CURS 1 - SANATATE PUBLICA

CONCEPTUL DE SANATATE
NOUA ABORDARE A SANATATII
DIMENSIUNILE SANATATII
CONCEPTUL DE BOALA
CONCEPTUL DE STARE DE BINE
CALITATEA VIETII
SANATATEA POPULATIEI MODEL TIP CASA
SANATATEA PUBLICA
DISCIPLINE FUNDAMENTALE SI SCOPURI
ACTORI CHEIE
MISIUNEA
RESPONSABILITATI
PRINCIPII
DOMENII DE INTERVENTIE
EVOLUTIA CONCEPTUALA
REALIZARILE SP IN SECOLUL XX
AMENINTARI PENTRU SP IN SECOLUL XXI
SANATATEA INDIVIDUALA
Echilibru dinamic intre: OM si UNIVERS
mediul intern / extern
factorii endogeni / exogeni
Absenta bolii
Sursa de refacere (resursa)
Stil de viata sanatos
Conditie fizica
Energie, vitalitate
Relatie sociala
Stare de bine psihosociala

Definitia Sanatatii
OMS a definit sanatatea ca pe o stare completa de bine d.p.d.v. fizic, psihic si social si
nu doar absenta bolii sau a infirmitatii.
Sanatatea este o stare de bine in care toate componentele sale se afla in echilibru.
Pentru a ne mentine sanatosi trebuie sa avem grija de toate cele 6 componente: fizica,
mentala, sociala, ambientala, spirituala, emotionala.
n ultimii ani , aceast definiie a fost extinsa pentru a include "capacitatea de a duce o
via productiv dpdv social i economic.
Unii susin c nu poate fi definit ca o "stare" ci trebuie s fie vzut ca un proces de
adaptare continu la cerinele n schimbare ale viaii i la sensul variabil pe care il dam
vieii.
Este un concept dinamic care ajut oamenii sa triasc si sa munceasca bine i sa fie
fericiti.
Se refer la o situaie care poate exista la unele persoane dar nu la toat lumea, tot timpul,
nefiind de obicei observat ntr-un grup de fiine umane i n comuniti.
 Unii consider c este irelevant pentru cerintele zilnice actuale, deoarece nimeni nu
poate fi considerat drept sntos , adic sa fie perfect dpdv fizic, psihic si social.
Dac acceptm definiia initiala OMS , toi suntem bolnavi !!!

DEFINITIA OPERATIONALA
Definiia OMS pentru sntate nu este o definiie "operaional ", adic nu se preteaz la
o msurare direct , studiile de epidemiologie a sntatii fiind ngreunate din cauza
incapacitii noastre de a msura direct sntatea i bunstarea.
In sens larg - sntatea poate fi considerat ca " o condiie sau calitate a organismului
uman care exprim funcionarea adecvat a acestuia ntr-o situatie dat .
In sens restrns - nu exist nici o dovad evident a bolii sau c o persoan funcioneaz
normal. Mai multe organe ale corpului funcioneaz adecvat n raport cu ele insele i n
raport cu celelalte, ceea ce implic un fel de echilibru sau homeostazie.
NOUA ABORDARE A SANATATII
Sntatea este un drept fundamental al omului
Sntatea este esena vieii productive
Sntatea este intersectoriala
Sntatea este parte integrant a dezvoltrii
Sntatea este esenial pentru calitatea vieii
Sntatea implic persoane fizice, statul i responsabilitatea internaional
Sntatea i mentinerea acesteia este o investiie sociala majora
Sntatea este un scop social la nivel mondial.
DIMENSIUNILE SANATATII
Sntatea este multidimensional.
OMS a explicat sntatea n trei perspective dimensionale: fizica, mentala i sociala.
Pe langa acestea mai exista si alte dimensiuni: spirituala, emoionala, profesionala,
politica, filosofica, culturala, socio-economica, de mediu, de nvmnt, nutriionala,
curativa i preventiva.
DIMENSIUNEA FIZICA
Dimensiune fizic consider sanatatea din perspectiv fiziologic .
Ea conceptualizeaz sntatea ca fiind biologica, o stare n care fiecare organ si chiar o
celul funcioneaz la capacitatea optim i n perfect armonie cu restul corpului.
Sntatea fizic poate fi evaluat la nivel comunitar prin msurarea ratelor de morbiditate
i mortalitate.

DIMENSIUNEA MINTALA
Abilitatea de a gndi clar i coerent . Acest lucru se refer la o puternica socializare la
nivelul comunitilor.
Sntatea mintal este o stare de echilibru ntre individ i lumea nconjurtoare, o stare de
armonie ntre sine i alii, coexistena dintre oameni si natura.
Sntatea mintal nu este doar absenta unei boli psihice.
Caracteristicile unei persoane sanatoase mintal
Nu are conflictele interne .
Bine adaptata la mediul extern .
Caut identitatea proprie.
Are un respect de sine puternic.
 Se cunoaste pe sine: mintea sa, problemele i scopurile in viata.
Are un bun auto-control/echilibru psihic.
Se confrunt cu probleme i ncearc s le rezolve intelectual

