurfAre in
numek tinerimei universitare din Budapesta pentrii primirea depu-
tatiei turcesti, condusi in capitala trii unde s'au fcut manifest*
de simpatie pentru Turci in fzboiul lor cu Rusii i Rom'nii.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1877 Budapest 2327

A magyar birodalom leirsa kiilns tekintettel az 1876.


-XXXIII. trv.-cikkre. Irta BALLAGI Kroly s KIRALY Pl.
[Ungara descris cu privire la art. de lege xxxi11-1876.]
Budapest, 1877. Athenaeum. In 8 pag. 370. (Vol. La din
Egyetemes fldrajz.)
Este primul compendiu care descrie Ungaria pe baza nouii
prtiri a comitatelor, consacrAnd Ardealului un loe insemnat in care
se descriu pe larg toate comunele i locurile importante fcand amin-
tire de Romani unde ei locuesc in numr mai mare. (p. 159-262)
Muz. Ard. Cluj si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1877] No. 2328-2332 313

2328 Debrecen 1877

A vilg minden llamnak postailgye. Irta BOSZORMANYI


Klmn. [Posta tuturor statelor
Debreczen, 1877-8. Nyomatott a vros knyvnyomajban.
In 8 pag. 224.
Din cuprins: Posta din Romnia. (p. 174-176)
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

2329 Sibiu 1877


Planul de invetiamentu pentru sclele poporale din Ungari'a
in sensulu art. de lege 38 din 1868. Tradusu de Basiliu P et r
Sabiiu, 1877. Tipografi'a lui Josif Drotleff et Comp. In 8
pag. 48. (Retiparire din Scl'a Romana" Nr. 42 et 43 ex 1877.)
La sfdrsit: Budapest'a, 26 Augustu 1877. Aug. Trefort, m. p.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

2330 Budapest 1877

Az ik-es igkr61. Irta JOANNOVICS Gyrgy. [Despre verbele


In ik.]
Budapest,. 1877. (Athenaeum.) In 8 pag. 63. (rtekezsek
a nyelv- s szptudomnyok krb61 vol. VI No. io.)
Muz. Ard. Cluj si alte exernplare.

2381 London 1877

George KLAPKA : The eastern question. Translated from the


German, with a preface and appendix by Humphry William
Freeland.
London, 1877.
Szinnyei vol. VI p. 463.
2332 Cluj 1877
A tlgyesi-szoros s kzlekedsei s a szkpataki j orsz.
Irta : MARGITA.Y Gbor f. pit. mrnk. [Treatoarea Tut-
ghe i noua osea de stat.]
Kolozsvr, 1877. Nyom. Stein J. betiiivel. In 8 pag. 22.
Caprinde descrierea soselei fkute in spre Moldova la trecaoarea
Tulghesului cu expunerea importantei sale strategice si economice.
B. Acad. Htmg. Budapest. Gazd. o.8or i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
314 No. 2333 2335 [1877

1877 Bueuresti 2333

Annallie Societatei Academice Romane. Tomul x.


Bucuresci, 1877. Typ. Lab. Rom. In 4 pag. 368 si xxiv.
Din cuprins: Notiuni relative la economia sociale si la istoria
civilisatiunei in Transilvania. De G. Baritiu. (p. 21-32) Cu multe date
statistice i despre Unguri.
B. Acad. Rom. Bucuresti i alte exemplare.

1878 Budapest 2334

A szrnyi bnsg s Szrny vrmegye trtnete. lita


PESTY Frigyes. Vol. [Istoria banatului si a comitatului
Severinuluil
Budapest, 1878. M. Tud. Akadmia. (Nyom. Athenaeum.)
In 8 pag. 482, 579 i 426.
Prefaja: Budapesten, 1877 november 12-n.
Vol. I. cuprinde istoria generall a banatului Severinului, at
II-lea dictionarul topografic al comunelor, chiar i al celor dispArute,
iar al III-lea 279 documente dintre anii 1237-1578. Lucrarea a r'Amas
insA neterminatA intrucAt trebuia sA mai aibA alte volume de docu-
mente cari n'au mai aprut.
Opera, scris pe baza publicatiunilor de documente si a cer-
cetArilor arhivale, e plin de amAnunte privitoare la Romanii din
Banat ; capitole speciale volumul I. are aceste dou" : Biserica greco-
orientalA i vldicii ei. (p. 330-381) Familiile din Banatul Severi-
nului cu stemele lor. (p. 451 si 478-482)
B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 49948 si alte exemplare.

