Transporturi speciale

Toate tipurile de transporturi terestre, acvatice , aeriene sunt considerate transporturi

clasice.n regiunile unde aceste tipuri nu sunt accesibile s-au introdus alte mijloace i procedee
de transport, care sunt denumite neconvenionale sau speciale.
Din transporturile speciale fac parte transportul energiei electrice prin linii de nalta
tensiune, telecomunicaiile, radioul, televiziunea, conductele, Internetul .a.
Dezvoltarea omenirii a dus la noi investiii i schimbri, care a schimbat esenial modul
de via a societii. Acestea reprezint informaii, tehnologii i telecomunicaii care transform
obiectele fizice n informaie i o transmit la cele mai ndeprtate pri ale lumii. n aa fel pota
transmite informaia prin diferite tipuri de comunicaii.
Cel mai valoros i mai des practicat transport special o reprezint transportul prin
telecomunicaii. Telecomunicaiile reprezint transmiterea la distan a informaiei prin
intermediul a diferitor semnale electromagnetice Acest tip de transport a devenit n ultimele
decenii indispensabil dezvoltrii economice moderne i cerinelor societii contemporane. Pe
baza lui se ntrein legturi naionale, regionale i internaionale realizate anume prin pot,
telegraf, telefon, telex, sistemele de radio i de televiziune, reeaua Internet etc.
Telecomunicaiile joac un mare rol n evoluia societii. Fiecare element al progresului
social i comercial influeneaz activitatea de telecomunicaii i invers. Pe plan mondial se
constat lrgirea serviciilor oferite de acest tip de transport.
Sectorul de telecomunicaii este n competiie cu alte sectoare n obinerea fondului de
investiii. De regul, administraiile de stat recunosc c serviciile de telecomunicaii sunt
insuficient dezvoltate fa de progresele economice realizate n rile respective.
Importana telecomunicaiilor fiind cunoscut, determin administraiile de stat s fac
investiii pentru dezvoltarea acestora. Echipamentele necesare dezvoltri se caracterizeaz prin:
durata lung de via, costuri ridicate i complexitate tehnic. n consecin, este dificil de a lega
sistemele care s garanteze cea mai bun dezvoltare posibil a reelei, att din punct de vedere
economic, ct i din punct de vedere tehnic.
n cele mai multe ri, reelele de telecomunicaii urmeaz s aib o dezvoltare
considerabil n viitorul apropiat. n anumite ri numrul abonailor telefonici, a serviciilor
telefonice i telegrafice, se va dubla n viitorii cinci ani, iar n altele creterea va fi i mai mare.
Pe msura dezvoltrii economiei capitaliste necesitatea extinderii legturilor economice prin
folosirea telecomunicaiilor telegrafice, telefonice a determinat constituirea Uniunii Telegrafice
Internaionale la conferina din 1865 care au avut loc la Paris ntre 17 martie i 17 mai. Iar n
anul 1928 odat cu diversificarea echipamentelor de telecomunicaii a determinat
nfiinareaComitetului Consultativ Internaional Telegrafic i Telefonic.
Modernizarea echipamentelor a condus la mbuntirea serviciilor de telecomunicaii i
scderea costurilor acestora. Astzi ele se regsesc mai n toate activitile economice i sociale.
Toi oamenii au nevoie de informaie. Fr comunicaii rapide i eficace, oamenii ar
trebui s atepte mai multe zile sau s se deplaseze ei nsui pentru a obine rspunsuri. n cele
mai fericite cazuri ei ar trebui sa atepte informaiile de care au nevoie pe cale de coresponden
sau prin curier, ceea ce i-ar lipsi de eficien.
Telecomunicaiile au fost adesea considerate ca un lux, care nu trebuiau sa fie oferite de
ct dup ce se realizau alte investiii n industrie, agricultur, aprovizionare cu apa, construcii de
drumuri etc. Dimpotriv, telecomunicaiile trebuie sa fie considerate ca un element esenial al
procesului de dezvoltare, completnd alte investiii i care influeniaz creterea productivitii i
eficienei n industrie, agricultur, comer, turism, servicii de ajutorare social, precum i
condiiile de via.
Telecomunicaiile joaca un rol vital n situaiile de urgen i n serviciile medicale.
Exemple de aceast natur pot fi legturile telefonice cu zonele rurale, localitile ndeprtate,
cazurile de necesitate n situaii de inundaii, cutremure, incendii, maladii.
Telecomunicaia se afla pe locul nti pe sectorul industriei moderne, ia duce la
dezvoltarea multor tehnologii. Deoarece societatia a devenit mai mobil, comunicaiile
deasemenea trebuie s devin mobile i sa nu s se delimiteze numai la cerinele timpului
actual.In general dezvoltarea telecomunicaiilor unei regiunii se va caracteriza prin:
apariia i folosirea activ a tehnicii;
diversitatia de servicii;
folosirea reelelor nalte a tehnologiilor pentru a transmite anumite informaii;
viteza mare de transmiterea a datelor.
Ctre anul 2005 s-a ridicat nivelul de reele de 250 de ori fa de anii precedeni. Folosirea
noilor tehnologi contribuie la mrirea accesului reelelor periferice (mobile i staionare) i a
magistralelor industriale, tot odat paralel scade i preul la aceste servicii. In anul 1990 sau
nregistrat 2.6 milioane de oameni pe glob care sunt conectai la reiaua Internet, iar n 2002 -
450milioane.n fiecare an numrul abonailor la reeaua Internet i a persoanelor care presteaz
de aceste servicii crete cu 44%.
Ultima mare realizare din domeniul telecomunicaiilor, care deschide o nou perioad n
progresul tehnic i cultural al civilizaiei umane, este apariia calculatorului n 1946. n prezent
calculatoarele au devenit un element indispensabil al tuturor activitilor noastre, ele particip la
lansarea rachetelor cosmice, conduc procesele de producie din industrie, agricultur, sfera de
servicii, conduc mijloace i sisteme de transport, realizeaz pota electronic, compun muzic,
ofer diferite jocuri, efectueaz milioane de operaii, pstreaz o cantitate enorm de
informaie.Pentru folosirea eficient a acestui mijloc de comunicare s-a creat o reea mondial
electronic de computere Internet, care unete computerele din oficii cu cele de acas n toat
lumea. Anume apariia comunicaiei internaionale Internet a contribuit la schimbri
revoluionare n aspectul liberei circulaii a informaiei. Internetul servete ca un canal deschis
care permite fiecrui client de a publica noi idei i planuri,avnd doar numai unele saituri n
Internet, anume el ajut la lichidaria barierelor financiare i regionale pentru a repartiza
informaia. Pe baza Internetului se pot deschide multe companii care sunt situate n toat lumea
i pe baza potei electronice se poate de efectuat multe operaiuni i afaceri virtuale n aa mod
un nou procedeu de comer se vor transforma n noi tehnolgii de afaceri care se mai pot denumi:
BIZNES ELECTRONIC.
Transmisiunile radio i televiziune, legturile telefonice i prin Internet la mari distane se
realizeaz cu ajutorul sateliilor de telecomunicaii.Cele mai performante i mai dezvoltate
sisteme de telecomunicaii le au: SUA, Japonia,Frana, Germania, Marea Britanie, Canada etc.
Transporturile speciale, ca una din cele mai importante activiti economice se vor
dezvolta intens.n viitor ele vor contribui la acceleraea dezvoltrii regionale i intrenaionale a
economiei, se v-a valorifica intens Oceanul Planetar,spaiul cosmic. Toate aceste evoluii vor
duce n mod inevitabil la schimbri considerabile n compartimentul psiho-social al omului n
relaiile sale cu lumea din jur i cu mediul ambiant.
 TRANSPORTURILE NECONVENTIONALE

Transporturi prin conducte

Enumeram sub acest titlu o serie de sisteme de transport diferite de cele clasice (auto,
tren, avion, naval) dar cu pondere insemnata in volumul marfurilor transportate. Le numim
neconventionale fie din cauza marfii transportate fie a mijlocului de transport.
Transportul prin conducte
Precursorul conductei a fost apeductul cu care se aprovizionau cu apa orasele antice.
Conducta, un tub rezistent folosit pentru transportul marfurilor lichide poate fi ingropata sau
pozitionata la suprafata. Cele mai cunoscute sisteme de conducte sunt folosite la transportul
titeiului si derivatelor sale. Lichidul poate sa curga prin efect gravitational sau poate fi pompat.
Principalele sisteme de conducte leaga zonele petroliere de porturi de incarcare. Uneori ele pot
avea lungimi de sute de km ca in statele arabe sau in fostul URSS. Conductele necesita zone de
siguranta si stabilitate politica pentru a evita oprirea transportului din cauze ca miscari sociale
sau razboi. Paza trebuie asigurata si pentru prevenirea furturilor si depistarea avariilor si
repararea lor.
 Tot prin conducte se transporta si gazele naturale. Pentru siguranta, la anumite distante
conductele fac bucle pentru evitarea spargerii conductei. Cea mai cunoscuta conducta degaze
este cea care leaga bazinele Rusiei cu Europa centrala.
Investitiile in constructia unei conducte sunt ridicate, implica acorduri internationale,
tratative laboriaose din cauza profiturilor considerabile datorita costului redus al transportului
Conductele se folosesc pentru transportul multor lichide, dar pe distante mici. Trebuie
insa mentionate conductele pentru transportul apei, mai ales in zonele deficitare. O retea
dezvoltata de conducte asigura transportul apei potabile spre si in zonele populate iar o alta
evacuarea dejectiilor. Sisteme anexe realizeaza operatii de pompare, decantare, tratare,
purificare, control, etc.
Dupa criza petrolului din anii '70, asigurarea accesului la resurse energetice la costuri
care sa permita dezvoltarea economiei a constituit o preocupare permanenta pentru statele
europene. O data cu descoperirea in 2000 a marilor rezerve de hidrocarburi din zona Marii
Caspice, cele mai mari descoperite in ultimii 20 de ani, Romania a devenit un punct pe traseul
viitorului drum al petrolului prin construirea conductei Constanta-Pancevo (Serbia-Muntenegru)-
Omisalj (Croatia). Aceasta conducta va face legatura dintre cele doua porturi de la Marea Neagra
si Marea Adriatica, existand si posibilitatea conectarii la terminalul Trieste, respectiv la
oleoductul TAL (Transalpine Pipelaine) prin care se transporta titeiul catre rafinariile din
Germania si Austria. Alegerea acestui traseu european este extrem de importanta pentru Romania
deoarece, pe langa asigurarea cu materii prime, ar utiliza o infrastructura deja existenta in mare
parte (tronsonul Constanta-Pitesti este deja construit) si ar permite conectarea cu reteaua de
transport ADRIA care asigura aprovizionarea rafinariilor din Ungaria, Cehia si Slovacia. Portul
Constanta detine importante capacitati de stocare. El dispune de un terminal petrolier cu o
capacitate de stocare de 1,7 milioane metri cubi si tot aici pot fi depozitate 24 milioane tone de
petrol si 12 milioane tone de produse petroliere anual.