DIMENSIUNEA SOCIALA
Aceasta se refer capacitatea de a crea i menine relaii cu alte persoane sau comuniti .
Acesta prevede c armonia i integrarea n interiorul persoanei i ntre fiecare individ i
ali membri ai societii .
Dimensiunea social a sntii include nivelul de competene sociale pe care o persoana
il posed, funcionarea social i capacitatea de a se vedea ca membru al unei societi
mai mari .
CONCEPTUL DE BOALA
Webster Dictionary definete boala ca " o stare n care sntatea organismului este
afectat , o abatere de la starea de sntate , o modificare a corpului uman ce ntrerupe
exercitarea funciilor vitale ".
Oxford English Dictionary defineste boala ca " o condiie a corpului sau a unei parti sau
organ al corpului n care funciile sale sunt perturbate sau deranjate " .
Din punct de vedere ecologic boala este definit ca "o neadaptare a organismului uman la
mediu.
Cea mai simpla definitie este ca boala este exact opusul sntatii - orice abatere de la
funcionarea normal sau stare de bine fizic sau mental .
CONCEPTUL DE STARE DE BINE
Reprezinta pstrarea echilibrului intre factorii fizici , psihologici, sociali , de mediu i
economici care ne afecteaz pe toi.
Daca in una dintre aceste zone apar probleme ce modifica echilibrul, starea global de
bine este afectat.
Starea de bine este diferita de sntate (absena bolii) .
STAREA DE BINE
Starea de bine a unui individ sau grup de indivizi are componente obiective (standardul
de viata sau nivelul de trai) i subiective (calitatea vietii).
Astfel , se face distincie ntre noiunea de "nivel de trai" i cea de "calitate a vieii".
STANDARD DE VIATA
Venitul i ocupatia , standardele de locuit, sanitare si de nutritie, nivelul de furnizare al
serviciilor de sntate, de nvmnt , de agrement i alte servicii sunt utilizate
individual ca msuri ale statutului socio-economic , precum i colectiv, ca un indice al
standardului de viata .
NIVELUL DE TRAI
Se compune din nou componente: sntate , consumul de produse alimentare , educaie ,
ocupaie i conditii de munca, locuina , securitate social , mbrcminte , odihna si
petrecerea timpului liber.
Aceste caracteristici obiective sunt considerate a influena starea de bine la oameni.
Se consider c sntatea este cea mai important component a nivelului de trai ,
deoarece afectarea ei nseamn ntotdeauna scaderea nivelului de trai.
CALITATEA VIETII
Condiia de via care rezult din combinarea efectelor unei game complete de factori, cum ar
fi cei de evaluare pentru sntate, fericire (inclusiv confortul in mediul fizic i o ocupaie
satisfctoare), educaie, realizrile sociale i intelectuale, libertatea de aciune,dreptatea i
libertatea de exprimare. - OMS ( 1976)
n general , calitatea vieii se refera la evaluarea strii de bine a unei persoane. Aceasta
include toate aspectele fizice, emoionale i sociale ale vieii individului .
n ingrijirile de sanatate , calitatea vietii legata de sanatate (health-related quality of
life) se refera la o evaluare a modului n care starea de bine a individului poate fi afectat
n timp de o boal , invaliditate sau tulburare functionala.
Calitatea vieii poate fi cuantificata prin evaluarea sentimentelor de fericire sau nefericire
despre diverse preocupari din viata.
Sanatatea populatiei = modelul de tip CASA
Fundatia = sanatatea mamei si copilului
Peretii: - stilul de viata
- reducerea stresului
- integrarea sociala
- siguranta mediului ambiant
Acoperisul (protectia finala impotriva bolilor) = sistemul de ingrijiri de sanatate

SANATATEA PUBLICA definitii

Stiinta si arta prevenirii bolii, prelungirii vietii si promovarii sanatatii prin eforturile
organizate ale intregii societati (Acheson 1988).
Stiinta protejarii oamenilor si a sanatatii, promovarii si redobandirii sanatatii prin efortul
organizat al intregii societati (Hanlon).
Acele activitati ale agentiilor guvernamentale sau grupurilor comunitare ce nu sunt
desfasurate de catre sectorul privat si care imbunatatesc starea de sanatate a unei
comunitati sau a indivizilor dintr-o comunitate.
Sntatea Public este ramura medicinii care se ocup de supravegherea sntii
populaiei, de identificarea nevoilor sanitare ale acesteia, de cultivarea strategiilor care
promoveaz sntatea i de evaluarea serviciilor de sntate.
"Noua Sntate Public se ocup cu identificarea nevoilor de sntate i organizarea de
servicii de sntate comprehensive la nivel populaional, incluznd astfel procesul de
informare n vederea caracterizrii strii de sntate a populaiei i mobilizarea resurselor
necesare pentru a interveni asupra acestei stri.
Deoarece esena sntii publice este starea de sntate a populaiei aceasta include
organizarea personalului i a unitilor medicale n vederea furnizrii tuturor serviciilor
de sntate necesare pentru promovarea sntii, prevenirea bolilor, diagnosticare i
tratamentul bolilor, precum i reabilitarea fizic, social i profesional".

Sntatea public (dup OMS)

tiina care studiaz problemele de sntate ale unei populaii, starea de sntate a
colectivitii, serviciile de igiena mediului, serviciile generale sanitare i administrarea serviciilor
de ngrijiri. Este strns legat de conceptele medicinei preventive, medicinei sociale, abordnd n
egal msur sntatea comunitar si sntatea public veterinar.
Winslow: Sntatea public este tiina i arta de a preveni maladia, de prelungire a vieii i de
promovare a sntii fizice i mentale i a eficienei prin eforturile organizate ale comunitii
pentru asanarea mediului, lupta contra maladiilor transmisibile, educaia individului n igiena
personal, organizarea serviciilor de ngrijiri medicale i comunitare pentru diagnosticul precoce
i tratamentul oportun al maladiilor i dezvoltarea unui mecanism social care s asigure fiecrui
individ al comunitii un standard de via adecvat menineriii sntii sale.

