Sunteți pe pagina 1din 15
E map hi 5 PAMANTUL StRAMOSESC ORGAN AL LEGIUNII ,ARHANGHELUL MIHAIL" PENTRU APARAREA PAMANTULUI STRAMOSESC Anul I, bin zei de-am fi scoboritori, C'o moarte tot suntem dator, Tot una & ‘murit Flacdu ori mos. ingarbovit, Dar nu-i tot una leu sé mori Ori cane ‘nlanfuit!" Decebal c&tre Popor. (Gd, Coybee »Spre inimile cele necurate care vin in- tru preacurata casa a lui Dumnezeu, — fara mila intind sabia mea‘ aviate fevans 8 din Biseriea Tacorouset lela alba-tuiay, IASI, 1927. — Un numér 6 Lei. — oe a untem mulfumifi de felul cum e primita revista aceasta »Pamantul Stramogesc* de miile de ce- titori cdrora li-se trimite. Multi ne-au trimis abonamen- tul pe cel pufin un sfert de an, alfii pe jumatate de an, si mulfi ne-au scris ca, desi n’au trimes inca banii, — sa le trimitem revista inainte, — caci o vor platl. Cei cari n’au dorit a o avea, ne-au trimis’o cu cinste si omenie inapoi. $i nu-i nici o suparare. we Printre cei cari primesc si acest numdr, mai sunt unii, cari, primind revista dela inceput, n’au trimis inca plata pentru ea. Conform avizurilor din numerii trecufi insd, primi- rea fara refuzare, insamnd abonare, si noi i-am trecut printre abonafii revistei. fi ragdm sd o iee asta spre stiinfa si, cand pot, sd ne trimitd banii de abo- | nament. x Cei ce ne-avandu-o, au vazut aceast% revist% la alfii_ si voiesc a se abona si dingii, s& ne scrie pe o carte postala: Rog trimitefi revista ,Pamdntul Strdmosesc“ pe adresa: (cetet) Numele si pronumele : . (Posta, daca e in Ardeal). Comuna ee Judefal........... . Strada si nr. casei. Am expediat suma de Lei (pentru 3 luni, sau ‘/, an, sau 1 an.) Pot trimife bani odat& pe acelas Mandat mai multe Persoane, — scrlindu-si exact si deplin adresele lor pe dosul cuponului, £ ——« Pentru fot ce intereseaz& revista, se va adresa: D-lui CORNELIU Z. CODREANU, lagi, la C&minul cult. Crestin. er ee Bereinia fafa de revista aceasta si fafa de migcarea noastré de apdrare a pamantului stramo- $eSC, ardtafi-vi-o prin aceea, cé ne dati adresele tuturor bunilor romani si crestini din loc si din jur, pe cari ti stifi, ca si le trimitem numere de proba siinvitare ase abona. Faceti un bine migcarii si noua. ED eae ee Anul_L Apare la 1 si 15 ale tunel. Caminul cult. Cre ZILE DE RUSINE Procesul Pefliura. La Paris se desbafe, de mai bine de-o s&piimand, procesul pentru’ asasinarea fostu- lui hafman al Ucrainei, Pefliura, de c&tre Jida- nul Schwarzbart, ucidere miseleasc& intamplata acu-i un an si ceva, la Paris, din r&zbunare pentru ,persecufiile“ si pogromurile ce s'ar fi intémplat in 1920 in Ucraina asupra Jidanilor, din indemnul tui Petliura. - In ali& parle a revistei dim am&nunte despre imprejurarile si desbaterile procesului acestuia. Aci vom st&rul asupra unei stiri de lucruri, cumplit de friste si rusinoase, ce se vadeste cu prilejul acesta. Adevarul in foati aceast& tragedie e ur- m&torul: de fapt au fost pogromuri, adic’ ris- coale populare impotriva jid&nimii din Ucraina, pe fimpul cat (pe la 1919-20) Pefliura, care isgonise pe bolsevici, era hatman al Ucraingi contra-revolufionare. Pefliura n'a prea putut in&busi aceste rascoale si poate nici nu le vedea cu ochi a§a_r&i, deoarece, ca ori-ce Ucrainian crestin, dup’ ce cafiva ani de bolsevism stipaniser’ in snge Ucraina, stia cine sunt jidanii pen- ‘tu patria Iui. $i astfel, rézbunarea crestinilor Pentru p&rinfii si rudele ucise din ordinul cu- Yérui negustoras jidan ajuns dictator bolse- vic, se infinse ca o furfun& si pustii o bucat’ de vreme, pan& cand Petliura fu gonit de bol- Sevicii ajunsi din nou biruitori. In prim&vara 1926 Jidanii, socofind c& e IASI. 1 Novembre 1927, Pamantul Stramosesc Tot ce intereseard revista se va adresay CORNELIU Z. COPDREANT, estin, Iasi (Moldova). Nr. 2. > ABONAMENTE: {an 140 Lei — 6 luni 70 Lei. 3 luni 40 Lei. — 1 aumar 6 Lei. vremea de a-si dovedi ,puterea” lor in f&rile din Apus, si a porni la lupt& impotriva dug manilor lor celor mai de temut, — d&durd or- din unuia dintre ei, Jidanului care e judecat acum, a r&pune pe primul de pe list&, cel u- rat mai mult, pentru-ci a lsat s& se verse sAnge sfant jidovesc. Nu ne-a mirat nicidecum uriasa apSrare pe care Jid%nimea a organizat-o eroului ei (ad- vocatulul jidan comunist Torrés, i-s'au dat nu- | mai din America 2 milioane franci Pentru pro- Paganda in favoarea ucigasului pe care-l ap&r’). Dar ne-a surprins foarte dureros: Jasita- tea apdrétorilor lui Petliara! Advocafii ,p¥rfii civile*, in numele familiei celui ucis, si, desi- | gur, cu consimfimantul prietenilor tui Peiliura, se leapad& ca de foc de ,,antisemitismul* fos- fului hafman, spunand c& niciodat& el n’a fost impotriva Jidanilor si a luat tofdeauna cele mai crude m&suri impotriva celor ce se _atin- geau de vre-o luda. Ei fl arat& pe ucigas nu ca pe 0 unealta jidoveasc’, ci ca pe un agent al bosevicilor din Rusia (fri a spune c& a- cestia sunt fot jidani), zicand c& Peiliura a fost ucis, deoarece era dusman al Sovietelor, dar... nici decum al Jidanilor. Prin urmare, familia celui asasinat, sipre- fenii lui, inf&fisand oarecum pe insusi Petliura in spiritul stu, — nu indrSznesc a spune in fafa lumii dela Paris, pe faf&, intregul adevar des- pre crimele jidovesti cari li-au pustiit fara, pro- vocand reacfiuni revolufionare naturale: ,po- gromuri*. Ei n’au indr&znif s& amestece pe fostul hatman, cafusi de pufin, in razbunarea svarsit& de Ucrainieni impotriva c&l&ilor cari a 8 Ay es des li-au Impuscat cu milioanele p&rinfii si copili, ‘au ars de vii pe preofi si episcopi, au batjo- corit bisericile crestine si au ridicat statue lui luda, Nu frebuian s¥ recunoasc& provocarea pogromurilor de c&tre Petliura, nimeni nu le cerea aceasta, c&ci nici n’a fost asa. Ci trebui s& nu ascund& fragedia acestor sute de mii de familii crestine, cioparfite de Ceka jidanilor bolsevici, nenorocite familii ale c&ror rimasife zac risipite in rusine si chin pe tot intinsul globului, 1a fel ca tn Ucraina. Nu frebuiau U- crainienii cari au organizat apararea lui Pet- liura, s%-gi uife pe morfii lor, si le tradeze