Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Titularul disciplinei
Prof.univ.dr. Zenovic GHERASIM
BUCURESTI
2017
1
Cuprins:
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................30
SISTEMUL INFORMATIC INTEGRAT AL FIRMEI
Fara a starui prea mult asupra unor aspecte ce ar putea parea demonetizate sau poate, mult
prea des evocate n lucrarile de specialitate, nu putem lansa n discutie un subiect referitor la
sistemele informationale fara sa amintim ca la baza conceptului de sistem informational stau
notiunile fundamentale precum informatie, date, cunostinte.
Chiar daca n lucrarile de specialitate exista nca obiectii n privinta elaborarii unei definitii
riguroase pentru conceptul de informatie, majoritatea autorilor tind sa accepte informatia ca un
produs al prelucrarii datelor sau, ca "semnificatie ce poate fi desprinsa dintr-un ansamblu de date,
prin prisma asociatiilor dintre acestea"
Apelnd la cea mai vasta sursa de documentare, Internetul, m-am oprit la una dintre primele
definitii gasite pentru date: "componente distincte ale informatiilor ce sunt formatate de obicei ntr-
un anumit mod".
Practic, din definitiile anterioare se desprinde imaginea datelor ca materie prima utilizata n
"procesul de fabricatie" al informatiilor si se poate concluziona ca orice data poate fi ea nsasi o
potentiala informatie.
In figura 1.1 se prezinta acest proces care incepe cu achizitionarea datelor si se incheie cu
inregsitrarea de noi cunostinte.4(Dorin Lixandroiu, Bazele Infomaticii Economice, Ed.Informaket
2000)
Figura 1.1
Cunostinta include capacitatea de a evalua informatia intr-un anumit sens sau scop. A avea
cunostinte sau abilitatea de a efectua sarcini complexe, presupune mai mult decat a avea o lista de
instructiuni sau informatii necesare; se cere abilitatea manipularii informatiilor sau a sarcinilor.
1. oportunitatea sau actualitatea - exprima faptul ca o informatie este utila intr-un anumit
moment, legat de desfasurarea in timp a unor fenomene si care impun luarea unor decizii;
2. precizia sau acuratetea - este masurata prin cantitatea de informatie corecta in raport cu
intreg volum de informatii produs intr-o perioada de timp;
3. completitudinea - exprima necesitatea de a dispune de cat mai multe informatii care sa
acopere aria dorita de factorul decizional;
Se apreciaza ca, n masura n care un sistem este un ansamblu diferit de suma elementelor
ce l compun, gradul de organizare a sistemului este mai ridicat, acesta depinznd n mod direct de
relatiile stabilite ntre componentele sistemului.
n cadrul unui sistem pot exista nu doar relatii ntre elemente, ci si interactiuni ntre sistem
si partile sale componente sau, prin conexiune inversa, influente ale partilor componente exercitate
asupra ntregului. n lucrarile de specialitate s-a formulat teoria potrivit careia, cu ct gradul de
organizare a unui sistem este mai ridicat, cu att elementele influenteaza mai mult sistemul ca
ntreg
iar, n cazul sistemelor ce nu sunt caracterizate printr-o organizare riguroasa, sunt mult mai
puternice influentele din partea sistemului exercitate asupra partilor componente.
Pornind de la premisa ca elementele dintr-un sistem sunt formate din alte elemente, iar
acestea sunt organizate pe niveluri ierarhice se poate concluziona ca un sistem (numit si sistem
superior) este format din mai multe subsisteme.
Unul dintre principiile enuntate n teoria sistemelor sustine ca, n timp, sistemele evolueaza
si au capacitatea de a se integra n sisteme din ce n ce mai complexe. Acest principiu al
integrarii presupune ca, asa cum elementele se organizeaza n subsisteme si sisteme, sistemele tind
spre o integrare n alte sisteme cu care interactioneaza.