1878 Bueuresti 2335

Istoria RomAnilor sub Michaiu VodA Vitzul urmat de


scrieri diverse de Nicolae BALCESCU. Publicate 'de predecesiunea
SocietAtei Academice RomAne i insogite cu o precuventare
note de A. I. Odobesc u.
Bucuresci, 1878. Typografia SocietAtei Academice RomAne.
In 80 pag. xx sit 678.
Prelata: BucurescI, 16 noemvrie 1877.
Cartea lui BAlcescu devenit clasic prin stilul ei i felul cum
povesteste evenimentele, e scris5. in mare parte pe baza Isto-
riei latine a Ardealului a lui Wolfgang Bethlen (descris sub No. 629)
din care ja pagini intregi cuvAnt cu cuvAnt.
B. Acad. Rom. Bucuresti s't alte exemplare,

www.dacoromanica.ro
18781 No. 2336 - 2339 315

2336 Budapest 1878

O voce seriose in o'ra suprema, catra clerurile romane si


fruntasii poporului romanu, in Caus'a instructiunei populare de
UNU ARCHIPRESBITER.U.
Budapesta, 1878. Cu tipariul Alexandru Kocsi. In 8 pag. 46.
Cuprinde constatki asupra strii Romknilor din Transilvania
Ungaria din punct de vedere cultural si bisericesc precum i solutii
de indreptare a aceleasi stri, terminndu-se : Scris-am in lun'a lui
decemvre 1877.
Autorul anonim este : mitropolitul ortodox loan IMTIANU.
Are si o editie II din Sibiu, 1913.
B. Acad. Rom. Bucuresti 1396 alte exemplare.

2337 Wien 1878

?23euebig unb Lingaru. Niicfblicre auf Zaintatien unb Croatien


ben Beiten ber 9Irpaben bi um Xobe hc Snig 2ubrvig non ffnjou.
914 WorWngen in ben 9frdjinen ber Repubfif R3enebig non MIRCSE.
Bien, 1878. Zrucf ber f. f. tok unb Etaa0brucferei. In 40-
mare pag. 41.
Cuprinde o expunere serioask a evenimentelor cu ateva docu-
mente in text in latineste ori traducere.
La sfdrqit : Venedig, am 1. Februar 1878.
Mus. Nat. Budapest. Hung. h. 1771 si alte exemplare.

2338 Budapest 1878


A keleti hboru trtnete 1877 vgig. Irta SZATHMARY
Gyrgy. [Istoria rzboiului oriental.]
Budapest, 1878. Franklin-Trsulat. In 4 pag. 24.
Din cuprins: Declarare de rzboi rusk' i romknk. Asediul
cAderea Plevnei. (p. 9-14. Cu 3 schite militare.)
Mus. Nat. Budapest. Hirlaptkr 4504 din 1878.

2339 Cluj 1878


BEIsMDEK Lajos : Az erdlyi rszek s Szilgymegye hely-
sgnvtra. [Dictionarul localittilor Ardealului i in speciaL
al comitatului SAlaj .1
Kolozsvr, 1878. Stein Jnos biz. In 8 mare pag. II i 138.
Muz. Ard. Cluj si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
316 No. 2340-2342 [1878

1878 Budapest 2340

Zie Crientoofitif uf3tanN. aion 3enjamin von ICALLAY. Wut


bem Ungarifiten von 43rofeffot S chwicker.
Oubapert, %Bien u. 2eipsig, 1878. Tertag von 924efut 2auffer.
Mrucf von 91. von tornyanffv.) In 8 foi 2 0 pag. 124.
Cuprinde o schit. documentat (cu 99 citatii din eArti) a ten-
dintei agresive a imperiului rusesc spre Orient pentru a-si cuceri su-
prematia in Balcani, Cu expunerea tuturor evenimentelor petrecute
In legtur. Cu Rusii in principatele romAne, cAnd aceast tendint
s'a manifestat in ocuparea lor de atAtea ori, sfArsind cu luarea Basa-
rabiei i Pacea dela Bucuresti in 1812.
Editia ungard cu titlul : Oroszorszdg keleti trekve'sei a apArut
la 15 Fevruarie 1878 (Budapest, 1878 in 8 pag. 124) si are si o editie
de titlu din 1881 01 alta din 1888. (Muz. Ard. Cluj 52.425.)
Mus. Nat. Budapest. Russ. 511 n i alte exemplare.

1878 Budapest 2341

A keleti krds. TURR tbornokt61. [Chestiunea orientarl


Budapest, 1878. Ny. Panda Jzsef. In 8 pag. 31.
Prefata : Budapest, 1878. februar 28-An.
Cuprinde articolele autorului din 1867 si 1876 prin cari pro-
punea sultanului, ca s dea autonomie popoarelor slave, formAnd un
stat musulman energic cuprinzAnd i Dobrogea pAn. la Dun'Are, prin
care politicA s'ar fi putut evita rzboiul ruso-turc in care s'au prApddit
3oo.000 de oameni, 8 orase, peste 300 de sate si miliarde de bani.
Are 0 o editie contemporanA francez6 cu titlul : La question
d'Orient. Budapest, 1878. (B. Acad. Rom. Bucuresti. II. 12.807.
Cfr. brosurile generalului de sub No. 2013 i 2298.
Mus. Nat. Budapest. Eur. 2059. e i alte exemplare.