Acte normative
1. Lege nr. 207 din 20/04/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
271/2000 privind regimul activitatilor de transport, comercializare si recuperare a titeiului,
gazolinei, condensatului si etanului lichid publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 221 din
02/05/2001
2. Lege nr. 68 din 16/01/2002pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/2001
privind reglementarea situatiei juridice a rezervoarelor, conductelor de transport al titeiului si al
produselor petroliere, a statiilor de pompare si a celorlalte instalatii si echipamente aferente
publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 52 din 25/01/2002
3. Ordonanta de urgenta nr. 15 din 26/01/2001 privind reglementarea situatiei juridice a
rezervoarelor, conductelor de transport al titeiului si al produselor petroliere, a statiilor de
pompare si a celorlalte instalatii si echipamente aferente publicata in Monitorul Oficial, Partea I
nr. 66 din 07/02/2001
4. Instructiuni tehnice din 28/10/1974 publicate in Buletinul Oficial nr. 142 din
13/11/1974 privind masurile ce trebuie luate pentru asigurarea circulatiei corespunzatoare a
apelor de suprafata interceptate de trasee de drumuri si cai ferate, in scopul evitarii degradarii
terenurilor agricole
 Transportul energiei electrice
Energia electrica se transporta prin sistemele de retele de transport speciale de inalta si
joasa tensiune. Fiind o materie prima indispensabila productiei dar si confortului populatiei
civilizatia contemporana din zonele dezvoltate nu mai poate fi conceputa fara energie electrica.
Pe linga retelele de transport propiu zise functioneaza statii de transformare a tesiunii, a
sistemului de transport (inalta sau joasa tensiune), regulatoare de tensiune etc. Energia electrica
nu poate fi stocata. Sistemul de stocaj este inlocuit de sistemele energetice nationale prin
interconectarea tuturor producatorilor (atomocentrale de mare putere si costuri reduse,
termocentrale cu combustibil lichid sau solid cu costuri ridicate, hidrocentrale cu cel mai mic
cost sau heliocentrale) si a retelelor de distributie. Prin dimensionarea capacitatilor in functiune
(respectiv oprirea sau marirea capacitatii de productie) se poate asigura o furnizare constanta a
energiei electrice.
Sistemele nationale se interconecteaza daca este cazul prin sisteme de transformare
pentru asigurarea compatibilitatii sistemelor de transport nationale astfel incat pe arii largi se
poate mentine un consum normal si la preturi convenite prin reglarea productiei pe zone mari
Transportul informatic
Aparent sistemele de comunicatie tin de domeniul postei, al transmiterii de mesaje si
informatii. Revolutia tehnico-stiintifica a impus sisteme de comunicare rapide si prin revolutia
informatica sisteme larg raspandite, ieftine si usor accesate de oricine. Retelele informatice,
folosind cablul, fibra optica sau transmisia prin satelit sunt cunoscute publicului larg mai ales
datorita internetului. Atat timp cat acestea sunt folosite pentru transmiterea de mesaje, pentru
agrement etc. nu intra in sfera transportului.
Dar folosirea lor perntru transmiterea de informatii, de baze de date care se folosesc apoi
in productie le transforma in mijloace de transport. De regula sistemele inchise intranetul
sunt cele dedicate majoritar activitatii productive: deseori proiectarea si productia este
multinationala si simultana prin folosirea pe acest mijloc de transport a unei marfi speciale
numita informatie. Mai mult retelele pot deveni mai mult decat sisteme de transport fiind folosite
in comercializarea de produse si servicii. Ele transforma chiar productia, de multe ori locul de
munca mutandu-se acasa iar rezultaul muncii se transporta prin retele la locul de aplicare.
Viitorul va impune probabil o revedere a clasificarilor actuale ale sistemelor de transport
datorita generalizarii de noi si noi sisteme de deplasare in spatiu sau timp a bunurilor.

Avantajele transportului prin conducte

Transportul prin conducte are o larga utilizare, atat pentru lichide cat si pentru gaze.
Transportul unor lichide sau gaze se poate efectua atat prin conducte cat si prin mijloace de
transport cum ar fi, calea ferata, autovehicule, nave. Dintre lichide transportul petrolului si al
produselor petroliere, cat si gazele naturale, intereseaza cel mai mult.

Transportul prin conducte are urmatoarele avantaje:

- continuitatea transportului. Pomparea prin conducte se poate face continuu, ea nefiind
conditionata de factori meteorologici.
- nu exista curse goale si nu se deplaseaza greutate mortala, spre deosebire de celelalte sisteme
de transport.
- simplitatea constructiei si a mijloacelor folosite.
- livrarea prompta a produsului. Conducta ramanand plina la reluarea pomparii la un capat al
conductei, la celalalt capat produsul incepe sa curga imediat.
- posibilitati largi de mecanizare si automatizare, ceea ce determina o inalta productivitate a
muncii.
- scurtarea distantei de transport, conditiile de amenajare a traseului fiind mult mai simple decat
pentru calea ferata sau drumuri. Coeficientul de neliniaritate a traseului fiind de obicei foarte
mic, traseul conductelor fiind mult mai mic decat cel al raurilor si a canalelor navigabile.
- reducerea considerabila a pierderilor de marfa, transportul fiind complet etans, iar traversarile
fiind complet eliminate.
- siguranta transportului.
- consumul redus de energie necesar efectuarii transportului.

Dezavantajele transportului prin conducte

Dezavantajele transportului prin conducte sunt:
- coroziunea conductelor care poate fi de mai multe feluri: coroziunea electrochimica, coroziunea
chimica, coroziunea solului, coroziunea microbiologica, coroziunea cauzata de solicitarile
mecanice, coroziune prin eroziune, coroziunea in Pitting.
- factorul cel mai dezavantajat in procesul de transport prin conducte este pierderea de produse
datorita vandalismului.
- imposibilitatea masurarii cantitatii de petrol furata datorita lungimii mare a conductei. Se
incerca frecvent alegerea locatiilor in care sa se monteze sisteme de masurare, alegerea acestor
locatii facandu-se tinandu-se cont de analiza fluxului de gaze in anumite noduri.
- datorita interconectarii sistemelor de transport si a faptului ca, in perioade de consum maxim,
unele surse nu satisfac necesitatile de consum ale unei anumite zone, in sistem se produc
inversari ale sensului de circulatie a gazelor prin anumite conducte. Este necesar sa se analizeze,
pe baza unui studiu mai aprofundat, toate fluxurile din nodurile respective pentru a se vedea daca
nu este posibila o mai buna sistematizare a acestora, disciplinarea acestor fluxuri, eliminarea
unora dintre ele, sau daca, in ultima instanta nu este necesara construirea unor trasee noi .
- un alt element care va trebui sa fie luat in considerare este ce fel de gaz - cromatograf va trebui
montat, respectiv un gaz - cromatograf care face analiza unui singur flux, sau un gaz -
cromatograf multi-stream.

Transportul mrfurilor perisabile reguli generale

Din punct de vedere logistic,

transportul mrfurilor perisabile este,
probabil, unul diontre sectoarele
transporturilor de mrfuri cu cea mai mare
cerere, dar i cu o serie de reguli care trebuie
respectate, astfel nct marfa s ajung la
destinaie n cele mai bune condiii i s nu
pun n pericol sntatea consumatorului
final.
Tehnologia transporturilor a evoluat,
aa c, n condiiile actuale mrfurile
alimentare pot cltori n deplin siguran
pe distane mai lungi, datorit facilitilor
speciale care presupun remorci frigorifice, dar i alte condiii speciale impuse de organismele
abilitate n vederea pstrrii calitii alimentelor transportate.
Transporturile de mrfuri perisabile, la nivelul Romniei i al Europei se desfoar, n
general pe cile de comunicaii rutiere, deoarece timpii de livrare ai mrfurilor sunt mai redui.
n plus, marfa ajunge de la punctul de ncrcare, la destinaie fr a mai schimba mijloacele de
transport. Spre exemplu, transportul pe cile ferate presupune transportul mrfii de la depozit la
gara de plecare i de la gara de sosire pnp la destinaia final. Acest tip de transport presupune
un efort logistic mai mare i, implicit costuri mai ridicate.
Mrfurile alimentare perisabile reprezint o proporie foarte mare din totalul mrfurilor
transportate la nivel naional i internaional, ceea ce face acest segment unul dintre cele mai
atractive din transporturi. De aceea concurena este acerb, deoarece majoritate transportatorilor
doresc s exploateze potenialul domeniului. Investiiile iniiale sunt substaniale deoarece
trebuie, n primul rnd, achiziionate remorci corespunztoare unui transport n deplin siguran.
Odat achiziionate, aceste remorci trebuie actualizate i accesorizate n funcie de tipul
mrfurilor transportate. Astfel, pentru carcase de animale este nevoie de un anumit tip de
amenajare interioar a remorcii, n timp ce pentru produsele lactate, remorcile trebuie s aib
dotrile specifice pentru transportul acestui tip de marf n condiii optime.
Mrfurile perisabile sunt foarte sensibile din punctul de vedere al temperaturii i al
timpului, iar dac unul dintre cele dou elemente nu este potrivit, poate duna ntregii
ncrcturi, aa c transportul de mrfuri perisabile trebuie abordat cu foarte mult atenie.

Transportul marfurilor periculoase

Daca sunteti implicati n expedierea i ambalarea marfurilor periculoase, trebuie ca,

nainte de toate, sa le clasificati corespunzator, astfel nct toate ntreprinderile implicate n lantul
de transport, chiar si autoritatile care intervin n situatii de urgenta, sa stie si sa nteleaga exact
care este pericolul pe care l presupun marfurile respective.
Organizatia Natiunilor Unite clasifica marfurile periculoase n urmatoarele clase si, acolo unde
este cazul, diviziuni:

Nr.Clasei Denumirea clasei Diviziune(i) Clasificare

(daca este
cazul)

1 Substante si obiecte explozive 1.1 - 1.6

2 Gaze 2.1 Gaze inflamabile

2.2 Gaze neinflamabile,

netoxice

2.3 Gaze toxice

3 Lichide inflamabile
 4.1 Substante solide inflamabile,
Substante autoreactive si substante solide
explozive desensibilizate

4.2 Substante predispuse la aprindere spontana

4.3 Substante care, n contact cu apa, degaja gaze

inflamabile

5.1 Substante comburante (oxidante)

5.2 Peroxizi organici

6.1 Substante toxice

6.2 Substante infectioase

7 Materiale radioactive

8 Substante corosive

9 Substante periculoase diverse

Expeditorul persoana sau compania care preda la transport marfurile periculoase este
responsabil cu clasificarea, ambalarea i marcarea marfurilor periculoase, precum i cu
ntocmirea documentului de transport.
Fabricantii trebuie sa includa instructiuni privind utilizarea, prin aplicarea pe colet sau
prin furnizarea unui text tiparit cu privire la produs. Furnizorii trebuie, de asemenea, sa puna la
dispoziia clienilor fise tehnice cu date de securitate pentru marfurile livrate.
Pentru substantele chimice, principiile de clasificare si etichetare pentru furnizori sunt
continute n Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea
substanelor si a amestecurilor. Pentru mai multe detalii, va rugam sa consultati:
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului i
Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate n Munca.
Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 are la baza Sistemul global armonizat de clasificare si
etichetare a produselor chimice al Organizatiei Natiunilor Unite (GHS al ONU).

n vederea ambalarii, substantele sunt alocate grupelor de ambalare n functie de gradul de

pericol pe care l prezinta, dupa cum urmeaza:
Grupa de ambalare I: Substante foarte periculoase;
Grupa de ambalare II: Substante mediu periculoase;
Grupa de ambalare III: Substante putin periculoase.

Pentru transportul terestru, grupa sau grupele de ambalare la care sunt alocate substantele
sunt indicate n tabelul A din capitolul 3.2 al Acordurilor ADR, ADN si Regulamentului RID.
 Ambalajul (care nu se ncadreaza n limitele prevazute pentru cantitatile limitate sau
exceptate) trebuie sa fie conceput si construit n conformitate cu ADR si trebuie sa fi fost ncercat
(de exemplu ncercarile la cadere, stivuire si de presiune) pentru a fi omologat. Trebuie, de
asemenea, sa fie adecvat pentru a contine o marfa anume.
Ambalajele pentru lichide i solide omologate ONU sunt marcate cu prefixul UN sau poarta

marca , iar ambalajele omologate numai pentru RID/ADR poarta marca RID/ADR, fiind
urmate de coduri care sunt prevazute n Partea 6 din ADR.

