Dupa nr axelor , in jurul carora se executa miscarile deosebim

Art uniaxilae , art care permit miscari opuse intrun sg plan :

ginglimul care permite flexie extensie .

Art cu 2 axe sau biaxiale , cele 2 axe sunt perpendiculare intre ele ,
deci permit miscari in 2 planuri cum ar fi art elixoide sau un sa .

Art cu 3 axe care permit miscari in toate planurile spatiului spre ex

art sferoide .

Articulatiile coloanei vertebrale :

Coloana vertebrala reprez un principal segment al aparatului

locomotor piesele sale fiind legate intre ele prin ligamente .

Coloana se continua superior cu capul , inainte cu coastele si in jos

cu oasele coxale .

Datorita acestor relatii functionale art coloanei se impart in :

- Art propiu-zise ale coloanei

- Art ale coloanei cu oasele invecinate ( art extriseci )

Art corpurilor vertebrale sunt incadrate in art de tip simfize ,

suprafetele articulare sunt reprez de fetele superioare si
inferioare ale corpurilor vertebrale care au forma usor eliptica
si delimiteaza un spatiu eliptic in care se gaseste discul
intervertebral .
Mijloacele de unire sunt :
- Discurile intervertebrale
- Lig intervertebrale longitudinale anterior si posterior
Discurile au forma unor lentile diconvexe , sunt constituite din
fibrocartilaj si adera de lig vertebrale longitudinale . Inaltimea
variaza in functie de zona , fiind mai mica in zona cervicala in
jur de 3mm si max in zona lombara circa 9mm.

Fiecarui disc intervertebral i se descriu 2 portiuni : una

periferica numita inel fibros constituita din fibrocartilaj si una
centrala numita nucleu pulpos care poate hernia strabatand
inelul fibros si exteriorizandu-se la suprafata discului sub
forma herniei de disc .

Inelul fibros e constituita din fibre conjuctive incrucisate care

se opun in departarii corpului vertebral in cursul miscarilor .
Asigura stabilitatea coloanei protejand-o de miscarile
exagerate .

Portiunea centrala ( nucleul pulpos ) e elastica . Pe acest

nucleu , se aseaza corpul vertebrei de deasupra alfat in
echilibru . Nucleul se deplaseaza in totdeauna in directie
opusa directiei pe care o ia coloana .

Inervatia dicurilor intervertebrale provine din nervul

sinuvertebral .

Ligament vertebral longitudinal anterior : are aspect de

panglica lunga , fibroconjuctiva , pe fata anterioara a coloanei
si se intinde de la portiunea bazilara a osului occipital pana la
vertebra a 2 a sacrata . Latimea sa e variabila in functie de
amplitudinea miscarilor de extensie pe care le realizeaza
diversele segmente vertebrale . Acest lig avand rol frenator
fata de extensie .
Ligamentul longitudinal anterior adera intim de corpurile
vertebrale si ma slab de discurile intervertebrale . Intre lig si
vertebra se creeaza un spatiu in care intr-o atmosfera de tesut
conjunctiv lax se gasesc plexuri venoase si terminatiuni
nervoase senzitive .

Ligamentul vertebral longitudinal posterior :

Fibroconjunctiv are si el aspect de panglica , aplicata pe fata
posterioara a corpurilor vertebrale dar in interiorul canalului
rahidian respectiv inainte maduvei si a invelisurilor sale .

Se intinde de la portiunea endocraniana , bazilara a osului

occipital pana la baza coccigelui .

Art proceselor articulare : In regiunea cervicala si toracica sunt

articulatii plane . In regiunea lombara sunt trohoide .
Suprafetele sunt acoperite cu cartilaj hialin , iar ca mijloace de
unire au o capsula fibroasa care in zona cervicala e mai laxa si
mai subtire . In interior sunt tapetate cu un strat sinovial (
capsulele )

Unirea lamelor vertebrale : se realizeaza prin ligamente

numite lig galbene . Sunt drepunghiulare , se intind de la
procesul articular pana la baza procesului spinos si inchid
partea posterioara a canalului rahidian .
Rolul lig galbene e multiplu : prin elasticitatea lor readuc
coloana in pozitia normala , dupa o miscare oarecare .
Impiedica miscarile bruste , exagerate , protejand astfel
discurile . Mentin coloana in poztie verticala .
Unirea proceselor spinoase : se face prin 2 tipuri de ligamente
:
Lig interspinoase
Lig supraspinos

Lig interspinoase : sunt in nr egal cu nr spatiilor interspinoase .

