Sunteți pe pagina 1din 30

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE STIINTE ECONIMICE BUCURESTI

Programul de studii universitare de masterat: CONTABILITATEA


AGENTILOR ECONOMICI SI A INSTITUTIILOR PUBLICE

ANUL UNIVERSITAR 2016-2017 (ANUL I, SEMESTRUL I)

SISTEMUL INFORMATIC INTEGRAT AL FIRMEI

Referat pentru disciplina

SISTEME INFORMATICE INTEGRATE ECONIMICE

Titularul disciplinei
Prof.univ.dr. Zenovic GHERASIM

Deca Andrei Octavian

BUCURESTI
2017

1
Cuprins:

1.1 Sisteme si subsisteme economice..................................................................................3

1.1.1 Date, informatii, cunostinte, sistem.........................................................................3


1.1.2 O abordare sistemica a domeniului economic.........................................................5

1.2. Notiunile de sistem informational, sistem informatic................................................7

1.3.Sisteme informatice in afaceri.......................................................................................14

1.3.1 Sisteme informatice in productie..........................................................................15

1.3.2 Sistemele informatice de marketing......................................................................18

1.3.3 Sisteme informatice financiare..............................................................................21

1.3.4 Sistemele informatice de contabilitate..................................................................22

1.3.5 Sisteme informatice pentru resursele umane.........................................................24

1.4. Sisteme informatice de gestiune......................................................................................28

1.4.1 Notiunea de sistem informatic de gestiune............................................................28

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................30
SISTEMUL INFORMATIC INTEGRAT AL FIRMEI

1.1 Sisteme si subsisteme economice

1.1.1 Date, informatii, cunostinte, sistem

Fara a starui prea mult asupra unor aspecte ce ar putea parea demonetizate sau poate, mult
prea des evocate n lucrarile de specialitate, nu putem lansa n discutie un subiect referitor la
sistemele informationale fara sa amintim ca la baza conceptului de sistem informational stau
notiunile fundamentale precum informatie, date, cunostinte.

Notiunea de informatie este vasta si se ntlneste n absolut toate domeniile activitatii


umane si n univers. Nici un sistem natural sau social nu este posibil a exista fara un schimb de
informatii, att n interiorul sistemului, ntre componentele acestuia dar si ntre sistemul respectiv si
alte organisme externe.

Specificul informatiei este ca aceasta reprezinta o "materie prima" cu totul speciala


deoarece se poate folosi o anumita cantitate, fara ca "izvorul" ei sa se diminueze. Stocul de
informatii nu este administrat dupa reguli obisnuite aparnd o problema legata de proprietarul
acesteia care se poate determina cu exactitate la nivelul organizatiei ntr-un anumit interval de timp.

Chiar daca n lucrarile de specialitate exista nca obiectii n privinta elaborarii unei definitii
riguroase pentru conceptul de informatie, majoritatea autorilor tind sa accepte informatia ca un
produs al prelucrarii datelor sau, ca "semnificatie ce poate fi desprinsa dintr-un ansamblu de date,
prin prisma asociatiilor dintre acestea"

Dupa cum se poate remarca din paragrafele anterioare n definirea conceptului de


informatie se apeleaza la o alta notiune des vehiculata: aceea de data.

Apelnd la cea mai vasta sursa de documentare, Internetul, m-am oprit la una dintre primele
definitii gasite pentru date: "componente distincte ale informatiilor ce sunt formatate de obicei ntr-
un anumit mod".

Practic, din definitiile anterioare se desprinde imaginea datelor ca materie prima utilizata n
"procesul de fabricatie" al informatiilor si se poate concluziona ca orice data poate fi ea nsasi o
potentiala informatie.

n contextul sistemelor informatice datele sunt considerate obiecte tangibile fiind


reprezentate prin simboluri numerice ori alfanumerice si pot fi memorate pe diverse medii de
stocare.
Deci, datele reprezinta materia prima din care se obtin informatiile. Informatiile la randul
lor constituie baza rationamentelor, experimentarilor, imaginate in scopul obtinerii de noi
cunostinte.

In figura 1.1 se prezinta acest proces care incepe cu achizitionarea datelor si se incheie cu
inregsitrarea de noi cunostinte.4(Dorin Lixandroiu, Bazele Infomaticii Economice, Ed.Informaket
2000)

Figura 1.1

In informatica economica nivelul data-informatie este considerat un prim nivel. Nivelul


cunostintelor reprezinta un al doilea nivel, rezultata din informatii derivate din alte informatii pe
baza de ratinamente si/sau experimentari.

Cunostinta include capacitatea de a evalua informatia intr-un anumit sens sau scop. A avea
cunostinte sau abilitatea de a efectua sarcini complexe, presupune mai mult decat a avea o lista de
instructiuni sau informatii necesare; se cere abilitatea manipularii informatiilor sau a sarcinilor.

Lucrarile de specialitate prezinta cunostinta ca o suma de elemente informationale, integrate


pentru a forma o structura coerent organizata5(Georgeta soava, Sisteme informatice pentru
contabilitate, Editura Mirton, 2003). Drept urmare cunostintele au un continut calitativ mai valoros
dect al informatiilor si datelor fiind deduse prin rationamente logice ce implica participarea
factorului uman (cu aportul eventu 323e48d al al calculatoarelor).

ncercnd sa exemplificam triada date - informatii - cunostinte n mediul financiar-contabil


putem asimila datele sumelor aferente taxei pe valoare adaugata nregistrate n sistemul informatic
la fiecare facturare, n timp ce suma de plata sau de restituit catre stat calculata pe baza taxelor
colectate va fi o informatie pentru conducerea firmei.

Cunostintele presupun, dupa cum am precizat, o sintetizare si organizare a informatiilor.


Continund exemplul putem aprecia drept cunostinta faptul ca o diminuare a cifrei de afaceri
nsotita de o mentinere constanta a cheltuielilor va conduce la diminuarea rentabilitatii.

Gradul de utilitate a informatiei si eficacicatatea utilizarii acesteia in procesul decizional


sunt determinate de indici de calitate specifici6(Dorin Lixandroiu, Bazele Inforraticii Economice,
Ed. Infomarket 2000) :

1. oportunitatea sau actualitatea - exprima faptul ca o informatie este utila intr-un anumit
moment, legat de desfasurarea in timp a unor fenomene si care impun luarea unor decizii;

2. precizia sau acuratetea - este masurata prin cantitatea de informatie corecta in raport cu
intreg volum de informatii produs intr-o perioada de timp;
3. completitudinea - exprima necesitatea de a dispune de cat mai multe informatii care sa
acopere aria dorita de factorul decizional;

4. relevanta - exprima necesitatea ca informatiile achizitionate sa poate furniza cunostintele


care lipsesc in procesul decizional; in multe situatii este dificil sa se spuna daca o informatie
este sau nu relevanta;

5. conciziunea - exprima necesitatea ca informatiile sa aiba o exprimare succinta, concentrata,


adica un anumit nivel de agregare necesar procesului de luare a deciziilor.