Expeditorii marfurilor periculoase trebuie sa marcheze i sa eticheteze coletele conform

prevederilor Capitolelor 5.1 i 5.2 din ADR.
n afara unei dispoziii contrare n ADR, numarul ONU care corespunde marfurilor
coninute, precedat de literele UN , trebuie sa apara n mod clar i durabil pe fiecare colet.
Ambalajele de sigurana si recipientele sub presiune de siguranta trebuie sa poarte, n plus,
marcajul AMBALAJ DE SIGURANTA.
Un supra-ambalaj trebuie: marcat cu cuvntul SUPRA-AMBALAJ i marcat cu Nr.
ONU precedat de literele UN, sa fie etichetat, cum este prescris pentru colete si sa fie marcat
cu marcajul substanta periculoasa pentru mediu, pentru fiecare marfa periculoasa continuta n
supra-ambalaj, cu excepia cazului n care Nr. ONU, etichetele si marcajul substanta periculoasa
pentru mediu, reprezentative pentru toate marfurile periculoase continute n supra-ambalaj sunt
vizibile. Marca SUPRA-AMBALAJ trebuie sa fie uor vizibil i lizibil, trebuie sa fie n limba
oficiala a arii de origine i, de asemenea, daca acea limba nu este limba engleza, franceza sau
germana, n limba engleza, franceza sau germana.
O serie de simboluri recunoscute la nivel international sunt utilizate pentru a avertiza
persoanele implicate n manipularea marfurilor periculoase cu privire la pericolul prezentat de
acestea.
Astfel, pentru fiecare substana sau obiect menionate n tabelul A din capitolul 3.2 din ADR,
trebuie aplicate etichetele indicate n coloana (5), n afara cazului n care printr-o dispoziie
speciala din coloana (6), s-a prevazut altceva.
Coletele care conin marfuri periculoase ambalate n cantitai limitate trebuie sa poarte
marcajul indicat la 3.4.7 sau 3.4.8 n ADR (dupa caz).
Coletele care conin marfuri periculoase ambalate n cantitai exceptate trebuie sa poarte
marcajul indicat la 3.5.4.2 n ADR.
Pe parile laterale ale containerelor, CGEM, MEMU, containerelor-cisterne, cisternelor
mobile i vehiculelor (n cazul coletelor numai pentru clasele 1 i 7), trebuie aplicate placi-
eticheta care trebuie sa corespunda etichetelor prescrise n coloana (5) i, daca este cazul, n
coloana (6) a tabelului A din capitolul 3.2, pentru substanele periculoase coninute n respectivul
container, CGEM, MEMU, container cisterna, cisterna mobila sau vehicul. Placile-eticheta
trebuie sa fie conforme cu specificaiile de la 5.3.1.7.
Unitaile de transport care transporta marfuri periculoase trebuie sa aiba, dispuse n plan
vertical, doua placi rectangulare de culoare portocalie, conform 5.3.2.2.1. Placile portocalii
trebuie sa fie fixate, una n partea din faa a unitaii de transport, iar cealalta n partea din spate,
perpendicular pe axa longitudinala a unitaii de transport.
Unitatile de transport cu o masa maxima mai mare de 12 tone, care transporta colete, care
contin marfuri periculoase n cantitati limitate trebuie sa fie marcate n conformitate cu 3.4.15 n
fata si n spate, cu exceptia cazului unitatilor de transport care contin alte marfuri periculoase
pentru care este prevazuta semnalizarea cu placi portocalii.
 Dispozitiile minimale pentru stingatoarele portabile corespunzatoare claselor de incendiu
A, B si C, aplicabile unitatilor de transport, care transporta marfuri periculoase, cu exceptia celor
prevazute la 8.1.4.2 sunt disponibile n tabelul de mai jos:

(1) (2) (3) (4) (5)

Masa maxima Numarul Capacitatea Stingator pentru un Prescriptii referitoare la
admisibila pe minim de minima totala, incendiu n stingatorul
unitatea de stingatoare pe unitatea de compartimentul motor (stingatoarele)
transport transport sau n cabina - cel putin suplimentar(e) - cel
un stingator avnd o putin un stingator cu o
capacitate minima de: capacitate minima de:

3,5 tone 2 4 kg 2 kg 2 kg

>3,5 tone 2 8 kg 2 kg 6 kg
7,5 tone

>7,5 tone 2 12 kg 2 kg 6 kg

Capacitatea se refera la un stingator care contine pulbere (n cazul unui alt agent de stingere acceptabil,
capacitatea trebuie sa fie echivalenta.

Fiecare unitate de transport care transporta marfuri periculoase trebuie sa fie dotata cu
echipamente pentru protecie generala i individuala n conformitate cu 8.1.5.2. Echipamente
trebuie sa fie selectate n conformitate cu numarul de pericol al etichetei marfurilor ncarcate.
Numerele etichetei pot fi identificate n documentul de transport.
Urmatorul echipament trebuie transportat la bordul unitaii de transport:
Pentru fiecare vehicul, o cala de dimensiuni adecvate masei maxime a vehiculului i
diametrului roilor;
Doua dispozitive de avertizare independente;
Lichid pentru spalarea ochilor (nu este necesar pentru etichetele de pericol cu numerele
1, 1.4, 1.5, 1.6, 2.1, 2.2 si 2.3..); i
pentru fiecare membru al echipajului:
vesta fluorescenta (ex. dupa cum este descrisa n standardul EN 471);
lanterna portabila, n conformitate cu prevederile de la 8.3.4;
pereche de manui de protecie; i
Un mijloc de protecie pentru ochi (ex. ochelari de protecie).
Echipament suplimentar pentru anumite categorii:
masca pentru evacuarea de urgena (cu un filtru combinat gaz/pulbere de tipul
A1B1E1K1-P1 sau A2B2E2K2-P2 care este similar cu cel descris n standardul EN
141) pentru fiecare membru al echipajului, pentru ncarcaturile cu etichetele de pericol cu
numerele 2.3 sau 6.1;
lopata (necesara numai pentru solide i lichide cu etichetele de pericol 3, 4.1, 4.3, 8 si 9);
 Un material pentru acoperirea gurilor sistemului de canalizare (necesar numai pentru
solide i lichide cu etichetele de pericol 3, 4.1, 4.3, 8 si 9);
Un recipient colector (necesar numai pentru solide i lichide cu etichetele 3, 4.1, 4.3, 8 si
9);

Persoanele angajate de factorii implicati citati n capitolul 1.4, al caror domeniu de activitate
include transportul de marfuri periculoase, trebuie sa fie instruite pentru a corespunde
exigentelor domeniului lor de activitate i responsabilitaii asumate n timpul transportului de
marfuri periculoase. Angajatii trebuie sa fie instruiti n conformitate cu 1.3.2, nainte de
asumarea responsabilitatilor i pot ndeplini atributiile pentru care nu au primit nca instruirea
necesara numai sub supravegherea directa a unei persoane instruite. Instruirea trebuie sa trateze,
de asemenea, dispozitiile specifice de securitate n cazul transportului de marfuri periculoase
enuntate n capitolul 1.10.
ntreprinderile care ncarca, expediaza, transporta sau descarca marfuri periculoase trebuie sa
desemneze cel puin un consilier de siguranta pentru transportul marfurilor periculoase, care sa
se asigure ca sunt ndeplinite conditiile de siguranta privind transportul marfurilor periculoase.
Cele trei activitati principale ale consilierului de siguranta sunt:
Monitorizarea respectarii reglementarilor care guverneaza transportul marfurilor
periculoase;
Consilierea firmei n ceea ce priveste transportul marfurilor periculoase;
Pregatirea raportului anual catre conducerea companiei cu privire la activitatile de
transport al marfurilor periculoase.
Consilierul de siguranta este responsabil si pentru:
Monitorizarea si coordonarea aplicarii procedurilor ce trebuie ndeplinite si a masurilor
de siguranta;
Investigarea si raportarea tuturor accidentelor si incidentelor (informaii referitoare la
declararea evenimentelor i modelul raportului sunt disponibile la seciunea 1.8.5 din
ADR);
Consilierea cu privire la aspectele cu potential negativ n ceea ce priveste siguranta.
Consilierul de siguranta trebuie sa fie titularul unui certificat de pregatire profesionala,
obinut dupa absolvirea unui curs de pregatire profesionala i promovarea examenelor
corespunzatoare uneia dintre urmatoarele specializari:
Explozivi - clasa 1;
Gaze - clasa 2;
Materiale radioactive - clasa 7;
Lichide i solide - clasele 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 8 i 9;
Carburani lichizi - Nr. ONU 1202, 1203, 1223, 3475 i carburantul de aviatie clasificat
cu Nr. ONU 1268 sau 1863.
Competentele pe care le pot dobndi conducatorii auto n urma absolvirii cursurilor si
promovarii examenelor pentru efectuarea transporturilor rutiere de marfuri periculoase sunt:

Curs de baza valabil pentru efectuarea transportului marfurilor periculoase altele dect
n cisterne
Curs de specializare pentru efectuarea transportului marfurilor periculoase n cisterne
Curs de specializare pentru efectuarea transportului marfurilor periculoase din clasa 1
Curs de specializare pentru efectuarea transportului marfurilor periculoase din clasa 7
 Autoritatea Rutiera Romna ARR organizeaza examinarile pentru consilierii de siguranta i
conducatorii auto, n colaborare cu Directia Rutiera din Ministerul Transporturilor si cu centrele
de pregatire profesionala.
Certificatele consilierilor de siguranta i ale conducatorilor auto sunt eliberate de ARR, sunt
recunoscute n toate statele membre ale Uniunii Europene si n statele parti contractante ADR si
au o valabilitate de 5 ani.

Mai multe detalii referitoare la cursurile de pregatire profesionala pentru consilierii de

siguranta si conducatorii auto ADR puteti obtine din partea unui centru de pregatire i
perfecionare.
n ADR sunt stabilite obligatii din punct de vedere:
al siguranei - aflate n sarcina: expeditorului (1.4.2.1), transportatorului (1.4.2.2),
destinatarului (1.4.2.3), ncarcatorului de colete (1.4.3.1), ambalatorului (1.4.3.2),
ncarcatorului de cisterne (1.4.3.3), operatorului unui container-cisterna sau al unei
cisterne mobile (1.4.3.4) si descarcatorului (1.4.3.7);
al securitaii aflate n sarcina tuturor celor implicai (a se vedea Capitolul 1.10 din
ADR). Aici este disponibil Ghidul privind securitatea transportului rutier al marfurilor
periculoase.Ghidul n limba engleza este publicat pe site-ul Directiei Generale pentru
Mobilitate i Transporturi DGMOVE din cadrul Comisiei Europene.
Ghidul ofera companiilor implicate n transportul de marfuri periculoase si autoritatilor
competente n domeniu, o lista de optiuni cu privire la modul n care pot fi duse la ndeplinire
prevederile ADR privind securitatea.
n conformitate cu prevederile HG nr. 1175/2007 i a Ordinului Ministrului Economiei nr. 2113 /
25 octombrie 2013, inspecia suprastructurilor specializate, montate pe vehiculele rutiere
destinate transportului rutier al mrfurilor periculoase i a ambalajelor destinate transportului
rutier al mrfurilor periculoase, se realizeaz de ctre organisme competente desemnate de
Ministerul Economiei n baza acreditrii acordate de RENAR pe standardul ISO 17020:2012.

Agrearea vehiculelor

Agrearea i inspecia tehnic periodic a vehiculelor destinate transportului anumitor

mrfuri periculoase se efectueaz conform Reglementrilor privind omologarea, agrearea i
efectuarea inspeciei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor mrfuri
periculoase - RNTR 3, aprobate prin Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 2134 / 8 decembrie
2005 cu modificri i completri ulterioare, al crui text consolidat poate fi consultat aici.