Discipline fundamentale ale SP:

BIOSTATISTICA
EPIDEMIOLOGIA
PROMOVAREA SANATATII SI EDUCATIA PENTRU SANATATE
MEDICINA AMBIENTALA (SANATATEA MEDIULUI)
MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SANATATE
SANATATEA GLOBALA
SCOPURI
PROMOVAREA SANATATII
PROTEJAREA SANATATII
CONTROLUL MORBIDITATII
REDOBANDIREA SANATATII
Reducand astfel:
INSATISFACTIA
DISCONFORTUL
DEFICIENTA
INCAPACITATEA / HANDICAPUL
DECESUL PREMATUR

ACTORII CHEIE (pe plan national)

Guvernul prin toate ministerele si departamentele cu impact asupra sanatatii populatiei;
Consiliile municipale si judetene, DJSP, CNAS, CJAS;
ONG-uri, organizatii profesionale si comunitare;
Furnizorii de ingrijiri primare (cabinete medicale);
Universitati si institute de cercetare.

MISIUNEA SANATATII PUBLICE

SATISFACEREA INTERESELOR SOCIETATII / COMUNITATII ASIGURAND
CONDITIILE PRIN CARE FIECARE INDIVID SA POATA FI SANATOS.
Necesita eforturi interdisciplinare organizate ce se adreseaza problemelor de sanatate
fizica, mentala si ambientala ale comunitatilor si populatiilor cu risc de boala si
accidente.
Este indeplinita prin aplicarea tehnicilor si interventiilor de promovare a sanatatii si
prevenire a bolilor , tehnici concepute sa imbunatateasca si sa mentina calitatea vietii.
RESPONSABILITATILE SANATATII PUBLICE
1. Monitorizarea starii de sanatate in scopul identificarii problemelor de sanatate ale
comunitatii.
2. Diagnosticarea si investigarea problemelor si pericolelor pentru sanatate existente in
comunitate.
3. Informarea si educarea cetatenilor despre aspecte de sanatate individuala si populationala.
4. Mobilizarea partenerilor comunitatii pentru identificarea si rezolvarea problemelor de
sanatate.
5. Dezvoltarea de politici, strategii si programe de sanatate care sa sustina eforturile
individuale si comunitare.
6. Implementarea de legi si regulamente care sa protejeze sanatatea si sa asigure securitatea
/ siguranta cetatenilor.
7. Realizarea unor punti de legatura intre serviciile de sanatate publica si cetateni.
8. Asigurarea unui personal competent atat in serviciile de sanatate publica cat si in
serviciile de sanatate individuale.
9. Evaluarea eficientei, accesibilitatii si calitatii serviciilor de sanatate individuale si
comunitare (populationale).
10. Cautarea unor solutii inovatoare la problemele de sanatate actuale si viitoare.
Principiile asistentei de Sanatate Publica
1. Responsabilizarea societatii pentru SP
2. Focalizarea pe grupuri populationale si preventie primara
3. Preocuparea pentru determinantii starii de sanatate
4. Abordarea multidisciplinara si intersectoriala
5. Parteneriat activ cu populatia si cu autoritatile publice centrale si locale
6. Decizii bazate pe cele mai bune dovezi stiintifice existente la momentul respectiv (SP
bazata pe dovezi)
7. In situatii speciale, decizii fundamentate pe principiul precautiei
8. Descentralizarea sistemului de SP
9. Existenta unui sistem informational si informatic integrat pentru managementul SP
Domenii de interventie ale asistentei SP
1. Prevenirea, supravegherea si controlul bolilor transmisibile si netransmisibile prin:
- programe de vaccinare
- controlul epidemiilor
- supravegherea bolilor
- supravegherea FR comportamentali
- prevenirea accidentelor
2. Monitorizarea starii de sanatate prin:
- monitorizarea indicatorilor starii de sanatate
- monitorizarea determinantilor starii de sanatate
- monitorizarea eficacitatii si eficientei activitatilor SP
- evaluarea nevoilor populatiei privind serviciile de SP
3. Promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate prin:
- campanii de informare-educare-comunicare
- programe de educatie pentru sanatate si promovare a sanatatii in comunitati
- dezvoltarea si implicarea comunitatilor locale
- pledoaria pentru SP
 4. Sanatatea ocupationala prin:
- definirea standardelor de SO
- controlul aplicarii reglementarilor sanatatii in munca
5. Sanatatea in relatie cu mediul prin:
- monitorizarea factorilor de mediu in relatie cu sanatatea
- reglementarea calitatii principalilor factori de mediu
- stabilirea normelor de igiena si SP comunitare
-controlul aplicarii reglementarilor referitoare la calitatea
factorilor de mediu
6. Reglementarea primara si secundara in domeniul SP prin:
- elaborarea, revizuirea, adaptarea si implementarea legislatiei SP
- reglementarea circulatiei bunurilor si serviciilor cu impact
potential asupra SP
7. Managementul SP bazat pe:
- manag politicilor, planificarii si dezvoltarii sistemului de SP
- formularea si implementarea politicilor de SP pe baze stiintifice
- cercetarea in domeniul SP si a sistemelor de sanatate
- colaborarea si cooperarea internationala in domeniul SP
8. Servicii specifice de SP:
- servicii de sanatate scolara
- servicii de urgenta in caz de dezastre si calamitati
- servicii de laborator in domeniul SP
- servicii de planificare familiala
- servicii de screening pentru depistarea precoce a bolilor
- servicii prenatale si postnatale
- servicii de consiliere in domeniul SP
- servicii de SP in transporturi
Evolutia conceptuala a Sanatatii publice:
Controlul bolilor (1880-1920)
Promovarea sanatatii (1920-1960)
Ingineria sociala (1960-1980)
Sanatate pentru toti (1980-)