1878 Bueuresti 2342

Gurison de six aveugles-ns. Par M. le Dr. Louis FIALLA,


Chef du service chirurgical l'Hopital Philantropie.
Bucarest, 1878. Im.primerie Thiel und Weiss. In 8 pag. 32.
Operatiunile doctorului ungur Fialla au starnit sensatie mon-
dial intrucAt in toat. Europa in 149 ani au fost numai 14 cazuri
sinailare de orbi-nscuti, iar el in doi ani a reusit s redea lumina
ochilor la sase insi.
Brosura interesant a aprut in Martie 1878. Rec. (de Al.
Veress) in VasArnapi UjsAg 1878 No. 17.
Crdinicianu p. 56.

www.dacoromanica.ro
1878] No. 2343-2345 317

2343 Bucure0i 1878


B. P. HASDEU : Histoire critique des Roumains. La Vala-
chje jusqu'en 1400. I. Extension territoriale. Edition entirement
refondue. Traduit du roumain sous les yeux de l'auteur par Fr&
dric D a m Professeur de littrature franaise.
Bucarest, 1878. Librairie J. Szllsy diteur. In 8 pag..
XXIV 'IL 120.
Pre/4a : Bucarest 7/19 Juin 1878.
Tabla de materie : Introduction. Notice biograpllique sur l'au-
teur. Prface. Chapitre I. Atendue de la Valachie jusqu' la mer Noir.
II. Date de l'extension de la Valachie jusqu' la mer Noir. III. Date
de la dcroissance de la frontise orientale de la Valachie. IV. Le
duch de Fagarash. V. Date de l'occupation du duch de Fagarash
par les Valaques. VI. Comment les Bassarabes occuprent Fagarash.
VII. Le duch de Fagarash entre les Valaques et les Hongrois. VIII. Le
duch d'Amlash. IX. Le duch d'Amlash au point de vue chrono-
logique. (XXI Manque.) XII. Le duch d'Amlash au point du vue
gographique. XII bis. Possessions des Bassarabes dans le Temeshvar.
XIII. Hatsg. XIV. Les Bassarabes dans la posie populaire serbo-
bulgare. XV. La politique transdanubienne d'Alexandre Bassarabe.
XVI. Les conqutes de Vladislas Bassarabe en Bulgarie. XVII. Do-
brodj a .
Cfr. eclitia romAn5. din 1873 sub No. 2229.
B. Acad. Rom. Bucuresti II. 52.236 si alte exemplare.

2344 Brmv 1878


Manualu asupra procedurei in causele mai menunte pro-
cesuali civile (Articulu de lege XXII: 1877) Scrisu pre sm'a
poporului romanu in specie pentru judecatoriile comunale, de
Iosifu POPU, Jude cercualu regescu, etc.
Braov, 1878. Cu tip. lui Rmer & Kamner. In 8 pag. 96.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

2345 Gyr 1878


Dacia meghditsa s a Trajn-oszlop kpei. Ismerteti
Br. SZOMBATHY Igncz. [Cucerirea Daciei i obrazurile coloanei
lui Traian.]
Gy6r, 1878. Nyom. Czh Sbdornl. In 8 mic pag. 64.
Prefala : Gydreitt, 1878. junius 25.
Cuprincle prima descriere in ungureste a coloanei lui Traian,
acut pe baza editiei ei fototipice din 1874 ca un studiu comparativ
despre DunAre i popoarele cari locuesc malurile ei si povestirea
ocuprii Daciei prin Traian.

www.dacoromanica.ro
318 No. 2346-2348 [1878

Anexat: Dovezi din biblia lui Ulfilas cunoscut sub numele de


Codex argenteus" cu facsimilul primei pagini in negru despre numele
topice din bazinul Dunrii.
B. Acad. Hung. Budapest. M. Trt. 0. 1284 si alte exemplare.

1878 Sibiu 2346

Die Stellung der Siebenbiirger Sachsen in Ungarn. Von


Oscar von MELTZL.
Hermannstadt, 1878. Verlag von A. Schmiedeke. (S. Ffitsch's
Buchdruckerei.) In 8 pag. 72.
Prelata: Hermannstadt, am r. Juli 1878.
Din cuprins: Romanisirung der Sachsen. (p. 19-20) Die Un-
garn und Romnen. (p. 63)
Are si o editie ungard cu titlul : Az erdlyi szszok lasa Ma-
gyarorszgban. Nagy-Szeben, 1878.
Mus. Nat. Budapest 0 alte exemplare.

1878 Budapest 2347

Hunyadi Album. Szerkesztette SZAB Endre s SZATHMARY


Gyrgy. [Album Huniadian]
Budapest, 1878. Athenaeum. In 4 pag. zoo i VII1+2 foi.
Din cuprins: Ajutorarea copiilor romanizati din comitatul Hu-
nedoarei. (p. 5) Nationalitatea ungar din comitatul Hunedoarei. De
Rthy Lajos. (p. II-22) Locuinta unui Ungur romanizat. (p. 23-24)
Cetatea Deva in timpul fscoalei lui Horia. (p. 34) Confederatia du-
nreanh din veacul al XVI-lea. De Szilgyi Sndor. (p. 132-137)
Apostolii neamului. De Ember Gyrgy. (p. 17o-189)
Muz. Ard. Cluj si alte exemplare.