Conformitatea ndeplinirii de ctre vehiculele EX/II, EX/III, FL, OX, AT i MEMU a

cerinelor precizate n capitolele 9.2, 9.3, 9.7 i 9.8 din ADR, dup caz, este atestat printr-un
certificat de agreare ADR emis de ctre Registrul Auto Romn - RAR.
Astfel, vehiculele EX/II, EX/III, FL, OX, AT i MEMU trebuie s efectueze anual o verificare
tehnic care include efectuarea simultan a:
a. agrerii, care are drept scop verificarea ndeplinirii cerinelor precizate n capitolele 9.2,
9.3, 9.7 i 9.8 din ADR, dup caz; i
b. inspeciei tehnice periodice conform celor precizate mai jos.
Agrearea vehiculelor de tipul EX/II, EX/III, FL, OX, AT i MEMU se efectueaz de ctre
reprezentanele RAR pentru:
 a. vehiculele complete sau completate noi, fabricate sau importate,
b. vehiculele complete sau completate care au mai fost nmatriculate anterior n alt ar i
care se afl la prima nmatriculare n Romnia,
c. vehiculele nmatriculate n Romnia.
Agrearea vehiculelor care au fost supuse unor modificri constructive cu scopul de a fi
transformate n vehicule pentru transportul anumitor mrfuri periculoase (vehicule EX/II, EX/III,
FL, OX, AT i MEMU) este admis numai dac modificarea respectiv a fost efectuat ntr-un
atelier autorizat de ctre RAR n acest scop i dac vehiculele respective ndeplinesc cerinele
specifice pentru omologarea individual prevzute n RNTR 7.
Certificatul de agreare poate fi emis numai dac pentru suprastructur este prezentat
documentul ntocmit de ctre organismul competent desemnat de ctre Ministerul Economiei,
care atest c respectiva suprastructur specializat corespunde constructiv i funcional
cerinelor specifice precizate n ADR i numai dac sunt ndeplinite i cerinele referitoare la
inspecia tehnic periodic general conform celor precizate mai jos.
Inspecia tehnic periodic a vehiculelor
Vehiculele EX/ II, EX/ III, FL, OX, AT i MEMU pentru care se elibereaz certificat de
agreare trebuie supuse unei inspecii tehnice periodice generale efectuat pentru a verifica dac
sunt corespunztoare cerinelor generale referitoare la inspecia tehnic periodic, n
conformitate cu reglementrile RNTR 1 n vigoare. Aceast inspecie tehnic periodic se
efectueaz de ctre RAR prin reprezentanele sale teritoriale.
Reprezentanele RAR efectueaz, de asemenea, inspeciile tehnice periodice la:
a. remorcile-cistern lente destinate transportului anumitor mrfuri periculoase;
b. vehiculele din categoria N i O echipate cu suprastructuri destinate exclusiv pentru
transportul de butelii de gaze.
Perioada de valabilitate a inspeciei tehnice periodice este de maximum un an, fr a depi
termenul menionat n documentele pentru suprastructur emise de ctre organismul competent
desemnat de ctre Ministerul Economiei.

La prezentarea vehiculelor (EX/ II, EX/ III, FL, OX, AT, MEMU, remorcilor-cistern
lente destinate transportului anumitor mrfuri periculoase i vehiculelor din categoria N i O
echipate cu suprastructuri destinate exclusiv pentru transportul de butelii de gaze) la inspecia
tehnic periodic, deintorul va prezenta n plus fa de documentele precizate n reglementrile
RNTR 1 i urmtoarele documente:
a. certificatul de agreare pentru vehicule care transport anumite mrfuri periculoase, pentru
vehiculele (EX/ II, EX/ III, FL, OX, AT i MEMU), dac acesta a fost eliberat anterior;
b. documentul emis de ctre organismul competent desemnat de ctre Ministerul Economiei,
n termen de valabilitate, pentru suprastructurile specializate montate pe vehicule (EX/ II, EX/
III, FL, OX, AT, MEMU, remorcile-cistern lente destinate transportului anumitor mrfuri
periculoase i vehiculele din categoria N i O echipate cu suprastructuri destinate exclusiv pentru
transportul de butelii de gaze).

n ara noastra controlul transportului rutier al marfurilor periculoase se realizeaza conform

prevederilor HG nr. 1175/2007 de catre:
Inspectoratul de Stat pentru Controlul n Transportul Rutier - ISCTR
Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare - CNCAN
Garda Naionala de Mediu GNM
Inspectoratul General al Poliiei Romne IGPR prin intermediul Direciei Rutiere si al Direciei
Arme, Explozivi si Substante Periculoase.
n ceea ce priveste transportul international, fiecare autoritate nationala si organizeaza propria
activitate de control conform propriei legislatii.

Transport agabaritic
1. Generaliti

Conform OG nr. 43 din 28 august 1997 actualizate, privind regimul drumurilor, Seciunea a IV-a,
Condiii de exploatare a drumurilor, Masele totale maxime admise, masele maxime admise pe
axe, dimensiunile maxime admise i caracteristicile conexe pentru vehiculele rutiere admise n
circulaie pe fiecare categorie de drum public sunt prevzute n anexele acestui act normativ.
Este interzis efectuarea transportului cu vehicule rutiere, nmatriculate sau nregistrate n
Romnia sau n alte state, pe drumurile publice cu depirea masei totale maxime admise,
maselor maxime admise pe axe i/sau dimensiunilor.
Prin excepie, efectuarea transportului cu vehicule rutiere, nmatriculate sau nregistrate n
Romnia sau n alte state, pe drumurile publice cu depirea masei totale maxime admise,
maselor maxime admise pe axe i/sau dimensiunilor maxime admise prevzute, se poate efectua
numai n baza autorizaiei speciale de transport, denumit n continuare AST, eliberat, fr
discriminare, de administratorul drumului pe care se efectueaz transportul, n condiiile stabilite
prin ordin comun al ministrului transporturilor i infrastructurii i al ministrului administraiei i
internelor.

2. Autorizarea transportului agabaritic

Transporturile agabaritice trebuie autorizate printr-o procedur specific.

AST (Autorizaia Special de Transport) este documentul prin care sunt stabilite de ctre
administratorul drumului traseul ce urmeaz a fi parcurs i tarifele datorate, document care
permite efectuarea transportului cu vehicule cu depiri ale maselor i/sau dimensiunilor maxime
admise i este valabil pentru numerele de nmatriculare sau nregistrare a vehiculelor cu aceleai
caracteristici tehnice nscrise n acesta, traseul, sensul, perioada i caracteristicile autorizate
nscrise, n condiiile stabilite de administratorul drumului.
AST se elibereaz numai pentru efectuarea transportului cu vehicule:

a) a cror ncrctur este indivizibil. Prin ncrctur indivizibil se nelege ncrctura care,
n scopul transportului rutier, nu poate fi divizat n dou sau mai multe ncrcturi fr cheltuieli
nejustificate sau fr riscul deteriorrii i care, datorit dimensiunilor i masei sale, nu poate fi
transportat de un autovehicul, o remorc, un tren rutier sau un vehicul articulat astfel nct
acesta s respecte masele i/sau dimensiunile maxime admise;
b) fr ncrctur, care depesc constructiv masele i/sau dimensiunile maxime admise.
Pentru vehiculele prevzute mai sus, masele maxime pe axe ce pot fi autorizate pot depi n
circulaie masele maxime admise pe axe cu maximum:

a) 3,5 tone, pentru axa simpl;

b) 6,0 tone, pentru axa dubl (tandem);
c) 7,0 tone, pentru axa tripl (tridem).

n condiii stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor i infrastructurii i al

ministrului administraiei i internelor, se poate elibera AST pentru transporturile efectuate cu
vehicule care depesc masele pe axe prevzute, dac se transport mrfuri indivizibile pentru
care nu exist posibilitatea tehnic de efectuare a transportului cu un alt vehicul care s respecte
masele maxime pe axe ce pot fi autorizate.
Proiect de transport
Pentru transporturile prevzute mai sus, AST se elibereaz numai n baza unui proiect de
transport, ntocmit de o persoan fizic sau juridic autorizat n condiii stabilite prin ordin
comun al ministrului transporturilor i infrastructurii i al ministrului administraiei i internelor.
Administratorul drumului pe care urmeaz s se efectueze transportul poate impune ntocmirea
proiectului de transport i pentru depirea masei totale maxime admise i/sau a dimensiunilor
maxime admise, n funcie de restriciile de circulaie existente i de elementele geometrice ale
drumului.

3. Tarife pentru derulare transport agabaritic

Pentru transporturile agabaritice se aplic tarife suplimentare de utilizare a drumurilor pentru

efectuarea transportului cu vehicule cu depirea maselor i/sau dimensiunilor maxime admise,
stabilite n funcie de masa total, de masele pe axe, de dimensiunile vehiculelor i de distana
parcurs, tarife care se constituie ca venituri proprii ale administratorului drumului care a emis
AST, pentru finanarea lucrrilor de administrare, exploatare, ntreinere, consolidare, reparaii i
modernizare a drumurilor aflate n administrarea sa.
Tarifele prevzute i excepiile de la plata acestora se stabilesc de administratorii drumurilor
publice i se aprob:

a) prin ordin al ministrului transporturilor i infrastructurii, pentru drumurile de interes naional;

b) prin hotrre a consiliilor judeene, cu avizul Ministerului Transporturilor i Infrastructurii,
pentru drumurile de interes judeean;
c) prin hotrre a consiliilor locale, cu avizul consiliilor judeene, pentru drumurile de interes
local;
d) prin hotrre a Consiliului General al Municipiului Bucureti, n cazul drumurilor de interes
local din municipiul Bucureti.

4. Condiii particulare

Efectuarea transporturilor cu depiri ale maselor i/sau dimensiunilor maxime admise este
interzis n zilele de smbt, duminic i n zilele de srbtoare legal, ntre orele 6,00 i 22,00.
Prin excepie, administratorul drumului poate autoriza asemenea transporturi, n condiiile
stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor i infrastructurii i al ministrului
administraiei i internelor.
Responsabilitatea circulaiei vehiculelor rutiere cu depiri ale maselor i/sau
dimensiunilor maxime admise fr AST sau cu nerespectarea oricreia dintre condiiile nscrise
n AST revine:

a) operatorului de transport rutier, astfel cum acesta este nscris n documentele de transport;
b) persoanei fizice sau juridice care folosete vehiculul n baza unui alt drept dect dreptul de
proprietate, n situaia n care operatorul de transport rutier nu poate fi identificat din
documentele de transport;
c) proprietarului vehiculului rutier, n cazul n care persoanele prevzute la lit. a) i b) nu pot fi
identificate;
d) conductorului auto, n cazul n care persoanele prevzute la lit. a), b) i c) nu pot fi
identificate;
e) expeditorului, conform responsabilitilor care i revin n baza prevederilor legale n
vigoare.
Modificarea infrastructurii rutiere
n cazul n care, pentru efectuarea transporturilor cu depiri ale maselor i/sau
dimensiunilor maxime admise, sunt necesare lucrri de amenajare sau consolidare a
infrastructurii rutiere, de modificare a instalaiilor aeriene sau subterane de orice fel, precum i
orice alte lucrri, responsabilitatea efecturii acestora i suportarea cheltuielilor aferente revin
titularului AST.
nsoirea transportului agabaritic
Vehiculul care circul cu depirea maselor i/sau dimensiunilor maxime admise trebuie s fie
precedat de un autovehicul de nsoire, pentru:

a) lime mai mare de 3,2 m i mai mic sau egal cu 4,5 m;

b) lungime mai mare de 25,0 m i mai mic sau egal cu 30,0 m;
c) nlime mai mare de 4,5 m;
d) masa total mai mare de 80,0 tone.

Vehiculul care circul cu depirea dimensiunilor maxime admise trebuie s fie nsoit de dou
autovehicule de nsoire autorizate care s circule unul n faa i cellalt n spatele acestuia,
pentru:
a) lime mai mare de 4,5 m;
b) lungime mai mare de 30,0 m.
Vehiculul care circul cu depirea maselor i/sau dimensiunilor maxime admise trebuie s fie
nsoit suplimentar de un echipaj al poliiei rutiere, pentru:
a) lime mai mare de 5,0 m;
b) lungime mai mare de 40,0 m;
c) nlime mai mare de 5,0 m;
d) masa total mai mare de 80,0 tone.
Autovehiculele de nsoire trebuie s respecte condiiile privind dotarea stabilite prin
ordin comun al ministrului transporturilor i infrastructurii i al ministrului administraiei i
internelor.
 Condiiile de nsoire a vehiculelor care circul cu depirea maselor i/sau dimensiunilor
de ctre operatorii economici specializai i de ctre personalul de nsoire specializat, precum i
modalitatea de verificare a acestora se stabilesc prin ordin comun al ministrului transporturilor i
infrastructurii i al ministrului administraiei i internelor.
Condiiile privind efectuarea nsoirii vehiculelor care circul cu depirea maselor i/sau
dimensiunilor maxime admise se stabilesc prin ordin comun al ministrului transporturilor i
infrastructurii i al ministrului administraiei i internelor.