dreptatea si st defdimeze, al&turi de jidani, acele desn&d&jduite fenome naturale ale po- gromurilor, fenomene’ atat de imperioase si neinl&turabile, (si pe cari nici o man& ome- neasc& nu le poate opri, dup& ce s'a abuzat prea mult de popor), ca si 0 furtun& ce se ros- fogoleste dintrun cer prea inc&rcat de intune- cate poveri. In loc s& fi ar&tat lumii, fie ea chiar franc- masona& si r&tScit8, adevarata infajisare a cri- mei Jidanului-erou, c& e adici o continuare furioas& a atacurilor nelegiuite incepute acu-s 10 ani de c&tre Jidani impotriva poporului ru- sesc, — in loc s& fi aratat nelegiuirea falmu- dick a asasinului ca o manifestare a urmaririi nestinse, a van&torii s€ngeroase ce o continua azi Jidanii, impotriva pr&zilor cari li-au sc&pat din man3,—{n loc s& fi repetat ap&r&torii lui Pelliura cuvintele cu cari a pierit bietul om pe trotuarul din Paris: ,,De-ajuns, Doamne, de-a- juns| (cuvinte pe cari Petliura le-a strigat cand era culcat la pAmant si Jidanul fot mai trigea fn el si acolo jos, — gsi cari cuvinte se po- frivesc aga de dureros si im gura poporalui ru- sesc de azi, culcat si el la pumant de manile acelorasi ucigasi ai sail) — in loc ca acesti ap&ralori s& fi spus lumii acesteia care, desi francmason& si siricat’&, mai are inc& resturi de nobleji in cutele ascunse ale inimii sale, ci: na mai e de rabdat!, ci nu mai au biefii Rusi drept la viafd nici in cele mai indepdrtate __PAmAntul Strdmogesc* strdindtati, din cauza prigoanel rosit a Taimy, dului ucigas, c& ¢ de-ajuns, Doamne, pre, de-ajuns, ce a suferit acest popor rharfir, ay. furl de celelalte popoare ale lumii, din parte, Jidanitor, si cM Franfa e rugatS a nu se face complice la crima Jidovimii_ mondiale, spi, nind atacurile jidovesti contra crestinimii ro. bite, — in locul tufuror acestora,, ,ap&ritor- lui Petliura fac ,mea culpa", cer ertare si roagy si mu se creadi vre-o clip c& Petliura’ gandit la rSzbunarea bisericilor batjocorite, a preofimii mucenice si a sulelor de mii de trai impuscafi de neamul lui Schwartabart. Nu, ¢ Peiliura, niciodat n’a avut vre-un gand, vreo p&rere rea, despre Jidani, ci e 1a fost doar... dus. man al regimului sovietic al lui Lenin... Sfargitul acestui proces n’are mare insem- n&tate pentru noi, de vreme ce in el nu sa pus problema jidineasc&, Semnificatia Ini pen- iru noi, ¢ stabilit{ inainte de darea verdictului In atotputernica Fran{& francmason’, toate sutele de mii de Rusi svarlifi in lumea larg de c&tre firinia jidoveasc’, n'au indr’s- nit a frimife un singur om, care s& spun’ ju- dec&torilor adevairul pe fal. Nici aceasta nu ¢ oare 0 dovad’ de atotputernicia Jidanilor pes toaté lumea, — i, totodatt, de nevrednicia crestinilor ? Din accast& nenorocire si rusine, nu este de- ct o sc&pare, ideea de baz a ,Legiuniiinoastre: A rupe lanful t&cerii si al fricei in feja monstrului span, sia ne isbt in lupt’ tm- potriva lui, desi stim c&, deocamdat’, primele valuri de asalt vor c&dea zdrobite si inecale ‘in sAnge sfant, Ins& s& se stie cM: Infrangerea e doar soarla primelor valuri.de asalt! Regretim ci Rusii nu prea dau inck dovadd a le aveo, pentru a se putea apoi bucura de soarta fer cit& a valurilor biruitoare, cari le urmeaz’ celot dinfdi purtand in ele ria neinvins’d ristriti din sacrificiu. La incheerea revistei aflam ci Jida- nul ucigas a fost achitat!., Vom reveni. Ce mai esfe prin jud, Neamt. — Sub célcdiul talmudului, — Pe zi ce merge se observ tnmultirea extraordinar’ a famililor jidovesti prin sate gi orase; parlea cea mai trist8, mai ales ta sate, este, 8 jidanii cau imediat s8-si constuiasca case pe locurile cumpirate pe prefuri de spe- cul dela Romanii stramtorafi sau pe locurile cari — nu au putut fi date orfanilor, vduvelor si invalizilor de r&zboi, dar cari pot fi date folusi veneticilor cofropitori de fara. Jidanii ur. maresc prin aceasta, s¥ se cramponeze cat mai femeinic, aff tn inima oraselor cat mai ales in inima satelor si c&t mai curand, simfind parc 0 apropial& r&fuial’, In orase, mai ales in cele moldovene, ne cam deprinsesem cu afmosfera imbacsit’ par’ la saturafie de lepra iudaic’, dar saiele, unde rezid& de fapt vifalitatea neamului, erau de bine de rau romnesti. laté acum c& si satele se umplu de lifta resping’foare si de unde pani mai eri, alalizeri, franul era jefuit de spoliatorii Jidani oriseni, cari migunau prin iarmaroace si pe {a barierele oras¢lor — deci dusmanul era nu- mai in curfe, — acum f&ranul roman, are dus- manul chiar in cas4! Orasele nui mai incap si au inceput sti debordeze in spre comunele rurale, im- panzind astfel si pArfile cele mai romanesti cu — jidani rurali.., Cand se vor ingrefosa si satele , de a- ceasté hran& varat cu de-asila in organiz- mul lor? Deocamdata, faf de aceast§ tendinj4 de desnafionalizare a farii, cei cu puterea in mand stau si privese nep&sdtori, sau in. cel mai bun caz.. nu vid, Pe lang’ aceast& acfiune de distrugere 2 Vieii romAnesti, se observ’, cX tofi jidanii in din ce in ce mai impertinenfi, mai o- MAntul Strimogesce aa Pag. 5. braznici, mai batjocoritori si mai provoc&tori, fala de tot ce este romanesc. Luptdtorit pentru. cauza nafionala sunt lovifi miseleste de hoarda jidoveasc’, care in- pe $4 se simtd stipan’ ta noi tn far’, pen- tu a nu vorbi decat de ultimile cazuri ‘mal importante de atacuri talmudice. Pe lang’ acestea boicofarea elementului Tomanesc in intreprinderile industriale $i co- merciale, mai toate jidSnesti, a ajuns o axiom& Pentru jidani; barourile sunt pline de jidani; jumitate, dact nu si mai mult, din medicii o- Taselor si satelor, sunt jidani cu diplome indi- gene sau importate. Aceasta este realitatea. Fala de afifudinea vadit dusmanoas’ a jida- nului, sé va intreba, cu drept cuvant, orice Ro- man adevaral, de unde afdta indrzneala ? Apoi cum s& nu aib& indrzneal’ cand -legile le dau aceleasi drepturi veneticilor trans- nistrieni, ca si Romanilor neaosi cari si-au var- sat sAngele pentru pAmantul sir’imogese, si ai c&ror strmosi au facut la fel?1 Cum s& nu aiba indrazneala dac& atunci, cand acei la care constiinfa nu a adormit inc la