Dacia literara

Prima jumtate a secolului al XIX-lea este, poate, cea mai agitat i bogat perioad de
transformri social-culturale, culminnd cu revoluia de la 1848. n aceast epoc de avnt al
culturii, literatura romn a cunoscut o dezvoltare deosebit prin contribuia unor scriitori
ptruni de idealul eliberrii i unitii naionale, care au preuit frumuseile patriei i
folclorul,satiriznd totodat viciile ornduirii feudale. In operele lor, au impletit romantismul
cu clasicismul, in spiritul marilor valori ale literaturii..

Aparuta intr-o perioada dificila pentru publicatiile autohtone, revista Dacia literara a
simbolizat un nou inceput pentru literatura romana, reprezentand o noutate a presei. Intr-o
perioad n care puinele publicaii existente prezentau preponderent fapte politice,Dacia
Literar a fost pat de culoare din presa romneasc,prin caracterul su literar.

Toate acestea se regsesc menionate n articolul-program al revistei, semnat de Mihail

Koglniceanu in calitate de editor. Publicat la 30 ianuarie 1840,revista marcheaz un punct
de cotitur n literatura romneasc.
n Introducie ,articolul prezint realitile vremii n privina publicaiilor naionale.Sunt
menionate circumstanele politice anterioare ce au mpiedicat dezvoltarea presei pn la
momentul respectiv.Acesta aduce n discuie i celelalte ziare naionale, Curierul
Romnesc(1829, IH Rdulescu) ,Albina Romneasc (1829, Gh Asachi) si Foaia Inimii(1838, G
Baritiu). Acestea ,,au mai mult sau mai puin o color local i includ prea mult politic
fr s pun accentul necesar pe literatur. Astfel, Dacia Literar este prima revist care se
angajeaz s publice doar lucrri literare i din toate zonele rii ,realizndu-se o unificare a
romnilor pe plan literar.Se va cere, de asemenea, i originalitate n creaiile publicate,
(fiecare cu ideile sale, ,,cu limba sa, cu chipul su),astfel promovndu-se cultura naional i
eliminndu-se treptat puternica influen a operelor strine.

Sunt mentionate minusuri ale literaturii vremii, cum ar fi lipsa originalitatii in operele
literare, care deja sunt putine ca numar, dar si multitudinea traducerilor incorecte.
Traducerile sunt admise doar daca sunt corect realizate. Kogalniceanu subliniaza si ca
,,Traductiile nu fac insa o literatura. Traducerile sunt admise doar daca sunt corect realizate.

Mihail Kogalniceanu are conceptii iluministe,ramanand, de altfel, celebra fraza prin care
indeamna pe toti romanii sa si cunoasca originile si identitatea spirituala prin intoarcerea
neamului din care provin Intrebati doar istoria si veti stii ce suntem, de unde venim si unde
mergem.

Mai apoi sunt ilustrate marile teme romantice, istoria, natura i obiceiurile romneti,care ar
trebui s slujeasc autorilor drept surse de inspiraie : ,,Istoria noastr are destule fapte
eroice,frumoasele noastre ri sunt destul de mari,obiceiurile noastre sunt destul de pitoreti
i de poetice pentru ca sa putem gsi i noi sujeturi de scris, fr s avem pentru aceast
trebuinta s ne imprumutm de la alte natii.Tocmai de aceea revista a fost considerat
manifestul romantismului romanesc.

Odata cu articolul-program al lui Kogalniceanu, un nou punct de vedere asupra literaturii a

aparut. Multi dintre scriitorii vremii s-au decis sa urmeze sfaturile oferite in acel articol,drept
dovada operele a doi mari poeti ai literaturii romane,Grigore Alexandrescu si Vasile
Alecsandri. Ambii au preluat teme romantice in scrierile lor, Alexandrescu tema istoriei si
Alecsandri tema naturii. Cei doi scriitori si au pastrat modul de gandire si culoarea locala in
opere, astfel dovedind originalitate. Amandoi abordeaza teme specifice poporului nostru,
Grigore Alexandrescu culegand momente din istoria romanilor, iar Vasile Alecsandri alegand
frumusetea naturii de pe meleagurile romanesti.

Consider ca Dacia literara a fost publicatia care a redresat literatura romana si care a oferit
impulsul necesar pentru dezvoltarea unei adevarate literaturi nationale. A reprezentat
punctul de plecare al multot opere de succes, fiind imbratisata de popor. De principiile
evocate in Dacia literara ar trebui sa tina cont si redactorii zilelor noastre.