5. Condiii tehnice pentru transportul agabaritic

Vehiculele utilizate pentru transportul agabaritic trebuie s ndeplineasc unele cerine

suplimentare.
Vehiculele care circul cu depirea dimensiunilor maxime admise trebuie s fie echipate cu
dispozitive suplimentare de semnalizare stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor
i infrastructurii i al ministrului administraiei si internelor.
Vehiculul care circul cu depirea dimensiunilor maxime admise trebuie s fie echipat cu
urmtoarele dispozitive suplimentare de semnalizare:

a) pe cabina i n spatele vehiculului sau a ncrcturii, dup caz, cu cte un panou de avertizare,
amplasat la loc vizibil, cu inscripia TRANSPORT EXCEPIONAL!" sau ATENIE!
GABARIT DEPIT!", avnd:
(i) limea de cel puin 25 cm i lungimea de cel puin 100 cm;
(ii) fond reflectorizant de culoare galben i text cu scriere normal, dreapt, cu caractere
standard, de culoare neagr, avnd nlimea de minimum 15 cm; se admit numai formate
clare ale textului, fr efecte de umbrire, nclinare, subliniere sau alte efecte grafice, precum i
inserarea de sigle sau alte texte;

b) dou dispozitive speciale de avertizare luminoas intermitent de culoare galben, montate pe

cabina vehiculului, astfel nct lumina emis de acestea s fie vizibil la o distan de cel puin
100 m din fa, din spate i din prile laterale;
c) dac nlimea ncrcturii nu face vizibile, din spate, dispozitivele prevzute la lit. b), se
instaleaz, suplimentar, n spatele vehiculului sau ncrcturii, dup caz, un alt dispozitiv special
de avertizare luminoas intermitent de culoare galben;
d) dispozitivele prevzute la lit. b) i c) se menin n funciune pe toat perioada n care vehiculul
se afl pe partea carosabil;
e) dac limea depete 3,20 m, lumini, catadioptrii sau band reflectorizant de culoare
galben, elemente montate pe conturul lateral al ncrcturii, la distan de 1,5 m ntre ele;
f) la depirea limii maxime admise a vehiculului sau a ncrcturii, extremitile laterale vor fi
semnalizate vizibil, la partea din fa i din spate, cu tblie avnd aplicate benzi din folie
reflectorizant alb-rou, avnd o nclinaie de 45, descendente spre exteriorul vehiculului sau al
ncrcturii, avnd dimensiunile de 42 cm x 42 cm;
g) prevederile lit. a) se aplic i pentru vehiculele a cror mas total depete 80 tone;
h) staii de emisie-recepie mobile i/sau portabile, cu care s se poat in legtura cu personalul
atestat, n cazul n care vehiculul trebuie nsoit de un autovehicul de nsoire;
i) mijloace suplimentare de semnalizare rutier pentru cazurile de staionare accidental pe partea
carosabil.
6. Control i sanciuni specifice
Abaterile de la prevederile specifice transportului agabaritic sunt sancionate cu sanciuni
specifice detaliate ntr-un document separat.
7. Pregtire profesional
Pentru derularea operaiunilor de transport agabaritic este necesar ca unele persoane
implicate n acestea s aib o pregtire profesional specific i s fie autorizate de CNADNR,
astfel:
- Persoanele care nsoesc transporturile agabaritice
- Persoanele care ntocmesc proiecte de transport agabaritic

Proiectul de transport prevzut se ntocmete numai de persoane fizice sau juridice

autorizate de CNADNR SA.
Autorizaia se elibereaz de CNADNR SA n baza solicitrii scrise a persoanei fizice sau
juridice interesate, la care se anexeaz, n copie, certificatul de atestare tehnic pentru
execuie/proiectare/consultan lucrri de drumuri, poduri i construcii aferente, pentru drumuri
naionale, emis de Asociaia Profesional de Drumuri i Poduri din Romnia.
Documentul referitor la nsoirea transporturilor agabaritice existent prezint unele
aspecte ale atestrii persoanelor care nsoesc transporturile agabaritice.
Lista cu persoanele fizice sau juridice autorizate s ntocmeasc proiecte de transport este
public si se afieaz pe site-ul CNADNR SA.
Conductorii auto pentru transportul agabaritic trebuie s dein un certificat profesional
eliberat de un centru de pregtire profesional, n condiiile prevzute de:
- OMTCT nr. 42 din 16 ianuarie 2006 privind conditiile de pregatire profesionala initiala si
continua a anumitor categorii de conducatori auto cu completrile fcute prin Ordinul 1548/2008
- ORDIN Nr. 597 din 21 aprilie 2003 privind aprobarea Normelor pentru stabilirea condiiilor de
obinere a atestatului profesional de ctre conductorii auto care efectueaz transport rutier de
mrfuri cu vehicule a cror mas maxim autorizat este mai mare de 7,5 tone, transport rutier
public de persoane i transport rutier cu vehicule avnd mase i/sau dimensiuni de gabarit
depite.
8. Baza legislativ
Pentru clarificarea tuturor aspectelor aferente transportului agabaritic trebuie consultate actele
normative din lista ntocmit.
Prevederile prezentate mai sus au la baz:

- Ordonana nr. 43 din 28 august 1997 republicat i actualizat privind regimul drumurilor
- Ordin nr. 356 din 4 mai 2010 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea si desfasurarea
circulatiei vehiculelor rutiere cu mase si/sau dimensiuni ce depasesc masele si/sau dimensiunile
maxime admise prevazute n Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.
 Transport valori
Cadru legislativ

Capitolul I - Dispozitii generale

Art. 1
(1)Paza si protectia sunt activitati desfasurate prin forte si mijloace specifice, in scopul
asigurarii sigurantei obiectivelor, bunurilor si valorilor impotriva oricaror actiuni ilicite care
lezeaza dreptul de proprietate, existenta materiala a acestora, precum si a protejarii persoanelor
impotriva oricaror acte ostile care le pot periclita viata, integritatea fizica sau sanatatea.
(2)Paza si protectia se realizeaza prin forte si mijloace militare sau civile, de catre institutiile
specializate ale autoritatilor administratiei publice, sau in regim privat, de catre proprietarii sau
detinatorii obiectivelor, bunurilor sau valorilor, precum si de catre societatile specializate de paza
si protectie.

Art. 2
(1)Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale,
regiile autonome, companiile si societatile nationale, institutele nationale de cercetare-dezvoltare,
societatile reglementate de Legeanr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, indiferent de natura capitalului social, precum si alte organizatii care detin bunuri ori
valori cu orice titlu, denumite in prezenta lege unitati, sunt obligate sa asigure paza acestora.
(2)Persoanele fizice pot apela pentru protectia personala la serviciile unor societati specializate
de paza si protectie, in conditiile prezentei legi.

Art. 3
(1)In functie de importanta, specificul si valoarea bunurilor pe care le detin, conducatorii
unitatilor prevazute la art. 2alin. (1), cu sprijinul de specialitate al politiei, pentru sistemele
civile de paza, sau al jandarmeriei, pentru cele militare, stabilesc modalitati concrete de
organizare si de executare a pazei, dupa caz, cu efective de jandarmi, paza cu politisti locali, paza
proprie sau paza prin societati specializate.
(2)Unitatile grupate pe un anumit spatiu pot organiza, cu avizul politiei, paza in comun cu
politisti locali, paza proprie sau prin societatile specializate de paza. Conducatorii acestor unitati
stabilesc forma de paza, obligatiile si raspunderile fiecarui beneficiar, inclusiv cele privind
intocmirea planului de paza.
(3)La unitatile unde nu este posibila realizarea unui sistem de paza organizat, conducatorii
acestora sunt obligati sa execute imprejmuiri, grilaje, obloane, incuietori sigure, iluminat de
securitate, sisteme de alarma sau alte asemenea mijloace necesare asigurarii pazei si integritatii
bunurilor.
(4)Protectia demnitarilor romani si a celor straini pe timpul sederii in Romania, a familiilor
acestora, paza sediilor de lucru si a resedintelor acestora se asigura de Serviciul de Protectie si
Paza, conform atributiilor prevazute in legea speciala de organizare si functionare a acestuia.
(5)Protectia magistratilor, a politistilor si jandarmilor, precum si a membrilor de familie ai
acestora, in cazurile in care viata, integritatea corporala sau avutul acestor persoane sunt supuse
unor amenintari, se asigura de Ministerul Afacerilor Interne, potrivit legii.
Art. 4
Raspunderea pentru luarea masurilor de asigurare a pazei bunurilor si valorilor detinute cu orice
titlu revine conducatorilor unitatilor prevazute la art. 2alin. (1).
Art. 5
(1)Paza se organizeaza si se efectueaza potrivit planului de paza, intocmit de unitatea ale carei
bunuri sau valori se pazesc, cu avizul de specialitate al politiei. Acest aviz este obligatoriu pentru
fiecare caz de modificare a planului de paza.
(2)Pentru unitatile la care paza se asigura cu efective de jandarmi, avizul politiei nu este
obligatoriu.
(3)Prin planul de paza se stabilesc in principal: caracteristicile obiectivului pazit, in zona
respectiva, numarul de posturi si amplasarea acestora, necesarul de personal pentru paza,
amenajarile, instalatiile si mijloacele tehnice de paza si de alarmare, consemnul posturilor,
legatura si cooperarea cu alte organe cu atributii de paza a obiectivelor, bunurilor, valorilor si
persoanelor si modul de actiune in diferite situatii. De asemenea, vor fi prevazute si regulile de
acces, potrivit dispozitiilor conducatorului unitatii, precum si documentele specifice serviciului
de paza.
(4)In cazul unitatilor in care paza se asigura cu efective ale jandarmeriei, ale societatilor
specializate de paza si protectie, ale politistilor locali sau combinat, intocmirea planului de paza
se face de catre conducatorii unitatilor beneficiare impreuna cu comandantii/sefii acestor
efective.
(5)Documentele specifice necesare executarii si evidentei serviciului de paza, cu exceptia celui
executat cu efective de jandarmi, si modelele acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Capitolul II - Formele de paza