1.1.2. O abordare sistemica a domeniului economic

ntr-o ncercare de realiza o terminologie pe ct de simpla, pe att de riguroasa, initiatorii


teoriei sistemelor au definit sistemul ca un "ansamblu de elemente aflate n interactiune"7(Ludwig
von Bertalanffy (vicepresedinte al organizatiei Society for General System Theory)

O abstractizare care a fost mult dezvoltata n domeniul economic si n cel al informaticii


este cea care reprezinta sistemele drept structuri cu intrari si iesiri (inputoutput).

Pe baza acestor abordari a fost fundamentata teoria matematica a sistemelor.

Se apreciaza ca, n masura n care un sistem este un ansamblu diferit de suma elementelor
ce l compun, gradul de organizare a sistemului este mai ridicat, acesta depinznd n mod direct de
relatiile stabilite ntre componentele sistemului.

n cadrul unui sistem pot exista nu doar relatii ntre elemente, ci si interactiuni ntre sistem
si partile sale componente sau, prin conexiune inversa, influente ale partilor componente exercitate
asupra ntregului. n lucrarile de specialitate s-a formulat teoria potrivit careia, cu ct gradul de
organizare a unui sistem este mai ridicat, cu att elementele influenteaza mai mult sistemul ca
ntreg

iar, n cazul sistemelor ce nu sunt caracterizate printr-o organizare riguroasa, sunt mult mai
puternice influentele din partea sistemului exercitate asupra partilor componente.

Pornind de la premisa ca elementele dintr-un sistem sunt formate din alte elemente, iar
acestea sunt organizate pe niveluri ierarhice se poate concluziona ca un sistem (numit si sistem
superior) este format din mai multe subsisteme.

n aceasta acceptiune un subsistem situat pe un nivel superior poate poseda anumite


proprietati care nu sunt mostenite de la subsistemele sale ci sunt rezultatul relatiilor dintre
acestea.8(Nastase Pavel, Stanciu Andrei, Modelul unui sistem informatic de asistare a deciziei
generalizabil pentru activitatea financiar-contabila, ASE Bucuresti 2006)

Unul dintre principiile enuntate n teoria sistemelor sustine ca, n timp, sistemele evolueaza
si au capacitatea de a se integra n sisteme din ce n ce mai complexe. Acest principiu al
integrarii presupune ca, asa cum elementele se organizeaza n subsisteme si sisteme, sistemele tind
spre o integrare n alte sisteme cu care interactioneaza.

n domeniul economic integrarile au o tipologie complexa.

Se poate vorbi, astfel, despre o integrare genetica n cazul subsistemelor ce fac parte dintr-
un anumit sistem pentru ca au fost create ntr-un anumit cadru si datorita anumitor dependente nu
pot exista n afara sistemului. Sunt cunoscute dezechilibrele care au condus la falimentul unor
agenti economici din tara noastra n momentul n care s-a ncercat scoaterea acestora din sistemul
economiei centralizate n care depindeau de o anumita forma de organizare.

Un al doilea tip de integrare este integrarea prin constrngere. ntr-un sistem economic
integrarea prin constrngere presupune fortarea elementelor sa se integreze ntr-o anumita schema
de organizare si poate fi exemplificata cel mai clar prin reglementarile fiscale care impun n
domeniul financiar contabil anumite norme coercitive.

Un alt tip de integrare n cadrul sistemelor economice este integrarea prin dependenta care
face referire la aspectul necesitatii unor elemente de a ramne n cadrul unui sistem datorita
faptului ca, n mod direct sau indirect, au relatii de dependenta fata de alte elemente. Astfel, ntr-o
societate cu activitate de productie, unitatile productive sunt dependente de serviciul de
aprovizionare care

le asigura materiile prime.

O forma de integrare manifestata n special pe pietele de capital, n domeniul economic,


este integrarea la alegere. Aceasta ofera posibilitatea elementelor (subsistemelor) de a alege
sistemul n care se vor integra. Este cazul firmelor care efectueaza investitii, integrndu-se n
structura actionariatului la alte societati.

Studiind posibilitatile de integrare a sistemelor din domeniul economic, se ajunge la


concluzia ca, pornind de la premiza ca un sistem este la rndul sau un subsistem, si
fiecare subsistem poate face parte din mai multe sisteme, este necesara o abordare globala n care
domeniile se ntrepatrund.

Tratarea unei ntreprinderi ca un sistem complex, format din subsisteme integrate permite o
colectare optima a informatiilor si folosirea acestora n procesul decizional. n activitatea de
proiectare a sistemelor informatice se apeleaza la metode specifice de modelare care au rolul sa
surprinda ntr-o viziune integrata unitatile componente si activitatile ce se desfasoara n cadrul
ntreprinderii, identificnd fluxurile informationale.

Modelul clasic de prezentare a fluxurilor informationale dintr-o ntreprindere

(Figura 1.2) pune n evidenta rolul principal al departamentului (subsistemului) de

contabilitate
1.2.

Notiunile de sistem informational, sistem informatic

Pornind de la consideratiile din paragrafele anterioare n unde am evidentiat caracteristica


de baza a sistemelor economice n care majoritatea proceselor sunt nsotite de fluxuri
informationale, este necesar sa clarificam cteva aspecte referitoare la o serie de termeni foarte
importanti pentru domeniul abordat naceasta: sistemul informational si sistemul informatic.

In structura oricarei organizatii (firme) se pot identifica trei sisteme corelate intre ele (figura
1.3):

sageti intre ele!!!!!!!!!!!

Sistemul operational (condus, de


executie) cuprinde toate activitatile firmei
legate de productie, cautare de noi clienti etc,. In general toate activitatile de executie pentru
realizarea obiectivelor fixate de sistemul decizional.

Elementele sistemului sunt constituite din : mijloace umane (personalul cu responsabilitati


exacte in executia sarcinilor) si mijloace materiale (masini, linii de productie etc.).

Sistemul decizional (de conducere) consta in multimea centrelor unde se analizeaza


informatiile si se elaboreaza deciziile. Regasim la acest nivel deciziile strategice si tactice:

pe termen mediu si lung ( de exemplu, avand ca obiective : cresterea cotei de piata


externa, modificarea gamei de produse comercializate etc. );

pe termen scurt (obiectivele pot fi de exemplu : lansarea unei campanii de prospectare a


clientilor in vederea promovarii unui nou model, modificarea stocului de piese de schimb
etc.) .
Elementele sistemului decizional sunt : mijloacele umane (persoanele din firma cu
responsabilitati in luarea deciziilor) si mijloace materiale (calculatoare, sisteme interactive in
sprijinul luarii deciziei bazate pe modele matematice etc).