1878 Budapest 2346

A rumun nyelv. Irta HUNFALVY Pl. [Limba romnl


Budapest, 1878. Franklin-Trsulat. In 8 pag. 132. (Ex-
tras din Nyelvtudomnyi Kzlemnyek- vol. xiv.)
Curinsul : Introducere. Limbs. romn. Influenta limbei ungare
asupra acelei romne.
Muz. Ard. Cluj 65.637 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1878] No. 2349-2351 319

2349 Gy6r 1878


A Duna- s Don-vidk vilgtrtnelme a rmai latin cs-
szrok korban. Irta SZOMBATHY Igncz. [Istoria universall a
regiunii dintre Dtmre si Don in epoca impratilor latini : 30
a. Cr.-476 d. Cr.]
Gy6r, 1878. Ny. Czh Sndornl. In 8 pag. 160. (A aprut
In Fevruarie 1878.)
Cuprinde un amestec de date stiintifice si mai putin
in leggturg cu tema aleasd. De curiozitate relevm din ele pgrerea
autorului cum c prima silabg de pa i po in numele oraselor Pa-
thissus i Porolissum din Dacia, citate chiar de Plinius, e o prepo-
zitie romng care corespunde lui ad latinesc. Tot ap, in veacul al
111-lea prima silab a numelui poporului dau-phal din Dacia goti-
zat aminte0e de Romani, mai cu seam ca /a 358 cunoa0em un cg-
pitan Rumon aliat al Iazigilor. Analiand apoi cuvintele dacice de
plante ca : tura anagallis, crustane chelidonium, tulbela cen-
taurum, sciare dipsacus, )nosula thymus, dochela chamaepi-
tus, dacina veratrum, cotiata agrostis, pro pedula quinque-fo-
lium, prodiorna helleborus, cucolida strychnum, dielia hyo-
sciamus, tutastra cucurbita, autorul crede cg ele sung. romne0e.
Tot el stabileste c Dacii depe columna lui Traian seamang perfect
cu Romnii de astazi. (p. 14) Numele de Duna a/ Dunrii derivg.
dela Iazigi, la care suna astfel : Tana, cuvnt p6strat in limba ungar
pn azi in form6 de tanya mAieriste. (p. 123)
Mus. Nat. Budapest. H. ant. 750 m i alte exemplare.

2350 Bratislava 1878


Anfangsgrande der ungarischen Sprachlehre ... von Anton
POPP ffentl. Lehrer.
Pressburg, 1878. Karl Stampfel. In 8 mic pag. 48.
Editia intAia (omis) a ap6rut in 1871, iar in 1890 a avut deja
editia IX intregit cu foaie de titlu in limba ungar i germand.
Mus. Nat. Budapest 0 alte exemplare.

2351 Budapest 1878


A magyar nyomdszat trtnelmi fejl6dse. 1472-1877.
Irta Dr. BALLAGI Aladr. [Desvoltarea istoria a tiparului
ung uresc]
Budapest, 1878. Franklin-Tirsulat. In 8 mic pag. 248.
Din cuprins : Ultimul cap. XVI. Reforma religiei cu ajutorul
principilor ardeleni izvode0e literatura romnd. Primele cgrti romg.-
nqti tipgrite in Ardeal. In epoca ideielor religioase e o eroare de a
sustine c prin tiprirea crtilor romne5ti s'a incercat o maghiari-

www.dacoromanica.ro
320 No. 2352-2355 [1878.

zare a Romanilor." George Rkczy I. batr..nul" patron al lite-


raturii romane. Proiectul epiScopului calvin Geleji-Katona pentru
Romanilor. Prima tipografie roman din Tara-Roma/leased
infiintata la 1630. Iezuitii ocupand tipografia romaneasc din Alba-
Julia, tiparesc in 1702 Catehismul romanesc. Tot acest catehism apare
eu litere latine la Pozsony in 1726. Activitatea lui Sincai, Klein si
Major din Buda. Misiunea ungara in Orient. (p. 231-245)
Muz. Ard. Cluj i alte exemplare.

1878 Cluj 2352


Enumeratio plantarum phanerogamicarum districtus quon-
dam Naszdiensis. Auctore Florian PORCIUS.
Claudiopoli, rapeccLxxvni. Typ. Nic. K. Papp. In 8-
foi 2 i pag. 64.
Are i o editie roman6 din Sibiu, 1881 si una din Bucuresti, 1893.
Autorul e Roman din Rodna-Veche in judetul Nsud i dupace-
a fost profesor, a intrat la 1861 in administratia judetului unde a
ajuns pan la gradul de subprefect, pe titlul crirtii pus astfel : districtus
quondam Naszdiensis vice-capitaneus.
Muz. Ard. Cluj si alte exemplare.

1878 Blaj 2353.


Istori'a Ungariei pentru scolele poporali. Aprobata de co-
misiunea scolasteca Archi-diecesana.
Blasiu, 1878. Tipografi'a Seminariului gr.-cat. In 8 pag. 50..
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1878 Blaj 2354


Geografia pentru scolele poporali. Cursulu I. (Acomodata
pentru toate scolele primarie din Ungari'a.)
Blasiu, 1878. Tipografia Seminariului.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1878 Braov 2355.