Se poate vorbi, astfel, despre o integrare genetica n cazul subsistemelor ce fac parte dintr-
un anumit sistem pentru ca au fost create ntr-un anumit cadru si datorita anumitor dependente nu
pot exista n afara sistemului. Sunt cunoscute dezechilibrele care au condus la falimentul unor
agenti economici din tara noastra n momentul n care s-a ncercat scoaterea acestora din sistemul
economiei centralizate n care depindeau de o anumita forma de organizare.
Un al doilea tip de integrare este integrarea prin constrngere. ntr-un sistem economic
integrarea prin constrngere presupune fortarea elementelor sa se integreze ntr-o anumita schema
de organizare si poate fi exemplificata cel mai clar prin reglementarile fiscale care impun n
domeniul financiar contabil anumite norme coercitive.
Un alt tip de integrare n cadrul sistemelor economice este integrarea prin dependenta care
face referire la aspectul necesitatii unor elemente de a ramne n cadrul unui sistem datorita
faptului ca, n mod direct sau indirect, au relatii de dependenta fata de alte elemente. Astfel, ntr-o
societate cu activitate de productie, unitatile productive sunt dependente de serviciul de
aprovizionare care
Tratarea unei ntreprinderi ca un sistem complex, format din subsisteme integrate permite o
colectare optima a informatiilor si folosirea acestora n procesul decizional. n activitatea de
proiectare a sistemelor informatice se apeleaza la metode specifice de modelare care au rolul sa
surprinda ntr-o viziune integrata unitatile componente si activitatile ce se desfasoara n cadrul
ntreprinderii, identificnd fluxurile informationale.
contabilitate
1.2.
In structura oricarei organizatii (firme) se pot identifica trei sisteme corelate intre ele (figura
1.3):
Sistemul informational asigura legatura in ambele sensuri intre sistemul operational si cel
decizional, pe de o parte punand la dispozitia sistemului decizional toate informatiile necesare
luarii deciziilor(provenind sin sistemul operational si mediul inconjurator),iar pe de alta parte
permite transmiterea informatiilor (deciziilor) sistemului operational sau factorilor interesati din
mediul inconjurator.
Desi n prezent poate parea o ipoteza mai mult dect improbabila, sistemul informational al
unei ntreprinderi trebuie perceput si n afara utilizarii unui sistem informatic. Principala modalitate
de rationalizare a unui sistem informational, este realizarea unui sistem informatic.
. ansamblul informatiilor interne si externe, formale sau informale utilizate n cadrul firmei precum
si datele care au stat la baza obtinerii lor;
Sistemul informatic este structurat astfel nct sa corespunda cerintelor diferitelor grupuri
de utilizatori:
Locul sistemului informatic n cadrul sistemului economic este ilustrat n figura urmatoare:
Figura urmatoare ilustreaza structura unui sistem informational:
Dupa
cum
se
poate
observa datele pot fi colectate din mediul intern sau extern al organizatiei, iar iesirile sub forma de
informatii sunt directionate catre persoanele ce urmeaza sa le utilizeze. De cele mai multe ori, n
cadru sistemelorare loc o evaluare a datelor de intrare pe baza rezultatelor prin intermediul unui
flux n sens invers (feedback). Acesta permite persoanelor responsabile sa aprecieze si sa corecteze
eventuale erori.
fac apel la o mare cantitate de date - realizarea sistemelor informatice integrate permite
raspunsuri la cele mai variate cerinte ale conducerii;
sunt folosite de un numar mare de utilizatori - situati de cele mai multe ori la distanta,
lucru posibil prin utilizarea retelelor de calculatoare;
considerate ca entitati distincte care deservesc anumite activitati, fara a evidentia legaturile
prelucrare a calculatorului;
a)sisteme specializate, adica sunt proiectate pentru a rezolva un anume tip de problema
b)sisteme de uz general, cu ajutorul carora se poate rezolva o gama larga de probleme din
sistem de calcul;
b) sisteme pe retea, sistemul functioneaza ntr-o retea de calculatoare, caz n care, datele si
programele pot fi distribuite mai multor statii de lucru ce fac parte din acea retea.