Notiunea de sistem informational o precede pe cea de sistem informatic, chiar daca


evolutia sistemelor informationale este datorata n principal dinamicii existente n domeniul
informatic.

Sistemul informational asigura legatura in ambele sensuri intre sistemul operational si cel
decizional, pe de o parte punand la dispozitia sistemului decizional toate informatiile necesare
luarii deciziilor(provenind sin sistemul operational si mediul inconjurator),iar pe de alta parte
permite transmiterea informatiilor (deciziilor) sistemului operational sau factorilor interesati din
mediul inconjurator.

Sistemul informational al unei organizatii este reprezentat de totalitatea resurselor


materiale, umane si de capital care faciliteaza achizitia si prelucrarea datelor n vederea obtinerii de
informatii ce urmeaza a fi utilizate n procesul decizional.

Un sistem informational economic va cuprinde:

Identificarea surselor de date;

Modalitatile de colectare a datelor;

Modul de organizare a datelor;

Modul de transmitere a datelor;

Clasificarea activitatilor desfasurate n ntreprindere;

Mijloacele de stocare a datelor;

Metode de calcul pentru indicatorii utilizati;

Modul de distribuire a informatiilor;

Posibilitatile de valorificare a informatiilor;

Perfectionarea sistemului informational se realizeaza prin rationalizarea lui, care cuprinde


urmatoarele aspecte9(Dorin Lixandroiu, Bazele informaticii economice, Ed.Infomarket 2000)

sporirea calitatii informatiei, astfel incat sa raspunda cerintelor enuntate;

circulatia rationala a informatiei, prin continuitatea fluxurilor si asigurarea legaturilor


inverse in reglarea traiectoriei sistemului;
circulatia economica a informatiei prin eliminarea paralelismelor de informare, a
prelucrarilor repetate;

constructia rationala a suportilor de date primare prin tipizare si standardizare;

finalizarea informatiei printr-o decizie sau actiune;

asigurarea unitatii sistemului informational prin abordarea integrata a metodelor,


tehnicilor si mijloacelor de tratare a datelor.

Desi n prezent poate parea o ipoteza mai mult dect improbabila, sistemul informational al
unei ntreprinderi trebuie perceput si n afara utilizarii unui sistem informatic. Principala modalitate
de rationalizare a unui sistem informational, este realizarea unui sistem informatic.

Sistemul informatic reprezinta o parte a sistemului informational care permite realizarea


operatiilor de culegere, transmitere, stocare, prelucrare a datelor si difuzare a informatiilor astfel
obtinute prin utilizarea mijloacelor tehnologiei informatiei (TI) si a personalului specializat n
prelucrarea automata a datelor.

Sistemul informatic cuprinde:

. ansamblul informatiilor interne si externe, formale sau informale utilizate n cadrul firmei precum
si datele care au stat la baza obtinerii lor;

. software-ul necesar procesarii datelor si difuzarii informatiilor n cadrul organizatiei;

. procedurile si tehnicile de obtinere (pe baza datelor primare) si de difuzare a informatiilor;

. platforma hardware necesara prelucrarii datelor si disiparii informatiilor;

. personalul specializat n culegerea, transmiterea, stocarea si prelucrarea datelor.

Sistemul informatic este structurat astfel nct sa corespunda cerintelor diferitelor grupuri
de utilizatori:

.factori de conducere la nivelul conducerii strategice, tactice si operative;

.personalul implicat n procesul culegerii si prelucrarii datelor;

.personalul implicat n procesul cercetarii stiintifice si proiectarii de noi produse si tehnologii de


fabricatie.

Alaturi de definirea strategiei de afaceri este necesara definirea strategiei sistemului


informatic si aceasta deoarece:

. sistemul informatic sustine managerii, prin informatiile furnizate, n conducerea si controlul


activitatii n vederea atingerii obiectivelor strategice ale organizatiei;
. sistemele informatice sunt deschise si flexibile adaptndu-se permanent cerintelor impuse de
mediul dinamic n care opereaza firma;

. promovarea solutiilor TI sustine organizatia n consolidarea si dezvoltarea afacerii (ex.:

comertul electronic, e-banking etc);

. sistemul informatic ofera informatiile necesare controlului ndeplinirii si adaptarii planurilor


operationale si strategice ale organizatiei;

. organizatia trebuie sa cunoasca si sa controleze riscurile legate de implementarea noilor tehnologii


si adaptarea sistemului informatic la noile cerinte;

. stabilirea unor standarde la nivelul sistemului informatic care au menirea de a preciza

caracteristicile si performantele hard si soft ale componentelor ce urmeaza a se achizitiona si ce


metodologii urmeaza sa se utilizeze n dezvoltarea sistemului.

n ce priveste sistemele informatice, acestea au rolul de a automatiza colectarea si


prelucrarea datelor, precum si pe cel de a furniza informatii utiliznd n acest scop platforme
hardware si suport software adecvat cerintelor.

Locul sistemului informatic n cadrul sistemului economic este ilustrat n figura urmatoare:
Figura urmatoare ilustreaza structura unui sistem informational:

Dupa
cum
se
poate
observa datele pot fi colectate din mediul intern sau extern al organizatiei, iar iesirile sub forma de
informatii sunt directionate catre persoanele ce urmeaza sa le utilizeze. De cele mai multe ori, n
cadru sistemelorare loc o evaluare a datelor de intrare pe baza rezultatelor prin intermediul unui
flux n sens invers (feedback). Acesta permite persoanelor responsabile sa aprecieze si sa corecteze
eventuale erori.

Obiectivul principal al oricarui sistem informatic il constituie asigurarea selectiva si in


timp util a tuturor nivelelor de conducere cu informatiile necesare si reale, pentru fundamentarea si
elaborarea operativa a deciziilor cu privire la desfasurarea cat mai eficienta a intregi activitati din
unitatea economica.

Sistemele informatice au urmatoarele particularitati :

au un ciclu de viata lung - intervalul de timp de la inceperea lucrarilor de realizare a unui


sistem informatic pana la introducerea unui nou sistem este mare;

fac apel la o mare cantitate de date - realizarea sistemelor informatice integrate permite
raspunsuri la cele mai variate cerinte ale conducerii;

sunt folosite de un numar mare de utilizatori - situati de cele mai multe ori la distanta,
lucru posibil prin utilizarea retelelor de calculatoare;

utilizeaza intens aparatul matematic - cercetarea operationala, analiza factoriala, teoria


stocurilor, teoria asteptarii, teoria reinnoirii etc.;

imbina utlizarea procedurilor automate cu procedurile manuale;

datoriat schimbarilor frecvente ale cerintelor utilizatorilor, sistemul informatic trebuie


prevazut inca din faza de proiectare cu posibilitati rapide si simple de modificare;
sunt costisitoare - datorita resurselor materiale pe care le solicita atat in faza de proiectare
cat si in faza de exploatare.