Sectiunea 1 - Paza cu efective de jandarmi
Art. 6
(1)Paza obiectivelor de importanta deosebita pentru apararea tarii, activitatea statului,
economie, stiinta, cultura si arta, ale unor institutii din domeniul financiar-bancar, a localurilor
misiunilor diplomatice sau ale unor agentii si reprezentante economice straine, a sediilor unor
organizatii internationale, precum si a transporturilor valorilor deosebite sau speciale se asigura
cu efective de jandarmi.
(2)Paza cu efective de jandarmi se poate asigura si la sediile unor organisme internationale
care desfasoara activitati pe teritoriul tarii, la cererea expresa a acestora, adresata Guvernului
Romaniei.
(3)Unitatile bugetare si sediile misiunilor diplomatice, recum si unitatile de interes strategic
care detin instalatii ori obiective de o deosebita importanta nationala, beneficiare de paza cu
efective de jandarmi, care sunt exceptate de la plata, se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(4)Obiectivele de importanta deosebita care nu sunt asigurate cu paza militara in timp de pace
si se iau in paza, la mobilizare, de catre Jandarmeria Romana se stabilesc, din timp de pace, prin
hotarare a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si se aproba, la declararea mobilizarii, prin
hotarare a Guvernului.
(5)Obiectivele si valorile prevazute la alin. (1) si (2), precum si personalul, mijloacele
materiale si financiare necesare asigurarii pazei cu efective de jandarmi se stabilesc prin hotarare
a Guvernului.
(6)La solicitarea persoanelor fizice sau juridice, in situatii care nu sufera amanare, la
propunerea comandantului Jandarmeriei Romane, ministrul afacerilor interne poate aproba
asigurarea temporara a pazei cu efective de jandarmi a unor obiective, bunuri, valori si
transporturi speciale, altele decat cele prevazute la alin. (1) si (2).
(7)Prin situatii care nu sufera amanare se intelege starile de fapt caracterizate prin tensiuni
interne, acte de dezordine si tulburarea grava a ordinii publice, dezastre, furturi frecvente din
proprietatea publica sau privata, care impun luarea de indata sub paza cu efective de jandarmi a
unor obiective, amplasamente, suprafete de teren, altele decat cele prevazute la alin. (1) si (2),
precum si situatiile in care organele de stat cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si
sigurantei nationale, in caz de pericol iminent, solicita expres aceasta interventie.
(8)Paza cu efective de jandarmi, aprobata in conditiile alin. (6), se ridica dupa incetarea
situatiei deosebite care a impus instituirea acesteia.
(9)Ridicarea pazei cu efective de jandarmi se realizeaza, de regula, prin hotarare a Guvernului,
in cazurile prevazute la alin. (1) si (2), respectiv prin ordin al ministrului afacerilor interne, la
propunerea comandantului Jandarmeriei Romane, in toate situatiile in care beneficiarii pazei,
indiferent de modalitatea prin care a fost instituita aceasta, nu respecta obligatiile prevazute de
lege sau cele contractuale, refuza incheierea ori reactualizarea contractului.
(10)Ridicarea pazei de la obiectivele asigurate cu efective de jandarmi se poate face in termen
de 60 de zile de la atentionarea in scris a conducatorilor acestora, prin ordin al ministrului
afacerilor interne, la propunerea comandantului Jandarmeriei Romane.
(11)In situatia in care unitatile carora li s-a prevazut prin acte normative asigurarea pazei cu
efective de jandarmi isi schimba, isi restrang sau isi inceteaza activitatea ori renunta la aceasta
forma de paza, prin hotarare a Guvernului de ridicare a pazei, se vor stabili si modalitatile de
redistribuire a efectivelor disponibilizate si a alocatiilor bugetare aprobate in acest sens.
(12)Instalarea pazei se va face numai dupa asigurarea de catre beneficiarul serviciului de paza
a conditiilor stabilite prin contractul incheiat cu unitatea de jandarmi si prin planul de paza
intocmit.

Art. 7
(1)Unitatile care beneficiaza de paza cu efective de jandarmi incheie contracte de prestari de
servicii cu unitatile de jandarmi, la nivelul esalonului care are organ financiar propriu.
(2)Serviciul de paza cu efective de jandarmi se efectueaza contra cost, pe baza tarifelor
stabilite de Ministerul Afacerilor Interne, potrivit legii.
(3)Serviciul de paza se poate efectua si in conditiile in care, in contrapartida, beneficiarul
restarilor de servicii ofera, la randul sau, bunuri sau servicii, daca acestea sunt necesare
Jandarmeriei Romane.
(4)Conditiile efectuarii serviciului de paza, conform alin. (3), se stabilesc prin hotarare a
Guvernului, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(5)Veniturile realizate din paza si prestarea altor servicii, organizate si executate, potrivit legii,
de unitatile de jandarmi se retin integral de catre acestea ca venituri extrabugetare cu titlu
permanent, care vor fi utilizate pentru acoperirea unor cheltuieli curente si de capital.

Art. 8
(1)Paza cu efective de jandarmi se organizeaza si se executa potrivit planului de paza, cu
respectarea prevederilorart. 5.
(2)Efectivele de jandarmi care asigura paza la obiective cu grad sporit de dificultate vor
beneficia de aceleasi sporuri pentru conditii periculoase, vatamatoare sau grele de munca, dupa
caz, ca si personalul din obiectivul respectiv.
Art. 9
In unitatile unde, concomitent cu paza asigurata cu efective de jandarmi, functioneaza si paza
proprie, cu politisti locali sau prin societati specializate de paza si protectie, acestea se vor
integra, din punct de vedere operativ, in sistemul unic de paza realizat si condus de catre
jandarmerie.

Sectiunea 2 - Paza cu politisti locali si paza proprie

Art. 10Paza bunurilor si a valorilor detinute de persoane fizice sau juridice se poate asigura, in
conditiile legii, si prin Corpul gardienilor publici*), conform Legiinr. 26/1993privind
infiintarea, organizarea si functionarea Corpului gardienilor publici**).
*)Corpul gardienilor publici, reglementat prin Legeanr. 26/1993, s-a reorganizat succesiv in
Politia Comunitara prin Legeanr. 371/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea
Politiei Comunitare, iar aceasta in politia locala prin Legea politiei localenr. 155/2010, cu
modificarile ulterioare.
**) Aceasta lege a fost abrogata prin Legea nr. 371/2004 privind infiintarea, organizarea si
functionarea Politiei Comunitare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 878
din 27 septembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Legea nr. 371/2004, cu
modificarile si completarile ulterioare, a fost abrogata cu exceptia art. 20 si 21 referitaore la
serviciile publice destinate asigurarii pazei obiectivelor de interes judetean, prin Legea politiei
locale nr. 155/2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 488 din 15 iulie
2010, cu modificarile ulterioare.

Art. 11
Paza proprie se organizeaza in raport cu natura obiectivelor, a bunurilor si valorilor ce urmeaza a
fi pazite, cu amplasarea, intinderea si vulnerabilitatea pe care le prezinta unele unitati si locuri
din incinta acestora, cu numarul de schimburi in care se desfasoara activitatea, punctele de acces
si cu alte criterii specifice.
Art. 12
(1)Paza proprie se realizeaza cu personal calificat, angajat al unitatii beneficiare, conform
legii.
(2)In fucntie de numarul personalului de paza, conducerea unitatii va numi un sef de serviciu
sau un imputernicit care sa asigure selectia, incadrarea, echiparea, dotarea cu armament si
mijloace de protectie, precum si pentru instruirea, planificarea si controlul acestuia.
(3)La unitatile unde numarul posturilor de paza este de peste 20, structura de conducere
necesara este formata din seful serviciului de paza si seful de tura.
(4)La celelalte unitati unde numarul de paznici este sub 20, activitatile specifice de paza se
indeplinesc de catre un imputernicit al conducerii unitatii.
(5)Seful serviciului de paza sau imputernicitul cu paza se subordoneaza direct conducerii
unitatii si stabileste impreuna cu aceasta masurile cele mai eficiente de paza.
Art. 13
(1)Personalul de paza proprie se compune din paznici, portari, controlori de acces sau alte
persoane stabilite de conducerea unitatii, din persoanele desemnate sa asigure instruirea,
controlul si coordonarea activitatii de paza. Se asimileaza personalului de paza si persoanele care
cumuleaza atributiile de paza cu alte atributii de serviciu.
(2)Personalul din paza proprie se doteaza cu uniforme, echipament de protectie si insemne
distinctive, pe care le poarta pe timpul executarii serviciului.
Art. 14
(1)Cu avizul politiei, personalul din paza proprie a unitatilor poate fi dotat cu arme de foc,
bastoane din cauciuc sau tip tomfe, sprayuri lacrimogene si alte mijloace, in raport cu importanta
obiectivelor, a bunurilor si valorilor pazite.
(2)La unitatile unde functioneaza paza proprie si paza cu efective de jandarmi, dotarea cu arme
de foc, avizarea, instruirea si controlul personalului de paza se efectueaza de catre unitatea de
jandarmi care coordoneaza sistemul unic de paza.

Sectiunea 3 - Paza in mediul rural

Art. 15
Unitatile situate pe teritoriul localitatilor rurale isi organizeaza paza conform prevederilor
prezentei legi.
Art. 16
Persoanele fizice sau juridice care detin, cu orice titlu, terenuri agricole isi pot organiza, in
asociere sau individual, paza de camp, prin una dintre formele de paza prevazute de lege.
Art. 17
Paza cailor ferate, a padurilor, a terenurilor forestiere, a fondurilor de vanatoare si de pescuit, a
conductelor pentru transportul hidrocarburilor si al produselor petroliere, a sistemelor de irigatii,
a retelelor telefonice si de transport al energiei electrice se asigura de catre operatorii economici
de profil, in formele prevazute de lege.
Art. 18
(1)In localitatile rurale se organizeaza paza comunala.
(2)Primarul este obligat sa ia masuri pentru a asigura paza bunurilor publice si ale cetatenilor
si raspunde pentru intocmirea planului de paza a comunei.
(3)Intocmirea planului de paza, instruirea si controlul personalului de paza din localitatile
rurale se efectueaza de catre organele locale de politie sau de structurile implicate in activitatea
de paza.
(4)Modalitatile de efectuare a pazei in mediul rural se stabilesc prin hotarare a consiliului
local, dupa consultarea prealabila a locuitorilor, in formele prevazute de lege.
(5)Plata serviciilor de paza in mediul rural, precum si procurarea de echipamente de protectie,
insemne si mijloace de aparare sau utilitare, necesare bunei executari a serviciului de paza, se
asigura din bugetul local. Pentru plata serviciilor de paza, consiliile locale pot institui taxe
speciale, conform legii.