REALIZARI ALE SANATATII PUBLICE - SEC. XX

1. Vaccinarea eradicarea variolei, eliminarea poliomielitei, controlul rujeolei, rubeolei,
tetanus, difteriei si infectiei cu Hemophilus Influenze tip B;
2. Siguranta rutiera reducerea deceselor datorate accidentelor rutiere prin implementarea
de tehnologii inalte de constructie pentru vehicule, imbunatatirea soselelor, schimbari in
comportamentul soferilor si pietonilor;
3. Reducerea numarului accidentelor si riscurilor de boli profesionale la locul de munca;
4. Controlul bolilor infectioase (f.tifoida, holera,TBC, BTS)
5. Reducerea numarului deceselor datorate bolilor coronariene si AVC prin modificarea
factorilor de risc(fumat, HTA) si acces imbunatatit la diagnostic si tratament precoce;
6. Alimente mai sanatoase prin reducerea contaminarii microbiene si cresterea
continutului nutritional.
7. Bolile nutritionale carentiale rahitism, gusa, scorbut, anemii - sunt sub control.
 8. Mame si copii mai sanatosi igiena si nutritie mai buna, utilizarea antibioticelor , acces
la servicii specializate si dezvoltarea tehnologiei utilizate in monitorizarea noi-nascutilor
si a gravidelor / mamelor;
9. Planning familial reducerea dimensiunii familiei, imbunatatirea sanatatii copilului si
mamelor;utilizarea de bariere contraceptive >>> reducerea numarului de sarcini nedorite
si BTS;
10. Fluorizarea apei potabile >>> reduce numarul cariilor dentare si a dintilor pierduti;
11. Declararea fumatului ca pericol pentru sanatatea populatiei si masuri de stopare/reducere
a fumatului >>>scaderea morbiditatii si mortalitatii datorate fumatului.
Amenintari pentru SP in secolul XXI
Efectele globalizii asupra sanatatii populatiei
Terorismul medical
Rezistenta antimicrobiana
Bioterorismul si nanotehnologia
Poluarea electromagnetica (ELF, dirty electricity, retelele GSM si Wi-Fi, comunicatii
prin satelit, etc.)
Schimbari ale modelului global de morbiditate
Cresterea costurilor pentru medicamente si servicii de sanatate
CODEX ALIMENTARIUS (Codul universal al alimentelor)
Crize globale (problema-reactie-solutie):
- financiare,economice si sociale
- alimente, energie si apa
Guvernare mondiala pentru sanatate (OMS, ONU, OMC, BM, FMI)

CURS 2 - Determinantii sanatatii

Modelul sanatatii populationale
- 1990: criza fiscala a afectat SIS pe plan mondial avand ca rezultat inlocuirea modelului de
promovare a sanatatii cu cel al sanatatii populationale
- sanatatea populatiilor este puternic influentata de capacitatea unei natiuni de a genera bunastare
si de modul in care aceasta bunastare este repartizata
Modelul actual:
- determinantii majori ai sanatatii sunt factori culturali, sociali si economici ce actioneaza atat la
nivel individual, cat si populational
- acesti factori sunt independenti de asistenta medicala aplicata la nivel populational
- societatile unde exista un nivel inalt de bunastare si o repartizare echitabila a acesteia se
caracterizeaza printr-o stare de sanatate mai buna
- la nivel individual, starea de sanatate este influentata de mediul social si economic si de modul
in care acestea interactioneaza cu resursele psihologice si capacitatea de adaptare individuala
Abordarea populationala a sanatatii exemple:
- asigura calitatea apei potabile si a apei din stranduri si bazine
- previne poluarea aerului si solului
- elimina bolile ce pun in pericol viata (variola, polio)
- controleaza si previne aparitia bolilor infectioase si a epidemiilor de rujeola, HIV/SIDA, TBC
- reduce decesele si incapacitatea/invaliditatea datorate accidentelor prin politici care protejeaza
cetatenii (centurile de siguranta, pernele de aer auto, casti de protectie pt biciclisti/motociclisti,
norme de protectie a muncii, etc)
- sustine comunitatile in activitatile de imbunatatire a sanatatii mentale, de reducere a
consumului de droguri si a violentei sociale (verbale si fizice)
- promoveaza un stil de viata sanatos astfel prevenind aparitia unor boli cronice (cancer, BCV,
obezitate)
- educa populatiile cu risc in scopul reducerii numarului cazurilor BTS, a sarcinilor la
adolescente si a mortalitatii infantile
- asigura accesul la ingrijiri cost-eficiente
- evalueaza efectul interventiilor clinice si comunitare
La nivel individual, sanatatea este determinata de experienta acumulata in timpul vietii
intra si extrauterine.
Sanatatea publica, in context actual, are 2 probleme de rezolvat:
- identificarea determinantilor ce stau la baza diferentelor intre indivizi a starii de sanatate.
Acestea sunt generate de diferentele sociale si materiale existente in cadrul unei societati
- controlul consecintelor urbanizarii rapide, schimbarilor demografice, globalizarii economice,
sociale si a relatiilor culturale si schimbarilor ambientale globale induse de oameni asupra
sanatatii populatiei.
Determinantii sanatatii populatiei:
- sunt factori ce protejeaza si promoveaza sanatatea in populatie sau care dimpotriva afecteaza in
sens negativ sanatatea populatiei
- nu pot fi considerati ca probleme de sanatate
- triada epidemiologica: agent gazda mediu
Triada epidemiologica in bolile cronice:
Agentul=factori comportamentali individuali
Gazda=caracteristicile genetice si cele dobandite in timpul vietii
Mediul=natura inconjuratoare si societatea