zumzetul arginfilor lui Iuda, dau alarma si expun siluafia in fafa celor puternici, — a- cestia incep cu vechiul cantec: ,munc&, nivel cultural, cale economic’... si alte ~sofistic&rii de acestea, pe care nici ei nu le cred, deoarece aceste vorbe nu au nici o aplicare. C&ci, cum s& muncesti fu crestin si s& lupfi pe cale eco- nomic’, cand boicotarea barourilor pline de jidani, acapararea comerfului, industriei, padu- rilor cu fol cortegiul lor, sunt realit%fi si nu utopii? Cum s& nu fie jidanii aga cum sunt, cand lipsa de constiinf& nafionala e asa de obignuit& la marele nostru public? Din toate acestea frebuie constatata trista realifate, c& intram din ce in ce mai mult sub c&lcAiul falmudului. Dac’, pan’& mai acum catva fimp, jidanii aveau ,painea* in man’, apoi acum au gi cufitul, cu care taie mereu din painea farii, Pape 6 Ce trebuie s& facem? S& asteptim st a- | jung’ cufitul la os, pentru ca s& fim strivifi, | sau si lum acum cat mai e timp cufitul din mana dusmanului, indreptandu-l in contra lui? ,Pieirea ta prin tine Israele!* George Lelescu Pentru ziua de 8 Noembrie. Sfinfii Arhangheli Mihail si Gavril. Din noianul de griji si nevoi ce le supoarta omul in lupta cu existenfa, se desprind din timp in timp zile din sirul ce formeaza lantul vietii, cari prin ca- racterul lor, sunt menite a ne inalta in sfere cu totul osebite, decat a zilelor_o- bisnuite. Ele sunt asemanatoare stelelor de pe imensa boltA a cerului, a cdror stralucire e mai luminoasa, mai scanteie- toare, mai vie. Aceste zile au darul de a mulfumi gi fntiri partea de naturd di- viné a omului, — sufletul — si formeaza hrana Jui. Biserica in rolul ei de mantuitoare a sufletelor, in decursul anului serbeaza cu pompa mare diferite zile, cari amin- tesc evenimente mari, cum este Naste- rea sau Invierea Mantuitorului, sau altele, slavind suferinfele ori minunile Aposto- lilor, Sfinfilor sau Martirilor. In girul a- cestor zile este ziua de 8 Noembrie, Sf. Arh. Mihail si Gavril, — ziua patronu- lui Legiunii noastre. Ca niste ‘soldati pamanteni ai ma- relui Arhanghel, vom face din aceasti zi de sarbatoare, cea mai frumoasa si indlfatoare zi din viafa noastra. S’a scris in aceastd revista c&é noi credem. Cu speranta convinsa, ci ruga- ciunile noastre vor fi ascultate, ne vom indrepta gandul catre Atotputernicul si catre Arh. Mihail, cerand s& ne calau- zeasca pe Calea Adevarului si a Viefii. ful StrAmogese" re Nr. 7, Ne vom ruga, ca Dumnezeu 54 ne lumineze minfile noastre, s4 ne trimitg harul lui binefacator gi s4_ ne dea py. terea de a duce la bun sfargit lupta in care ne-am angajat pentru binele aces. tui neam. Credem in puterea Ini Dumnezey, si dupi cum faptul cd lumea in haly} de depravare morali si indepartatoare de Dumnezeu, in care se afla, totus existé, 0 socotim cea mai mare minune, —tot astfel credem ca vom birui, putini cAfi suntem, puterea intunerecului, re- prezentata pe pamant prin dominatia ludei. Romani-crestini din toate unghiu- rile {arii!, pregatiti-va sufleteste pentru ziua de Sfintii Arhangheli si petreceti-o in rugaciuni, — siguri fiind ca ele vor fi ascultate de Dumnezeu, care a zis prin Fiul sau: Fara de mine nimic nu puteft face". Ionel T. Banea Dela Sfudenfii Academiei de Teologie din Sibiiu. — Se aduna tinerimea tari. — Frafilor! Strigtul desn&d&jduit, strig’tul de alarm’ pe care Lafi scos din inimile D-voasire aldi de iubitoare de glia in care tsi dorm sommul de vec strimosii nostri, ne-a cutremural si sufletele noastre. Ca viilori slujifori ai alta- tului lpi Dumnezeu, dar mai ales ca find che- mafi s& devenim p&zitorii templului sacru, in care trebue s& arda focul dragostei_de neam side mosie, nu puteam s& rimanem nesim- fori la primejdia care ameninfa s& cufunde neamul nostru in prépastia nefiinfil. De aceea rspundem cu drag apelului D-voasire si vi dim obolul nostre cu com stiinfa limpede, c& ne ajutém fara, c& aj 14m cu slabele noastre puferi laedificarea unei Ne. 7. cei, Imire zidurile c&rela s& se refugieze sue jetul neamulul nostru, rnit $i bruscat de strdini, Sufletul neamulut nostru e ameninjat de o primejdie nespus de mare; e ameninjat de orava virulent§ pe care dusmanii neamutut omenesc — fli lui Tuda vanz&torul, — i-o dau in doze nespus de mati. E ameninfat de ve- ninul pe care acesti importatori de otravuri so- ciale il trec — in geamantanele de contraban- disti — din fara teroarei si a crimei, in fara noastr§ scump’a. E ameninfat de gacalif cu perciuni, ce ne invadeaz& p&mantul jarii, adu- cind cu ei molima desfraului, a necinstei, a sarlataniei, a corupfiei, a hofiei sia tuturor boa- lelor sociale, — nespus de periculoase, — ai c&ror agenfi de infecfiune sunt. 0 singura posibilitate de sc&pare mai este: aceea pe care afi conceput-o D-voastri: mo- bilizarea tuturor forfelor vii ale neamului. Steagul pe care l-afi in&lfat cu atat entu- ziasm si dragoste de far’, l-am zirit si noi, si v4 m&rturisim, c& n’avem dorin{& mai fer- binte decat aceea, de a ne sti inscrigi tn ran- dul celor cari se ostenesc pentru binele f&rii, tn umbra sfantului sfeag pe care e inchipuit chi- pul Arhanghelului Mihail. V& asigurim, c& sim- bolul sfant pe care-I purtafi pe acest steag, ne va sta vesnic inaintea ochilor nostri sufletesti, cine vom riga — in rug&ciunile noastre — lui D-zeu, pentru ca s&% va ofeleascd cugetele, ca s& pulefi invinge in lupfa cea mare pe care afi inceput-o, pentru mantuirea neamului si m&rirea lui Dumnezeu. Cu frafeasc& dragoste: Nie. Bolca, st. teolog Sibiu. Vesti antisemite’ din lume. Paris. (In jurul procesului Petliura). Jidanii, pe deoparte, Ucrainienif gi alti cres- lini pe de alta parte, sunt in mare fierbere la Pa »PSmantul Stramoges & fost impuscat gi ucis in plin Paris, ziua In ora 12, in luna Maiu 1926, de citre Jidanul Svartbart. La instructie Jidanul a declarat, ci a voit Si se risbune pe Petliura, deoarece acesta a ucis mai multi evrei in Uer A uitat ins si spuie, ed Lau pus rabin si sinogogile la cale. Este perfect stiut ca ji danii nu lucreaza individual, mai ales in ase- unde poate fi angajata situatia Tudaismului pe o