Leirsa az orgyilkosok elitlsnek s kivgeztetsnek
Brassban, kik Bukurestben Oresku Nikolaidi zvegyet s Kleo-
patra le.nyt megltk volt. [Osandirea i executia asasinilor
din Bra*ov, cari au omorit la Bucureti pe vkluva lui Nikolaidi
Orescu i pe fata sa Cleopatra.]
Brass& 1878. In 4 pag. 4.
Liceul Honterus. Brwv.

www.dacoromanica.ro
1878] No. 2356-2359 321

2356 Wien 1878


A keleti iigyekre vonatkoz okmnyok. St. Stefanoi
el6leges bke. A congressus jegyzknyvei s berlini szerzds.
[Actele privitoare la afacerile orientale. Pacea dela San Stefano.
Procesele-verbale ale congresului dela Berln.]
Bcs, 1878. Nyom. a cs. s kir. llamnyomdban. In 40
pag. 165. (Editie oficia15. a Ministerului de Externe.)
Cuprinde textul proceselor-verbale (in frantuzeste) cari au pre-
cedat Pacea dela San Stefano, respectiv Congresul dela Berlin, al
carui text e tiparit la sfarsit. (p. 150-165)
Anexat: Grenzen der Balkan-Lander. Harta in. cubr cu Ro-
mania, fra. Moldova.
Mus. Nat. Budapest. No. 33.250.
1 Rezumatul acestora a se vedea in partea III a Bibliografiei de fati.

2357 Budapest 1878


Anjoukori okmanytr / Codex diplom. hungaricus Andega-
vensis. Vol.
Budapest, 1878-1920. Athenaeum. In 8-vo.
Cuprinde seria documentelor din epoca dinastiei de Anjou
(13o1 si 1359) cu amnunte despre Romani si un bogat material do-
cumentar din Ardeal. Editie neaparat de folosit la monografii. Pu-
blicairia va merge 'Ana la 1382, anul mortii ultimului Angevin, re-
gele Ludovic I.
Muz. Ard. Cluj si alte exemplare.

2358 Budapest 1878

Rumnische Geschichtschreibung und Sprachwissenschaft.


Von Paul HUNFALVV.
Budapest, 1878. Frankl;n-Vere:n. In 8 pag. 52. (Extras
din Literarische Berichte aus Ungarn vol. II.)
Muz. Ard. Cluj 66.175 i alte exemplare.

2359 Budapest 1878

A helynevek s a trtnelem. Irta PESTY Prigyes. [Numele


toponimice istorial
Budapest, 1878. Athenaeum. In 8 pag. 62. (rtekezsek
a trtnettudomnyok krb61 vol. VIII No. r.)
Bib!. vol. M. 21

www.dacoromanica.ro
J 22 No. 2360-2362 P78
Autorul vorbind despre formarea diferitelor numiri toponimice,
ne d (pe p. 44) o interesant traditie despre Hercules niimit de Ro
mnii de astzi Iorgovan, traditie aflat de dansul in valea Cernei
intre Mehadia 0 Or*ova.
Muz. Ard. Cluj 0 alte ex-mplare.

1878 Budapest 2360

Kzgazdasgi helyzetiink dlkeleti szomszdjaink fel. lita


KOR1ZMICS Lszl. [Starea noastra economic fall de vecinii
notri din Sudest.]
Budapest, 1878. Pesti knyvnyomda-rt. In 80 pag. 15. (Ex-
tras din revista Nemzetgazdasgi Szemle.)
Din cuprins : Comertul Ungariei cu Romnia. (p. 5-9)
Mus. Nat. Budapest. Hung. h. 3239 e.

1878 Budapest 2361

Az Orszgos magyar kpzmiivszeti trsulat miicsarnok-


ban BARABA.S Mikls flszzados jubilaeurna alkalmval ren-
dezett killits miveinek sorozata 1878-ik vi mrczius h 15-n.
[Catalogul picturilor lui Nicolae Barabas expuse cu prilejul ju-
bileului su de 50 de ani.]
Budapest, 1878. Franklin-Trsulat. In 4 pag. 16.
Din cuprins : No. 72. Portretul lui Emanoil Gozsdu. No. 161.
Portretul lui Pavel Kisselef guvernatorul TArii-Romane0i 0 al ltti
Nicolae Rosetti, din 1832.
Mus. Nat. Budapest 0 alte exemplare.

1878 Budapest 2362

Ortslexikon der Lander der Ungarischen Krone ... von


Emerich FINDITRA.
Budapest, 1878. Franklin-Verein. In 80 mare pag. LXXVIII
0 1150 palte.
Acest dictionar topografic fiind compilat dup' prima incer-
care oficiar de a da nume ungureti numelor staine din Ungaria,
servete bine la stabilirea toponimiei vechi i a numirilor romneti
cari erau i. au Alum in cele mai multe locuri, chiar i dup aceasti
opera:tie.
Mus. Nat. Budapest i alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1878] No. 2363-2364 323

2363 Budapest 1878


Mmoire sur la partie du Danube qui 5'61 end des irontires
occidentales de la Hongrie jusqu' son entre en Roumanie...
et sur la rectification du Danube pits de Budapest.
Budapest, 1878. In 40 pag. 15
Nu cunosc exemplare.

