Acordul comercial de combatere a contrafacerii (sau ACCC[1]; n englez: Anti-

Counterfeiting Trade Agreement, abreviat ACTA) este un tratat comercial plurilateral propus
ca rspuns la creterea global a comerului cu bunuri contrafcute i lucrri protejate de
drepturi de autor.[2] Domeniul de aplicare al ACTA este larg, i include contrafacerea
bunurilor fizice ct i distribuirea prin internet i tehnologia informaiei.[3]

n octombrie 2007 Statele Unite, Comunitatea European, Elveia i Japonia au anunat c vor
negocia ACTA. Mai mult, urmtoarele ri s-au alturat negoceirilor: Australia, Coreea de
Sud, Noua Zeeland, Mexic, Iordania, Maroc, Singapore, Emiratele Arabe Unite i Canada.[3]
[4][5]

Negocierile ACTA au fost secrete pn pe 22 mai 2008 cnd un document despre tratatul
propus a fost publicat pe Wikileaks, iar n scurt timp i ziarele au scris despre negocierile
secrete.[6][7][5][8]

Din 23 august 2011, textul acordului se regsete oficial pe site-ul Comisiei Europene. Acesta
este disponibil n toate limbile oficiale ale Uniunii Europene i conine 51 de pagini. Titlul
oficial al documentului este Acord comercial de combatere a contrafacerii ntre Uniunea
European i statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea,
Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeeland, Republica Singapore, Confederaia
Elveian i Statele Unite ale Americii.[9]

Cadrul legal
ACTA ar trebui s stabileasc un nou cadru legal internaional cruia rile i se pot altura
voluntar [2] i ar stabili un corp de guvernmnt propriu, n afara instituiilor internaionale deja
existente precum Organizaia Mondial a Comerului sau ONU.[5][10]

[modificare] Negocieri
Negocierile ACTA sunt purtate n secret [6][7][5][8] i nu sunt conduse de nici o organizaie
internaional.[2]

[modificare] Clauze
Dei titlu tratatului sugereaz c nelegerea acoper doar contrafacerea bunurilor fizice (cum
ar fi medicamentele), acordul va avea un domeniu mai larg, incluznd infraciunile privind
nclcarea drepturilor de autor n contextul distribuiei prin internet i tehnologia
informaiei..[11]

[modificare] Cooperarea ISP

Documentul scurs include o clauz de obligare a furnizorilor de servicii internet s ofere
informaii despre suspecii de nclcare a copyright-ului fr mandat judectoresc, facilitnd
astfel industriei muzicale intentarea de procese i suspendarea siturilor necomerciale de
BitTorrent precum The Pirate Bay..[12]

[modificare] Decizia Curii Europene de Justiie

Curtea de Justiie a Uniunii Europene a decis pe 16 februarie 2012 c administratorul unei

reele online (provider-ul) nu poate impune o supraveghere a utilizatorilor pentru prevenirea
utilizrii ilicite a materialelor audio i video. Aceast decizie este motivat de nclcarea unor
drepturi precum dreptul la protecia datelor cu caracter personal, dar i libertatea de a primi i
de a transmite informaii. Toate aceste drepturi sunt protejate prin Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene.

Decizia a fost luat dup ce Instana din Belgia a sesizat Curtea European solicitnd s se
stabileasc dac dreptul Uniunii interzice emiterea unei somaii de ctre o instan naional
ctre un provider de internet, prin care acesta s organizeze un sistem de filtrare a
informaiilor de pe servere sosite de la utilizatori. Solicitarea instanei belgiene a venit n urma
procesului derulat ntre asociaia autorilor, compozitorilor i editorilor (SABAM) i Netlog.[13]

[modificare] Controlul frontalier

Articolele din ziare indic faptul c acordul propus ar da dreptul autoritilor care rspund de
securitatea aeroporturilor i a frontierelor internaionale s fac cercetri din oficiu ale
laptopurilor, playerelor MP3 i telefoanelor mobile pentru a descoperi coninut multimedia
piratat. Cltorii ar primi o amend i li s-ar confisca sau distruge aparatele.[5][8]

How ACTA will change the world's internet laws

By Cory Doctorow at 5:18 am Thursday, Apr 8

Since the text of the Anti-Counterfeiting Trade Agreement (a secret copyright treaty being
negotiated by a members' club of rich countries, out of sight of the United Nations) leaked,
scholars and public interest groups have been poring over its clauses. Here are two alarming
pieces of research explaining just how bad this really is:

First, Knowledge Ecology International analyzes the Provisions on Injunctions and Damages.
They conclude that ACTA goes way, way beyond the TRIPS (the copyright/patent/trademark
stuff in the World Trade Organization agreement), creating an entirely new realm of liability
for people who provide services on the net. Since liability for service-providers determines
what kind of services we get, increasing their liability for copyright infringement will make it
harder to invent new tools like web-lockers, online video-hosting services, blogging services,
and anything else that's capable of being used to infringe copyright.

