Boli transmise de purici

Puricele este o insect parazit hematofag, de talie mic, de culoare cafenie-nchis, avnd
membrele posterioare adaptate pentru srit. Puricii sunt parazii externi, care se hrnesc
prin hematofagie, adic extrag substanele nutritive din sngele supt al mamiferelor i psrilor.

Incadrare sistematica :

Regn: Animalia

ncrengtur: Arthropoda

Clas: Insecta

Subclas: Pterygota

Infraclas: Neoptera

Supraordin: Endopterygota

Ordin: Siphonaptera

Puricii sunt nite insecte (1.5 - 3.3 mm lungime) foarte agile, de obicei de culoare nchis
Aceste insecte sunt lipsite de aripi, cu aparatul bucal de form tubular, adaptat la hrnirea cu
snge de la gazdele lor. Pe cap au o pereche de ochi cu o structur simpl, ce funcioneaz
ca o lentil; maxilele aparatului bucal sunt specializate pentru nepat i supt . Picioarele
lor sunt lungi, iar perechea posterioar este bine adaptat pentru srituri.Prezinta trei perechi de
picioare.
Corpul puricelui este greu, lucios i acoperit cu multe fire de pr scurt(ctenidii) si epi,
ndreptate napoi,[3] care l ajut, de asemenea, s se deplaseze pe corpul-gazd.Corpul este
acoperit de un strat de chitina. Corpul greu al puricelui este capabil s reziste la o presiune
mare, probabil aceasta este o adaptare pentru a supravieui la ncercarea de a fi eliminat prin
zdrobire sau zgrieturi.
 Rspndire: puricii sunt rspndii n toat lumea. In natur pot fi gsii n cuiburile i
vizuinile animalelor gazd sau n blana acestora.

Ciclul de viata : Femela depune oua din care ies larve dupa 2-10 zile. Larvele se hranesc
cu material organic. Evoluia larvar dureaz aproximativ 2- 4 sptmni, timp n care se
desfoar 3 stadii larvare. n aceast etap a evoluiei, larva nprlete de dou ori. La sfritul
ultimului stadiu larvar ncepe transformarea n pup. Metamorfoza din timpul stadiului de pup
se ncheie dup 1-2 sptmni. Eclozarea din pup se face cu ajutorul vibraiilor din mediu
(stimuli exteriori), i n acest fel li se asigur totodat insectelor adulte i gsirea unui animal
gazd.

Ciuma este infectia uman cea mai bine cunoscut a fi transmis de ctre purici;
este cauzat de ctre bacilul Yersinia pestis ins incidenta bolii a sczut marcant in
anii 1980. Rezervoarele sunt reprezentate de diferite specii de roztoare ( cel mai
cunoscut este Rattus rattus). Oamenii sunt implicati intampltor. Boala este
transmis de la roztor la roztor si de la roztoare la om prin intermediul puricilor.
La puricii infectati (se cunosc peste 124 de specii) patogenul ciumei Yersinia pestis
este transmis si se multiplic initial in lumenul intestinului (in special in cel
anterior). Yersinia pestis este patogen pentru purici datorit blocrii
proventriculului.
Din intestinul anterior sau de pe piesele bucale contaminate bacteria este transmis
la gazda vertebrat.

Xenopsylla cheopis, puricele sobolanului oriental, este cel mai important vector
pentru ciuma urban si pentru tifosul murin. Probabil originar din Egipt, s-a
rspandit in toat lumea. Este gsit in diferite constructii parazitand pe Rattus
rattus, Rattus norvegicus si alte specii de Rattus .

Forme clinice:
1. Pesta bubonica caracterizata prin febra, dureri de cap i articulaii, stare de abatere,
slbiciune pn la pierderea cunotinei. Apare in urma intepaturii de purice
2. Forma septicemica frecvent fiind o form secundar cnd agentul patogen ajunge i se
multiplic n snge, aceast form se manifest cu o febr ridicat, frisoane, dureri de
cap, stare grav de abatere, cu regiuni hemoragice ntinse
 3. Forma pulmonar cu procentul de mortalitate 90-100% la bolnavii netratai.

4. Forma abortiv este varianta cea mai uoar de pest manifestat numai printr-o febr
uoar, inflamaia ganglionilor limfatici, urmat de vindecare, bolnavul fiind dotat cu o
imunitate solid i fa de formele grave de pest.

Tratament: Streptomicina

Tifosul murin denumit si tifosul transmis de ctre purici are o

are ca agent patogen pe Rickettsia typhi si Rickettsia mooseri.
In Europa, principalul rezervor este sobolanul Rattus norvegicus iar vectorul cel
mai comun este puricele, Xenopsylla cheopis si mai rar Ctenocephalides felis.
Rickettsiile ingerate de ctre sobolani prolifereaz in stomacul puricelui si apoi
sunt excretate odat cu fecalele pentru tot restul vietii.
Infectiile umane rezult din contaminarea cu fecale sau cu fragmente din corpul
puricelui.
Tifosul murin este, de regul, o boala benign, acut, febril caracterizat prin
dureri de cap, mancrime si febr ce persist peste 10 zile.

Boala scarpinatului de pisica are ca principal rezervor de infectie pisica. Aceasta

boala este cauzata de Bartonella henselae. La om poate cauza angiomatoza
bacilara.Boala nu se poate transmite de la o pisica la alta decat prin intermediul
vectorilor ( puricii), care inteapa gazda si preiau sangele infectat.Pisicile nu
dezvolta boala.La om se poate transmite prin zgarietura sau muscatura unei pisici
infectate.

Mixomatoza este o boal epizootic ce se manifest la iepuri (Europa

Spilopsylus cuniculis), caracterizat prin tumori ale pielii si prin mortaliti
ridicate, este provocat de virusul myxoma.,,

Tularemia este o boal infecioas rar care poate ataca pielea, ochii i
plmnii. Boala poart numele i de febra iepure i este cauzat de bacteria
Francisella tularensis.
Boala afecteaz n special mamiferele cum ar fi iepurii, roztoarele, iepurii de
camp, dar poate infecta i psrile, reptilele sau petii.
Tularemia se rspndete la oameni prin intermediul mai multor ci care
includ mucturile de insecte i expunerea direct la un animal infectat.
Dac nu este tratat, boala este contagioas i
fatal.Tratamentul include administrarea de antibiotice nc din momentul
n care se pune diagnosticul.Se manifesta prin dureri de cap,friguri,febra,
diferite ulceratii.