2364 Budapest 1878


A kzelmult titkaib61. / A muszka intervenczitl a Dunai
konfoedercziig. Fasc. III. [Din tainele trecutului apropiat.
Pela interventia ruseasc pank la Confederatia dunreank.1
Budapest, 1878. LgrAdy Testvrek. In 8 pag. 103 vi 158.
Prelaja : Budapest, 1878. november
Autorul nenumit e ziaristul ALDOR Imre care petrecnd vara
in Baden fcu cunovtint5 cu pava Karatheodory, dela care aflnd
multe amnunte despre politica lui Ludovic Kossuth nu intotdeauna
favorabil. fat5. de Tuxcia vi-a scris cartea, din care relevm ur-
mdtoarele prti privitoare la Romni :
Vase. I. Consftuirea ministrului Bartolomeu Szemere cu depu-
tatii romni in Debrecen, luna Mai 1849. (p. 50-53) Proiectul de lege
In favorul nationalitatilor prezentat parlamentului la 28 Iulie 1849.
(p. 53-57) Proptmerea fcut emigratilor B5.1cescu (grevit Bolexes)
Boliac de a forma o legiune romnk cu care ar intra in Tara-Roma-
neasc. (p. 56-60) Proiectul lui Kossuth pentru reorganizarea po-
litic51 a Ungariei cu privire la chestiunea nationalitktilor. (p. 65-91)
Kossuth despre Ardeal i Romanii. (p. 96-98)
Fasc. II are urmktoarele ro capitole : PArerea emigratilor
unguri despre misiunea Ungariei In Orient. 2. Emigratiunea ungar
chestiunea nationalittilor. 3. Kossuth i nationalittile. 4. Kossuth
caut legaturi cu iugoslavii. 5. Declaratiile opuse ale lui Kossuth in
turneul stt din Anglia vi America despre Turcia vi forma de guvern
viitoare a Ungariei. 6. Primul proiect al Confederatiei dunrene.
7. Impresia proiectului asupra brbatilor emigratiunii, a strinttii
0 a publicului maghiar, cu critica lui Bartolomeu Szemere. 8. Ras-
punsul lui Kossuth la atacurile aduse proiectului su originar. 9. Date
geografice i statistice impotriva articolelor principale ale Confede-
ratiei dunrene. ro. Kossuth vi stadiul cel mai nou al chestiunii natio-
nalittilor.
Textul proiectului Confederatiei dunrene, descris de Helfy
Ignkz in Torino, i Mai 1862. (p. 96ror) Rspunsul lui Bartolomeu
Szemere datat : London, I Mai 1862. (p. 131-139)
Insemnktatea acestei cairti este c la tipritura ei inc6 nu. apk-
ruser5. Memoriile lui Kossuth cari cuprind actele oficiale ale chestiu-
nilor tratate in ea vi c prezint5 textul proiectului Confederatiunii
dunrene pentru primaoar.
Mus. Nat. Budapest vi alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
324 No. 2365-2368 [1878

1878 Bueureti 2365

Vasile MANIU : Studii asupra scrierei profesorului Dr. L


Jung intitulata Romanii s'i Romanii din tierile Dunarene. Studii
istorico-ethnografice.
Bucuresci, 1878. Typ. Soc. Academice Romane. In 8 si
pag. ro8. (Extras din Annalele Societatei Academice.)
Cuprinde respingerea teoriilor lui Jung proband in acest scop
continuitatea Romanilor pe phmntul Daciei inainte O dupa venirea
Ungurilor, cu multe reflexiuni asupra elementelor de limb. romano-
maghiara.
B. Acad. Rom. Bucuresti. A. 19.407 i alte exemplare.

1878 Paris 2366

La Hongrie. Ses nationalits.-- Son avenir.


Paris, 1878. . Dentu, diteur. In 8 pag. 72.
Autorul anonim ungur, trecand in revista nationalitatile, de-
serie intai pe Romani (p. 25-28) despre cui face si. aiurea mentiuni.
Totdeodata respingand acuzarile Slavilor si ale Romanilor, face o
expunere a Legii nationalitatilor ungare.
Muz. Ard. Cluj 96.765 si alte exernplare.

1878 Budapest 2367

Magasinu de resultate geografice pentru clas'a a V., casual-


minte VI. a scellei poporale si pentru scell'a repetitiunala. Scrisu
de Dr. Victoru EMBRICZY 0 Andreiu KARPATI, profesori prepa-
randiali. Tradusu de Gavrilu Trif u.
Buda-Pest'a, 1878. Tipografi'a universitatii regesci ungu-
resci. In 8 pag. 30.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

1878 Budapest 2368

Ce e dreptatea? De Alesandru PALASTHY.


Budapest'a, 1878. La fratii Legrdy. In 8 pag. 40.
Cuprinsul : Rudenii litigante. Resboiul turcesc. Pactul cu
Austria. Ce e dar' dreptatea ?.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1878j No. 2369-2371 325

2369 Wien 1.878


Erinnerungen aus der 'vValachei whrend der Besetzung
durch die oesterreichischen Truppen in den Jahren 1854-1856.
Von Alfons Grafen WIMPFFEN.
Wien, 1878. Druck und Verlag von Carl Gerold's Sohn.
In 80 foi 2 i pag. 262.
Cuprinsul: I. Politische Riickblicke. (p. I-12) II. Die ster-
reichische Truppenaufstellung gegen Serbien im Jahre 1854. (p. 13-64)
III. Die Occupation der nirsrenthlimer Walachei und Moldau durch
die kaiserlichen Truppen. (p. 64-256) Schlusswort. (p. 257-262)
Este o oper postumd a autorului ofiter in armata austro-un-
gar, mort in 22 Lille 1866, lucrat pe baza actelor oficiale, cu
multe amnunte si date insemnate despre istoria ocupatiunii austriace
din trile romane.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

2370 Budapest 1878

A keleti krds s Magyarorszg... lita LIBERTINI jzsef-


[Chestiunea orientald i Ungaria.]
Budapest, 1878. Nyomatott Vodianer F-nl. In 8 pag. 9.
Pe ultima pagind : Korpona, 1878. nov. r.
Mus. Nat. Budapest si alte exemplare.

