Sunteți pe pagina 1din 20

GEOSINTETICE UTILIZATE LA

REALIZAREA DEPOZITELOR DE
DEEURI

Masterand,
Guroiu Carmen

-2016-
GEOSINTETICE UTILIZATE LA REALIZAREA DEPOZITELOR
DE DEEURI

1. Introducere
Ca rezultat al progreselor din industrie, agricultur i tehnologie, se creeaz cantiti tot
mai mari de noi deeuri. Gazele, lichidele, deeurile solide, deeurile menajere i apele
reziduale polueaz mediul i n unele locuri nivelele de poluare sunt periculos de ridicate.
ntr-un mediu ecologic echilibrat, deeurile putrezesc producnd materiale noi, utile;
frunzele czute creeaz un ngrmnt natural care mbogete solul; excrementele
animalelor sunt descompuse de insecte i organisme mai mici, eliminnd din nou n aer i n
sol elemente importante. Un asemenea mediu, n care prosper multe forme de via, ar trebui
s fie un model pentru viaa modern. Dac vrem s trim ntr-o lume sntoas, trebuie s
minimalizm efectele reziduurilor produse de societate.
Dac reziduurilor li se permite s domine mediul, echilibrul natural este pierdut i
acest dezechilibru poate avea efecte dezastruoase asupra animalelor, vegetaiei i chiar a
climei. Din aceste motive, studiul i impiedicarea polurii a devenit o necesitate a
comunitilor umane.
Orice activitate umana are un impact potenial asupra mediului nconjurtor. Ca parte a
naturii, omul internacioneaz desigur cu mediul, dar stadiul la care a ajuns civilizaia uman
face ca noi s fim oarecum ieii parial de sub legile naturii i mecanismele ei de reglare,
ceea ce ne face mai puternici dar totodata foarte vulnerabili, greelile nemaifiindu-ne
corectate prompt de natur. Trebuie acum tot mai mult s ne purtam de grij singuri i nou
dar i naturii, de care continum totui s depindem.

Impactul depozitelor de deeuri industriale i urbane asupra mediului

n general, ca urmare a lipsei de amenajri i a exploatrii deficitare, depozitele


de deeuri se numr printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact i risc
pentru mediu i sntatea public.
Principalele forme de impact i risc determinate de depozitele de deeuri
oreneti i industriale, n ordinea n care sunt percepute de populaie, sunt:
- modificri de peisaj i disconfort vizual;
- poluarea aerului;
- poluarea apelor de suprafa;
- modificri ale fertilitii solurilor i ale compoziiei biocenozelor pe terenurile
nvecinate.
Poluarea aerului cu mirosuri neplcute i cu suspensii antrenate de vnt este
deosebit de evident n zona depozitelor oreneti actuale, n care nu se practic
exploatarea pe celule i acoperirea cu materiale inerte. Scurgerile de pe versanii

2
depozitelor aflate n apropierea apelor de suprafa contribuie la poluarea acestora cu
substane organice i suspensii. Depozitele neimpermeabilizate de deeuri urbane sunt
deseori sursa infestrii apelor subterane cu nitrai i nitrii, dar i cu alte elemente poluante.
Apele scurse pe versani influeneaz calitatea solurilor nconjurtoare, fapt ce se
repercuteaz asupra folosinei acestora.
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de
deeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care n termenii conceptului
de dezvoltare durabil, se intinde pe durata a cel puin dou generaii dac se
nsumeaz perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologic
i postmonitorizare (15-20 ani).
n termeni de biodiversitate, un depozit de deeuri nseamn eliminarea de pe
suprafaa afectat a unui numr de 30-300 specii/ha, fr a considera i populaia
microbiologic a solului. n plus, biocenozele din vecintatea depozitului se modific, n
asociaiile vegetale devin dominante speciile din zonelor poluate iar unele mamifere,
psri, insecte prsesc zona, n avantajul celor care i gsesc hrana n gunoaie (obolani,
ciori).
Dei efectele asupra florei i faunei sunt teoretic limitate n timp la durata
exploatrii depozitului, reconstrucia ecologic realizat dup eliberarea zonei de sarcini
tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic iniial, evoluia biosistemului
fiind ireversibil modificat. Actualele practici de colectare, transport i depozitare a
deeurilor urbane faciliteaz nmulirea i diseminarea agenilor patogeni i a vectorilor
acestora: insecte, obolani, ciori, cini vagabonzi.
Deeurile, mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sntate datorit
coninutului lor n substane toxice precum metalele grele (plumb, cadmiu), pesticide,
solveni, uleiuri uzate etc. Problema cea mai dificil o constituie materialele
periculoase (inclusiv nmoluri toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii,
zguri metalurgice) care sunt depozitate n comun cu deeuri solide oreneti. Aceast
situaie poate genera apariia unor amestecuri i combinaii inflamabile, explozive sau
corozive; pe de alt parte, prezena reziduurilor menajere uor degradabile poate facilita
descompunerea componentelor periculoase complexe i reduce poluarea mediului.
Un aspect negativ este acela c multe materiale reciclabile i utile sunt depozitate
mpreun cu cele nereciclabile; fiind amestecate i contaminate din punct de vedere
chimic i biologic, recuperarea lor este dificila.