Grupele de determinanti (OMS):

Conform OMS, determinantii sanatatii sunt distribuiti in 4 grupe, iar fiecare grup include
determinanti directi si indirecti:
- macroeconomici
- ambientali (fct de mediu)
- socio-economici
- educationali
Determinanti directi:
- fumatul
- alimentatia neechilibrata
- consumul de droguri
- consumul de alcool
- accesul la apa potabila
- sanitatia necorespunzatoare
- conditiile de locuit inadecvate
- violenta (mai ales in familie)
- accesul la ingrijirile de sanatate
Determinanti indirecti:
- produsul intern brut (PIB)
- distributia fondurilor intre judete sau in interiorul judetului
- saracia
- modificarile climei
- poluarea
- factorii socio-demografici
- educatia
- situatiile de criza
Modelul epidemiologic al factorilor care influenteaza starea de sanatate (dupa Dever)
Biologia umana: mostenire genetica + sisteme interne complexe + maturizare si
imbatranire
Sistemul de sanatate: recuperator + curativ + preventiv
Comportamentul: riscuri in timpul liber + obiceiuri alimentare si consum + riscuri
profesionale
Mediul: social + psihic + fizic
Factorii ce influenteaza sanatatea:
- varsta, sex si mostenire genetica
- comportament si stil de viata
- mediul inconjurator
- sistem de sanatate
- factori demografici
- factori socio-economici
- factori socio-culturali
Varsta, sexul si susceptibilitatea genetica:
- exista boli specifice/predominante pt o anumita categorie de varsta/sex
- aproape toate bolile/problemele de sanatate implica o interactiune intre gene si mediul ambiant
- boli congenitale +_ etiologie genetica
- boli familiale (gene si medii fizice/sociale comune)
Interactiunea gene/mediu
- fenilcetonuria fenilalanina >>> retard mintal
- coagulopatiile ereditare (hemofilia tip A si B) cresc riscul de deces in cazul unui accident de
circulatie
- radiatiile ionizante si neionizante pot produce mutatii genetice la parinti, mutatii ce se pot
transmite si la copii
- diabetul prevalent in anumite familii
- alcoolismul familial = gene + mediu
- cancerul
Comportamentul/stilul de viata
- comportamentul este determinat de pozitia sociala
- informatii despre sanatate
- igiena personala
- alegerea stilului de viata
- responsabilitati individuale si colective
- abuz si toxicomanie
- traumatisme/violenta fizica si verbala (tulburari de comportament agresive si non-agresive)
- sisteme de valori si etica (morala)
- promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate
Mediul fizic:
- casa > loc de munca > societate > planeta
- Hipocrates mediul fizic = apa, aer si locuri
- factorii de mediu se clasifica dupa:
Natura = fizici, chimici si biologici
Sursa = naturali, industriali si agricoli
Locul unde apar = apa, aer, sol si alimente
Locul de expunere = casa, scoala, loc de munca, societate/comunitate
Calea de expunere = inhalare, ingestie, contact, muscaturi
Efectul factorilor de mediu:
- durata expunerii
- doza/concentratia agentului
- tipul agentului
Factorii de mediu:
a. fizici: temperatura, umiditate, presiune atmosferica, concentratie de oxigen, radiatii ionizante
si neionizante (inclusiv lumina), zgomotul, energia cinetica, energia electrica
b. chimici: pesticide, ierbicide, insecticide, fungicide, bactericide, dioxina (agent Orange), CFC,
CO, O3 la nivelul solului, Pb, Hg, teflon, fluor, radon, aspartam (nutrasweet)
c. biologici: bacterii, virusuri, fungi; arme biologice!
OMG si nanorobotii
Formarea si distrugerea ozonului in natura; ozonul la nivelul solului
Sistemul de ingrijiri de sanatate:
- politica sanitara bazata pe programul sanatate pt toti
- % din PIB alocat pentru sanatate
- servicii de sanatate primare
- echilibru serviciile medicale individuale/sanatate publica
- echitate in accesul la servicii
- calitatea serviciilor
- cooperare intersectoriala pentru sanatate
- utilizarea sistemelor IT
- cauza de imbolnavire si deces in unele tari dezvoltate!
- in tarile mai putin dezvoltate, saracia are un impact negativ asupra performantei sistemelor de
sanatate!
Factorii demografici:
- sporul natural
- structura pe grupe de varsta
- fenomenul de imbatranire a populatiei
- politica guvernamentala de planificare familiala
- miscarea populatiei/migrarea
Factorii socio-economici:
- dezvoltarea socio-economica a zonei
- sistemul de organizare sociala
- PIB pe cap de locuitor
- nivelul de saracie = % din populatie
- echitatea economico-sociala saraci/bogati
- politica egalitara pentru sexe
- structura si marimea familiei
Factorii socio-culturali:
- % din PIB alocat pentru educatie
- procentul de alfabetizare a adultilor
- nivelul de instruire al femeilor
- obiceiuri, credinte, religii
- informarea si educatia sanitara
- servicii de consultanta
- gradul de integrare sociala
- legaturi intre generatii
Sanatatea: educatie-> ocupatie -> venit => stil de viata
Saracia=principala bariera in calea imbunatatirii si mentinerii sanatatii
Intre determinantii sanatatii, ponderea cea mai mica o au serviciile de sanatate.
Cel mai important factor care influenteaza sanatatea este diferenta de venituri dintre
bogati si saraci.
Reducerea diferentei socio-economice dintre bogati si saraci reprezinta cea mai eficienta
si eficace solutie pentru imbunatatirea starii de sanatate a populatiei = Japonia, Norvegia, Suedia,
Danemarca, Finlanda
 Inegalitatile socio-economice si sanatatea populatiei:
- caracteristicile comunitatilor in care oamenii traiesc si muncesc explica diferentele de sanatate
intre clasele sociale
- inegalitatile in repartitia de resurse materiale, venit, educatie, ocupatie si locuinta genereaza
inegalitati in sanatatea individuala deci afecteaza starea de sanatate a populatiei
- comportamentele individuale legate de sanatate sunt determinate de dezvoltarea
socioeconomica
- dezavantajul socioeconomic afecteaza dezvoltarea fizica si cognitiva a copiilor
- inegalitatile in sanatate nu apar numai intre indivizi, ci si intre grupurile populationale; cei ce
traiesc in zone defavorizate au o stare de sanatate mai putin buna si traiesc mai putin
- pentru a imbunatati sanatatea si prosperitatea unei populatii este nevoie de politici de
reorientare si redistribuire a veniturilor, educatiei, locuintelor si serviciilor de sanatate la nivelul
intregii populatii
Relatia multifactoriala a sanatatii si determinantilor acesteia
Saracia -> boala, malnutritie, mizerie => deces
Modelul holistic al sanatatii:
- health for all
- all for health