Dupa criteriul localizarii datelor si a locului n care sunt efectuate prelucrarile, sistemele
informatice pot fi:
unelte computerizate.
tor ciare
tor
personalului dezvoltarii
Sistemele informatice in lumea reala sunt combinatii de sisteme informatice tipice unei
anumite functii. In multe organizatii se acorda o mare atentie dezvoltarii unor sisteme informatice
de tip cross-functional. Aceste organizatii vad in aceste sisteme o cale de a partaja resursele
informationale si a imbunatati eficienta si eficacitatea afacerii, ceea ce implica indeplinirea cu
usurinta a obiectivelor strategice.
Asa cum am vazut in schema de mai sus aceste sisteme informatice sprijina productia dintr-
o afacere putand fi specializate pe:
i.
inginerie asistata de calculator
ii. aprovizionare
iii. robotica
Anumite sisteme informationale dintre cele prezentate n-ar trebui sa lipseasca firmelor care
trebuie sa planifice, sa monitorizeze si sa controleze stocurile, cumpararile si fluxul de bunuri si
servicii. Asadar, companiile de transport, vanzatorii en-gross, cei en-detail, si companiile
prestastoare de servicii ar trebui sa foloseasca sistemele informatice de productie.
C
IM isi canalizeaza eforturile de simplificare, automatizare si integrare catre urmatoarele domenii
(functii, mediu, resurse):
Cele patru functii de baza ale productiei care trebuiesc indeplinite: planificare, lansarea,
executia si urmarirea productiei.
Mediul la locul de munca (puncte de lucru, echipamente, birouri, facilitati oferite de
intreprindere)
Resurse disponibile (oameni, calculatoare, retele de telecomunicatii, echipamente, utilaje,
baze de date)
Cateva dintre beneficiile CIM sunt:
o Cresterea eficientei prin simplificarea si automatizarea muncii, cresterea
productivitatii muncii, si un raport mai bun intre incarcarea si capacitatile de
productie
o Imbunatatirea utilizarii facilitatilor de productie, controlului calitatii produselor in
urma urmaririi continue, si a feedbak-ului.
o Reducerea investitiilor, a stocurilor
o Imbunatatirea serviciului de desfacere
Masinile cu comanda program sunt masini ale caror actiuni sunt controlate de un
computer. Controlul acestora se face cu ajutorul unei aplicatii numerice dar poate fi vorba si de
controlul masinilor de cules, masinile de tesut, si alte masini industriale.
In figura urmatoare se vede cum se poate integra o masina cu comanda program unui sistem
CAD
Aceasta integrare poate ajuta inginerul sa regleze foarte precis performantele masinii.
Robotica a decurs din necesitatea dezvoltarii tot mai rapide a masinilor cu comanda
program integrate cu sistemele CAM, dezvoltand o gama de dispozitive care isi ot controla singure
activitatea cu ajutorul unor microprocesoare incorporate. Aceste dispozitive se numesc masini
inteligente sau roboti. Robotica este tehnologia construirii masinilor(roboti) cu inteligenta si
capabilitati fizice asemanatoare omului (dexteritate, mobilitate, vedere). Robotii sunt folositi ca
muncitori cu "guler de otel" pentru a spori productivitatea si a micsora costurile, sau pentru a face
munci periculoase pentru oameni.
Proiectarea asistata de calculator (CAD) Sistemele informatice CAD ajuta pe langa
proiectarea produselor la simularea, analiza si evaluarea performantelor produsului, dar si a calitatii
acestuia, in plus la sfarsitul operatiei de proiectare poate sa ofere necesarul de materiale pentru
producerea respectivului produs. Aceste sisteme se compun dintr-o statie de lucru dotata cu soft si
hard specializate avand puternice facilitati grafice. Intoducerea datelor se poate face cu ajutorul
dispozitivelor de intrare (creion, joystick, tastatura) iar datele de iesire se pot vizualiza pe monitor
in doua sau trei dimensiuni avand posibilitati de rotire si vizualizare a tuturor fetelor obiectului
proiectat, de vizualizarea doar a unei anumite parti, avand chiar si posibilitatea de a face ca partile
componente sa se miste ca si cum produsul ar executa operatia pentru care este destinat. Acest
proiect poate fi finalizat intr-un model matematic al produsului, care sta la baza specificatiilor unei
masini cu comanda program.
