Sunteți pe pagina 1din 3

Varzoasele - specii legumicole de importanta nationala

Din aceastd grupi fac parte urmdtoarele specii: varza alba pentru capatana, varza rosie ,varza creata,
gulia, conopida, broccoli, varza de Bruxelles , varza chinezeasca, varza pentru frunze. Toate aceste
specii fac parte din familia Brassicaceae gi se comporta in cultura ca plante bianuale,in primul an
obtinandu-se partea comestibila, iar in al doilea an, tulpini florifere, flori si seminte.

n general legumele varzoase nu sunt pretentioase fata de temperatura, fapt ce permite cultivarea lor
si n tarile mai nordice, unde legumele termofile nu dau rezultate corespunzatoare, precum si n zone
cu altitudine ridicata de peste 1000 m.

legumele crucifere au aceleasi boli si daunatori, tehnici de cultura asemanatoare, iar din motive de
fitoprotectie, plantele din aceasta grupa nu trebuie sa revina n asolament, pe acelasi teren, mai
devreme de 4-5 ani.

Speciile legumicole cuprinse Tn grupa verzei fac parte din familia Brassicaceae (Cruciferae) , genul
Brassica si reprezint una dintre cele mai importante grupe de legume, atat prin diversitatea si
calitatile culinare ale speciilor cultivate, dar si prin marea plasticitate genetica si adaptabilitatea
acestor specii la conditiile pedoclimatice din cele mai diverse.

Plantele legumicole din aceasta grupa se cultiva la noi n tara pe suprafete foarte mari, deoarece
sunt specii putin pretentioase la caldura si cu plasticitate ecologica mare, putndu-se adapta la
diverse conditii de mediu.

n functie de specie, la legumele din grupa verzei se consuma n stare proaspata, pregatita,
industrializata sau conservate, diverse organe de planta, astfel:

-muguri terminali hipertrofiati n care s-au acumulat mari cantitati de substante de rezerva la
varza de capatna, varza chinezeasca, varza creata;

>muguri axilari hipertrofiati, la varza de Bruxelles;

>rozete de frunze si frunze la varza de frunze si varza chinezeasca; tulpini ngrosate, la gulii si
gulioare;

>tulpini florifere hipertrofiate fara flori formate, la conopida, sau cu flori formate, la broccoli

n tara noastra varza are un areal mare de raspndire, gasind conditii favorabile de cultura n
toate judetele, mai ales pe luncile rurilor, exceptnd zonele montane si aride. Suprafete mari se
cultiva n sistem irigat n cmpia Dunarii, Cmpia de vest si de sud-est a tarii, podisul Transilvaniei
si zonele colinare.

Cerintele ecologice ale plantelor de varzoase

Varza este caracterizata ca o planta care dispune de o plasticitate biologica mare, fapt ce-i
confera o particularitate de adaptare la conditii variate de mediu si sa fie cultivata n cele mai
diferite zone geografice din tara noastra, chiar si la altitudini de 1200-1500 m. Cunostintele legate
de ecologia verzei fundamenteaza actiunile de dirijare a dezvoltarii plantei prin factorii de
vegetatie (caldura, lumina, umiditate, hrana) si de conditionare, pe aceasta cale, a nivelului si
calitatii productiei, prin aplicarea corespunzatoare a tehnologiei de cultura.

Temperatura. Varza are pretentii scazute fata de regimul de temperatura, fiind o planta rezistenta
la frig. Procesul de germinare al semintelor ncepe la 3-4 0 C. , dar germinarea la aceasta
temperatura se face ntr-un numar mare de zile. Temperatura optima de ncoltire a semintelor
este de 18 -20 0 C. Limitele temperaturii de germinare sunt ntre 3-17 0C. , iar suma grade zile
pentru rasarit este de 106 zile
n faza de rasad, temperatura optima este de 10-12 0C. , iar daca sunt calite la 30 C, timp de 7-8 zile,
rasadurile pot suporta dupa plantarea n cmp, temperaturi negative de pna la -10 0 C.

Rasadurile trebuie sa fie obligatoriu calite pentru plantarile timpurii, deoarece n perioada de
aclimatizare n frunze se acumuleaza zaharoza, glicoza, fructoza si mioinozitol, cu o concentratie
colerata direct cu rezistenta la nghet (Burzo l. si colab., 2005).