2. DEPOZITAREA DEEURILOR

Un depozit este definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea finala a


deseurilor prin depozitare pe sol sau in subteran,.
In functie de tipurile de deseuri care sunt acceptate, depozitele de deseuri se
clasifica dupa cum urmeaza:
depozite pentru deseuri periculoase (clasa a);
depozite pentru deseuri nepericuloase (clasa b);
depozite pentru deseuri inerte (clasa c).

3
Proiectarea depozitelor de deseuri

Proiectarea unui depozit de deseuri se face in functie de o serie de factori, dintre care
cei mai importanti sunt:
cantitatea si natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate se evalueaza in functie
de prognozele de dezvoltare a localitatilor;
caracteristicile amplasamentului in raport cu eficienta economica
(dimensiuni, durata de functionare, distanta de transport a deseurilor) si eficienta
ecologica (cerinte legate de protectia factorilor de mediu si a sanatatii umane)
necesar a fi realizate;
posibilitatile de reabilitare si utilizare ulterioara a terenului se evalueaza in
functie de natura deseurilor depozitate, comportarea acestora pe perioada depozitarii,
planurile de dezvoltarea pe termen lung etc.

Alegerea amplasamentului

Alegerea amplasamentului optim dintre mai multe variante posibile se face pe


baza unei analize pluricriteriale care cuprinde:
criterii geologice, pedologice si hidrogeologice: caracteristicile si modul de
dispunere a straturilor geologice; structura, adancimea si directia de curgere a
apei subterane; distanta fata de cursurile de apa si alte ape de suprafata; starea
de inundabilitate a zonei; folosinta terenului; clasa de seismicitate; criterii legate
de pericole de alunecare, tasare;
criterii climaterice: directia dominanta a vanturilor fata de asezarile umane sau
alte obiective; regimul precipitatiilor;
criterii economice: capacitatea depozitului si durata de exploatare (minimum 10
ani); distanta medie de transport al deseurilor; necesitatea unor amenajari
secundare (drumuri de acces, utilitati etc.);
criterii suplimentare: vizibilitatea amplasamentului si modul de incadrare in
peisaj; accesul la amplasament; existenta unor arii protejate de orice natura;
existenta in zona a unor aeroporturi, linii de inalta tensiune sau obiective
militare.

Continutul proiectului

Proiectul unui depozit de deseuri, indiferent de clasa din care face parte, trebuie
sa contina toate datele si informatiile necesare referitoare la fiecare etapa din ciclul de viata
al depozitului.
Ca date generale, proiectul trebuie sa cuprinda informatii referitoare la:
natura si provenienta deseurilor ce urmeaza a fi depozitate;
cantitatile de deseuri - corelat cu durata de functionare si capacitatea maxima a
deponiei;
tehnologiile de tratare a deseurilor inainte de depozitare si / sau in incinta