This matters because various governments, including the EU, Canada, and the USA, have
argued that there is nothing in ACTA that will change domestic law -- that it's just a way of
forcing everyone else to adopt their own laws. What we see here, though, is a radical
rewriting of the world's Internet laws, taking place in secret, without public input. Public
input? Hell, even Members of Parliament and Congressmembers don't get a say in this. The
Obama administration's trade rep says that the US will sign onto ACTA without Congressional
debate, under an administrative decree.

Next is Public Knowledge's Sherwin Sly, with a broad look at what ACTA says and what it
means:

But the potential effects of ACTA go beyond merely nudging interpretations of U.S. law in a
new direction. Acceding to a new international agreement would hamper attempts to amend
some of the flaws in our current law, locking us into a system that already has apparent flaws.
ACTA's effects on the laws of other countries should also be taken into account, as we want to
ensure that IP laws don't unduly hamper the free speech of other countries' citizens, or, to take
a more commercial tack, that IP laws don't subject US technology companies, like the makers
of digital recording devices or hosting websites, to overbroad copyright liability.

Anti-Counterfeiting Trade Agreement (Acordul comercial de combatere a contrafacerii ),

abreviat ACTA, este un acord plurilateral propus ca raspuns la cresterea globala a comertului
cu bunuri contrafacute si lucrari protejate de drepturi de autor. Cum ne afecteaza pe noi? Pe
mine, pe tine, biet suflet care-mi citesti textul pe toti. Acest document contine o clauza care
ar obliga furnizorii de net sa ofere informatii despre client, fara mandat judecatoresc.

Pe langa asta: Articolele din ziare indic faptul c acordul propus ar da dreptul autoritilor
care rspund de securitatea aeroporturilor i a frontierelor internaionale s fac cercetri din
oficiu ale laptopurilor, playerelor MP3 i telefoanelor mobile pentru a descoperi coninut
multimedia piratat. Cltorii ar primi o amend i li s-ar confisca sau distruge aparatele.

Cu alte cuvinte, ai downloadat o melodie? Te-au prins. Ai luat un joc de pe net? Te-au prins.
Ai pus melodia my heart will go on ca fundal musical pentru filmuletul de la nunta ta? Te-
au prins. Asta presupune o supraveghere continua, un fel de big brother al internetului.

Restul e istoriesite-urile de socializare au luat foc, oamenii s-au indignat. Si au inceput

protestele, desigur.

Internetulcare ne face sa ne pierdem atata timp, care a setat niste valori umane total eronate,
care a virtualizat orice relatie, care ne face sa devenim lenesi si satui de cunoastere, care ne
pune la dispozitie referate googleinternetul mult blamat nu cu mult timp inainte de a fi
amenintat, a reusit sa isi indeplineasca scopul initiala adus oamenii impreuna. A reusit sa fie
motivul pentru care tinerii ies in strada, tineri absenti de la manifestatiile obisnuite, resemnate
si politizate. Pentru ca aceasta generatie s-a nascut o data cu internetul. Libertatea generatiei
este legata de libertatea internetului la fel cum este legata si de libertatea de gandire sau libera
exprimare. Prin existenta ACTA, aceasta libertate e amenintata.

In lumina multor evenimente recente, un grup s-a facut remarcat: Anonymous. Miscarea a
pornit pentru a apara dreptul la libera exprimare, transparenta statelor si a corporatiilor si
libertatea internetului. Apoi, a aparut termenul hakerii alaturat Anonymous. De fiecare data
cand ceva i-a suparat, ei s-au anuntat cu deja celebrele vorbe: We are Anonymous. We are
Legion. We do not forgive. We do not forget. Expect us..

Si intr-adevar, nu au iertat. Dupa momentul semnarii PIPA si SOPA, surioarele mai micute si
americane ale ACTA, au atacat si au blocat site-ul F.B.I. ului. Si al Departamentului de
Justitie American. Si al Universal Music. Si Biroul de Copyright American. Si al Warner Bros.
Nu pot spune ca nu imi aminteste un pic de episodul Wikileaks. Grupul de Hackeri
Anonymous sunt cei care, de fapt, au facut publica existenta ACTA.

Insa departe de aceste evenimente, Anonymous pot spune ca sunt de fapt un concept, o idee,
pentru ca nu sunt nimic altceva. Nu sunt un ONG, nu sunt un grup organizat. De-altfel, inca
de la nume, a pornit ca un internet meme, adica un concept raspandit prin mediul virtual.
Anonymous sunt hackerisunt oameni simpli, sunt tu, eu, sunt miscarea Occupy, sunt, cum
am spus mai sus, o generatiesunt practic oricine deschide o pagina www.