intindere mai mare sau mai i toti chestiune. (Aceasta © scriem pentru ca fiecare Roman si stie, ca ori unde se intampla cate un act din acestea, in afara de individul care Savargit, vinovat este rabinul, care di initiativa, si sinagoga, unde s'a discutat si s'a aprobat chestiunea). Deci, dack pe ici pe colea crestinii isbesc cAte-o sinagogi, si nu se spuie: intoleranfa re- ligioasd, barbarie, etc. pentruca pe e nu ma intereseaza Ja cine se roaga Jidanul acolo, ce se roaga, cum se roaga, ci jereseaza faptul, ca acolo este un focar de unellire, un complot perpetuu in contra neamurilor béisti- nase si a credinjei lor. Nu stim care va fi rezultatul procesului. fac presiuni teribile pentru achitare. Cercurile Ucraine dorese si sustin condamnarea, Noi, ca antisemiti romani, suntem contra condamnirii (natural in afara de desdaunarea familiei lui Petliura). De ce contra condamnirii ? Pentru-ea trebue si privim lucrurile in realitatea lor. Astazi intre Jidani si Crestini pu mai € yporturi de lege, ci numai Razboiul. Ma impusti, nu te i, ci caut si te impuge gi eu. Deci, D-lor Jidani, si ne intelegem. boiul a inceput cu cel dintai foc de arm dreptat contra noastra. Noi renuntim la jude- procese etc. si declarim ci nu avem nici © pretentie. Atéta doar, cind vi vom trisni si noi la mir, si nu va vad intervenind ca lasii Pag. 8. pe la toate instantele de judecata, incepind dela Judecitoria de Ocol si terminind cu Liga Nativnilor. Ne-am inteles. Si acum cerem achi Jui Svartbard. Student, Paris. rea Ucraini »L'Univers Israelite“ din Paris 7 Oct. 1927, ne anunti, ci marea Sinagoga a orasului Cherehesy (Ucraina) cunoscuta sub numele de »Shloschi Synagogue“ a fost incendiaté, arzind cu toate sulurile de legi. In semn de doliu Ji- danii au inchis magazinele si au refuzat si lu- creze in acea zi. Cine a dat foc? Foai Paris tace in aceasta privinta. Noi insi zicem: Eh! ca doar nu s'o fi aprin: Va sa zicd mai sunt antisemi craina, nu numai in barbara Romanie. jidoveasca dela Ungari Acelas numar din ,Universul Israeli“ ne spune, cé Jidanii dela Bude:Pesta sunt in mare fierbere, deoarece cunoscutul savant Pro/. Mehely, ales de curand rector al Universitatii din Buda-Pesta, a deschis Universitatea pro- nunfand un discurs, in prezenta Ministrului In- structiunfi Publice, contele Klebesberg, prin care cerea ministrului de a depune in parla- ment 0 noud lege, care sd excludé pe Jidani din toate manifestatiile vietii Ungare. Discursul a fost tratat stiintific. Savantul profesor a afirmat ca este posibil ca printr’o analiza biologicd, inventata de el, si se de- montreze, ca Jidanii sunt fiinte inferioare, tot- deauna germeni de descompunere a societi ‘omenesti, incapabili de creatie puri. Ori-ce picdturé de sange de Jidan poate fi indentificaté dupa compozita sa speciald. Universul Israelit isi manifest apoi in- dignarea si termina cu intrebarea: Este posibil ca un profesor sub perdeaua stiinfei, sd facd antisemitism in prezenta Mi- nistrului instructiunii publice ? 4 -Pamantul Siramosesc* 3 Oe ees _. 7, Lisim intrebarea si zicem: aga-dar maj sunt antisemiti gi in Ungaria (inci dintre sa. vanti) nu numai in barbara Romar Constantinopol. Tose Pardo, jidan, fost institutor timp de a fost arestat si supus Jude- citii pentru motivul de a fi scris © serisoare necuviincioasa lui /smet Pasa. Aceasta scrisoare i-a fost adresata aces. tuia cu ocezia unor incidente antisemite pro- vocate de Jidani, dupa cum se poate vedea din insisi scrisoarea care spune: »Pentruce presa exploateazd acest ,,inci- dent neinsemnat" spre a se repezi cu fuiic asupra evreilor, si pentruce nevinovatii si fic tratati ca niste criminali ?!“ Jidanul arestat a fost judecat. Primul pro- curor a finut urmatoarea acuzare, asupra ci- reia atragem atentia Roménilor nostri si ma- gistratilor in primul rand’: »Acesti oameni cari sunt persecutati pre- tudindeni, pe care lumea fi expulzeazd de pre- tutindeni, cénd in sfarsit gdsese pacea si linis- tea, devin niste ingrati. »Oare nu vedem in fiecare zi ofensele pe cari Jidanii le adue gloriei poporului nostru? Pe vapoare nu-i vedem decat pe ei. Nu vor- besc decat jidoveasca sau o franfuzeascd po- cité, dar nici odatd nu veli intélni un jidan care sd vorbeascd limba tured. »Proclam cu tarie, strig din toate puierile mele: Nu vefi vedea in Germania un jidan care sd aibé curajul de a nu vorbi limby germand". - Onoare acestui magistrat si onoare Tur ciei, pentruc& la randul nostra. proclamam cu tarie si strigim din toate puterile noastre: Nu veti gasi in Turcia un guvern care sa dea fora din serviciu pe acest magistrat pentru limbajul lpi hotarat si drept. Deci si in Turcia sunt antisemiti, nu nu- mai in... barbara Romanie. View Nationalistii austrieci cer votarea une} legi de optire a cisitoriilor dintre Germani Jidani. : Desigur vor fi observat pericolul acestor ales intre fnaltii functionari ai si Jidance, sau ofiteri si Jidance, de asemeni ar trebui o lege in acest senz, cici ofiferi a ciror misiune este spirarea Patriei, atragi de bogatia Jidancelor, se incuserese cu Ji i ropriati, cei mai periculosi si cei mai murdari dugmani ai neamulai. O primejdi casit Statolu pentru Patrie si o ofensa decit ~ sirace in ta Deci si la Viena sunt antisem Manciuria. rul ,,Dostijenie* da informatii asupra uciderii unui jidan in statia de Cale ferata »Kailar*, Acestea sunt transcrise si de ,,Uni- versul Israelit* din Paris cu data de 7 Oct. 1927. yln statia Kailar doi evrei, Vilenschi si Bihovschi, asteptau in mod linistit trenul, vor- bind intre ei in idig. Un functionar dela gar cu numele Rumchin, fost ofiter in armata alba, se apropie de ei si fi intreabi dac& sunt Ji- dani ? Raspunzindu-i-se afirmativ, acesta scoase un cutit sisi lovi repede pe amandoi. Unul din ei a murit, celaialt e grav ranit. Arestat de citre autoritatile _chineze, Rumkin a declaral, cd nu regretd actul sdu si cd @ ducrat cu deplind constiin{a, ca inamic a Jidanilor Sia adaugat _ _ »Din acestia asi mai ucide cu placere ined multi Noi, ca Romani, cerem achitarea si pen- tru Rumkin, dupa cum ne-am intelés mai