4
depozitului, daca este cazul.
Pentru faza de constructie, proiectul trebuie sa cuprinda informatii referitoare la:
infrastructura depozitului, echipamentele si instalatiile componente, amplasarea
acestora in cadrul incintei, precum si caile de acces;
asigurarea utilitatilor;
modul de realizare a bazei si a peretilor laterali ai depozitului materiale folosite
si caracteristici tehnice ale acestora, incluzand stratul de impermeabilizare
natural (grosime, coeficient de permeabilitate, mod de realizare), stratele
geosintetice (geomembrane, geotextile), sistemul de drenare a levigatului;
realizarea sistemului de colectare, tratare si eliminare a levigatului;
realizarea sistemului de colectare si evacuare (eventual recuperare) a gazului de
depozit.
Pentru faza de exploatare, proiectul trebuie sa cuprinda informatii referitoare la:
procedura de acceptare a deseurilor la depozitare;
modul de operare cuprinzand metoda de depozitare utilizata, nivelarea si
compactarea, acoperirea zilnica, delimitarea zonelor de lucru, colectarea, tratarea
si eliminarea levigatului, colectarea si evacuarea gazului de depozit, necesarul
de echipamente mobile si spatiile destinate intretinerii acestora, instructiuni
privind depozitarea anumitor tipuri specifice de deseuri (materiale
pulverulente, obiecte voluminoase, deseuri foarte usoare, respectiv urat
mirositoare);
auto-monitorizarea tehnologica;
auto-monitorizarea emisiilor si controlul calitatii factorilor de mediu in zona de
influenta a depozitului;
masuri de siguranta pentru prevenirea incendiilor si a exploziilor, inclusiv
planul de interventie in caz de accidente sau avarii;
masuri de protectia muncii si pentru asigurarea conditiilor igienico-sanitare;
sistemul de paza si supraveghere.
Pentru faza de inchidere si monitoring post-inchidere, proiectul trebuie sa
cuprinda informatii referitoare la:
cota finala de depozitare;
modul de realizare a acoperirii finale materiale si caracteristici tehnice
ale acestora, inclusiv modul de evacuare a gazului de depozit;
auto-monitorizarea emisiilor si controlul calitatii factorilor de mediu in zona de
influenta a depozitului;
masuri de siguranta pentru prevenirea incendiilor si a exploziilor, inclusiv
planul de interventie in caz de accidente sau avarii;
date privind posibilitatile de reabilitare si utilizare ulterioara a terenului.

Construirea depozitelor de deseuri

Un depozit de deseuri trebuie sa aiba in componenta urmatoarele instalatii si


echipamente fixe principale:
poarta de acces si sistem de paza si supraveghere;

5
echipament de cantarire si echipament de receptie pentru cantitati mici de deseuri;
facilitati pentru verificarea deseurilor si laborator;
drumuri interioare;
zone pentru depozitarea deseurilor;
instalatii pentru tratarea levigatului, respectiv pentru colectarea si evacuarea
gazului de depozit;
garaje, ateliere si spatii de parcare pentru utilaje;
echipament pentru curatarea rotilor vehiculelor;
birouri administrative si constructii sociale.
Aceste facilitati trebuie amplasate, in functie de rolul pe care il au si de
caracteristicile specifice fiecarui depozit (marimea si tipul, perioada de operare
stabilita, cantitatea de deseuri, frecventa de transport, cerintele legale si cele ale
autoritatii competente), astfel incat sa asigure o exploatare optima.

Calea de acces si sistemul de paza si supraveghere

Proiectarea si construirea portii si a drumului principal de acces se realizeaza in


functie de o serie de factori, cum ar fi: numarul vehiculelor de transport deseuri si
frecventa cu care acestea intra in depozit, marimea si tipul vehiculelor,
caracteristicile drumului public din care se face accesul la depozit.
Sistemul de paza si supraveghere este destinat sa impiedice patrunderea in
depozit a persoanelor neautorizate.
Sistemul de paza si supraveghere poate cuprinde:
porti si garduri confectionate din materiale corespunzatoare, prevazute cu
mecanisme sigure de inchidere si mentinute in stare buna de functionare; se
recomanda o inaltime minima a gardului de 2 m si o suprainaltare din sarma
ghimpata; imprejmuirea perimetrala va fi inspectata periodic de catre o
persoana desemnata;
sistem video cu camere de supraveghere;
sistem de paza si securitate asigurat de persoane competente, special instruite in
acest scop;
sistem de alarmare sonora si luminoasa in caz de patrunderi neautorizate.

Componentele sistemului de securitate se stabilesc pentru conditiile specifice ale


fiecarui amplasament.