Se apreciaza ca ponderea componentei software in cadrul pretului unui sistem electronic de


calcul este in crestere continua, ajungand la 80-90%.

Clasificarea sistemelor informatice - poate fi facuta in raport cu gradul de cuprindere al


domeniului sistemului informational, astfel :

a) sisteme informatice partiale - realizeaza prelucrarea automata a datelor dintr-un sector

de activitate, de regula cel mai important;

b) sisteme informatice totale - cuprind toate activitatile informationale si prelucreaza toate

datele cu calculatorul electronic;abordeaza sistemul ca fiind suma unor subsisteme

considerate ca entitati distincte care deservesc anumite activitati, fara a evidentia legaturile

dintre ele; nu sunt recomandabile, deoarece nu asigura in totalitate cunoastera legaturilor de

cauzalitate dintre subsiteme si nu permit utlizarea cea mai eficienta a capacitatii de

prelucrare a calculatorului;

c) sisteme informatice integrate - abordeaza global procesul de prelucrare a datelor din

cadrul sistemului informational al firmei, reliefand legaturile de cauzalitate dintre


subsitemele acestuia; se bazeaza pe principiul prelucrarii in toate modurile utile a datelor
primare introduse o singura data in sistem.

Sistemele informatice se pot clasifica dupa problemele rezolvate astfel:

a)sisteme specializate, adica sunt proiectate pentru a rezolva un anume tip de problema

dintr-un anume domeniu;

b)sisteme de uz general, cu ajutorul carora se poate rezolva o gama larga de probleme din

mai multe domenii.

Dupa numarul de calculatoare ( 10 Ciprian Alexandru, Sisteme informatice financiare-


note de curs, Universitatea Ecologica Bucuresti) implicate in sisteme acestea pot fi:

a) sisteme locale, programele necesare prelucrarilor de date si datele se afla pe un singur

sistem de calcul;
b) sisteme pe retea, sistemul functioneaza ntr-o retea de calculatoare, caz n care, datele si

programele pot fi distribuite mai multor statii de lucru ce fac parte din acea retea.

Dupa criteriul localizarii datelor si a locului n care sunt efectuate prelucrarile, sistemele
informatice pot fi:

a) Cu date centralizate, datele se afla pe un singur sistem de calcul;

b) Cu date distribuite, datele se afla distribuite pe mai multe calculatoare n retea;

c) Cu prelucrari centralizate, prelucrarea datelor se face pe o singura statie de lucru,

indiferent de numarul statiilor pe care sunt informatiile de prelucrat;

d) Cu prelucrari distribuite, mai multe calculatoare prelucreaza datele provenite de la


unul

sau mai multe calculatoare din retea.

Dupa domeniul n care functioneaza, sistemele pot fi clasificate:

a) De baze de date, specializate n gestiunea unor cantitati mari de date;

b) Pentru prelucrari stiintifice, specializate pe anumite domenii stiintifice;

c) Pentru conducerea proceselor tehnologice, pentru conducerea unor masini, scule,

unelte computerizate.

Dupa nivelul ierarhic ocupat de sisteme informatice n structura organizatorica a


organizatiei, exista:

a) Sisteme informatice pentru conducerea activitatilor la nivelul unitatilor economice;

b) Sisteme la nivelul organizatiilor cu structura de grup;

c) Sisteme informatice teritoriale

1.3.Sisteme informatice in afaceri


Sunt tot atat de multe cai de a utiliza sistemele informatice in afaceri cate tipuri de activitati
care sunt desfasurate intr-o afacere, cate probleme de afaceri sunt rezolvate, si cate oportunitati de
afaceri sunt urmarite. Un beneficiar al unei viitoare afaceri trebuie sa aiba o perspectiva generala
asupra principalelor cai in care sistemele informatice ar putea fi folosite pentru a sprijini
fiecare functie a afacerii. Sisteme informatice in afaceri este termenul care descrie o gama larga de
sisteme informatice (TPS, rapoarte informatice, suport informatic pentru luarea deciziior, etc.) care
sprijina o functie a afacerii precum: contabilitatea, sectorul financiar, marketing-ul, management-
ul, si altele. Fiecare sistem informational utilizat va capata numele dupa functia pe care o sprijina
adica sisteme financiare, sisteme mamageriale, etc. Un beneficiar al unei afaceri trebuie sa aiba
perspectiva specifica asupra felului in care un sistem informatic infuenteaza o anumita functie a
unei afaceri (ex.marketing), sau cum influenteaza acesta un anumit domeniu de afaceri (ex.
domeniul bancar ). De exemplu cineva care isi propune isi construieste cariera in domeniul
marketing-ului bancar trebuie sa aiba cunostinte de baza referitoare la cum se utilizeaza sistemele
informatice in domeniul bancar si cum sprijina ele activitatile de marketing in banci sau alte firme.
In figura urmatoare sunt ilustrate sistemele informatice asa cum pot fi ele grupate dupa functia de
afaceri pe care o sprijina.(11 Paul Iacob, Informatica de gestiune-suport de curs,
Univ.Transilvania Brasov, Facultatea de Matematica-Informatica)

inginerie asis -publicitate si -management-ul -analiza perfor- -gestiunea

tata de calcula promotie vanzarilor mantelor finan- stocurilor

tor ciare

-productie asis -managementul -repartizarea -managmentul -procesarea

tata de calcula marketing-ului capitalului portofoliilor comenzilor

tor

-masini cu co- -studiul pietei -management-ul -cont. Platilor -salarizare

manda program lichiditatilor -cont incasarilor -cont.taxelor

-planificarea ce -estimarea -management-ul - buget - analiza


rerii de materi vanzarilor creditelor -cont. Cheltuieli compensarilor

ale -automatizarea -estimari -cont.mijloace -aptitudinile

-aprovizionare vanzarilor financiare lor fixe angajatilor

-robotica -analiza per- -rapoarte -registru -dosarele

-repartizarea fectionarii si guvernamentale general angajatilor

personalului dezvoltarii

Sistemele informatice in lumea reala sunt combinatii de sisteme informatice tipice unei
anumite functii. In multe organizatii se acorda o mare atentie dezvoltarii unor sisteme informatice
de tip cross-functional. Aceste organizatii vad in aceste sisteme o cale de a partaja resursele
informationale si a imbunatati eficienta si eficacitatea afacerii, ceea ce implica indeplinirea cu
usurinta a obiectivelor strategice.