2371 Budapest 1.878

A magyar emigratio a keleten. Irta VERESS SAndor mrnk.


Vol. III. [Emigratiunea ungard in Orient.]
Budapest, 1878. Athenaeum. In 8 pag. 348 si 451.
Din cuprins : Vol. I. 1849. Tabra dela Mebadia si ultima 135,
fa:lie a ostii ungare. Emigrarea la Tumu-Severin i drumul pan la
Calafat. (p. 9-25) 1851. Emigrantii romani. Revolutia dela 1848 din
Bucuresti. Romanii i Ungurii. Toatd lumea intelege rostul vremurilor,
afar. de Austro-Ungari. (p. 204-208) Vol. II. 1854-1856. La Giurgiu
(p. 19-20) Ce a fa:cut oastea austriac in Tara-Romaneasa. ? Crimeia
dup fzboiu. Viata mea in Tara-Romaneasc cu cateva intampari
interesante. (p. 148-156) Istorii din absolutismul austriac din Tara-
Remaneasc. Arestarea generalului Stefan Trr la Bucuresti.I (p. 156
163) Asezarea mea la Takeo... Agronomia i vanatul de acolo. (p. 189--
199) 1857. Tulcea. Lipovenii. Comisia international dunrean.
(p. 199-206) 1859. Preliminarele Legiunii ungare-italiane. Prizonierii

Cfr. despre acest lucru brosura francez a generalului Tiirr de sub


No. 1883.

www.dacoromanica.ro
326 No. 2371-2374 [1878

unguri, croati, sarbi i romni. (p. 357) 186o-1867. Stabilirea Mea la


Bucuresti ca inginer. Romanii i primejdia slav. (p. 390-395) Emi-
granti unguzi la Bucuresti. Proiectele lui Napoleon cu Cuza-Voda
Ungurii. Romanii primesc armele destinate legiunii ungare i ei poarta
uniforma honvezilor. Romanul Alexandru Buda si brosura sa prezen-
tata lui Cuza. Proiectul Directiunii Emigrantilor Unguri si presa ro-
mama. (p. 395-410) Buda desamgit plead. in Ungaria. Ocrotire
fata de o acuzare nedreapt. (p. 410-418)
Memoriile aceste ale tatlui meu sunt cele mai frumoase
din intreaga literatura ungara a epocii din 1848-49 in cari el a luat
parte pan la sfarsitul revolutiei, dup care emigrand cu Kossuth in
Turcia, a plecat la Londra pentru absolvirea scolii de inginerie. Stabi-
lit apoi la Bucuresti, a trait acolo pan la moartea sa, publicand afara
de aceste arnintiri si o serie de articole geo-etnografice despre Ro-
mani si Romania de cea mai mare importanta.
Muz. Ard. Cluj si alte exemplare.

1878 Bueuresti 2372

Fragmente zur Geschichte der Rumnen von Eudoxius


Freiherrn von HURMUZAKI. Vol. Iv.
Bucuresci, 1878-1886. Academia Roman. (Socecu et
Teclu.) In 8-vo.
Cuprinde fragmente din istoria Romanilor in legtur cu rela-
tiunile lor cu Ungurii pe baza materialului adunat de autor prin
arhivele imperiale dela Viena.
Primele trei volume au aparut i romaneste. Bucuresti, 1878
1902.
B. Acad. Rom. Bucuresti i alte exemplare.

1878 Budapest 2373

Collectiunea legiloru din anulu 1878. Editiune oficiale.


Budapest, 1878. In 8 pag. Ir i 66g.
Muz. Ard. Cluj si alte exemplare.

1878 Budapest 2374

Keleti politiknk. Irta O. S. N. [Politica noastra orientalal


Budapest, 1878. Athenaeum. In 8 pag. 6o.
Nu cunosc exemplare.

www.dacoromanica.ro
1878] No. 2375-2377 327

2375 Bratislava 1878

Die Lsung der orientalischen Frage. V6n Julius EJURY.


Pressburg, 1878.
Nu cunosc exemplare.

2376 Budapest 1878


Die orientalische Frage und ihre Folgen. Von Karl Vinzenz
HORVATH.
Budapest, 1878. In 8 pag, 55.
Nu cunosc exemplare.