1.3.2..Sistemele informatice de marketing
Marketingul intr-o afacere are rolul de a se ocupa cu planificarea, promovarea si vanzarea
productiei existente pe pietele existente si sa descopere noi produse si noi piete pentru a servi cat
mai bine actualii si potentialii clienti. De aceea marketingul este o functie vitala a unei afaceri.
Firmele de afaceri au iceput sa utilizeze tot mai mult calculatoarele pentru a le ajuta sa marketingul
sa-si desfasoare activitatea optim chiar daca schimbarile in acest domeniu sunt foarte rapide in
zilele de azi. Computerele au fost astfel implicate in dezvoltarea sistemelor informatice de
marketing, care integraza fluxul de informatii necesar multor activitati de marketing.
Figura urmatoare ilustreaza sistemele informatice de marketing furnizeaza informatii pentru
lanificarea, controlul si procesarea tranzactiilor.
Rapoartele analitice ofera informatii despre performantele actuale ale unei firme in raport
cu obiectivele planificate. Figura urmatoare enumera cateva dintre cele mai importante domenii in
care marketing-ul poate fi sprijinit de sisteme informatice bazate pe computere.
M
an
ag
em
entul vanzarilor . Directorul de vanzaritrebuie sa planifice, sa urmareasca si sa sprijine
performantele vanzatorilor aflati in subordinea sa. Asa ca in cele mai multe firme sisteme bazate pe
calculator produc rapoarte de analiza a vanzarilor, care il ajuta pe directorul de vanzari sa dezvolte
programe care sa imbunastateasca rezultatele vanzarilor. In figura urmatoare este descris ciclul pe
care trebuie sa urmareasca un raport de vanzari.
Au
to
ma
tiz
are
a
vanzarilor. Analiza vanzarilor este doar unul din aspectele care sprijina si coordoneaza vanzarile.
Sistemele informatice bazate pe calculator furnizeaza bazele automatizarii vanzarilor. In multe
companii agentii de vanzari sunt dotati cu laptop-uri sau palm-uri care cresc productivitatea
vanzatorilor, maresc viteza de colectare si analiza a datelor vanzarilor atat la nivelul managerului
de marketing dar si la sediul central al companiei.
Managementul productiei
Conducatorii unui ciclu de productie au nevoie de informatii pentru a putea planifica si controla
performantele productiei specifice, productiei in serie si a celei pe sortimente. Calculatoarele pot
ajuta la stabilirea preturilor, costurilor, veniturilor si acestea pot ajuta ulterior la dezvoltarea unei
viitoare productii. Furnizarea acestor informatii si analizarea lor pentru luarea deciziilor de
evaluare reprezinta o functie de baza a acestui sistem. Informatiile sunt de asemenea necesare
pentru producerea si distribuirea resurselor necesare productiei propuse. Computerul poate oferi
modele care pot evalua performantele productiei curente si pot prospecta succesul productiei
propuse.
De exemplu, un analist de marketing trebuie sa dezvolte un model electronic care sa analizeze cum
ar raspunde vanzarile la publicitatea plasata in diferite categorii media.
Estimarea vanzarilor. Functiile de baza ale estimarii vanzarilor pot fi grupate in doua
categorii: estimari de scurta durata si estimari de lunga durata. Estimarile de scurta durata se fac pe
o perioada de pana la un an de zile, iar cele de lunga durata se fac pe perioade care depasesc un an
de zile. Pentru generarea acestor estimari se utilizeaza datele cercetarilor de piata, istoricul
vanzarilor, planurile de promovare, si modele de estimari statistice.