1.3.1 Sisteme informatice in productie

Asa cum am vazut in schema de mai sus aceste sisteme informatice sprijina productia dintr-
o afacere putand fi specializate pe:

i.
inginerie asistata de calculator

ii. aprovizionare

iii. robotica

iv. productie asistata de calculator

v. masini cu comanda program

vi. planificarea cererii de materiale

Anumite sisteme informationale dintre cele prezentate n-ar trebui sa lipseasca firmelor care
trebuie sa planifice, sa monitorizeze si sa controleze stocurile, cumpararile si fluxul de bunuri si
servicii. Asadar, companiile de transport, vanzatorii en-gross, cei en-detail, si companiile
prestastoare de servicii ar trebui sa foloseasca sistemele informatice de productie.

Sistemele informatice de planificare si control sunt utilizate in operatiile de conducere si


procesarea tranzactiilor dupa cum se poate vedea in figura de mai jos, unde sunt evidentiate, in
partea stanga, nivelele sistemelor informatice de planificare si control si de procesare a
tranzactiilor.
Sistemele informatice de productie bazate pe calculator folosesc cateva tehnici majore
pentru a sprijini sistemul integrat de productie bazat pe calculator. (Computer Integrated
Manufacturing - CIM). CIM este un concept global care evidentiaza scopurile utilizarii
calculatorului intr-o fabrica, si anume:

Simplificarea procesului de productie, a proiectarii produselor, si a organizarii


intreprinderii.
Automatizarea procesului de productie si a functiilor afacerii cu ajutorul computerelor si
robotilor.
Integrarea intregii productii si a proceselor ajutatoare folosind computere si retele de
telecomunicatii.

Asadar, computerele simplifica, automatizeaza si integreaza multe dintre activitatile


necesare producerii marfurilor de orice tip. De exemplu computerele sunt utilizate de catre ingineri
in proiectarea produselor (computer aided engineering-CAE si computer aided design-CAD ), in
perfectionarea proceselor de productie (computer aiding processing planning-CAPP), in alegerea
materialelor necesare in procesul de productie(material requirements planning-MRP), si multe alte
domenii dupa cum se poate vedea in figura de mai
jos.

C
IM isi canalizeaza eforturile de simplificare, automatizare si integrare catre urmatoarele domenii
(functii, mediu, resurse):
Cele patru functii de baza ale productiei care trebuiesc indeplinite: planificare, lansarea,
executia si urmarirea productiei.
Mediul la locul de munca (puncte de lucru, echipamente, birouri, facilitati oferite de
intreprindere)
Resurse disponibile (oameni, calculatoare, retele de telecomunicatii, echipamente, utilaje,
baze de date)
Cateva dintre beneficiile CIM sunt:
o Cresterea eficientei prin simplificarea si automatizarea muncii, cresterea
productivitatii muncii, si un raport mai bun intre incarcarea si capacitatile de
productie
o Imbunatatirea utilizarii facilitatilor de productie, controlului calitatii produselor in
urma urmaririi continue, si a feedbak-ului.
o Reducerea investitiilor, a stocurilor
o Imbunatatirea serviciului de desfacere

Productia asistata de calculator (CAM) se refera la utilizarea calculatoarelor in controlul


prelucrarilor fizice neintrerupte (rafinarii, fabrici de ciment, otelarii, electrocentrale, s.a). Pentru ca
un computer sa poata realiza controlul prelucrarilor trebuie sa fie dotat cu dispozitive si softuri
specializate. De exemplu dispozitive care sa poata masura schimbarile de presiune, aceste
masuratori fizice trebuie sa fie convertite in format digital si transmise calculatorului pentru
prelucrare. Soft-ul utilizat foloseste modele matematice pentru a analiza datele generate de
prelucrarile continue si le compara cu valorile standard cerute. Computerele contoleaza direct
aceste prelucrari prin intermediul unor dispozitive ca termostate, valve, comutatoare si altele. De
asemenea sistemul transmite mesaje despre statutul procesului care pot fi vizualizate de un operator
uman care poate lua hotarari adecvate bunei desfasurari a prelucrarii. De asemenea, se pot cere
periodic analize ale performantelor procesului.

Masinile cu comanda program sunt masini ale caror actiuni sunt controlate de un
computer. Controlul acestora se face cu ajutorul unei aplicatii numerice dar poate fi vorba si de
controlul masinilor de cules, masinile de tesut, si alte masini industriale.
In figura urmatoare se vede cum se poate integra o masina cu comanda program unui sistem
CAD

Aceasta integrare poate ajuta inginerul sa regleze foarte precis performantele masinii.
Robotica a decurs din necesitatea dezvoltarii tot mai rapide a masinilor cu comanda
program integrate cu sistemele CAM, dezvoltand o gama de dispozitive care isi ot controla singure
activitatea cu ajutorul unor microprocesoare incorporate. Aceste dispozitive se numesc masini
inteligente sau roboti. Robotica este tehnologia construirii masinilor(roboti) cu inteligenta si
capabilitati fizice asemanatoare omului (dexteritate, mobilitate, vedere). Robotii sunt folositi ca
muncitori cu "guler de otel" pentru a spori productivitatea si a micsora costurile, sau pentru a face
munci periculoase pentru oameni.
Proiectarea asistata de calculator (CAD) Sistemele informatice CAD ajuta pe langa
proiectarea produselor la simularea, analiza si evaluarea performantelor produsului, dar si a calitatii
acestuia, in plus la sfarsitul operatiei de proiectare poate sa ofere necesarul de materiale pentru
producerea respectivului produs. Aceste sisteme se compun dintr-o statie de lucru dotata cu soft si
hard specializate avand puternice facilitati grafice. Intoducerea datelor se poate face cu ajutorul
dispozitivelor de intrare (creion, joystick, tastatura) iar datele de iesire se pot vizualiza pe monitor
in doua sau trei dimensiuni avand posibilitati de rotire si vizualizare a tuturor fetelor obiectului
proiectat, de vizualizarea doar a unei anumite parti, avand chiar si posibilitatea de a face ca partile
componente sa se miste ca si cum produsul ar executa operatia pentru care este destinat. Acest
proiect poate fi finalizat intr-un model matematic al produsului, care sta la baza specificatiilor unei
masini cu comanda program.
1.3.2..Sistemele informatice de marketing
Marketingul intr-o afacere are rolul de a se ocupa cu planificarea, promovarea si vanzarea
productiei existente pe pietele existente si sa descopere noi produse si noi piete pentru a servi cat
mai bine actualii si potentialii clienti. De aceea marketingul este o functie vitala a unei afaceri.
Firmele de afaceri au iceput sa utilizeze tot mai mult calculatoarele pentru a le ajuta sa marketingul
sa-si desfasoare activitatea optim chiar daca schimbarile in acest domeniu sunt foarte rapide in
zilele de azi. Computerele au fost astfel implicate in dezvoltarea sistemelor informatice de
marketing, care integraza fluxul de informatii necesar multor activitati de marketing.
Figura urmatoare ilustreaza sistemele informatice de marketing furnizeaza informatii pentru
lanificarea, controlul si procesarea tranzactiilor.