Sectiunea 4 - Paza si protectia prin societati specializate

Art. 19
(1)Societatile specializate de paza si protectie sunt societati reglementate de Legeanr.
31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, private care se constituie si
functioneaza potrivit legislatiei comerciale si prevederilor prezentei legi, avand ca obiect de
activitate paza obiectivelor, bunurilor sau valorilor, paza transporturilor de bunuri si valori, in
conditii de maxima siguranta a acestora, precum si protectia persoanelor.
(2)Societatile specializate de paza si protectie functioneaza in baza licentei eliberate de
Inspectoratul General al Politiei Romane, cu avizul prealabil al Serviciului Roman de Informatii,
pentru cel putin unul dintre obiectele de activitate prevazute la alin. (4), care poate fi reinnoita la
fiecare 3 ani. Retragerea avizului prealabil al Serviciului Roman de Informatii poate constitui
temei pentru anularea licentei de functionare.
(3)Pentru obtinerea licentei de functionare este necesara intrunirea urmatoarelor conditii:
a)prezentarea regulamentului de organizare si functionare a societatii;
b)prezentarea listei cu mijloacele materiale, tehnice, de transport, de comunicatii, cu
mijloacele audiovideo, aparatura de recunoastere si identificare, sistemele de alarma impotriva
efractiei, sistemele de cronometrare si numarare, cu centrele de supraveghere si dispeceratele,
tehnica de calcul si softul utilizat, cu armamentul si alte mijloace tehnice care vor face parte din
dotarea societatii, in functie de obiectul de activitate;
c)prezentarea dovezilor de inregistrare cu denumirea societatii si a insemnelor distinctive
inregistrate la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci;
d)prezentarea notificarii prin care se incunostinteaza consiliul judetean sau, dupa caz,
Consiliul General al Municipiului Bucuresti despre faptul ca societatea va avea sediul social in
zona de responsabilitate a acestora;
e)prezentarea dovezii de achitare a taxei pentru obtinerea licentei de functionare;
f)prezentarea atestatului profesional pentru persoanele care executa activitati de paza si
protectie.
(4)Societatile specializate de paza si protectie pot avea unul sau mai multe dintre urmatoarele
obiecte de activitate:
a)servicii de paza a obiectivelor, bunurilor si valorilor, precum si servicii de consultanta in
domeniu;
b)servicii de paza a transporturilor de bunuri si valori, precum si servicii de consultanta in
domeniu;
c)servicii de protectie personala specializata, denumita garda de corp, si servicii de consultanta
in domeniu.
(5)Prin servicii de paza se intelege:
a)paza proprietatii impotriva accesului neautorizat sau a ocuparii abuzive;
b)paza proprietatii impotriva furturilor, a distrugerilor, incendiilor, precum si a altor actiuni
producatoare de pagube materiale;
c)detectarea substantelor, armelor, explozibililor sau a materialelor de orice natura care pot
provoca o paguba;
d)paza proprietatii intelectuale;
e)paza mediului inconjurator;
f)furnizarea catre autoritatile competente a informatiilor legate de incidentele aparute in timpul
activitatii de paza.
(6)Prin servicii de paza a transporturilor de bunuri si valori se intelege:
a)organizarea si asigurarea pazei transportului terestru, pe apa sau aerian al unor bunuri de
importanta deosebita, valori sau al oricarui alt obiect pe care beneficiarul serviciului il denumeste
astfel;
b)organizarea si asigurarea pazei transportului unor date si informatii, indiferent de suportul pe
care acestea se afla si de modalitatea aleasa pentru transmitere;
c)organizarea si asigurarea, potrivit legislatiei in vigoare, a protejarii mijloacelor de
comunicatii;
d)organizarea si asigurarea transportului pentru persoanele care solicita sa fie transportate in
conditii de maxima siguranta;
e)furnizarea catre autoritatile competente a datelor despre incidentele aparute in timpul
activitatii de transport.
(7)Prin serviciu de protectie specializata a persoanei - garda de corp - se intelege:
a)protejarea vietii si integritatii corporale a persoanei aflate sub protectie;
b)protejarea persoanei aflate sub protectie impotriva hartuirii, pedepsita de lege;
c)protejarea persoanei aflate sub protectie in timpul transportului;
d)furnizarea catre autoritatile competente a informatiilor legate de incidentele aparute in
timpul activitatii de protectie.
(8)Prin serviciu de consultanta se intelege:
a)asistenta cu privire la activitatile care fac obiectul prevederilor alin. (5)-(7);
b)intocmirea de analize, evaluari si rapoarte asupra riscurilor la adresa securitatii persoanei,
proprietatii sau mediului.
(9)Conducatorul societatii specializate de paza si protectie trebuie sa obtina avizul
inspectoratului de politie judetean sau al Directiei Generale de Politie a Municipilui Bucuresti,
dupa caz, in a carei raza teritoriala isi are sediul societatea respectiva.
(10)Unitatea de politie competenta poate acorda avizul persoanei prevazute la alin. (9), care
are cetatenie romana sau cetatenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale
Spatiului Economic European, a implinit varsta de 21 de ani, poseda pregatire corespunzatoare
atributiilor ce ii revin, este cunoscuta ca avand o buna conduita cetateneasca si nu a suferit
condamnari pentru infractiuni savarsite cu intentie.

Art. 20
(1)Personalului din societatile specializate de paza si protectie ii este interzis sa culeaga date si
informatii.
(2)In situatia in care intra in posesia unor date si informatii care vizeaza siguranta nationala,
personalul mentionat la alin. (1) are obligatia sa informeze, de indata, autoritatile competente cu
atributii in domeniul sigurantei nationale.

Art. 21
(1)Conducatorii societatilor specializate de paza si protectie sunt obligati sa asigure
respectarea prevederilor legale si a regulamentelor proprii in organizarea si functionarea acestei
forme de paza, in angajarea, pregatirea si controlul personalului, portul uniformei si al
insemnelor distinctive, precum si in dotarea cu mijloace de interventie si aparare individuala,
conform legii.
(2)Plata serviciilor de paza si protectie prestate de catre societatile specializate se face pe baza
contractelor incheiate cu beneficiarii.
(3)Societatile specializate de paza si protectie au obligatia de a pastra evidenta contractelor in
registre speciale.
(4)Societatile specializate de paza si protectie nu pot adopta insemne, uniforme, legitimatii,
accesorii de echipament sau denumiri identice, asemanatoare sau de natura sa conduca la
confuzii intre acestea, precum si cu cele ale autoritatilor publice ori ale organismelor
internationale la care Romania este parte.
(5)Modelul echipamentului personalului de paza si protectie se stabileste prin hotarare a
Guvernului si se inscriptioneaza cu denumirea si sigla societatii, aprobate cu ocazia acordarii
licentei. Pe autovehiculele din dotarea societatilor specializate se inscriptioneaza numai
denumirea, sigla, obiectul de activitate pentru care s-a emis licenta de catre politie si numerele de
telefon ale societatii. Montarea si folosirea de mijloace de semnalizare luminoasa sau acustica pe
autovehiculele societatilor de paza si protectie sunt interzise.
(6)Societatile specializate de paza si protectie se pot asocia cu societati sau firme straine de
profil, cu respectarea prevederilor legii.

Sectiunea 5 - Garda de corp

Art. 22
(1)Garda de corp se asigura de catre societatile specializate de paza si protectie care au primit
licenta in acest scop, numai prin personal special atestat.
(2)Persoanele fizice pot angaja garda de corp numai pe baza de contract incheiat cu societatile
specializate de paza si protectie prevazute la alin. (1).

Art. 23

Personalul care executa serviciul de garda de corp este obligat ca in activitatile desfasurate sa
respecte legile in vigoare si sa nu lezeze in vreun fel drepturile si liberttile cetatenilor.

Capitolul III - Paza transporturilor bunurilor si valorilor, precum si a transporturilor cu

caracter special

Art. 24
(1)Paza transporturilor bunurilor si valorilor, constand in sume de bani, titluri de credite,
cecuri sau alte inscrisuri de valoare, metale si pietre pretioase, se asigura cu mijloace de transport
anume destinate si se realizeaza, dupa caz, cu jandarmi, personal propriu sau al unei societati
specializate de paza si protectie, inarmati cu arme de foc, in conditiile legii.
(2)Paza transporturilor produselor cu caracter special, care constau in: arme, munitii, tehnica
de lupta, materii explozive, stupefiante, substante toxice, materiale nucleare sau alte materii
radioactive ori alte materii sau substante periculoase, se efectueaza cu mijloace de transport
anume destinate si se asigura cu efective de jandarmi, cu exceptia celor organizate si executate
cu efective ale Ministerului Apararii Nationale.
(3)Paza transporturilor bunurilor si valorilor sau a produselor cu caracter special, aflate in
tranzit pe teritoriul Romaniei, pe calea ferata ori rutiera, se asigura cu efective de jandarmi.
Art. 25
(1)Paza transporturilor de bunuri si valori sau a celor cu caracter special se organizeaza si se
executa potrivit prevederilor planului de paza, intocmit de unitatea ale carei bunuri sau valori se
transporta impreuna cu unitatea prestatoare, cu avizul politiei, care este obligatoriu si in cazul
modificarii acestuia. Acest aviz nu este necesar in cazul unitatilor la care paza transportului se
asigura cu efective de jandarmi sau cu cele apartinand unor institutii cu atributii in domeniul
apararii si sigurantei nationale.
(2)Prin planul de paza se stabilesc in principal: bunurile si valorile de transportat, conditiile de
mediu adecvate naturii bunurilor si valorilor care se transporta, situatia operativa, durata
transportului, mijloacele de transport folosite, variantele de transport, dispozitivul de paza,
consemnul general si particular pentru personalul implicat, dotarea cu mijloace tehnice si de
autoaparare, modul de actiune in diferite situatii, potrivit reglementarilor legale in vigoare.
(3)De regula, transporturile de bunuri sau valori ori transporturile produselor cu caracter
special se efectueaza pe timp de zi.
(4)Indiferent de natura transportului, paza acestuia se va asigura de cel putin o persoana
inarmata, in cadrul localitatii, si de minimum doua, in afara acesteia.
(5)Efectivele necesare pazei transporturilor bunurilor si valorilor, precum si a celor speciale,
prevazute laart. 24, se stabilesc de comun acord, de catre conducatorul unitatii care asigura
efectivele de paza si cel al unitatii beneficiare, prin planul de paza si prin contract.
(6)Pentru efectivele care asigura paza transporturilor bunurilor si valorilor, inclusiv a celor cu
caracter special prevazute la art. 24alin. (2), beneficiarii vor asigura, dupa caz, conditii
corespunzatoare pentru executarea serviciului, astfel:
a)compartiment de serviciu sau vagoane tip corp de garda, pentru transportul pe calea ferata;
b)autovehicule blindate, semiblindate sau special amenajate, pentru transportul valorilor sau
produselor speciale, precum si pentru echipajele care asigura paza acestora;
c)compartimente special amenajate sau rezervate, pentru transporturi navale sau aeriene.
(7)Bunurile si valorile prevazte laart. 24se asigura la o societate de asigurari de catre
beneficiarul contractului de transport ori de catre transportator, dupa caz, potrivit intelegerii
dintre parti.

Art. 26
(1)Mijloacele auto destinate transportului bunurilor si valorilor sau celui cu caracter special,
prevazute laart. 24, se doteaza cu dispozitive tehnice de paza, alarmare, monitorizare,
localizare si supraveghere, destinate sa asigure securitatea persoanelor insotitoare, a bunurilor, a
valorilor si produselor speciale transportate, si se echipeaza cu tehnica de comunicatii radio pe
frecventele aprobate conform legii.
(2)In cazul transporturilor bunurilor si valorilor constand in valori stiintifice, tehnice, de
cultura si arta sau al celor cu caracter special prevazute la art. 24alin. (2), conducatorul unitatii
asigura cel putin un echipaj de insotire pentru paza si protectia bunurilor sau a valorilor
respective.
(3)Transportatorii de bunuri sau valori au obligatia monitorizarii permanente a derularii
transporturilor si sesizarii de urgenta a politiei in caz de pericol.
(4)Cerintele minime pe care trebuie sa le indeplineasca mijloacele de transport prevazute la
art. 24alin. (1)si(2), pentru protectia personalului insotitor si a valorilor transportate, se
stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Capitolul IV - Sisteme tehnice de protectie si de alarmare impotriva efractiei

Sectiunea 1 - Mijloace de protectie si de alarmare impotriva efractiei

Art. 27
(1)Conducatorii unitatilor care detin bunuri, valori, suporturi de stocare a documentelor, a
datelor si informatiilor cu caracter secret de stat sunt obligati sa asigure paza, mijloacele mecano-
fizice de protectie si sistemele de alarmare impotriva efractiei in locurile de pastrare, depozitare
si manipulare a acestora, precum si in locurile unde se desfasoara activitati care au un asemenea
caracter.
(2)Proiectele sistemelor de alarmare se avizeaza de Directia Generala de Politie a Municipiului
Bucuresti ori de inspectoratul de politie judetean pe raza caruia se afla obiectivul, sub aspectul
respectarii cerintelor minime de securitate impotriva efractiei.
(3)Elementele de protectie mecano-fizice incorporate imobilelor destinate pastrarii, depozitarii
si manipularii bunurilor si valorilor de orice fel trebuie sa fie rezistente la efractie, corespunzator
gradului de siguranta impus de caracteristicile obiectivului pazit, in conformitate cu cerintele
tehnice stabilite prin normele metodologice de aplicare a prez entei legi.
(4)In sensul prezentei legi, prin elemente de protectie mecano-fizice se intelege: ziduri, plase,
blindaje, case de fier, seifuri, dulapuri metalice, geamuri si folie de protectie, grilaje, usi si
incuietori.
(5)In sensul prezentei legi, prin sistem de alarmare impotriva efractiei se intelege ansamblul de
echipamente electronice care poate fi compus din centrala de comanda si semnalizare optica si
acustica, detectoare, butoane si pedale de panica, control de acces si televiziune cu circuit inchis
cu posibilitati de inregistrare si stocare a imaginilor si datelor, corespunzator gradului de
siguranta impus de caracteristicile obiectivului pazit.
(6)Instalarea, modificarea, inclusiv punerea in functiune a sistemelor de alarmare impotriva
efractiei se avizeaza si se controleaza potrivit prevederilor alin. (2).
(7)Proiectele sistemelor de alarmare impotriva efractiei se intocmesc in mod obligatoriu pentru
obiectivele care sunt supuse avizarii politiei, iar elaborarea acestora se face cu respectarea
cerintelor tehnice minime stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art. 28
In proiectele de executie a constructiilor destinate producerii, pastrarii sau detinerii unor bunuri
ori valori importante sau a lucrarilor de modernizare, modificare si transformare a acestora
trebuie sa se prevada construirea sau introducerea mijloacelor de protectie mecano-fizice si
instalarea sistemelor tehnice de paza si alarmare impotriva efractiei.