Anti-Counterfeiting Trade Agreement, ACTA, pare, la prima vedere, o reglementare benefic de

comer internaional care s protejeze drepturile proprietii intelectuale, drepturile de autor. Dar
cum toate drumurile pavate cu intenii bune duc direct n infern, nici ACTA nu face excepie. n forma
semnat de secretarul comercial al Ambasadei Romniei la Tokyo, ACTA este o expresie a dictaturii, o
limitare inacceptabil a drepturilor omului, o restrngere drastic a dreptului la libera exprimare, o
violare a intimitii i a secretului corespondenei i o aplicare a unei cenzuri stricte n spaiul virtual al
internetului.

nceputul ACTA este nvluit n mister. Se pare c nc din 2003 mai multe multinaionale cu sediul n
SUA au fcut lobby pentru obinerea unei reglementri legale n vederea controlului Internetului i
mai ales pentru suprimarea descrcrilor gratis de soft, muzic i filme. n martie 2006, SUA i Japonia
au nceput tatonri n vederea stabilirii unui accord n ceea ce privete controlul internetului. Din
2007 negocierile se purtau ntre SUA, Japonia, Canada, Uniunea European i Elveia, totul n cel mai
mare secret. Textul de negociat provenea, era opera unui grup de multinaionale cu activitate n SUA.

Pe 22 mai 2008 mai multe texte privind ACTA i negocierile apar pe net prin Wikileaks. Supriza i apoi
indignarea opiniei publice este imens, dar puini citesc cu atenie textul ACTA. UE se disculp i arat
c este doar un proces de negociere. Textul nu se pune n dezbatere public. n faa dezaprobrii
generale, sigur, cu excepia celor interesai n profit, sunt atrase i alte ri n negocieri dup principiul
c dac sunt muli au i dreptate". Dup aproape o duzin de runde de tratative, la 1 i 2 octombrie
2011, SUA, Japonia, Canada, Australia, Maroc, Singapore, Coreea de Sud i Noua Zeeland semnez
dubiosul tratat. Sunt urmate de 22 de ri din UE printre care i Romnia, n ianuarie 2012. n Europa
tratatul va deveni valid doar prin ratificare de ctre Parlamentul European, n mai 2012. Dou ri au
refuzat s semneze, Mexic, afirmnd c ACTA este neconstituional i Elveia spunnd mai direct c
textul tratatului este interpretabil i poate cauza efecte nedorite".

Care vor fi efectele ACTA? Pe scurt se va supraveghea, controla i interzice tot ce se ncarc i se
descarc de pe internet. Vor aprea agenii de supraveghere pe net, paznici ai dictaturii prostiei, tot
felul de inspectori i bgtori de seam. Vor dispare Youtube, FaceBook, Tweeter, Wikipedia, toate
reelele de socializare. Adio descrcri de soft, jocuri, filme i muzic. Nici mcare pozele cu bunica nu
o s le mai putem trimite n State, dac cad sub incidena ACTA. E-mail-urile vor fi controlate i terse
dac conin subiecte incriminate de ACTA (i orice subiect poate cdea sub incidena controversatului
Capitolul 2). Orice blogg sau site poate cdea victim aplicrii ACTA. Industria farmaceutic a
produselor generice va fi greu lovit de ACTA, ca i multe alte industrii. Poliia i poate confisca
notebook-ul, laptop-ul sau smartphonul ca s vad dac nu conin soft-uri fr licen sau fiiere cu
probleme". Seria efectelor negative produse de ACTA este foarte lung.

Lupul Monarhist 1 comment collapsed Collapse Expand

Cred ca articolul speculeaza prea mult pe tema ACTA pornind de la o prezumtiva conspiratie
a multinationalelor impotriva libertatii de comunicare. Un protocol poate fi modificat in cazul
in care apar abuzuri si derapaje de orice fel. Sunt convins ca YouTube, Facebook, Twitter
(Tweeter este incorect, inseamna boxa audio/difuzor pentru sunete de inalte frecventa),
Wikipedia NU vor disparea.

Sincer, nu inteleg de ce industria farmaceutica a produselor generice poate fi afectata...de

ACTA? Se merge prea departe cu exagerarea.

Inteleg pe deplin rezervele referitoare la o astfel de prevedere internationala, multe lucruri

sunt in zona 'gri' sau generalizate. Dar pana la disparitia comunicarii libere si a unei situatii
similare celei din filmul 'Brazil' este cale lunga. Un tratat/o lege nu este perfecta si cu timpul
se poate rafina. No big drama.
Ce este si de ce e atat de important sa ne opunem ei?