La aparitia primei frunze adevarate rasadurile pot sa moara daca temperatura se mentine la -30C mai
mult timp.

La temperaturi peste 30 0 C cre$erea nceteaza, iar daca umiditatea atmosferica este scazuta,
capatnile ramn mici sau nu se formeaza.

O Toamna n cmp capatnile pot rezista pna la -80C.

O Vernalizarea la varza se manifesta dupa formarea frunzei a treia, n limitele temperaturii de 4-10 0
C, desfasurate pe o durata de 10-50 de zile(Burzo 1.,2000). Sensibilitatea la vernalizare depinde de soi
si de conditiile climatice n care a fost produsa samnta (Indrea D., 1995).

O n faza nfloritului temperatura optima este de 20-25 0 C.

O Lumina. Fiind o planta tipica de zi lunga, varza manifesta cerinte corespunzatoare fata de acest
factor.

O n faza de rasad, cantitatea insuficienta de lumina predispune plantele la alungire, iar cultivata n
cmp pe terenuri umbrite, formeaza capatni afnate, reduse ca diametru, uneori ca o rozeta de
frunze.

O n conditii de zi scurta (10 ore iluminare), la temperatura minima de 12 0 C si sub efectul radiatiilor
cu lungime mica de unda, diferentierea mugurilor floriferi este foarte activa (P.T. Rebusenko, 1960).

O Umiditatea trebuie Sa satisfaca cerintele plantelor de varza, att n sol ct si n aer.

O Varza necesita umiditate mare n sol, consumul zilnic de apa este variabil, de la 0,2-0,4 1 pna la 2-
2,5 1 pe planta, n functie de faza de vegetatie.

O n conditii de umiditate excesiva cre$erea nceteaza, n frunze apar pigmenti antociani puternici, nu
se formeaza capatni. Toate acestea se produc din cauza aeratiei proaste a radacinilor.

O Umiditatea solului reprezinta un factor important care influenteaza procesul de germinare a


semintelor. Excesul de apa limiteaza accesul oxigenului si creeaza conditii de anaerobioza care
constituie un factor negativ n procesul de germinare. Daunatoare este si seceta, inclusiv cea
atmosferica, deoarece mpiedica acumularea umiditatii suficiente pentru desfasurarea germinarii n
bune conditii (Indrea D., 1979).

O n faza de formare si cre$ere intensa a capatnii umiditatea n sol trebuie Sa fie 75-80% din
capacitatea de cmp pentru apa a solului, pna la formarea capatnilor si de 85-90% n timpul
cre$erii si ndesarilor capatnilor. Peste aceste valori plantele si nceteaza cre$erea, capatnile ramn
la dimensiuni reduse sau daca sunt formate, crapa

Obiectivele si metodele de ameliorare a verzei

mbunatatirea nsusirilor de productivitate se poate realiza att prin selectia biotipurilor valoroase din
populatiile locale, n zonele n care se mai gasesc astfel de forme, ct si prin hibridari ntre soiuri, sau
cu unele specii, pentru transferul unor gene complementare.
Genul Brassica cuprinde mai multe specii, din care circa 20 sunt cultivate si n parte introduse n
procesul de ameliorare. Dintre acestea numai Brassica oleracea intereseaza ca specie legumicola,
aceasta are cteva varietati cultivate, dintre care patru sunt folosite cu deosebire n procesul de
ameliorare al verzei pentru capatna

O Brassica o/eracea var. capitata, forma alba,

O Brassica o/eracea var. capitata , forma rubra, O Brassica o/eracea var. sabauda,

O Brassica o/eracea var. gemifera

n ameliorarea verzei pentru capatna se vor folosi ca surse de germoplasma n primul rnd soiurile si
populatiile locale, a caror variabilitate este mare, att sub raportul perioadei de vegetatie ct si a
nsusirilor de productivitate, uniformitate a capatnilor, rezistenta la boli etc.

O n tara noastra se cultiva n cultura timpurie soiul Dittmark si hibridul FI Takii R.E.x; ca soi de vara
timpuriu Gloria si pentru culturi trzii de toamna soiurile Braunschweig, Licurisca si de Buzau; n
Transilvania si n partea de vest a tarii se ntlneste si soiul Amager.