Se intind in spatiul dintre 2 procese spinoase invecinate . Sunt
mai putin dezvolatate cervical , sunt latite si de forma
patrulater lombar .

Lig supraspinos : apare ca un cordon fibros , puternic , intins

pe toata lungimea coloanei . El uneste varfurile proceselor
spinoase . Maxima lui dezvoltare e in regiunea cervicala unde
se mai numeste ligament nucal . La acest nivel se prezinta ca o
formatiune triunghiulara dispusa sagital , separand muschii
cefei . Prin baza sa se insera pe protuberanta occipitala
externa , iar prin marginea anterioara se insera pe procesele
spinoase ale vertebrelor cervicale .

Unirea proceselor trasverse : se realizeaza printr-o serie de

formatiuni fibroase numite ligamente intertransversale . Sunt
mai reduse in regiunea cervicala si toracica si foarte dezvoltate
lombar .

Art vertebrelor false : includem : art lombo-sacrata ; art sacro-

coccigiana ; art medio-coccigiana .

Art capului cu coloana vertebrala : primele 2 vertebre

cervicale : atlasul si axisul sunt unite cu craniul printr-un
aparat ligamentar complex extrem de puternic .
Articularea capului cu coloana se face prin 2 articulatii : una
superioara intre atlas si occipital ; si alta inferioara intre atlas
si axis .

Articulatia superioara a capului sau atlanto-occipitala : atlasul

e unit cu occipitalul prin 2 art condiliene si prin 2 formatiuni
numite membrane atlanto-occipitale . Cele 2 articulatii
formeaza o unitate functionala .

Suprafetele articulare sunt reprez de : condilii occipitali si de

cavitatile articulare ale atlasului .

Mijloacele de unire : sunt reprezentate de capsula articulara si

de 2 membrane . Capsula articulara are forma de manson , .
mentine supratele articulare in contact , in partea superioara
se insera la periferia condililor occipitali iar in partea inf pe
marginile cavitatilor articulare ale atlasului .

Membrana atlanto-occipitala anterioara : inchide spatiul

dintre arcul anterior al atlasului si occipitalul . Se insera in sus ,
pe partea anterioara a gaurii occipitale , iar in jos pe marginea
superioara a arcului anterior al atlasului .

Imediat inaintea ei se gaseste lig vertebral long anterior .

Membrana atlanto ... : inchide spatiul dintre occipital si arcul

anterior al atlasului . Se insera in sus pe marg superioara a
arcului posterior al atlasului si are valoare de ligament ,
delimitand impreuna cu arcul atlasului de fiecare parte cate un
orificiu de trecere pt artera vertebrala .
Art inf a capului : atlasul se art cu axisul prin 2 art atlanto-
axoidiene laterale si o art atlanto-axoidiana mediana . Toate 3
constituie o unitate functionala .

Art atlanto-axoidiene laterale : sunt art plane . suprafetle art

la nivelul atlasului , ele ocupa fata inf a maselor laterale pe
axis , sunt reprezentate de fatetele articulare ale proceselor
art superioare .

Suprafetele art sunt usor convexe , acoperite cu cartilaj hialin

mai gros in partea centrala .

Mijloacele de unire : sunt capsula articulara si membranele

atlanto-axoidiene . Capsula este laxa . Membranele atlanto-
axoidiene sunt fibroconjunctive una fiind anterioara cealalta
posterioara . Se intind de la marginea inf a arcurilor anterior
respectiv posterior al atlasului , pana la fata anterioara
respectiv posterioara a corpului axisului .