Echipamentul de cantarire

Depozitul trebuie sa fie prevazut cu echipament de cantarire atat pentru


vehiculele incarcate care intra in depozit, cat si pentru cele descarcate care parasesc
depozitul. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unui singur echipament de tipul
platforma de cantarire, sau cu doua echipamente montate in paralel, pe sensul de intrare,

6
respectiv pe cel de iesire.
Platforma de cantarire trebuie sa aiba o capacitate acoperitoare pentru toate tipurile
de vehicule care pot fi utilizate pentru transportul deseurilor (50 tone greutate bruta). Se
pot utiliza fie platforme de cantarire la nivelul solului, incastrate in sosea, fie platforme
suprainaltate la cca. 35 cm fata de nivelul solului, fixe sau mobile, acestea din urma
avand avantajul ca pot fi mutate daca este nevoie. Platformele de cantarire moderne pot fi
racordate la un sistem computerizat de inregistrare a caracteristicilor cantitative si
calitative ale incarcaturii de deseuri. Pentru primirea unor cantitati mai mici de deseuri se
utilizeaza alte tipuri de echipamente specifice.

Facilitati pentru verificarea deseurilor si laborator

Echipamentele pentru verificarea deseurilor sunt amplasate intr-o zona special


destinata inspectiei, prelevarii de probe si laboratorului pentru analize.

Drumurile interioare

Drumurile interioare principale au caracter semi-permanent. Deoarece


caracteristicile lor trebuie sa indeplineasca anumite standarde, construirea lor va fi bine
planificata, astfel incat sa poata fi utilizate timp cat mai indelungat, iar costurile necesare
pentru noi investitii sa fie cat mai reduse.
Drumurile interioare temporare au o durata scurta de utilizare, ele facand legatura
intre drumurile interioare principale si zona de depozitare. In general, aceste drumuri sunt
construite din deseuri de materiale de constructii aduse pentru depozitare pe
amplasamentul respectiv. Deoarece in aceste zone apar probleme de compactare si tasare
diferentiata, drumurile temporare vor fi desfiintate inainte de depunerea altor deseuri pe
zonele respective.

Zonele pentru depozitarea deseurilor

Amenajarea initiala a zonelor pentru depozitarea deseurilor cuprinde doua operatii de


baza:
impermeabilizarea bazei si a marginilor depozitului;
realizarea sistemului de drenare si evacuare a levigatului.

Impermeabilizarea depozitelor de deseuri

Alegerea sistemului optim de impermeabilizare se face, pentru fiecare caz in parte,


tinand seama de o serie de factori, printre care cei mai importanti sunt:
natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate;
conditiile hidrogeologice si natura suprafetei amplasamentului;
solicitarile ce pot aparea in timpul exploatarii;

7
natura si caracteristicile materialului utilizat.
Sistemul de impermeabilizare trebuie sa asigure atat etanseitatea intregului depozit, cat
si:
stabilitate chimica si termica fata de deseurile depozitate si fata de solul
de dedesubt (inclusiv fata de umezeala si activitatea microorganismelor);
rezistenta mecanica la eforturile care apar in timpul constructiei si in timpul
exploatarii;
rezistenta la fenomenele meteorologice (inlcusiv la inghet, la temperaturi
ridicate si la raze ultraviolete);
stabilitate dimensionala la variatiile de temperatura;
rezistenta la imbatranire, elasticitate suficienta si rezistenta la rupere.
Solutia de impermeabilizare trebuie sa tina seama de caracteristicile naturale ale
amplasamentului ales, si in mod special de conditiile geologice si hidrogeologice care
formeaza bariera geologica. Se considera ca bariera geologica indeplineste conditiile
necesare pentru impermeabilizare daca ea are urmatoarele caracteristici:
grosime 1 m, coeficient de permeabilitate (k) 10-7 m/s pentru depozitele
de deseuri inerte;
grosime 1 m, k 10-9 m/s pentru depozitele de deseuri nepericuloase;
grosime 5 m, k 10-9 m/s pentru depozitele de deseuri periculoase.
In cazul in care aceste conditii nu sunt indeplinite in mod natural, bariera geologica
va fi completata cu un strat de argila sau alt material natural cu proprietati echivalente.
Stratul natural de impermeabilizare va fi completat cu un strat polimeric format din
geomembrana, geotextile si straturi de drenare, astfel incat impermeabilizarea cuvetei
depozitului va avea o structura de tipul celei prezentate in figura de mai jos.

Figura 1. Schema sistemului de impermeabilizare a unui depozit de deseuri

In functie de natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate, implicit de gradul de


etansare dorit, impermeabilizarea se poate realiza prin:
etansare simpla prin geomembrana;
etansare simpla prin geocompozit cu strat mineral etans;
etansare combinata cu geomembrana si material argilos;
etansare dubla cu geomembrana;
etansare combinata, dubla sau tripla, cu geomembrana si material argilos.