Rapoartele analitice ofera informatii despre performantele actuale ale unei firme in raport
cu obiectivele planificate. Figura urmatoare enumera cateva dintre cele mai importante domenii in
care marketing-ul poate fi sprijinit de sisteme informatice bazate pe computere.
M
an
ag
em
entul vanzarilor . Directorul de vanzaritrebuie sa planifice, sa urmareasca si sa sprijine
performantele vanzatorilor aflati in subordinea sa. Asa ca in cele mai multe firme sisteme bazate pe
calculator produc rapoarte de analiza a vanzarilor, care il ajuta pe directorul de vanzari sa dezvolte
programe care sa imbunastateasca rezultatele vanzarilor. In figura urmatoare este descris ciclul pe
care trebuie sa urmareasca un raport de vanzari.

Au
to
ma
tiz
are
a

vanzarilor. Analiza vanzarilor este doar unul din aspectele care sprijina si coordoneaza vanzarile.
Sistemele informatice bazate pe calculator furnizeaza bazele automatizarii vanzarilor. In multe
companii agentii de vanzari sunt dotati cu laptop-uri sau palm-uri care cresc productivitatea
vanzatorilor, maresc viteza de colectare si analiza a datelor vanzarilor atat la nivelul managerului
de marketing dar si la sediul central al companiei.

Managementul productiei
Conducatorii unui ciclu de productie au nevoie de informatii pentru a putea planifica si controla
performantele productiei specifice, productiei in serie si a celei pe sortimente. Calculatoarele pot
ajuta la stabilirea preturilor, costurilor, veniturilor si acestea pot ajuta ulterior la dezvoltarea unei
viitoare productii. Furnizarea acestor informatii si analizarea lor pentru luarea deciziilor de
evaluare reprezinta o functie de baza a acestui sistem. Informatiile sunt de asemenea necesare
pentru producerea si distribuirea resurselor necesare productiei propuse. Computerul poate oferi
modele care pot evalua performantele productiei curente si pot prospecta succesul productiei
propuse.

Publicitate si promovare - marketing-ul are nevoie de informatii care sa-l ajute sa


realizeze obiectivele de vanzare si costuri cat mai mici pentru publicitate si promovare.
Computerele utilizeaza informatii si modele de cercetare a pietei care ajuta la :

- selectarea metodelor media si promotionale

- alocarea resurselor financiare

- controlarea si evaluarea rezultatelor diferitelor campanii de publicitate si promovare.

De exemplu, un analist de marketing trebuie sa dezvolte un model electronic care sa analizeze cum
ar raspunde vanzarile la publicitatea plasata in diferite categorii media.

Estimarea vanzarilor. Functiile de baza ale estimarii vanzarilor pot fi grupate in doua
categorii: estimari de scurta durata si estimari de lunga durata. Estimarile de scurta durata se fac pe
o perioada de pana la un an de zile, iar cele de lunga durata se fac pe perioade care depasesc un an
de zile. Pentru generarea acestor estimari se utilizeaza datele cercetarilor de piata, istoricul
vanzarilor, planurile de promovare, si modele de estimari statistice.

Cercetarea pietei. Sistemul informatic de cercetare a pietei ofera managerilor sprijin in


luarea deciziilor, ajutor in planificarea si controlarea proiectelor de cercetare a pietei.
Calculatoarele sunt utile in cercetarea pietei pentru activitatile de colectare, analiza si pastrare a
unei cantitati enorme de informatii dintr-o larga varietate de piete aflate intr-o continua schimbare.
Pot fi incluse informatii despre desfacere, prospectare, consumatori, competitori, perspectivele
economice si demografice.

Managementul marketingului. Directorii de marketing utilizeaza sistemele informatice


pentru realizarea planurilor de perspectiva a vanzarilor de scurta durata sau lunga durata, stabilirea
profitului si a obiectivelr de dezvoltare. De asemenea ofera feedback-uri si analize, stabilesc
performantele realizate fata de plan pentru fiecare arie a marketingului.

1.3.3 Sisteme informatice financiare

Sistemele informatice financiare bazate pe calculatoare ii sprijina pe directorii financiari in


decizii referitoare la :

1) finantarea afacerii
2) alocarea si controlul resurselor financiare
Majoritatea sistemelor informatice financiare cuprind urmatoarele categorii: repartizarea
capitalului, managementul lichiditatilor, managementul creditelor,estimari financiare, analiza
performantelor financiare, managmentul porofoliilor. Sistemul informatic pentru contabilitate este
deseori inclus ca o componenta vitala a sistemului financiar.

Figura urmatoare ilustreaza planurile financiare pe care se poate baza un director financiar .

Aruncand o scurta privire asupra functiilor sitemului informatic financiar putem rezuma
cateva din cele mai importante sisteme financiare, enumerate in figua de mai jos.
Managementul lichiditatilor. Sistemele informatice colecteaza informatile legate de
chitantele de lichiditati si necesarul pentru investitii in timp real sau periodic,
permitand economisirea sau reinvestirea fondurilor suplimentare. Aceste sisteme pot produce
zilnic sau saptamanal registre de casa care ajuta la identificarea viitoarelor deficiente sau
surplusuri. Foarte multi afaceristi investesc surplusul de lichiditati in bonuri de trezorerie sau
certificate de depozit asfel incat ele aduc venituri pana cand fondurile sunt necesare in alte
scopuri.Sistemele informatice iln ajuta pe directorul financiar sa faca cumparaturi, vanzari, sau sa
ia decizii in privinta achizitiilor astfel incat riscurile sa fie minime iar castigurile maxime.

Repartizarea capitalului . Procesul de repartizare a capitalului presupune evaluarea


profitabilitatii si impactului financiar implicate de cheltuielile de capital. Cheltuielile pe termen
lung pentru instalatii si echipamente pot fi analizate folosit o gama larga de tehnici care include
analizarea valorii prezente a cheltuielilor estimate, precum analizarea probabilelor riscuri.

Estimari financiare. O afacere trebuie sa faca estimari financiare si de alte genuri ale
tendintelor economice. O gama larga de pachete statistice care ofera tehnici analitice rezultate din
estimarile economice sau financiare nationale sau locale, nivelul salariilor, nivelul preturilor,
dobanzi. Aceste estimari pot implica utilizarea datelor despre medii exterioare afacerilor obtinute in
general de la banci de date demografice sau financiare furnizate de servicii de informare ca Anuar
Statistic, Internet, Monitor Oficial.