Art atlanto-axoidiana mediana : Este o art trohoida .

Suprafetele articulare sunt reprez de un inel osteo-fibros
atlanto-idian pe de o parte si de proeminenta verticala a
axisului numita dinte sau odontoida pe de alta parte .

Inelul atlanto-idian : e compus din 2 portiuni : inainte de arcul

anterior al atlasului care are pe fata sa posterioara o fateta
articulara circulara si mediana ; inapoi inelul e format de o
pandeleta fibroasa ca se intinde transversal intre cele 2 mase
laterale ale atlasului si se numeste ligament transvers al
atlasului .
Fata anterioara a acestui ligament , vine in raport cu dintele
axisului . Fata posterioara e acoperita de membrana pectoria .
Aceasta membrana il separa de ligamentul vertebral
longitudinal posterior .

Dintele axisului : prezinta o fateta articulara anterioara ,

pentru arcul anterior al atlasului si alta posterioara pentru
ligamentul transvers .

Mijloacele de unire :
-Lig apical al dintelui
-Lig alare
-Membrana pectoria

Articulatiile membrului superior liber

Articulatia scapulo-humerala ( umarului ) : aceasta art uneste

capul humeral si cavitatea glenoidala a scapulei , formand o
art sfenoidala .

Suprafetle articulare de partea humerusului , capul humeral :

acoperit de cartilaj hialin care se intinde pana la buza mediala
a colului anatomic . Are grosime uniforma de circa 2mm .

De partea scapulei : suprafata art e reprez de cavitatea

glenoida de forma ovala , limitata de o spranceana osoasa ,
glenoidala .
In centrul cavitatii se gaseste un tubercul glenoidal , cavitatea
e acoperita de cartilaj hialin mai gros spre periferie .
Intre cele 2 suprafete exista o disproportie evidenta , cavitatea
glenoidala reprezentand doar un sfert din suprafata capului
humeral .
La periferia cavitatii glenoidale s-a dezvoltat un cadru fibro-
cartilaginos care nu impiedica amplitudinea si varietatea
miscarilor .
Acest cadru este un cordon fibro-cartilaginos pe sectiune
prismatic triunghiular care prezinta 3 fete :

-O fata adera de periferia cavitatii glenoide

-O fata externa continua suprafata colului scapulei
-O fata interna in continuarea suprafetei glenoidala

Mijloacele de unire : reprezentate de capsula , o serie de

ligamente si muschii peri-articulari .

Capsula articulara : are forma unui manson , e constituita din 2

straturi : unul extern fibros , altul intern sinovial . Stratul fibros
se insera la periferia cavitatii glenoidale pe fata externa a
cadrului glenoidal si pe colul scapulei ; iar marginea opusa se
insera pe colul humerusului . In partea superioara capsula
depaseste cadrul glenoidal si de aceea insertia lungi portiunii a
bicepsului brahial este intraarticulara pe cand cea a lungii
portiuni a tricepsului e extraarticulara .

Insertia humerala a capsulei : coboara pana la colul chirurgical

. In portiunea superioara , capul fibros al capsulei .......
La nivelul santului intertubercular , stratul fibros trece ca o
punte transformand santul in canal .
 Capsula este laxa , putin rezistenta , favorizand miscari ample
dar in acelasi timp fiind vulnerabila , la nivelul ei producandu-
se frecvent luxatii .

Lig coraco-humeral : este cel mai imp lig al acestei articulatii .

Se insera pe baza si pe marginea externa a procesului coracoid
, iar cu celalalt capat pe tuberculul mare al humerusului si pe
capsula articulara , trecand ca o punte peste santul
intertubercular .

Ligamentel gleno-humerale sunt 3 fascicule fibroase care

intaresc capsula ; ele ocupa partea antero-superioara a
capsulei . Intre lig superior si cel mij exista un spatiu..........