sus. Ci doar n’ar vrea Jidani ca Svartbart care ucis pe Petliura, si fie achitat, iar Rusul Rum- kin si fie condamnat pentru-ci a ucis un Ji- dan, risbunand, dupa mintea lui, desigur pe Pag. 9 i fir’ mil in Ru i de tofi Jidanii care o stipinese. _ Roméni, dela un capt la altulfal Lumii, din Manciuria 1a Constentinopol, din Constan- tinopol Ia Paris, toate neamurile spoliate si atacate in viata lor, clocotesc gi stau gata Porneasci atacul in contra ludei pentru a re- cal si definitiv problema jidoveas In aceasta Jupta, intru apirarea Crucii, neamul nostru, sub protectia sf. Athanghel. Mihail, se va urca din nou pe culmile gl pe cari le-a parasit de cind au plecat dintre noi Stefan si Mihai i Mircea. R_MONLAUR wR ASZORe — Intamptari din timpurite evanghelice. — In romdneste de Monahia Zenaida Racliy Crmare 3) Cal&torii cari {rec ast’zi prin Galileia, nu-si pot. inchipui ce era, in cei dintai ani ai erei noasire, aceast& gridina a lui Dumnezeu, acest »Rai pamantesc, aceste ,Vai unde Asir isi scal- da picioarele in untdelemn*. Abea se mai gi sesc cAleva ruine pustii pe locul unde dow’- zeci de orase m&rgineau, ca niste juvaere, cupa albastr a lacului stu. Doar descrierile entu- ziaste ale c&rturarilor sau ale ui losif fac s& retrSiasc4_tn mintea noastr¥, intr'un trecut in- dep&rtal, Capernaumul cel imbelsugat, Magdala bogala si corupta, cu lana ei stacojie, Cora- zinul si iarmaroacele Iui_de grane, Betsaida, care exporta peste si fructe, Tiberiada, cetatea pagan& cu palate de marmura, aruncand tn apa transparent a lacului, umbra coloanelor sale, si mai departe, fn cuprinsul p&manturilor i, frumosul Naim, dominand cmpia Esdralon, Cana, leg’nat’ in'cAntarea trestiilor sale, — si altele, fot altele, mai mult de doua sule de orase sau sate ad&postind 0 populafie sgomo- {oasd, veseld gi muncifoare. Rabinii nu priveau decal cu dispre{ la acest popor de {&rani si pescari cu foful lipsifi de invafaturs, vorbind © limb aspr& si stricat’, mult mai mult ocu- eras Pag. 10. »Pamantul S escuitul decdt cu tnv¥fa: | rel pafi cu negoful si hile revertfior da: li, ,Dacd A fii bo- | gat, zicea un proverb, disfe tn ; dac vrei s& fi Infelept, du-te la lerusalim*, Si asttel | 18 tard, cela ise cntatrumsejea, era | riimast tn ochii adeydrafilor jidovi pe dina: | fara ,PAmantului*, nume pe care unt enfuziasm fanatic fl pYstra ‘numai penteu ludela si Ce tatea stant, $i cu toate acestea, ce slag de bucurii! Copacli tn fiecare an d&deau de douk ori re- colta lor de fructe, viile de vif de Sorec, pur: | 18nd aproape zece luni greii lor struguti, se | Infrecean a-si da rodul cu nenum¥rafii mi smnochini si prefiosii copaci de balsam. S brazii si fagii, uneau verdeaa lor tntunecat’ cu delicatele frunze ale palmieritor; un tntreg popor de pYstrele si de porumbei, se tngr’- mUdea tn ramurile Cedrilor, Peste tot izvoare limpezi; peste tot o larb& deas& sem&nai cu acele flori mari, cari dau primaverilor Orien- tului calda lor ‘culoare rosie: lalele, dedifel, zarnacadele cu inia stacojie, unde’ si unde tufe de asfodel gi ctini de cei mari vargafi cu purpurt, indljand peste gradini grafia regal a fulpinei lor. In acea dimineaf’, o placut% dimineai’d de Adar (Martie) a anului 29, abea se ficuse ziu’, cand Suzana p&rtsi casa sa tmpreund cu Sara, servitoarea ei credincioas’. Sculat& tna- inte de r&sSritul soarelui, tantra _fat& astepta cu nerSbdare s&i se impleteasc&’ lungul ei par brun. Contrar bogatelor si elegantelor femei ji- dove, ea nu initebuinfa pe fafa ei dresuri; nu muia Tn v&psea lunga andrea de argint’ cu care se v&pseau sprincenele; unghiile ei nu iu fScute cu ros. Din toate apucdturile luxului, ea pastra numai obiceiul parfumurilor rari si, din toate prescripfiunile fariseice, obiceiul re- pelatelor spalari legiuite. De dou’ ori turn’d dealungul mainilor apa_pariumat% cu esen{& de trandafir si, dup& tdeplinirea acestor ri- turi, acoperindu-se cu un val Intunecat, est gr&bit’. © insullefire neobisnuit’ se vedea dea- lungul drumului, Dar preocuparea Suzanei era afal de mare, incat toat& miscarea de afar’ era cu neputing& s& 0 distreze. Oamenii se duceau siveniau imprejurul ei tntrebandu-se si stri- gand vesel. Pescarii Galileeni formau cea mai mare parte a multimii; ins& erau mulfi cari veniser’ din ludeea si din lerusalim, din Tir trimoge si din Sidon, Impingt de nesttipSnita doringy de a vedea pe Invaifitor. Vorbeau tnire et spu nandu:st cuvintele blande sau Tucturile minu. nate pe care le stiau despre El. D&nsit tt va- zuserd si spunean cd El era acolo, pe munte, Cam la'o jumftate de ceas dela vill, Suzana ure cele dintai coline ale muntelul Kur Edin, In vale, inainta un grup de Saduchel; mai toji | preofi Sau prinfi at preofilor (arhierei). D&nsit | priviau cu ndiferen{% tmprejurul lor, surpringi, afi de vioiciunea acestor primi- tivi, Suzana cunoscu printre et pe Samuel ben Fabi, cel mai elegant om al zilet; desi era prea de dimineaf’3, el purta o tmbrScdminie usoari de un albasfru ce nu se mai all de alunci, acel albastru care se plitea cu de doud ‘ort tn aur greufatea sa; lang’ dansul sittea Isahar, recunoscut dup m&nusile Ini de mM&tase, pe care nu le lisa nici chiar c&nd jerifea tn templu, si fohanan, ale cdrut osp’- mirefe erau vestite. Suzana trecu repede, s¥ sub vilurile ei. Ceva mai departe ea intalni cAfiva oameni desprefuitori si mand fariseil, cu largi filactere, cu lungi ciucuri, Aces- fia atuncau asupra poporului priviri trufase. Dansii n'aveau inc& nici-o pornire impotriva Nazarineanului, Ei veniser& s’-I asculte gi st! judece foarte de sus. Singur lonatan ben Uziel parea strein de luarile lor in rsz_el spunea lui Econiah cele dintai stihuri din Scripturi tn Wlmacirea lor haldeian’. Cand trecu Suzana, el zambi surorei marelui rabi — fariseil nu sa- lutau pe femei — si Babah ben Bula, cu ochit scosi de Irod, Intoarse c&trd dansa fafa sa des- figural. Ea auzi pe Levi adresdndu se bara nului cu un glas_batjocoritor »Cere acum Nazarineanului s&fi_ dea ochi*, apoi auat si rspunsul amar al orbului: ,Cere-i Lut o mi- nune si mai mare: cere-i siti dea o