8
Figura 2. Exemplu de realizare a impermeabilizarii

Figura 3. Exemplu de realizare a impermeabilizarii

La partea superioara a taluzului, geomembrana trebuie sa fie ancorata in mod


corespunzator, pentru a face fata la solicitarile mecanice si pentru a impiedica alunecarea
acesteia.

9
Figura 4. Modul de ancorare a geomembranei la partea superioara a taluzului

Materialele geosintetice (geomembrane si geotextile) utilizate pentru amenajarea


depozitelor de deseuri trebuie sa aiba anumite caracteristici de baza prin care sa se
asigure indeplinirea anumitor exigente specifice:
exigente functionale legate de indeplinirea functiilor pentru care sunt utilizate;
exigente constructive legate operatiile de constructie si de amplasare in teren,
care trebuie sa nu afecteze caracteristicile functionale;
exigente de durabilitate legate de faptul ca materialul trebuie sa-si pastreze caracteristicile
functionale pe toata durata de exploatare a depozitului.

3. MATERIALE GEOSINTETICE UTILIZATE LA DEPOZITELE DE


DESEURI

Functiile si tipurile de materiale geosintetice utilizate la depozitele de deseuri

In alcatuirea unui depozit de deseuri se pot gasi, cu multiple utilizari, toate tipurile de
materiale geosintetice .

Figura 4

Utilizari multiple ale materialelor geosintetice la depozitele de deseuri.

Principalele functii pe care le asigura materialele geosintetice la depozitele de deseuri


sunt:

10
Etansare
Pentru asigurarea functiei de etansare (impermeabilizare) se pot utiliza:
- geomembrane - ca sistem simplu de etansare (strat unic) sau in asociatie cu materiale
minerale (argila compactata) sau alte materiale geosintetice cu functie de etansare (la
etansarea de baza si de suprafata).
- geocompozitele bentonitice - ca strat unic (etansare de suprafata) sau in asociatie cu
geomembrane sau argila compactata (etansare de baza sau de suprafata).
Tot cu rol de etansare se mai pot utiliza saltele din materiale geosintetice umplute cu beton
sau ciment, functia de etansare fiind, in acest caz, indeplinita de materialul de umplutura.
Drenaj
Pentru asigurarea drenajului levigatului si/sau a apelor de precipitatii si dirijarea acestora
catre sistemele de colectare si evacuare se pot utiliza:
- geotextile,
- georetele,
- geocompozite de drenaj (si cu functie de filtrare),
- tuburi din materiale geosintetice (geoconducte).
In Figura 5 sunt prezentate scheme de alcatuire a sistemelor de drenaj de baza si
suprafata cu materiale geosintetice.

Figura 5 Diferite sisteme de drenaj in cadrul sistemelor de etansare-drenaj


de baza sau de suprafata

11
Filtrare
Cu rol filtrant, asociat sistemelor de drenaj se pot utiliza:
- geotextile,
- geocompozite de drenaj.
In schemele din Figura 5 geotextile cu rol filtrant sunt utilizate in jurul tuburilor
drenante (a, e) sau in asociere cu straturile minerale drenante (a, e) sau cu georetelele (b, d, f).
Geocompozitele de drenaj (c, g) au si rol filtrant prin geotextilul care face parte din alcatuirea
lor.
Geotextilele cu rol filtrant se utilizeaza si la transeele drenante care pot face parte din
lucrarile de amenajare a amplasamentului unui depozit de deseuri (Figura 6).

Figura 6 Solutii constructive de realizare a transeelor drenante cu geotextile

Protectie
Pentru protectia etansarilor realizate cu geomembrane contra poansonarii provocate
de contactul cu diferite corpuri contondente sau de operatiile de realizare ale straturilor de
deasupra se folosesc in general geotextile netesute de grosime mare (Figura 7).
Daca deasupra geomembranei este utilizat un strat suplimentar de etansare din
geocompozit bentonitic, acesta indeplineste si functia de protectie.

Figura 7 Utilizarea geotextilelor cu functie de protectie

12
Separare

Pentru separarea diferitelor straturi din alcatuirea depozitului, dar in special a


deseurilor de sistemele de etansare-drenaj, pentru evitarea colmatarii acestora, se utilizeaza in
general geotextile. Daca pentru drenare se utilizeaza un geocompozit de drenaj (in
componenta caruia intra si geotextile), acesta indeplineste si functia de separare.