Planificari financiare. Sistemele de planificare financiara folosesc modele de planificare


financiara pentru a evalua performantele financiare prezente si viitoare ale afacerii sau ale unei
subdiviziuni ale ei. Ele ajuta la determinarea nevoilor financiare si analizeaza metode alternative
pentru finantare afacerilor. Informatii privind situatia economica, operatiile afacerii, moduri
posibile de finantare, dobanzi , pretul actiunilor si al obligatiunilor sunt folosite pentru a dezvolta
un plan financiar optim pentru afaceri. Pachetele de calcul tabelar si generatoarele DSS sunt
folosite frecvent pentru a construi si utiliza aceste modele. Raspunsurile la modelele "Ce se
intampla daca?" , "Cum putem sa?" ca si analizele financiare si manageriale pot fi explorate pentru
a alege una din alternative.

1.3.4.Sistemele informatice de contabilitate


Sistemele informatice de contabilitatea sunt cele mai vechi si mai raspandite sisteme
informatice din domeniul afacerilor. Ele inregistreaza si raporteaza tranzactiile in afaceri si alte
evenimente economice. Sistemele informatice de contabilitatea se bazeaza pe conceptul de partida
dubla vechi de sute de ani, sau pe un concept mai recent profit / pierdere. Sistemele contabile
bazate pe calculator inregistreaza si raporteaza fluxul de fonduri de-a lungul istoriei unei
organizatii si produce acte financiare ca balante, declaratii de venit si altele. Astfel de sisteme
produc estimari ale conditiilor viitoare ca proiecte financiare, repartizarea bugetului. Performantele
financiare ale unei firme se masoara dupa alte astfel de estimari contabile. In figura de mai jos sunt
descrise relatiile dintre cele mai importante sisteme informatice de contabilitate computerizate atat
de firmele mici cat si de cele mari.
Multe dintre pachetele soft de contabilitate sunt valabile pentru aceste operatii. Sa
recapitulam pe scurt cum cateva dintre aceste sisteme sprijina operatiile si managementul afacerii
unei firme. In figura de mai jos sunt enumerate sase dintre cele mai importante sisteme informatice
de contabilitate.

Procesarea comenzilor. Procesasrea comenzilor este un important sistem de procesare a


tranzactiilor, care colecteaza si prelucreaza comenzile clientilor, produce facturi si date necesare
analizarii vanzarilor si gestiunii stocurilor. In multe firme se pastreaza datele clientului pana cand
marfa este livrata
Gestiunea stocurilor. Sistemul de gestiune a stocurilor prelucreaza date care reflecta
schimbarile cantitativeale produselor aflate pe stoc.Odata cu primirea comenzii de la client sistemul
procesare a comenzilor o prelucreaza si transmite datele cartre acest sistem care produce avizele de
insotire a marfurilor. De asemenea realizeaza schimbarile de stoc, furnizeaza date pentru
reaprovizionare, si multe alte rapoarte referitoare la stocuri.
Contabilitatea incasarilor. Aceste sisteme pastreaza inregistrarile referitoare sumele
datorate de clienti si furnizeaza lunar situatia platilor si a creditelor.Furnizeaza managerilor
rapoarte care ii ajuta sa contoleze cantitatea creditelor si suma de bani datorata. Aceasta activitate
ajuta la maximizarea creditelor profitabile si minimizarea debitelor neeficiente.
Contabilitatea platilor.Inregistreaza cumpararile, sumele datorate furnizorilor, platile catre
furnizori si produce rapoarte despre lichiditati. Aceasta activitate ajuta la pastrarea unor relatii bune
cu furnizorii asigurand un statut de bun platnic care poate face ca firma sa beneficieze de
discounturi datorita efectuarii platilor la termen .
Salarizare. Inregistreaza munca prestata de angajati, compensatii, concedii si produce state
de plata si alte rapoarte pentru conucere si agentii guvernamentale referitoare la castiguri, taxe si
alte deduceri.
Registru general. Sintetizeaza datele primite de la sistemele de plati, incasari, salarizare si
toate celelalte sisteme contabile. La sfarsitul fiecarei perioade contabile se inchid cartea mare a
afacerii, si se produc balantele, jurnalele si alte acte contabile mult mai bune si mai ieftine decat
daca ele ar fi realizate manual.
1.3.5 Sisteme informatice pentru resursele umane

Conducerea resurselor umane (personal) intr-o organizatie implica stabilirea cerintelor de


personal, plasarea eficienta a angajatilor, evaluarea, retribuirea, si specializarea acestora. Initial, in
afaceri se foloseau sisteme informatice bazate pe calculator pentru:

1) generarea rapoatelor referitoare la retributii(state de plata, cecuri de plata)

2) pastrarea datelor personalului angajat


3) analizarea modului de utilizare a personalului
Multe firme au dezvoltat mai tarziu aceasta functie devenind sitemul informatic pentru resurse
umane (human resourse information systems - HRIS) care se ocupa de:
1) recrutarea, selectarea si angajarea personalului
2) repartizarea la locul de munca
3) aprecierea performantelor angajatilor
4) analiza beneficiilor angajatilor
5) instruirea si perfectionarea angajatilor

6) siguranta si securitatea sanatatii

Incadrarea Instruire / Analiza si aprecie- Compensari


perfectionare rea performantelor administrative

Sistemul Planificarea ne Etapele proiectului Planificarea anali- Evaluarea cont


informatic cesarului uman zei performantelor tractelor
strategic Urmarirea for- Estimarea sala
tei de munca riilor
Urmarirea bene
ficiilor

Sistemul Analiza buget Instruirea efec- Corelarea dintre Compensarea


informatic tivelor performanta si efectivelor
Analiza profit
tactic Potrivirea pro- instruire Beneficii propitare
Absenteism/
fesiei
performanta