inima’*, Ea simi mare durere din cavza durerli. acelei fiinfe pentru care pururea nu-i decat noapte In mijlocul acestui cer uminos, Mai sus ea tntalni alfe mizerii, Bolnavi topifi de friguri, paralitici, surai gi mufi: tot felul de nenorociri intrunite tnte’o adunare jal- nic&. Pufin mai departe figuri maneate st mu- tilate scoteau sirig&te de desnadejde: Cu groaz’ isi intoarse privirea dela leprosi. Acum mulfimea se oprise. Nimeni nu se mai urca, fofi erau in asteptare. Suzana s¢ strecura lang un sicomor, La umbra acestui 0 femeie 18a legdna un copil de pair Cinci ani, feapin, paralizat, Un grup de copilasi, aproape des gs haine Impestrifate tn culori vii, aler éi.gate vesele. Micul infirm se ridica eu mull fud8_ casi urmeze, nelinistit, chinuit; pri- iea Ini trist8 p&rand a intreba, pentru ce nu ta gi el ca celalalfi?. $i maica lui il strangea jang’ dansa si mai duios: ,Cand va trece El poate c& fe va face s& mergi*... : © mare miscare se f&cu. Toate privirile cau afintite asupra varfului muntelui, de unde Se coborau cAfiva oameni. Nemarginite acla- mafii se urcau si se coborau, asemenea vue- tului unor mari valuri_ ce se isbesc de stanci. Pe m&sur& ce grupul inainta, orbii deschideau ochii, Dolnavii p&r8seau locul lor de z%cut si umblau. Soarele arunca aurul razelor lui asu- pra aceslei scene extraordinare: era mai mult Gecat_un mars. friumfal, era, sub pasii Naza- rineanului, 0 inflorire de minuni. Mulfimea esi din minfi aclama neincetat. Dup& direcfia pe care o luau tovar’sii Inva{atorului, era sigur c’ El avea s& treacd prin fafa Suzanei. Se disfingeau fofi murit. Ei erau simpli si s&raci, dar ca iesifi din sine, in&lfafi_ prin marea suflare a minunilor. Mul- jimea fi numea in glas mare; erau Petru si lacov, un alful, singurul tudeu, tuda Iscario- teanul, Filip si Andrei, pescari din Betsaida si cel din urm’, cu chipul ingeresc, loan fiul- Ini Zevedei. Suzana auzea acestea ca intr’un vis, abea finandu-se pe picioare, rezemala de si- comor. Copilul bolnav dormea lang’ picioa~ rele ei. Si acum, iaf’-I aci, era El inainfa in maiestatea pacinicd, (88 ca wetul aclamafiilor s& schimbe nemarginita blandefe tris a chipului su. La apropierea Lui, anara mam& se arunc& inaintea Invaja- forului intinzdndu-i copilul infirm, Intr’o asa inflcdrare de credinf& 1ug&toare incat fot tru- pul ei tremura: ,Aibi indurare de dansul; fii milosfiv pentru mine;* ea nu putea decat s& repete aceste pufine vorbe, spuind tot marti riul ein acel al s&manului copil. El infinse mdinile asupra micului trup suferind; compatimirea nemargini!é a gestulul infovr8si puternicul cuvant: ,,Voiesc, mergi!* Cu o singur& migcare copilul se repezi in mij- locul celorlalfi, pe cand muma c&zu in genunchi s&rutand picioarele Inv8{atorului, saruland haina Lui, ne mai avand nici chiar cuvintele de mei inainte, nimic decat lacrimi, 0 ploaie de lacri pentu ‘ai spune c& inima ei era zdrobild de bucurie, a »PAmAntul Strdmogesc* Pag. 11. pe Atunci Suzanei i se p&ru c& toate fucru- tile din jurul ei dispAruser’, c& o mare fScere Ti cuprindea sufletul. Ea rug& cu umilin(’ pe Isus din Nazaret pentru nu stiu care suferinfa far leac, acea suferin{& pe care o indurém cu fofii, suferinfa neindepliniret visului_nostr: Viafa este atat de scurl& si visul atat de mare! Ea il ruga pentru aceast& nevindecat& mizerie, Pentru a revarsa_milostiviri dumnezeesfi asu- pra fiinfelor slabe, nestalomice, cerandu-i in gand s& dea inimei sale un sprijin nesfarsit, vecinic... Toate acestea, le spuse 12ra sisi desprind’ buzele. Numai ochit ii ridic& atunct cand trecu El. El de asemenea o privi. Neinfinata, ne- p&trunsa privire gandiloare se plec’ asupr’-i. Ei i-se pru c& El Ti lu& sufletul si o bucurie necuprins& 0 st&panea.. Acum, El se asezase In cAmpia linistit& care se intindea peste vulcanul_stins, intre amandou’ varfurile muntelui Kurn Edin. Acestui popor flmand si stricat, El ti spunea cuvinte de viafS, alat de extraordinare la auz si alat de noi! El nu vorbea ca un cucerifor sau ca un rege; mult mai cuprinz&tor si mult mai bine decaf un rege! Cuvantul grav si simplu isi frigea oat auforitatea din El insusi si nu se inspira dela nimic altceva. El indeparia ori ce influenfS strain’: .£f v'au zis... iard Eu vd zic... iard Eu vd zic.." Ei lua infelepciunea, bundtatea, milostivirea si credinfa din cel mai inalt punct unde inva{Stura oamenilor le pusese, — si din- {run cuvant m&rea orizontul, deschizand un camp nemérginif, tuturor bunelor voinfi si tu- furor bunelor sertimente. El le ardta ca pild’ ins&siperfectiunea lui Dummezeu: acest Dum- nezeu c&ruia ii inva{a s se roage sub dul- cele nume de Tat! El binecuvanta, declara de fericiti pe cei séraci, pe cei milostivi si pe cei fc¥tori de pace, pe acei care in mijlocul chinurilor lumei acesteia rabdau foamea si se- fea sfant&, cBrora le fSgSduia s8turarea si pe acel cari, prigonifi pentru dreptate, nu vor pa- risi pan’ la moarle asprul camp de bataie. Era aceasta o ambifiune prea inalta ? Cas- figase ea dintr'o singurd privire toat’ incre- derea si deplina siguranfi? Suzana ins& a5- fepfa cuyantul pe care il va spune pentru ea. Dansa nu avea ur& pentru nimeni, dansa nu avea nici o dorin{& de care ar fi trebuil sd se epede si, pentru c& niciodata nu plansese, nu cunostea inc’ ce divin’ s&manj& aduc lacri- mile. ahh Pag. 12. »PSmantul S Atunci, ca roua pe un pimant uscat, ce- | rescul cuvant c&zu tn inima ei: »Fericiti cei curafi cu inima, ed aceia vor vedea pe Dumnezeu. Ea se intoarse in alba vil, uimit&, tn- fun dulce extaz, care lov! privirea plini de atenfie a lui Gamaliel. Ins& nobilul Inv8{&tor nu voi s& fulbure printr’o tntrebare (&cuta cu- | Gelare. Ea ins¥si_ nu vorbl nimic. Numai seara, Cand, dup’ obiceiul ei, zise rug&ciunile pres- , $e opri cu sfiald, c&utand cuvintele; i cetisor, cu o nesfarsil& dulcea%, ea adiugd »Tatal nostru carele esfi in ceruri, vie imp’- TSfia ta, fie voea fa pe p&mant ca si in cer"... Gamaliel 0 asculta gAnditor. TArziu, foarte farziu, ramase singur in miez de noapte reze- mat de parmaclacul de piatr8. Suzana era bu- curia_viefii