CURS 3 - Organizarea asistentei medicale in Romania L95/2006

Tipurile de asistenta medicala
Primara
Secundara
Tertiara
 Asistena medical primar (AMP)
= furnizarea ngrijirilor de sntate cuprinztoare, de prim-contact, indiferent de natura
problemei de sntate, n contextul unei relaii continue cu pacienii, n prezena bolii sau n
absena acesteia.
Se acord n cadrul cabinetelor medicale autorizate i/sau acreditate, potrivit dispoziiilor legale
de ctre medicul de familie i personalul mediu sanitar acreditat.
AMP reprezinta locul de contact al populatiei cu sistemul de sanatate, unde activeaza atat
cabinetele de MF, cat si serviciile de ambulanta, serviciile de garda ale spitalelor, politia sanitara,
medicina scolara, medicina muncii, farmaciile si altele.
Rolul AMP este acela de a raspunde in mod concret nevoilor medicale ale populatiei:
asigurarea asistentei medicale de prim contact;
asigurarea medicala a urgentelor;
acordarea primului ajutor medical pana la internarea in spital;
selectionarea cazurilor pe care le poate ingriji singur;
selectionarea cazurilor care trebuie trimise la specialistii de profil;
asigurarea continuitatii asistentei medicale;
supravegherea starii de sanatate a populatiei;
efectuarea preventiei bolilor.
Retea de ingrijiri de sanatate (model OMS)
Caracteristicile asistenei acordate de medicul de familie sunt urmtoarele:
a) constituie punctul de prim-contact n cadrul sistemului de sntate, oferind acces
nediscriminatoriu pacienilor i ocupndu-se de toate problemele de sntate ale acestora;
b) folosete eficient resursele sistemului de sntate coordonnd asistena medical acordat
pacienilor; colaboreaz cu ceilali furnizori de servicii din asistena medical primar i
asigur legtura cu celelalte specialiti;
c) este orientat ctre individ, familie i comunitate;
d) se bazeaz pe comunicarea direct medic - pacient, care conduce n timp la stabilirea unei
relaii interumane de ncredere n care pacientul devine un partener responsabil al medicului
pentru meninerea/restabilirea propriei snti;
e) asigur continuitatea actului medical i ngrijirilor determinate de nevoile pacienilor;
f) rezolv problemele de sntate acute i cronice ale pacienilor;
g) promoveaz sntatea i starea de bine a pacienilor prin intervenii adecvate i eficiente;
h) urmrete rezolvarea problemelor de sntate ale comunitii.
Cabinetul de medicin de familie poate desfura urmtoarele activiti:
a) intervenii de prim necesitate n urgenele medico-chirurgicale;
b) activiti de medicin preventiv;
c) activiti medicale curative;
d) activiti de ngrijire la domiciliu;
e) activiti de ngrijiri paliative;
f) activiti de consiliere;
g) alte activiti medicale n conformitate cu atestatele de studii complementare;
h) activiti de nvmnt n specialitatea medicin de familie, n cabinetele medicilor
instructori formatori;
i) activiti de cercetare tiinific;
j) activiti de suport.

Servicii ce pot fi furnizate in cadrul asistentei medicale primare la cabinete MF

ESENTIALE
EXTINSE
ADITIONALE
Servicii Medicale Esentiale
= acele servicii, definitorii pentru domeniul de competen al asistenei medicale primare, care
sunt oferite de toi medicii de familie, n cadrul consultaiei medicale.
Interventii de prima necesitate in urgentele medico-chirurgicale
Asistenta curenta a solicitarilor acute
Monitorizarea bolilor cronice:
- supraveghere med activa boli cronice
- prescriptii tratament medicamentos / igieno-dietetic
- coordonarea evaluarilor periodice
Servicii medicale preventive:
- imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si lauziei
- depistarea activa a riscului de imbolnavire
- supravegherea medicala activa, la adulti si copii asimptomatici cu risc normal sau ridicat, pe
grupe de varsta si sex
 Servicii Medicale Extinse
= servicii care pot fi furnizate la nivelul asistenei medicale primare n mod opional i/sau n
anumite condiii de organizare:
Servicii speciale de consiliere
Planificare familiala
Proceduri de mica chirurgie
Servicii medico-sociale:
- ingrijiri la domiciliu
- ingrijiri terminale
Servicii Medicale Aditionale
= manopere si tehnici insusite de medicii practicieni, certificate prin atestate de studii
complementare si/sau care necesita dotari speciale.
Activitati de invatamant in specialitatea MF in cabinetele medicilor formatori
Activitati de cercetare stiintifica
Activitati de suport (sustinere)