ACTA sau Anti Counterfeiting Trade Agreement, tradus Tratatul comercial impotriva
produselor contrafacute este o initiativa legislativa al carei scop este de a crea standarde
unanim acceptate la nivel international, in privinta protejarii proprietatii intelectuale.

A fost semnat pentru prima data pe 1 octombrie 2011 de catre Australia, Canada, Japonia,
Maroc, Noua Zeelanda, Singapore, Coreea de Sud, Statele Unite ale Americii.

Pe scurt, prin ACTA, statele semnatare doresc sa opreasca productia de bunuri contrafacute,
medicamente generice si distributia de materiale piratate pe internet. Suna relativ
nevinovat...doar producatori de continut care vor sa-si apere...continutul.

Ei bine, situatia nu e chiar asa de roz. In spatele intentiilor pozitive se ascunde o nevoie
disperata de a detine controlul asupra fluxului de informatie libera de pe internet care ar urma
sa fie ingradit si pedepsit prin diverse sanctiuni. Exista deja legi care protejeaza drepturile de
autor, dar pentru ei sunt insuficiente atat timp cat nu pot profita suficient de pe urma lor.

In fapt, daca acest tratat va fi ratificat in vara acestui an, internetul, asa cum il stim astazi, va
disparea pentru totdeauna.

Hai sa vedem cum te afecteaza asta pe tine.

In primul rand, conform ACTA, toti furnizorii de internet sunt obligati sa faca pe politistii in
ce priveste clientii lor. Adica sa urmareasca si sa dea raportul cu privire la tot ce faci pe
internet. Sa tina evidenta tuturor site-urilor accesate si a shareing-ului pe care il faci, pentru a
depista orice urma de piraterie. In momentul in care te prind in fapt, fie iti pierzi accesul la
internet, fie ajuns pe mana detinatorilor drepturilor de autor esti dat in judecata si risti amenzi
de sute de mii de dolari si chiar pana la 5 ani de inchisoare cum ar fi pentru un banal MP3.
Dincolo de asta, daca te filmezi la un chef, sa presupunem, iar in fundal se difuzeaza o piesa
oarecare, iar tu, din dorinta de a arata lumii ca poti sa bei trei beri in doua minute cu nasul,
uploadezi acel videoclip pe youtube, risti din nou aceleasi pedepse, amenzi, ani de inchisoare
pentru folosirea acelei bucati muzicale din fundal asupra careia nu detii drepturi de autor.

Sanctiunile merg si mai departe de atat. Daca ai materiale piratate pe laptop, tableta, telefon
sau orice alt device atunci cand te afli la granita sau intr-un aeroport, in baza ACTA,
autoritatile au dreptul sa iti verifice continutul acelui device si in cazul in care gasesc ceva in
neregula pot distruge sau confisca aparatul, iar tu te alegi cu amenda.

Si inca ceva...dupa cum bine stim, internetul e un mediu in care iti poti manifesta
nemultumirea fata de un regim politic. Daca ACTA intra in vigoare putem spune adio
protestelor antiguvernamentale si video-urilor in care cetateni de pretutindeni demasca fraude
politice sau politicieni corupti. Asta pentru ca ACTA pune puterea in mainile aparatelor
politice, putere ce reduce la tacere orice astfel de initiativa. Odata cu ACTA putem spune adio
site-urilor precum Youtube, Vimeo, Tweeter, Facebook si drepturilor de care ne-am bucurat
pana acum pe internet, dintre care, cel mai important, dreptul la libera exprimare.

In ianuarie 2012, statele membre ale Uniunii Europene, printre care si Romania au semnat
acest tratat, ridicand numarul tarilor semnatare la 31. Nimeni nu a cerut opinia consumatorilor
de internet, a noastra, acelor care sunt Internetul.
Decizia finala asupra implementarii ACTA apartine Parlamentului European. Ratificarea
acestui tratat urmand sa aibe loc in urma unor dezbateri ce se vor desfasura in luna iunie 2012.

In Polonia, peste 10000 de tineri au iesit in strada protestand semnarea tratatului de catre
reprezentantii polonezi. Peste tot in lume au loc proteste impotriva acestui tratat: de la
semnarea de petitii, publicarea de articole pe bloguri, imagini, videouri anti-ACTA postate pe
retele sociale. Fiecare dintre noi poate si trebuie sa faca ceva. Informeaza-ti cunoscutii si
prietenii. Vino sa luptam impreuna pentru internetul nostru.

In cazu in care acta ar fi fost o lege deja in vigoare acest proiect nu sar fi putut realiza..:D