Art. 29
Beneficiarii, conducatorii si personalul societatilor specializate in domeniul sistemelor de
alarmare si al mijloacelor de protectie mecano-fizice sunt obligati sa pastreze confidentialitatea
informtiilor referitoare la sistemele instalate sau avute in intretinere.

Art. 30
Clasificarea sistemelor de alarmare impotriva efractiei se face in raport cu importanta bunurilor
si a valorilor ce urmeaza a fi aparate si cu categoria de importanta a constructiei de catre
societatile de asigurare.

Capitolul V - Selectia, atestarea, angajarea, pregatirea si dotarea personalului de paza si garda de

corp
Sectiunea 1 - Selectia si angajarea personalului de paza si garda de corp

Art. 34
Raspunderea pentru selectia, angajarea, nivelul pregatirii, echiparea si dotarea personalului de
paza si garda de corp revine angajatorului.
Art. 35
Personalul cu atributii de paza se compune din: agenti de paza, portari, controlori de acces,
supraveghetori, insotitori de valori sau alte persoane stabilite de conducerea unitatii ori
desemnate sa asigure instruirea, controlul si coordonarea activitatii de paza.

Art. 36
Persoana care urmeaza sa indeplineasca atributii de paza sau protectie trebuie sa indeplineasca
cumulativ urmatoarele conditii:
a)sa fie cetatean roman sau cetatean al unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori
ale Spatiului Economic European si sa aiba varsta de cel putin 18 ani;
b)sa fie apt medical pentru exercitarea functiei;
c)sa nu aiba antecedente penale pentru infractiuni savarsite cu intentie;
d)sa fie atestat profesional, potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 37
(1)Angajarea personalului cu atributii de paza sau garda de corp se face pe baza atestatului
eliberat in conditiile prevazute la art. 38 si a certificatului de cazier judiciar.
(2)Conducatorii unitatilor prevazute la art. 2alin. (1), care detin secrete de stat sau care
desfasoara activitati de interes strategic, sunt obligati sa solicite si avizul Serviciului Roman de
Informatii, pentru personalul angajat in vederea executarii serviciului de paza.
(3)Conducatorii unitatilor prevazute la art. 2alin. (1)pot angaja pe durata determinata
persoanele care indeplinesc conditiile prevazute la art. 36lit. a)-c), dar nu mai mult de 3 luni si
doar la prima angajare, cu scopul de a asigura perioada necesara pentru finalizarea procedurilor
de angajare si de obtinere a atestatului profesioanl.

Sectiunea 2 - Atestarea si pregatirea personalului de paza si garda de corp

Art. 38
(1)Atestarea personalului pentru executarea activitatilor de paza a obiectivelor, bunurilor,
valorilor si de garda de corp se face de catre Directia Generala de Politie a Municipiului
Bucuresti sau, dupa caz, de inspectoratul de politie judetean in raza caruia persoana isi are
domiciliul sau resedinta, dupa absolvirea cursurilor de calificare profesionala de baza si
promovarea examenului, pe baza documentelor care atesta indeplinirea conditiilor prevazute la
art. 36lit. a)-c).
(2)Atestatul eliberat potrivit alin. (1) acorda dreptul persoanei detinatoare de a practica
ocupatia de baza in domeniul reglementat de prezenta lege.
(3)Ocupatiile care fac obiectul activitatilor de paza, tipul de formare profesionala necesar
pentru practicarea acestor ocupatii si modelul atestatului se stabilesc prin normele metodologice
de aplicare a prezentei legi.
(4)Pentru cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic
European, atestatul se poate elibera pe baza documentelor doveditoare, eliberate de autoritatile
competente din statul de origine sau de provenienta, persoanelor care cunosc limba romana, scris
si vorbit.
(5)Sunt exceptate de la obligatia obtinerii certificatului de absolvire a cursului de calificare
profesionala persoanele care detin un certificat de competente profesionale, dobandit potrivit
legii, si care fac dovada ca au avut calitatea de politist sau cadru militar ori au avut, pentru o
perioada de cel putin un an, calitatea de soldat sau gradat voluntar.
Art. 39
(1)Formarea profesionala a personalului pentru executarea activitatilor de paza a obiectivelor,
bunurilor, valorilor si de garda de corp se realizeaza prin furnizori de formare profesionala din
sectorul public sau privat, autorizati in conditiile legii.
(2)Furnizorul de formare profesionala are obligatia de a aproba inscrierea la cursurile de
calificare profesionala doar a persoanelor care fac dovada indeplinirii conditiilor prevazute la art.
36lit. a)-c).
(3)Examenul de absolvire a cursurilor de calificare profesionala se sustine in fata unei comisii
constituite potrivit dispozitiilor art. 42alin. (2)din Ordonanta Guvernului nr. 129/2000
privind formarea profesionala a adultilor, republicata. Din comisie trebuie sa faca parte si un
reprezentant al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti sau, dupa caz, al
inspectoratului de politie judetean in raza caruia furnizorul de formare profesionala isi are
sediul.
(4)Tematica programelor de formare profesionala se stabileste prin normele metodologice de
aplicare a prezentei legi.

Sectiunea 3 - Dotarea personalului de paza

Art. 40
Angajatorii sunt obligati sa doteze personalul de paza si garda de corp cu uniforma, insemne
distinctive si, dupa caz, echipament de protectie, pe care acesta le poarta numai in timpul
executarii serviciului.

Art. 41
Personalul de paza sau garda de corp are obligatia de a purta in timpul serviciului un ecuson de
identificare cu numele si prenumele, precum si cu denumirea unitatii la care este angajat.

Art. 42
(1)Uniforma si insemnele se stabilesc de catre angajator. Aceasta va fi inscriptionata numai cu
denumirea si sigla societatii angajatoare.
(2)Este interzis societatilor private de paza sa adopte insemne, uniforme, accesorii sau
denumiri similare ori asemanatoare cu cele ale autoritatilor publice. Societatilor private de paza li
se interzice si folosirea de cagule, masti pentru protectia fetei si catuse metalice.

Art. 43
(1)In raport cu importanta si natura obiectivelor, bunurilor si valorilor pazite, cu avizul politiei
sau al jandarmeriei, dupa caz, personalul de paza sau garda de corp poate fi dotat cu arme de foc,
bastoane de cauciuc sau tomfe, pulverizatoare iritant-lacrimogene de capacitate mica si alte
mijloace de aparare, autorizate prin lege.
(2)Dotarea cu arme de foc a personalului de paza sau garda de corp se face numai dupa
avizarea, dupa caz, de catre politie sau jandarmerie a planului de paza/protectie a
obiectivului/persoanei ori a transportului de bunuri si valori speciale sau a produselor cu caracter
special.

Art. 44
(1)Armamentul si munitia se asigura prin inchiriere, contra cost, de catre unitatea de politie
sau jandarmi competenta teritorial.
(2)Cel putin semestrial, sub supravegherea unitatilor de politie sau jandarmi competente
teritorial, se vor organiza trageri de antrenament cu personalul de paza si garda de corp dotat cu
arme de foc.
(3)Contravaloarea munitiei consumate se suporta de angajator.

Capitolul VI - Atributiile personalului de paza si garda de corp

Sectiunea 1 - Atributiile personalului de paza

Art. 45
Personalul de paza este obligat sa cunoasca si sa respecte indatoririle ce-i revin, fiind direct
raspunzator pentru paza si integritatea obiectivelor, bunurilor si valorilor incredintate.

Art. 46
In timpul serviciului, personalul de paza este obliat:
a)sa cunoasca locurile si punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului, pentru a preveni
producerea oricaror fapte de natura sa aduca prejudicii unitatilor pazite;
b)sa pazeasca obiectivul, bunurile si valorile nominalizate in planul de paza si sa asigure
integritatea acestora;
c)sa permita accesul in obiectiv numai in conformitate cu reglementarile legale si cu
dispozitiile interne;
d)sa opreasca si sa legitimeze persoanele despre care exista date sau indicii ca au savarsit
infractiuni ori alte fapte ilicite in obiectivul pazit, pe cele care incalca normele interne stabilite
prin regulamentele proprii, iar in cazul infractiunilor flagrante, sa prinda si sa prezinte politiei pe
faptuitor, sa opreasca si sa predea politiei bunurile ori valorile care fac obiectul infractiunii sau al
altor fapte ilicite, luand masuri pentru conservarea ori paza lor, intocmind totodata un proces-
verbal pentru luarea acestor masuri. Procesul-verbal astfel intocmit constituie act de sesizare a
organelor de urmarire penala;
e)sa incunostinteze de indata seful sau ierarhic si conducerea unitatii beneficiare despre
producerea oricarui eveniment in timpul executarii serviciului si despre masurile luate;
f)in caz de avarii produse la instalatii, conducte sau rezervoare de apa, combustibili ori de
substante chimice, la retelele electrice sau telefonice si in orice alte imprejurari care sunt de
natura sa produca pagube, sa aduca de indata la cunostinta celor in drept asemenea evenimente si
sa ia primele masuri pentru limitarea consecintelor evenimentului;
g)in caz de incendii, sa ia imediat masuri de stingere si de salvare a persoanelor, a bunurilor si
a valorilor, sa sesizeze pompierii si sa anunte conducerea unitatii si politia;
h)sa ia primele masuri pentru salvarea persoanelor si de evacuare a bunurilor si a valorilor in
caz de dezastre;
i)sa sesizeze politia in legatura cu orice fapta de natura a prejudicia patrimoniul unitatii si sa-si
dea concursul ori de cate ori este solicitat de catre organele de urmarire penala sau de organele de
politie;
j)sa pastreze secretul de stat si cel de serviciu, daca, prin natura atributiilor, are acces la
asemenea date si informatii;
k)sa poarte numai in timpul serviciului mijloacele de aparare, de protectie si armamentul cu
care este dotat si sa faca uz de arma numai in cazurile si in conditiile prevazute de lege;
l)sa poarte uniforma si insemnele distinctive numai in timpul serviciului, cu exceptia locurilor
de munca unde se impune o alta tinuta;
m)sa nu se prezinte la serviciu sub influenta bauturilor alcoolice si nici sa nu consume astfel
de bauturi in timpul serviciului;
n)sa nu absenteze fara motive temeinice si fara sa anunte in prealabil conducerea unitatii
despre aceasta;
o)sa execute intocmai dispozitiile sefilor ierarhici, cu exceptia celor vadit nelegale, si sa fie
respectuos in raporturile de serviciu;
p)sa execute, in raport de specificul obiectivului, bunurile sau valorile pazite, precum si orice
alte sarcini care i-au fost incredintate, potrivit planului de paza;
q)sa respecte consemnul general si particular al postului.

Art. 47
Seful formatiei de paza, pe langa obligatiile prevazute laart. 46, are si urmatoarele atributii:
a)sa organizeze, sa conduca si sa controleze activitatea de paza, precum si modul de executare
a serviciului de catre personalul din subordine;
b)sa informeze de indata conducerea unitatii si politia despre evenimentele produse pe timpul
activitatii de paza si sa tina evidenta acestora;
c)sa propuna conducerii unitatii masuri pentru perfectionarea activitatii de paza;
d)sa tina evidenta armamentului si a munitiei din dotarea personalului de paza, sa asigure
pastrarea, intretinerea, depozitarea si folosirea acestora, potrivit legii;
e)sa execute programul de pregatire profesionala specifica a personalului de paza din
subordine.