Obligaiile personalului i cabinetelor de medicin de familie se reglementeaz

prin acte normative, dup cum urmeaz:
a) obligaiile de etic i deontologie profesional prin legile i codurile de deontologie
profesional care guverneaz exercitarea profesiilor reglementate n sistemul sanitar;
b) obligaiile privind sntatea public conform reglementrilor legale n vigoare i
dispoziiilor autoritilor de sntate public;
c) obligaiile fa de sistemul asigurrilor sociale de sntate prin contractul-cadru,
normele anuale de aplicare i contractele cu casele de asigurri;
d) obligaiile privind relaiile de munc prin contractul de munc anual la nivel de ramur
sanitar i contractele individuale/colective de munc ale angajailor, precum i prin alte
prevederi legale speciale;
e) obligaiile fa de pacieni prin ndeplinirea prevederilor specifice din actele normative
prevzute la lit. a) i c), precum i din legislaia privind drepturile pacientului;
f) obligaiile privind managementul evidenei medicale primare i a informaiei medicale
gestionate prin reglementrile legale n vigoare;
g) obligaiile privind protecia mediului i gestionarea deeurilor rezultate din activitatea
medical prin reglementrile legale n vigoare;
h) obligaia de educaie/formare continu i de dezvoltare profesional a resursei umane
din asistena medical primar prin reglementrile legale n vigoare.
Servicii medicale
Pachetul de servicii de baz
Pachetul minimal de servicii

Pachetul de servicii de baz

se acord asigurailor i cuprinde serviciile medicale, serviciile de ngrijire a sntii,
medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale i alte servicii la care au
dreptul asiguraii.
 Pachetul minimal de servicii
n sistemul asigurarilor sociale de sanatate - se acord persoanelor care nu fac dovada
calitii de asigurat i cuprinde servicii de ngrijire a sntii, medicamente i materiale
sanitare numai n cazul urgenelor medico-chirurgicale i al bolilor cu potenial endemo-
epidemic, monitorizarea evoluiei sarcinii i a luzei, servicii de planificare familial,
servicii de prevenie.
PACHET DE SERVICII MEDICALE DE BAZ
Servicii profilactice
Servicii medicale curative
Servicii medicale pentru situaiile de urgen
Activiti de suport
Activiti cuprinse n baremul de activiti practice

PACHET DE SERVICII MEDICALE DE BAZ

A. Servicii profilactice:
1. Urmrirea dezvoltrii fizice i psihomotorie a copilului prin examene de bilan:
2. Supravegherea gravidei, conform normelor metodologice emise de Ministerul Sntii:
3. Control medical anual al copiilor de la 2 la 18 ani - examen de bilan.
4. Control medical anual al asigurailor n vrst de peste 18 ani pentru prevenirea bolilor cu
consecine majore n morbiditate i mortalitate
5. Servicii de planificare familial:
- consiliere de planificare familial;
- indicarea unei metode contraceptive la persoanele fr risc.
6. Imunizri conform programului naional de imunizri:
7. Educaie medico-sanitar i consiliere pentru prevenirea i combaterea factorilor de risc
cardiovascular, oncologic precum i consilierea antidrog.
8. Controale periodice pentru afeciunile care necesit dispensarizare conform normelor
stabilite de Ministerul Sntii.
9. Bolnav TBC nou, descoperit activ de medicul de familie, trimis i confirmat de specialist.
B. Servicii medicale curative:
1. Consultaie (anamnez, examen obiectiv, diagnostic) n caz de boal sau accident.
2. Manevre de mic chirurgie i tratament injectabil, dup caz.
3. Prescriere de tratament medical i igienico-dietetic.
4. Recomandare de investigaii paraclinice pentru stabilirea diagnosticului, prin bilet de
trimitere, ca o consecin a actului medical propriu.
5. Eliberare de bilet de trimitere pentru cazurile care depesc competena medicului de
familie
6. Luarea n eviden a bolnavului TBC confirmat de medicul de specialitate, urmrirea i
aplicarea tratamentului strict supravegheat, pn la scoaterea din eviden.
7. Asisten medical la domiciliu pentru:
a) copii n vrst de pn la 1 an, n caz de boal i accident, ce nu permit deplasarea la
cabinetul medical;
b) urgene medico-chirurgicale, pentru situaiile care nu permit deplasarea la cabinetul
medical;
 c) asiguraii de orice vrst cu insuficien motorie a trenului inferior din orice cauz,
insuficien cardiac Clasa IV-NIHA, bolnavi n faz terminal, cu alte afeciuni grave pentru
care, la recomandarea printr-o scrisoare medical a medicului de specialitate, nu este permis
deplasarea (repaus absolut) i care necesit monitorizare i tratament;
8. Monitorizarea tratamentului i a evoluiei strii de sntate a bolnavilor cronici.
C. Servicii medicale pentru situaiile de urgen:
1. Asisten medical n urgene medico-chirurgicale (anamnez, examen clinic i tratament),
n limita competenei medicului de familie i a posibilitilor tehnice medicale;
2. Trimitere, pentru cazurile care depesc competena medicului de familie, ctre medicul de
specialitate din ambulatoriul de specialitate sau pentru internare la spital, dup caz.
D. Activiti de suport:
1. Eliberare de acte medicale:
certificat de concediu medical, certificat de deces, cu excepia situaiilor de suspiciune
care necesit expertiz medico-legal, certificate medical pentru ngrijirea copilului
bolnav, conform prevederilor legale;
adeverine medicale pentru copii necesare nscrierii n colectiviti;
scutiri medicale pentru copii n caz de mbolnviri;
adeverine medicale solicitate de personalul sanitar pentru exercitarea profesiei precum i
de cellalt personal angajat n sistemul sanitar i al asigurrilor sociale de sntate.
E. Activiti cuprinse n baremul de activiti practice
Conform curriculei de pregtire n specialitatea "medicin de familie" i n concordan cu
competenele obinute pentru activitatea ce face obiectul contractului de furnizare de servicii
medicale n cadrul sistemului de asigurri sociale de sntate.
A. Servicii medicale pentru situaiile de urgen:
1. Asistena medical n urgene medico-chirurgicale (anamnez, examen clinic i
tratament), n limita competenei i a posibilitilor tehnice medicale;
2. Trimitere, pentru cazurile care depesc competena medicului de familie, ctre
medicul de specialitate sau pentru internare n spital, dup caz.
B. Depistare de boli cu potenial endemo-epidemic
Examen obiectiv, diagnostic prezumtiv, trimiterea la spitalele de specialitate (pentru confirmare
i tratament). Se raporteaz i se deconteaz o singur consultaie per persoan pentru fiecare
boal infecto-contagioas suspicionat i confirmat.
C. Servicii de planificare familial:
1. Consiliere de planificare familial a femeii;
2. Indicarea unei metode contraceptive la persoanele fr risc.