1) finantarea afacerii
2) alocarea si controlul resurselor financiare
Majoritatea sistemelor informatice financiare cuprind urmatoarele categorii: repartizarea
capitalului, managementul lichiditatilor, managementul creditelor,estimari financiare, analiza
performantelor financiare, managmentul porofoliilor. Sistemul informatic pentru contabilitate este
deseori inclus ca o componenta vitala a sistemului financiar.
Figura urmatoare ilustreaza planurile financiare pe care se poate baza un director financiar .
Aruncand o scurta privire asupra functiilor sitemului informatic financiar putem rezuma
cateva din cele mai importante sisteme financiare, enumerate in figua de mai jos.
Managementul lichiditatilor. Sistemele informatice colecteaza informatile legate de
chitantele de lichiditati si necesarul pentru investitii in timp real sau periodic,
permitand economisirea sau reinvestirea fondurilor suplimentare. Aceste sisteme pot produce
zilnic sau saptamanal registre de casa care ajuta la identificarea viitoarelor deficiente sau
surplusuri. Foarte multi afaceristi investesc surplusul de lichiditati in bonuri de trezorerie sau
certificate de depozit asfel incat ele aduc venituri pana cand fondurile sunt necesare in alte
scopuri.Sistemele informatice iln ajuta pe directorul financiar sa faca cumparaturi, vanzari, sau sa
ia decizii in privinta achizitiilor astfel incat riscurile sa fie minime iar castigurile maxime.
Estimari financiare. O afacere trebuie sa faca estimari financiare si de alte genuri ale
tendintelor economice. O gama larga de pachete statistice care ofera tehnici analitice rezultate din
estimarile economice sau financiare nationale sau locale, nivelul salariilor, nivelul preturilor,
dobanzi. Aceste estimari pot implica utilizarea datelor despre medii exterioare afacerilor obtinute in
general de la banci de date demografice sau financiare furnizate de servicii de informare ca Anuar
Statistic, Internet, Monitor Oficial.
. Operational unde se desfasoara operatii curente, deciziile luate la acest nivel sunt curente,
de rutina;
. Strategic caracteristic deciziilor pe termen lung si/sau care angajeaza global firma.
Datele reprezinta "materia prima" a oricarui sistem de gestiune. Sunt avute n vedere toate
datele vehiculate si prelucrate indiferent de natura lor, caracterul lor formal sau informal sau de
suporturile pe care se afla.
n cazul unei banci, pentru sistemul informatic privind operatiunile de cont curent pot fi
precizate urmatoarele reguli de gestiune:
Sistemele informatice de gestiune actuale sunt sisteme integrate. Ele se caracterizeaza prin
aplicarea principiului introducerii unice a datelor si prelucrarii multiple a acestora n concordanta
cu nevoile informationale specifice fiecarui utilizator.
BIBLIOGRAFIE
1. Gherasim, Z.; Fusaru, D.; Andronie, M. Sisteme informatice pentru asistarea deciziei
economice, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucureti, 2008.
2. Fusaru, D.; Gherasim, Z.; Andronie, M.; Bra, A.; Stroe, P. Aplicatii economice n
Visual Basic i Access, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucureti, 2007. 3. Gherasim, Z.,
Programare i baze de date, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucureti, 2007.
4. Pipino, L. L., Lee, Y. W., Wang, R. Y - Data Quality Assessment Communications
of the ACM, April 2002, p. 211-218
5. Thomas, G, - Using knowledge management tools to reduce risk in professional service
engagements, Descrcat de pe site la data de 25 aprilie 2012,
http:/www.tdan.com/edatt1_archive.htm
6. Wood, B., Pethia, R., Gold, L. R., Firth, R, - A Guide to the Assessment of Software
Development. Descrcat de pe site la data de 12 aprilie 2012,
http://www.sei.cmu.edu/publ/documents/08reports/pdf/88tr009.pdf
7. www.aplix.org
8. www.isaca.org
9. www.retutilaje.ro 10. *** - Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat n Mon. Of.,
Partea I, Nr.
48/14.01.2005.