Sistemul Recrutare Evaluarea Programe de Egalizarea


informatic inter aptitudinilor evaluare bazate pe compensarilor
Structura
calculator
operational viu / apreciere
Planificarea fortei
de munca
Orarul
Selectarea
HRIS sprijina conducerea personalului prin :
1) planificarea intalnirilor cu personalul necesar afacerii
2) dezvoltarea angajatilor pana la potentialul lor maxim
3) controlul tuturor politicilor de personal
Scopul conducerii pesonalului este de a folosi in totalitate si cu maxima eficienta resursele
umane ale intreprinderii.
Cateva dintre aplicatiile majore ale sistemelor informatice in acest domeniu sunt
enumerate in
figura de mai jos:
Incadrarea. Sistemele informatice din acest domeniu inregistreaza si urmaresc resursele
umane ale unei companii pentru a le utiliza eficient. De exemplu sistemul pentru inregistrarile
personale are facilitati de stergere, adaugare si actualizare,asa ca o schimbare in repartizarea
locului de munca sau a salarizarii se poate face imediat prin actualizarea bazei de date de la
personal. Daca in aceasta baza de date sunt inregistrate si aptitudinile angajatilor atunci gasirea
angajatului potrivit pentru un anumit proiect care necesita anumite aptitudini este foarte usoara.
Estimarea personalului necesar, care sa asigure unei afaceri resurse umane de calitate, pentru
fiecare departament, precum si planurile de luga durata se pot realiza cu ajutorul modelelor de
simulare pe calculator.
Instruire / perfectionare . Sistemele informatice ii sprijina pe directorii de personal sa
planifice,sa urmareasca necesitatile angajatilor, sa lanseze programe de instruirea si pefectionare
utile pentru fiecare angajat in parte.
Compensari administrative. Sistemele informatice ajuta la analizarea si distribuirea
compensatiilor banesti catre angajati prin compararea acestora cu cele oferite de firme similare sau
raportarea lor la anumiti indicatori economici. Aceste informatii sunt deosebit de utile atunci cand
se doreste schimbarea compensatiilor sau negocierea lor cu sindicatele.
Rapoarte guvernamentale. Rapoartele guvernamentale sunt o responsabilitate majora a
directorului de personal . El are obligatia de a trimite rapoarte referitoare la angajati catre agentii
ca Inspectoratele de protectia muncii, Camerele de munca, Casa de asigurari de sanatate si multe
altele.

1.4. Sisteme informatice de gestiune

1.4.1 .Notiunea de sistem informatic de gestiune


Sistemele informatice de gestiune sunt definite n literatura de specialitate urmdu-se doua
abordari:

a) plecnd de la informatie si de la suportul acesteia;

b) plecnd de la functia pe care sistemul informatic de gestiune trebuie sa o realizeze.

n primul caz, sistemele informatice de gestiune reprezinta ansamblul informatiilor


utilizate n cadrul firmei, a mijloacelor si procedurilor de identificare, culegere, stocare si
prelucrare a informatiilor.

n cea de a doua abordare a definirii sistemelor informatice de gestiune se porneste de


la scopul acestuia si anume oferirea informatiei solicitate de utilizator n forma dorita si la
momentul oportun n vederea fundamentarii deciziilor.

Sistemele informatice de gestiune (SIG) presupun definirea: domeniilor de gestiune,


datelor, modelelor, regulilor de gestiune.

Domeniile de gestiune corespund fiecareia dintre activitatile omogene desfasurate n cadrul


firmei - cercetare-dezvoltare, comerciala, de productie, de personal, financiar-contabila - cu luarea
n considerare a interactiunilor dintre ele. Mai mult, abordarea acestor domenii se realizeaza ntr-o
viziune ierarhica conducnd la indentificarea urmatoarelor nivele:

. Tranzactional n cadrul caruia se efectueaza operatii elementare;

. Operational unde se desfasoara operatii curente, deciziile luate la acest nivel sunt curente,
de rutina;

. Tactic corespunznd activitatilor de control si deciziilor pe termen scurt;

. Strategic caracteristic deciziilor pe termen lung si/sau care angajeaza global firma.

Datele reprezinta "materia prima" a oricarui sistem de gestiune. Sunt avute n vedere toate
datele vehiculate si prelucrate indiferent de natura lor, caracterul lor formal sau informal sau de
suporturile pe care se afla.

Modelele de gestiune regrupeaza procedurile proprii unui domeniu. Putem exemplifica


prin modelul:

. Contabil, specific domeniului financiar-contabil;

. Tehnologiei de fabricatie specifica domeniului productiei;

. De vnzari specific domeniului comercial.

Regulile de gestiune permit prelucrarea datelor si utilizarea informatiilor n conformitate


cu obiectivele sistemului.
n cadrul unei firme cu activitate de productie si/sau comerciala pot fi identificate
urmatoarele reguli de gestiune:

- aprovizionarea se realizeaza cnd stocul efectiv scade sub stocul normat;

- evaluarea materialelor se realizeaza conform metodei FIFO;

- o materie prima se stocheaza n una sau mai multe gestiuni;

- pentru produsele de calitatea a doua pretul se reduce cu 5% etc.

n cazul unei banci, pentru sistemul informatic privind operatiunile de cont curent pot fi
precizate urmatoarele reguli de gestiune:

- soldul minim 1000000 lei;

- platile se efectueaza n limita soldului;

- dobnzile calculate pentru conturile la vedere sunt 11% pe an;

- pot fi nregistrate maxim doua persoane cu drept de semnatura.

Prin notiunea de domeniu ajungem la conceptul de subsistem informatic de gestiune


determinat pe criterii functionale, pe care se grefeaza celelalte doua concepte: modelul de gestiune
si regulile de gestiune.

Sistemul informatic de gestiune asigura obtinerea si furnizarea informatiei solicitate de


utilizator, folosind mijloacele TI, pentru fundamentarea deciziilor privind un anumit domeniu
din cadrul firmei.

Sistemele informatice de gestiune actuale sunt sisteme integrate. Ele se caracterizeaza prin
aplicarea principiului introducerii unice a datelor si prelucrarii multiple a acestora n concordanta
cu nevoile informationale specifice fiecarui utilizator.

SI integrat al contabilitatii se caracterizeaza printr-o introducere unica a datelor, preluate


din documentele primare care actualizeaza o baza de date unica a contabilitatii care va fi ulterior
exploatata pentru asigurarea att a lucrarilor specifice contabilitatii financiare ct si a celor
specifice contabilitatii de gestiune raspunzndu-se astfel cerintelor de prelucrare ale tuturor
utilizatorilor.

BIBLIOGRAFIE
1. Gherasim, Z.; Fusaru, D.; Andronie, M. Sisteme informatice pentru asistarea deciziei
economice, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucureti, 2008.
2. Fusaru, D.; Gherasim, Z.; Andronie, M.; Bra, A.; Stroe, P. Aplicatii economice n
Visual Basic i Access, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucureti, 2007. 3. Gherasim, Z.,
Programare i baze de date, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucureti, 2007.
4. Pipino, L. L., Lee, Y. W., Wang, R. Y - Data Quality Assessment Communications
of the ACM, April 2002, p. 211-218
5. Thomas, G, - Using knowledge management tools to reduce risk in professional service
engagements, Descrcat de pe site la data de 25 aprilie 2012,
http:/www.tdan.com/edatt1_archive.htm
6. Wood, B., Pethia, R., Gold, L. R., Firth, R, - A Guide to the Assessment of Software
Development. Descrcat de pe site la data de 12 aprilie 2012,
http://www.sei.cmu.edu/publ/documents/08reports/pdf/88tr009.pdf
7. www.aplix.org
8. www.isaca.org
9. www.retutilaje.ro 10. *** - Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat n Mon. Of.,
Partea I, Nr.
48/14.01.2005.

S-ar putea să vă placă și