lui: de mult vreme muma_ fiului s&u Simion murise; de mult8 vreme fiul stu Simeon cdlatorea in dep&rtari. El ingrijise cu manile lui aceast’ f&ptura delicat& si desvol- farea acestei mari inteligenfe, nobleja acestui suflet curat, erau intrucdtva opera lui, a lui Pentru intaia oar& o influen{i nou’ ‘se stre- cura intre ei! El se cobord pan’ la camera Suzanei si ridicd greaua perdea care o inchi- dea. Arunc& ochii pe covoarele prefioase, pe perefii tmbracafi in cedru, pe harpa incrustat& in sidef si aur, si pe acele fine fesdturi din Sidon care, ca un splendid val, acopereau pe tan&r& fat& adormit&. In vila lui din Galileia si in locuinfa sa din lerusalim, el puse impreju- rul ei si numai pentru ea ‘singur’, un cadru de lux; el visase pentru dansa toate placerile si toate armoniile. — Dar ial% ci cuvantul unui invajator strein aduse mai mull& bucurie in acest suflet, decat toate ingrijirile sale, si de cat toate visdrile Iui! Cuprinse apoi in- fr'o lunga si jalnic& privire pe copilul inimei sale. O candel& cu ulei aromatic pus% pe un inalt sfesnic de bronz, lumina curatul ei obraz cu luciri schimb&toare de lumin& si de umbra. Gamaliel intinse amandou’ manile cu un gest domol, si murmurd ca o rug&ciune: ,Dact El are pulérea s& binecuvinteze, fie ca toate bine- cuyantarile Lui s& se coboare asupra ta". (Va urma), Nr. 6. irdmogesc* Mba Hic Munca Legiunii. Rezultatul muncii dela 1 Sept. 1927 pang la 15 Oct, 1927. La 15 Oct. ora 6 seara numérul celor a bonati a ajuns la 2586. Legiunea multumeste tuturor celor cari luptand pentru cea dintai a oste: i ruinfa a ei Tn primul rand se cuvine si multumim Parintelui loan Moja, care in afari de faptul c& ne-a scos revista in tipografia sa, ne-a gi abonati, prin sustinerea ce ni-a facut'o in fosia ,Libertatea™ dela Oristie. Cuviosia Sa Maica Pamyilia Ciolac, Di Qc- fav Negut (Focsani), Arhimandrit Atanasie Po- pescu (Balti), Ieromonah Isihie Antohi (Mi- nastirea Neamt), Danii Mihail Tanaschi (Iasi), Victor Silaghi (lagi), I. Bordeianu, Radu Miro- novici (Iasi), itan V. Tuchel (Ivesti), linoiu (lagi), C. U. Paduraru, (Roman), Hristache So- lomon (Focsani), I. Crangaru (Tecuciu), N. Grosu (Todireni Botosani) on Minodora (Husi), Grigore Balaci (Movilita-Putna), Andrei Ionescu (Barlad) Spiru Peceli (Galati) Ing. Mih. Ittu (Bucuresti), Ing. Clime (Iasi), lonel Th. Banea (Sibiu), Iie Garneata (lagi), Tota Neculai (Iasi) Coman Alex. (Gauri Putna), Decebal (Husi), Mihai Marinescu (Galati), Traian Lelescu, (Pia- tra-N.), Seba: Erhan (Campu-Lung), N. Tecau, (America), D-ra Elena Petcu (Vaslui), Coctor Socrate Divitari (P. Turcului), loan Plesia (Orheiu), Panaite 1. Morariu Suraia (Patna), Nanu Gavril Raileanu (Criuleni Orheiu), Gh. Andriescu (Zorleni Tutova), Donca Ma- nea (Gulati), L. A. Rugind (Ismail), Cotig: Ti D-ra Mitea (Severin), I. V. 1gu (Voinesti-Lagi), Neaga (Orheiu), Zasim (Tare Jon Blanaru (Bucuresti), luliu Sta- ni Dolj), Corneliu Georgescu (Po lui), Stefan Anastasescu (Bucuresti), Ifrim, comerciant (Iasi), . Durac (P. Neamt), facut cei mai urar Gh. (Bucuresti), | Isa Mocanu, prof, fronds, Maris Pop (Baral Cluj. 1 Voree {ranco) V. B. Monceleanu (Roman) Gripe percu (Vara), Corneliu Cristeseu Baya, (eg pinest), Dra Anghela Plegoianu (Severin) E wy Eremeiu (Rebra, Nasiud), Tuturor acestora, cari au Iuat parte la prima noastra bitilie, Lepiunea Arh, Mihail le salutul ei si tot odata cate un mic das isi vie~ 1 Sept.— 15 Oct, 1927. Fie ca lie neamul acesta si scape de rea inimii negre a ludei gi de nedreptate, Catre soldafii din Legiunea »Athanghelul Mihail. Am ajuns s& vedem, cu mull durere si jale, cum ceea ce s'a cladit an de an, indlfan- du-se fot mai mult si fot mai sus, acea man- dr& si falnicS cl&dire, pe-al c&rei frontispiciu seria cu lifere de aur ,L. A. N. C.“; am ajuns sé vedem cum aceast& falnic& cladire, nu an de an, ci ca lovit& de trsnet, s'a rupt in dou’. Falnica clidire s’a pr&busit, dar a mai rimas ici colo, cate un sfalp de cremene, pe care nipraznicul trésnet nu l-a putut dérama. Este 0 fericire c& din tot cea fost, au ramas cel pufini cafiva stalpi s&n&togi, pe cari se poate clidl din nou. $i cl&direa a inceput s& se ri- dice. Umerii cari au purtat afaiea greutafi, nu se dau in laturi ca s& poarte si aceast& uriasa cladire, pe al c&rei frontispiciu, de pe acum se oale cifi, scris, nu cu aur, care esle arma dusmanului gi care fe face las, trandav si ne- pastor pentru durerile alfora, ci scris e cu lilete de foc: ,Legiunea Arhanghelului Mihail’. Astizi cu inimile pline de bucurie si cu Gindul senin, mai bine ca oricand, pufem bricepe grelele jerife ce le-au adus si le aduc inlemeietorii ,Legiunii*, pentru cauza neamu- lul romanesc. Noi privim cu mandrie si cu ‘hefirmurit&é convingere de-forfa la soldafii Le- —PAmantul sirumose “ Siam age Pag. 13. Glunii, cari NU Vor pardst vesnic cu fafa vultur si braje Zadarnic se ri suntem convingl ~ nici o clip’ Postul lor de sentinele romane, fa dusman, p&zind cu ochii de de ofel, pamantul ‘Srdmosese! dich talazurile urii, zidarnic Spumega dugmanul in turbare, soldaful Le- Giunii, cu peptul su ofelit, va opri orice puvoi, Ori-ce furtun’. Catre acest soldat de ofel, care Cu frupul stu va sti s& pun’ stavild povoiu- {ui pagan, se indreapta azi glasurile noastre, Se Indreapta inimile noastre. Voi, soldafi credinciogi ai ,Legiunii Ar- hanghelul Mihail", ap&rand fara, neamul, cre- dinfa si dreptatea, am n&dejdea c& vefi trece ca 0 furtun’ peste lesurile dusmanilor, sféra- mand lanfuri, oase, tréd&tori si ticdlosi. ySimld mortit din mormént De sant Roméni, sau de nu sant. Vater Danileanu, presed. jud. al L. A. N.C. Cémpulungul-Mold, De prin fara. Tarnanca (Dorohoi). Un roman indignat pana in adancul su- fletului, ne anunta cd a fost martor al unei scene cumplit de dureroase. Un gofer jidan cu numele Mig sultat si bruscat pe un preot cregtin, care era insotit de seminaristul Branzi. Provocatorul? Dar cind a fost vre'o d un preot crestin provocator ? Este luda obraz~ nic’, pe care de-om mai dormi si-om lisa-o si inainteze, va ajunge departe. Parinte, azi te-a