Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Creativitatea
Creativitatea
1. Conceptul de creativitate
Conceptul de creativitate isi are originea in cuvantul latin creare care inseamna
zamislire, faurire, nastere.
Din perspectiva ceva mai ingusta si mai specific psihologica, creativitatea apare in
4 acceptiuni importante: ca produs; ca proces; ca disponibilitate, potentialitate general
umana, ca o capacitate si abilitate creativa; ca dimensiune complexa de personalitate.
a) Creativitatea ca produs
Cei mai multi psihologi care au definit creativitatea s-au referit la caracteristicile
produsului creator, ca note di 636i82g stinctive ale ei. Caracteristicile esentiale ale unui
produs al activitatii umane care sa permita incadrarea acestuia in categoria produselor
creatoare au fost considerate:
b) Creativitatea ca proces
Dar si in cazul acestora au fost evidentiate diferente importante intre ele in functie
de tipul de creatie.
De-a lungul timpului au fost formulate o serie de teorii care refuzau creativitatea
unor oameni.
Astfel creativitatea a fost considerata ca fiind un dar sau har divin rezervat unor
privilegiati ai soartei, unei minoritatii.
Unii autori o credeau ca fiind o capacitate innascuta, transmisa pe cale ereditara.
Galton, in lucrarea sa Hereditary genius afirma ca exista atatea talente cate s-au
manifestat, afirmat.
- fluiditate
- flexibilitate
- originalitate
- elaborare
- capacitate de redefinire.
- lipsa de ingamfare
Factorii creativitatii
Se subdivid in 3 categorii:
Cei 2 autori au selectionat dintr-un esantion mai mare, investigat prin teste de
inteligenta si creativitate, 2 grupuri de subiecti:
- primul grup continea 26 de sb. care se situasera printre primii 20% la testele de
creativitate, fara a fi printre primii 20% si la testele de inteligenta;
- cel de-al doilea grup cuprindea 28 de sb. situati printre primii 20% la testele de
inteligenta, fara a fi printre primii 20% si la cele de creativitate.
- erorilor de esantionare
Cercetarile au descoperit ca scorurile peste medie sau fost foarte joase la testele
de inteligenta au o asociatie scazuta cu creativitatea.
Decurge de aici ideea ca nu atat nivelul de inteligenta in sine conteaza, cat modul
lor de utilizare.
- benefice, constructive
-asa cum colericul este predispus spre perceptii rapide dar cu multe erori, tot asa
T coleric va predispune si spre o anumita instabilitate caracteriala
Numai prin efort voluntar constient, prin organizarea superioara a C omul isi poate
lua in stapanire propriul T.
Faptul ca intre A-C exista o stransa legatura a fost remarcat de multa vreme. El se
releva chiar in descrierea a oamenilor dupa cele componente ale P. De ex, despre un
om se poate spune ca este inteligent dar si bun, cinstit si harnic, in timp ce despre un
altul ca este inteligent, dar rau, incorect, lenes.
4. fara A dar cu C
C valorizeaza aptitudinile.
El nu predetermina A.
Concluzie generala
2. DEVENIREA PERSONALITATII
Omul nu se naste P, ci devine P. La nastere el este un canditat pentru dobandirea
acestui atribut, dobandire care se realizeaza in timp sub influenta nenumaratilor factori.
Procesul constituirii P incepe din primele zile ale copilariei si continua toata viata
omului. El nu are loc intotdeauna uniform si continuu, ci si cu zig-zaguri, sacadat,
discontinuu, cu salturi spectaculoase dar si cu plafonari.
Asa-numita ,,prima nastere" a P este legata de cei mai multi autori de momentul
cristalizarii Cs de sine care, concomitent cu tendinta de independenta si
autodelimitare ,,pp. si raportarea critica la propriile acte de conduita, la propriile dorinte
si placeri prin compararea cu altii: aplicarea la sine a acelorasi criterii, conditii si ingradiri
(respectiv permisiuni pe care individul le aplica altora)"(M. GOLU)
2. isi elaboreaza un sistem propriu, personal de reprezentari,
conceptii, motive, scopuri, atitudini, convingeri in raport cu lumea si cu sine
Pune sub semnul intrebarii aspectele care intra in contradictie cu modul sau de a fi,
gandi, actiona, cu sistemul de idei si conceptii formate pana la un moment dat.
6. are un profil moral bine conturat, nobil, coerent care ii permite sa se dedice
unor idei, idealuri, militand pentru traducerea lor in fapt; profilul psihomoral il leaga
cognitiv, afectiv si volitiv pe individ de idei si conceptii, il incita pe sb. spre actiuni prin
intermediul carora sa si le realizeze.
- nivelul de dezvoltare
- structuri flexibile/rigide