Aceste ligamente se insera cu un capat pe capul glenoidal iar

cu celalalt pe colul anatomic al humerusului .
Ele au rolul de a limita miscarile de extensie , rotatie interna si
aductie .
Capsula are un rol minor in mentinerea raporturilor normale
intre suprafete.
Cel mai important rol il joaca presiunea atm si muschii peri-
articulari care sunt dispusi ca un col cu baza spre scapula si
varful spre humerus . muschii subscapulari , supraspinos ,
rotund mic ,

Raporturile articulatie scapulo-humerale :

Conul musculo-tendinos format ; inainte de muschiul subscapular ;

inapoi de muschiul subspinos , in sus ...... ; in jos de lunga portiune a
muschiului triceps
Deasupra art : se alfa bolta acromio-coracoidiana , acoperita de
muschiul deltoid .

Medial , art are raporturi , cu organele din cavitatea axilara

Art e strabatuta de tendonul lungii portiuni a muschiului biceps

brahial .

Art cotului : la formarea art , participa 3 oase : humerus , ulna si

radius .

La acest nivel se descriu 3 art :

-Art humero-ulnara

-Humero-radiala

-Radio-ulnara proximala

Toate aceste art au o sg capsula si o sg sinoviala . Functional , exista

2 art : una in raport cu miscarile se prono-supinatie si alta in raport
cu miscarile de flexie-extensie .

Art radio-ulnara proximala : este o trohoida fiind in raport cu

miscarile de rotatie .
Art humero-ulnara : care este o trohleartroza si humero-radiala care
e o elipsoida sunt in raport cu miscarile de flexie-extensie .

Defapt de descriu in cadrul art cotului :

-Art humerusului , oasele antebratului

-Art dintre extremitatiile proximale ale radiusului si ulnei

Suprafetele art sunt reprezentate de :

-Pe partea humerusului , fata art a epifizei distale

-Pe partea oaselor antebratului , fetele art ale epifizelor proximale

ale ulnei si radiusului .

Suprafata art humerala : este compusa din : trohlee , capit si santul

intermedial .

Epifiza proximala a ulnei prezinta incizura trohleara , iar epifiza

proximala a radiusului prezinta fosete capului radial .

Toate aceste suprafete sunt acoperite cu cartilaj hialin iar

corespondenta intre suprafetle articulare se face astfel : incizura
trohleara coresp astfel..........

Mijloacele de unire : sunt reprez de capsula articulara intarita de

ligamente . Capsula articulara e constituita din 2 straturi :

-Extern fibros

-Intern sinovial
Stratul fibros : prezinta o insertie humerala si o insertie brahiala

Insertia humerala : se face de-a lungul unei linii care trece inainte
deasupra fosei coronoide si deasupra fosei radiale , iar inapoi la
marginea fosei olecraniene . Lateral si medial coboara pe partea
inferioara a epicondillior care raman astfel liberi pentru insertiile
musculare .

Varfurile olecranului si procesului coronoid raman in interiorul

capsulei . Capsula e intarita de mai multe ligamente :

-Lig colateral ulnar : pleaca de la epicondilul medial si radiaza spre

fata mediala a epifizei proximale a ulnei pe marginea incizurii
trohleare . Este un lig puternic triunghiular si e format din 2
fascicule : un fascicul humero-coronoidian si unul humero-
olecranian

Lig colateral radial : porneste de pe fata interna si inferioara a

epicondilului lateral si da 2 fascicule divergente care trec inaintea si
in spatele capului radial si se fixeaza la extremitatea coresp a
incizurii radiale a ulnei . Ele sunt legate strans de fibrele lig inelar al
radiusului .

Lig colaterale , ulnar si radial sunt extrem de rezistente . Ceea ce

face ca uneori in cursul unor traumatisme prin intermediul lor sa se
produca smulgeri ale epicondililor .
Raporturi : fata anterioara a art reprez planul profund al plicii
cotului .

Fata posterioara face parte din regiunea olecraniana , cartilajele de

conjugare ale extremitati inf a humerusului si cele superioare ale
radiusului si ulnei se gasesc in raporturi imediate cu stratul intern
sinovial .