Armare

Utilizarea materialelor geosintetice cu rol de armare apare in urmatoarele situatii:


- necesitatea realizarii unor taluzuri abrupte pentru cresterea spatiului util de depozitare
sau datorita geometriei amplasamentului;
- necesitatea consolidarii unor pante instabile si protejarii unor cai de acces prin
structuri de sprijin din pamant armat;
- imbunatatirea stabilitatii etansarilor minerale (argila compactata) sau a drenajelor din
materiale granulare pe pante abrupte;
- sporirea capacitatii portante a terenului pe care se construieste depozitul (executia
depozitului pe umpluturi recente, din deseuri sau alte tipuri de umpluturi, pe terenuri
argiloase moi etc.);
- realizarea drumurilor temporare sau permanente de acces pe terenuri moi. Se pot
utiliza cu aceasta functie:
- geotextile cu rezistenta mare la intindere;
- geogrile mono- sau biaxiale;
- saltele geocelulare din geogrile sau geotextile;
- geocompozite de armare.
In Figura 8 sunt prezentate aplicatii ale functiei de armare cu materiale geosintetice: la
pantele unui depozit si digurilor de compartimentare prin utilizarea masivelor de pamant
armat cu geosintetice, ca si la armarea straturilor minerale de drenaj instalate pe pante
abrupte.

Figura 8 Utilizarea materialelor geosintetice cu functie de armare la depozite de deseuri

13
Protecie contra eroziunii

Problema protejarii pantelor contra eroziunii apare pentru taluzurile depozitului si


pantelor adiacente in timpul executiei si exploatarii depozitului si dupa inchiderea acestuia. In
acest scop se pot utiliza:
- georetele cu functie antierozionala;
- geotextile;
- saltele alveolare din geotextile sau
- alte tipuri materiale geosintetice.
In Figura 9 este prezentata utilizarea geosinteticelor antierozionale pentru acoperirea
de suprafata in panta a depozitelor de deseuri.

Figura 9 Utilizarea materialelor geosintetice cu functie antierozionala pentru acoperirea


depozitelor de deseuri

Criterii generale de alegere a materialelor geosintetice utilizate la depozitele de deseuri

La stabilirea caracteristicilor materialelor geosintetice utilizate in cadrul unui depozit


de deseuri trebuie luate in considerare urmatoarele aspecte:
- tipul de solicitari la care materialul va fi supus si trebuie sa reziste;
- functia pe care trebuie sa o indeplineasca;
- durata de viata a structurii in care materialul este incorporat si durata de viata
proprie a materialului geosintetic.
Pentru caracterizarea materialelor geosintetice se va face referire la "Normativul
pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii", NP 075/2002.
Determinarile pe materialele geosintetice trebuie realizate la trei niveluri:
- incercari de identificare si caracterizare, efectuate in conditii standard, utilizate pentru
a determina parametrii de baza ai produselor, cum ar fi rezistenta la intindere de exemplu;
- incercari de control pentru a compara parametrii reali cu cei din fisa produsului;
- incercari de performanta in conditii similare cu cele specifice unei anumite lucrari.
Normativul NP 075/2002 prezinta caracteristicile fizice, mecanice si chimice ale
materialelor geosintetice, precum si modul lor de determinare avand ca referinta standardele
europene.

14
Pentru geotextilele si produsele inrudite utilizate cu functiile principale necesare intr-
un depozit de deseuri, respectiv filtrare, separare, armare si protectie se va face referire la SR
EN 13257:2001 - Geotextile si produse inrudite. Caracteristici solicitate pentru utilizarea in
lucrarile de ingropare a deseurilor solide, respectiv SR EN 13265:2003 - Geotextile si
produse inrudite.
Caracteristici cerute pentru utilizarea in proiectele de depozitare deseurilor lichide.
Pentru geotextilele si produsele inrudite utilizate cu functie de drenare se va face referire la
SR EN 13252:2001
- Geotextile si produse inrudite. Caracteristici solicitate pentru a fi utilizate in sistemele
de drenaj.
Pentru geotextilele si produsele inrudite utilizate cu functie de control antierozional se
va face referire la SR EN 13253:2001 - Geotextile si produse inrudite. Caracteristici solicitate
pentru utilizarea in lucrarile de protectie impotriva eroziunii.
Pentru structurile de sprijin armate cu materiale geosintetice adiacente depozitului
propriu-zis (pentru lucrari de drumuri de exemplu) se va face referire la SR EN 13251:2001 -
Geotextile si produse inrudite. Caracteristici solicitate pentru utilizarea in lucrarile de
terasament, fundatii si structuri de sustinere, ca si Ghidul pentru proiectarea structurilor din
pamant armate cu materiale geosintetice si metalice, elaborat sub egida MTCT in 2003, in
curs de publicare.

4. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ETANSARE DE BAZA CU MATERIALE


GEOSINTETICE

Sisteme de etansare simple cu geomembrana

In Figura 10 sunt prezentate diferite posibilitati de realizare a sistemelor de etansare


simple cu geomembrane pentru depozite de deseuri solide, iar in Figura 11 pentru amenajari
constructive ce adapostesc substante lichide sau semi-lichide pe perioade determinate de
timp.

Figura 10 Sisteme de etansare simple cu geomembrana pentru depozite de deseuri solide

Alegerea tipului de geomembrana

Geomembranele pot fi de mai multe tipuri, functie de polimerul utilizat:


15
- PVC - policlorura de vinil,
- CPE - polietilena clorurata,
- CSPE - polietilena clorosulfonata,
- EPDM - etilena propilena diena terpolimer,
- HDPE - polietilena de inalta densitate,
- MDPE - polietilena de medie densitate,
- LDPE - polietilena de joasa densitate,
- VLDPE - polietilena de foarte joasa densitate.
Pentru depozitele de deseuri cele mai utilizate sunt geomembranele din HDPE,
datorita bunei lor rezistente la atacuri chimice, dar, teoretic, toate tipurile pot fi folosite.
Normativul MAPM precizeaza ca: "geosinteticele utilizate ca strat principal de
etansare pot fi geomembrane din polietilena de inalta densitate fabricate prin extrudere la
grosimi de 2-4 mm", dar ca "alegerea tipului si a grosimii optime se face pentru fiecare caz in
parte, tinand seama de cerintele de rezistenta si stabilitate specifice".

Figura 11 Sisteme de etansare simple cu geomembrana pentru constructii de


inmagazinare a unor substante lichide
Alegerea tipului de geomembrana pentru etansarea de baza trebuie sa se bazeze in
primul rand pe rezistenta chimica a acesteia la actiunea acelor substante chimice ce se gasesc
in levigat. In cazul deseurilor menajere in special, dar si in alte cazuri, compozitia chimica a
levigatului este dificil de estimat, de aceea se considera cea mai pesimista compozitie, ceea ce
genereaza larga utilizare a geomembranelor HDPE.
Printre dezavantajele geomembranei HDPE se pot enumera:
- datorita cristalinitatii sale, poate fi sensibila la fisurare datorita factorilor de mediu,
- datorita coeficientului mare de expansiune termica si a rigiditatii sale se adapteaza
greu la conditiile terenului subiacent,
- are un coeficient de frecare mic pentru varianta neteda, stabilitatea pe pante
imbunatatita prin utilizarea variantelor rugoase (texturate),
- are alungiri mici la solicitarea de tractiune tridimensionala (axial simetrica), de aceea
nu este adaptata utilizarii pe straturi suport foarte compresibile si neomogene.

16
Geomembranele din PVC sunt utilizate foarte mult la etansarea constructiilor pentru
inmagazinarea substantelor lichide sau semi-lichide, fiind mai flexibile, putand fi fabricate in
panouri de latime mare, iar imbinarile se fac prin sudura cu solvent, mai simplu de realizat. In
schimb, durabilitatea lor nu este foarte buna, de aceea sunt recomandate pentru durate de
viata mai mici.

Determinarea grosimii geomembranei

Grosimea necesara a geomembranei se determina in functie de presiunile ce se vor


exercita si de deformatiile ce pot apare datorita:
- tasarilor diferentiate a stratului suport,
- tasarilor umpluturilor de sub geomembrana,
- tasarilor locale datorate unor zone moi etc. Schema de principiu este prezentata in
Figura 12.