insultat, mane te va lovi peste obraz, iar poimane te va spanzura in o- dajdiiin fata biseri cum s'a intamplat in Rusia gi ta Ungaria. . Bilea (R&d%ui). Un gospodar ne serie: zand la alfii revista pe care Dv. 0 Pag. 14 edidati, va rog prin prezenta si bine-voiti a mi-o trimite gi mie, edeé gi ew sunt unul din ce? multi care asteapti mangdiere." Cardeiu Sitvestru. N. giierea*, $i cine oare le va citii de azi? Sau poate cei de eri? Sau cei ce asteapta ziua de mine ca si se suie ei in scaun? Sau poate vr'un brat rizbunitor care si se ridice si sit trisneasci fulgerind vaiasci Legiunea, bieti! Reghin (jud. Mures). In marea mea bucurie, pot decit si ile mele pen- ideie de a string ‘aj, ca si lupte pentru descitugarea nea- din lanturile exploatarii_nemiloase a Jidanilor. Unire, solidaritate camaradereasca si te- nacitate darzi! Cu Dumnezeu te. Romul F. Bogdan, student. Din fara Mofilor, Aiud, 2 Oct. 1927, Fraie, to mM pus mana pe un numir din tul Strimosese" ; ico: hanghelului, in tia din Biserica Incoronirii dela A.-lulia si frag- mentul poeziei lui Cosbuc reproduse pe co- Puts sn float eee pe. atre on pul un lic fior de calda dragoste fata de initiatori, pentru-ca vedeam o noua $i si toasi directiva a miscarii studentesti, negli de conducitori in ultimul timp, iar prin asta, salvarea Neamului. Tot atat de mare mi-a fost si durerea, cand am luat act de rauticiosul, mai pe urma ajuns vobraznic, V. Hanu, fiu al unui mot si el din i Bietii Romani yasteapti man- | da-o? Imputerni- | entele tinere, pline de energie | sPAmAntul Strfmogesc* gele, Natiunes »turma imbecili", in loc de a lupta alituri de ea, sub steagul pe care sti seris: Hristos, Re. Ori acest individ gia witat de pirintii lui, de mizeriile consitenilor lui, de mizeriile tuty. ror Motilor, cari — desi au munti ce aur poarti, umbli cergind din poarté 'n poarting ew do- nifi gi cu ciubara? Se poate oare ca, pentru un os de ros sii se lapede cineva de tot ce are mai scump ? Se poate ca, Motii lipsiti de piduri, de prin asta de vite, prin vite de hrani siti de cai de comunicatie, distrusi de alcoolism, distrusi poate, — zic — ca ace: ai Muntilor Apuseni, de ingigi Pirisire sustinut la scoali Rusinet Tonet I. Crigan, Student ‘Aiud-Alba. Informafiuni. 8 Noembrie 1927. — Sirbatoarea Legiunii,. — 10 se va face un pa- entru sufletele Voevozilor si tie in decursul veacurilor au aparat pi- mantul acesta. + Solemnitatea inscrierii ce- Legiune. : 3. Ora 15—19: consfituirea Comitetului si a noilor mem! 4. Ora 21: bal in saloanele ,Sport si Invitim dela sate si ut, care — plitit, D-zeu stie cum, a teien “Gis Gap clk “Sadomncs prietenii_ nostri dela orage sau parte micar trimitind un de~ legat, la aceasta ‘serbare, Ne 6 Acest anunt {ine locul oricirei alte ine vitatil * Sunt invitoti la serbarea si consfatuirea junit dela 8 Nov. rey it dele “Speed ‘unit dela 8 Nov. reprezentantit delegen daor Frafiilor de Cruce. a Toti_par cipanfii sunt rugafi sd ving de luni, avind gdzduirea asiguratd, dar rugim ‘gine anunfe in acest scop cu 3’ zile invinte pe adresa revistet —La Budapesta au avut loc mari demonstafii cu caracter antisemit. Comi- tetele tuturor Societafilor studentesti din jard cer guvernului nu numai sustinerea jegii pentru ,numerus clausus*, ci in- troducerea lui si fafa de diplomete cu carise intore asa de mulfi studenti din strai tate. —Eo nota noua care prezinta tinerimea maghiara ca buna itoare a viitorului sau! — Aceste mis- cari antisemite sunt provocate de faptul ci legea ungaraalui »numerus clausus* era (si poate este inca) pe cale de a se desfiinfa, desigur la staruinfa jidanului Rothermere. Constiinfa si perseverenta studenfi- lor unguriin combaterea robiei jidovesti noi 0 admiram gi, in aceasta directie, le dorim deplin& izbanda. Mulfumiri. ne serie: »Din toata inima, ca cel insetat dupa odreptate si adevar, trimit abonamentul revistei »ii inca alte abonamente. Daca aceasta Legiune »Athanghelul Mihail“ are scopul binelui si vldreptatii dupa cum se recomanda, voi -fi acela care dupa Evanghelia lu Isus Hristos mi cand »Domaul nostru, voi face si sacrifi »S€ vor cere“, —Multumim dlui Dr. Socrate Divitar (Podul Tureului) pentru 10 abonamente trimise, 0 care ocazie ne serie: é »Destul de amarit de desbinarea ce s'a lus in Liga, rman neclintit la datoria mea ca si pana acum. Am- luat parte la »PAmantul Sirdmogesce Pay sedinta marelui consiliu dela Focgani unal ce am facut i a i a parte din aceasta regionala am aderat si eu L i 5 Timesttat $i eu la alegerea dlui Proh, Ca- »Cu credinfé i i ‘i rile vor diapiren i ch atoa ba eee, strange iardsi toti la un loc, ca si luptam m. sigur contra dusmanului nostra de moi danii, Va rog sa pri gere de mana, si ca este, sa avem o con: trebue ° biciunea noas! norocirea noastra", ~ Multumim Dlui Dr. A. Crisan (Acland), care trimite legiuni 360 lei scriindu-ne : »Fratilor, cu Damnezeu inainte. Izbanda asigurata iar dusmanii si piara. Maltamim Dlui Nistor M. Tilinea (Ludos) Pentru 70 lei daruiti fondului de rezistenta al revistei. _ ,Maltumim Diui Dr. M. Cionca pentru 60 lei donatie pentru acoperirea capelei Arhan- ghelul Mihail. Maltumim colegilor teologi dela Sibiiu cari au colectat 500 lei in folosul Legiunii. Multumim Dlui U. Voinea (Panciu) petra 60 lei surplus la abonament. Maltumim D-nei Tifa Paveleseu, Focsani, pentru 60 lei surplus la abonament. Multumim Dlui Inginer Camil Grosu (Braila) pentru 60 lei surplus la abonament. Multumim Dlui Stefan Paraschio avocat Bacau pentru 60 lei surplus la abonament. Multumim Dlui Panaite 1. Maria (com. Putna), care stiind ci o ducem grew ani, a adunat singur abona- mentele toate din comuna sa gi ne-a trimes suma de lei 1470. Tata cum poate cineva sa serveasci o cauzi frumoasi muncind pentru Legiune. POSTA_REDACTIEL Elev Internat : De unde au-i, aici Dumaezeu au cere. FA tns& tot ce pofi. Exemplu: Scrie In timpul liber Impreuna cu camarazii 20 c. p. pe la prieteni re~ comandaadu-le revista. Si cate altele au vei putea face. ria Jidanilor, — ne~ Sa fi Surai Tiparisa tn Tipograpa ;Tibertaten’, Origa. aS ee PTC ae Oe ve Be o