2377 Budapest 1878

Szak- s betiirendes kalauz az sszes irodalom trtnete s


knyvszetben. Irta MARKI Jzsef knyvtros. [CAlAuza
literaturii i bibliografiei ungare.]
Budapest, 1878. Lauffer Vilmos tulajdona. In 8 pag.
si 267.
Cuprinde bibliografia istoriei literaturii ungare pe materii
(p. 1-203) si in partea a doua un specimen bun de texte importante,
scoase din bucti de literatur, poezie istiinte dintre anii 1000-1873
(p. 204-249) precum i din cele opt dialecte unguresti. (p. 249-267)
Compendiu foarte folositor, mai Cu seaing pentru strini, dori-
tori a cunoaste limba si literatura ungar, devenit rar i aproape
inacesibil.
B. Acad. Hung. Budapest. M. Irod. 0. 1253 si alte exemplare.

www.dacoromanica.ro
1.

INDICELE- AUTORILOR I TIPARITURILOR


FARA
No.

A BEL- s kiilfldi hirlapok...sorjegyzke. Pest, 1869 . 2072


A BUKURESTI ev. ref. egyhz innepn tartott
ngy egyhzi beszd. Bukuresti, 1865 1949
A cs. 1dr. kzs killgy-ministerium levelezsei. Pest, 1868 2042
A HATARRVIDK rendezsre vonatkoz szably-
zatok. Pest, 1871 2155
A KELETI iigyekre vonatkoz okmnyok. Bcs, 1878. . 2356
A MAGYAR nemzet jelenje s jvje. Peste, 1869 . . . 2089
A mAGYAR NEMZETI politika helyes irn ya. Bcs, 1862 . 1868
A MAGYARORSZAGI latin s grg kath. egyh.z n-
kormnyzatnak szervezete. Pest, 1871 2153
A SzENT-1,Asz146-TARsuLAT VI. kzgyillsnek jegyz-
knyve. Pest, 1868 2056
AARON F. Istoria principatului Romaniei. Bucureti, 1839 1382
ACKNER-SCHULLER : Der Hermannstdter Stuhl. Wien, 1840 1398
Acs Kro : Virgok a r. npkltszet mezejrl. Pest, 1858 1728
Magyar, nmet romn .beszlgetsek. Pest, 1859 1755
Mg hrom romn (olAh) npballada. Pest, 1871. 2160
AcTE si date despre conferintia romana. Pesta, 1870. 2124
ACTELE Soboarelor ... din Ardea1. Sibii, 186o 1787
ACTEN und Verhandlungen des sieb. Landtages. Hermann-
stadt, 1864
ADRESSENBUCH. . . in der Walachei, Moldau. Kronstadt, 1858. 9
1173153

AEMTLICHE Actenstiicke tiber die Union Siebenbilrgens.


Hermannstadt, 1865 1940
ALD0R Imre : Kossuth Lajos. Pest, 1870 2143
A kzelmult titkaib61. Budapest, 1878. III. . 2364
ALECSANDRI V. Salba literar. Jassi, 1857 1695

www.dacoromanica.ro
Indic&le autorilor i tipArituritor fArl. autor 329

ALEXI Theochar : Sistemul metric. Brasov, 1874 2245


ANJOUKORI okmnytr. /Codex diplom. hungaricus An-
degavensis. Budapest, 1878-1920. IVII . . . . 2357
ANNALILE Societatei Acad. Romane. Buc. 1871. Tom III . 2157
Bucuresci, 1872 Tom IV 2217
Bucuresci, 1874 Tom VIVII. . 2255
Bucuresci, 1875 Tom VIII . . . 2279
Bucuresci, 1876 Tom IX 2305
Bucuresci, 1877 Torn X 2333
ANTRGE...bezfiglich der Sieb. Eisenbahn. Kronstadt, 1864 1926
ANTWORT auf die Angriffe einiger Rornanen. Wien, 1851 1584
APOR Pter munki. Pest, 1863 1907
ARANY-GYULAI : Magyar npkltsi gyjtemny. Pest, 1872 2200
ARANYI Lajos : Vajda-Hunyad vra. Pozsony, 1867 . 2012
ARCHIPRESBITER : 0 voce seriose in ora suprema. Buda-
pesta, 1878 2336
ARICESCU C. D. Flori de Tusnad. Bucuresci, 1872 . . 2214
Corespondenta . . . capilor revolutiunii romane dela
1848. Bucuresci, 1873 2231
ARMONT S. P. Statistica regatului Ungariei. Craiova, 1869 2071
ARTIox de lege . .despre regularea comunelor. Pesta, 1871 2171
ARTICLUL ... despre autorittile sclelor poporali. Sabiiu,
1876 2290
ARTIcoLir legilor dietii din 1847/8. In Buda, 1848 . . . 1497
ARTICUL de lege despre prlimirea ambelor diplome. Pest, 1863. 1910
de lege priv, la efeptuirea egalei indreptatiri a na-
tiunei romane. Pest, 1863 1909
de lege priv, la intrebuintiarea celor trei limbi ale
tierei. Hermannstadt, 1864 1919
A*B6TH Johann : ber die Grenzen der Berechtigung des
Nationalinten-Prinzipes. Pest, 1869 2070
ASBC5TH Lajos emlkiratai. Pest, 1862. III 1861
ASZALAY Joseph : Tabellen . . . zur . . Gen. Karte . .
.

Ungarn. Wien, 1849 1543


Mappa gen. . . . regni Hungariae. Vindobonae, 1849 1544
ATANASIAD I. B. Cine sunt Romanii, cine sunt Ungurii ?
Bucuresci, 1869 2095'
AUGENZE