Figura 12 Schema de calcul pentru determinarea grosimii geomembranei

Din conditia de echilibru in directie orizontala rezulta:


(adm) t(g) cos = [p tan (S) + p tan (I)] x,
unde:
F - forta mobilizata in geomembrana datorita tasarii H, t(g) - grosimea geomembranei,
T(S) - forta de frecare pe fata superioara a geomembranei, T(I) - forta de frecare pe fata
inferioara a geomembranei,
(adm) - efortul de intindere admisibil in geomembrana,
p - presiunea aplicata pe geomembrana de deseurile depozitate,
(S) - unghiul de frecare dintre fata superioara a geomembranei si materialul de deasupra,
egal cu zero daca este vorba de un deseu lichid,
I) - unghiul de frecare dintre fata inferioara a geomembranei si materialul de dedesubt,
x - distanta orizontala pe care se mobilizeaza deformatia geomembranei; variaza intre 5 cm si
25 cm (Koerner, 1994); se poate determina prin incercari de laborator.
Rezulta grosimea necesara de geomembrana
t(g) =p/cos x/(adm) [tan (S) + tan (I)]
In alegerea grosimii geomembranei trebuie tinut cont si de echipamentul de
constructie care va fi utilizat si de grosimea stratului de protectie prevazut, de operatiile de
curatire, nivelare etc, ce pot apare pe timpul exploatarii.

17
De asemenea, trebuie avut in vedere ca, pentru geomembranele HDPE, o data cu grosimea
creste si rigiditatea.

Stabilitatea pe pante a geomembranei

Stabilitatea pe pante a geomembranei utilizata ca sistem de etansare simplu trebuie


analizata din urmatoarele puncte de vedere:
grosimea si rezistenta la tractiune a geomembranei trebuie sa fie suficiente pentru a-i
suporta propria greutate atunci cand este instalata pe o panta abrupta;
eforturile induse in geomembrana de deseurile de deasupra trebuie sa fie mai mici
decat rezistenta sa la tractiune. Aceasta problema este in general rezolvata prin adoptarea de
pante de cel putin 1:3 sau mai line si prin protejarea geomembranei cu un geotextil.
in general, geomembranele sunt protejate cu un geotextil netesut; trebuie verificata
stabilitatea acestuia pe panta, avand in vedere ca unghiul de frecare geotextil/geomembrana,
ca si dintre geotextil si stratul mineral de deasupra (in general strat de drenaj) este redus;
trebuie asigurata stabilitatea pe panta a stratului mineral de deasupra geomembranei
(respectiv de deasupra geotextilului de protectie).

5. STUDIU DE CAZ

Depozitul ecologic Oradea a fost astfel realizat nct deseurile depozitate sa nu aiba un
efect negativ asupra factorilor de mediu: apa, aer, sol.
Protectia solului si a apei freatice s-a realizat prin constructia unei izolatii multistrat la
stratul inferior al depozitului si dotarea acestei cu un sistem complex de canalizare care
colecteza apele pluviale cazute pe suprafata deseurilor.
Apele astfel colectate sunt nmagazinate ntr-un bazin impermeabil, urmnd ca acestea sa fie
epurate.

Foto1 EXECUTAREA SUDURII MEMBRANEI

18
Foto2 Panoul centralizator al monitorizarii membranei

Sistemul multistrat de izolatie consta din:


- 30 cm dig de separare tronsoane din pietris sort 16/32
- 50 cm pietris sort 16/32
- 1200 g/m geotextil de protectie
- geomembrana HDPE 2.5 mm
- sistem geoelectric de monitorizare
- plapuma bentonitica, Bentofix
- 50 cm izolatie minerala naturala , argila (k = 10 -8 m/s)
- radier
Eventualele sparturi a membranei HDPE se vor detecta cu o precizie de 50 cm cu
ajutorul sistemului de monitorizare geoelectric format din retele electrice si senzori asezati
sub membrana.
Protectia aerului consta din captarea gazelor produse ca urmare a proceselor de
descompunere anaerobe a materiei organice din deseuri. Aceasta captare se realizeaza cu
ajutorul unor puturi amplasate vertical n masa deseurilor. Biogazul colectat se va putea
utiliza ca o sursa de energie n apropierea depozitului.
n final depozitul este acoperit cu un strat de izolatie similar celui prezentat mai sus
(vezi foto 1) cea ce va elimina orice infiltratie a apei n depozit. Depozitul astfel nchis se va
acoperi cu 2m de sol vegetal si se va nierba, astfel se va integra din nou n anturajul si
peisajul natural. (vezi foto 3).

19
Foto3 Forma finala

Depozitul va putea fi reintegrat n viata noastra de zi cu zi putnd deservi o gama


larga de activitati, n principiu pentru scopuri recreativ: parcuri, terenuri de golf, centru
educational, etc.

20

S-ar putea să vă placă și