PACHETUL DE SERVICII MEDICALE PENTRU PERSOANELE CARE SE ASIGUR

FACULTATIV
A. Servicii medicale pentru situaiile de urgen:
1. Asistena medical n urgene medico-chirurgicale (anamnez, examen clinic i tratament),
n limita competenei i a posibilitilor tehnice medicale;
2. Trimitere, pentru cazurile care depesc competena medicului de familie, ctre medicul de
specialitate sau pentru internare n spital, dup caz. Medicaia pentru cazurile de urgen se
asigur din trusa de urgen. Serviciile medicale pentru situaiile de urgen se acord n
cabinetul medicului de familie, n cadrul programului de lucru stabilit, iar n afara acestui
 program, n centre de permanen. n localitile rurale n care nu sunt organizate centre de
permanen serviciile de urgen se acord de medicii de familie care domiciliaz n
localitile respective i fac dovada n acest sens. n situaia n care n localitatea rural nu
domiciliaz nici un medic de familie, serviciile medicale pentru situaiile de urgen se
acord n centre de permanen sau, dac acestea nu sunt organizate, prin intermediul
serviciilor medicale specializate publice de urgen i transport sanitar.
B. Depistare de boli cu potenial endemo-epidemic
Examen obiectiv, diagnostic prezumtiv, trimiterea la spitalele de specialitate pentru
confirmare i tratament. Se raporteaz i se deconteaz o singur consultaie per persoan
pentru fiecare boal infectocontagioas suspicionat.
C. Supravegherea gravidei, conform normelor metodologice emise de Ministerul
Sntii:
1. Luarea n eviden n primul trimestru;
2. Supravegherea, lunar, din luna a 3-a pn n luna a 9-a;
3. Urmrirea lehuzei la ieirea din maternitate i la 4 sptmni.
D. Imunizri conform programului naional de imunizri:
a) antituberculoas - vaccin BCG;
b) revaccinare BCG, dup caz, dup verificarea cicatricei post primo vaccinare;
c) testarea PPD;
d) antihepatit B;
e) antipoliomielitic VPO;
f) mpotriva difteriei, tetanosului i tusei convulsive - DTP (sau DT la cazurile la care
vaccinarea DTP este contraindicat);
g) antirujeolic i antirujeolic-antirubeolic-antiurlian;
h) mpotriva difteriei i tetanosului - DT (revaccinare);
i) mpotriva difteriei i tetanosului la aduli - dT (revaccinare);
j) mpotriva tetanosului - dT sau VTA;
k) antitetanos la gravide pentru profilaxia tetanosului la nou-nscut;
l) alte vaccinri n caz de necesitate, stabilite prin ordin al ministrului sntii.

Asistena medical secundara (de specialitate din ambulatoriu i policlinic)

Se realizeaz de ctre medicii de specialitate acreditai n cabinetele medicale
autorizate i/sau acreditate potrivit legii.
Asiguraii au dreptul la asistena medical de specialitate la indicaia medicului de familie
cu respectarea alegerii libere a medicului de specialitate de ctre asigurai.
Pacienii cu urgene medico-chirurgicale, cei care necesit tratament prespitalicesc sau
care necesit tratament postcur (cnd acest lucru este menionat n biletul de externare),
precum i cei care necesit supraveghere medical activ la nivel de medic specialist se pot
prezenta direct la medicul de specialitate, fr bilet de trimitere de la medicul de familie.
Asiguraii care nu se regsesc n una din situaiile de mai sus dac se prezint fr
bilet de trimitere la medicul de specialitate din ambulatoriu vor suporta plata integral a
tuturor serviciilor medicale acordate.
Serviciile medicale ambulatorii cuprind: stabilirea diagnosticului, tratament medical,
ngrijiri medicale, recuperare, medicamente i materiale sanitare.
Asistena medical tertiara (de specialitate din spitale)
Asigur serviciile medicale necesare n cazul n care acestea nu au fost eficace la
domiciliul pacientului sau n ambulator. Asistena spitalizat se acord prin spitalizare
integral (total), cu asisten medical nentrerupt sau parial, cnd starea pacientului i
permite s doarm la domiciliu, n spital fiind internat numai n cursul zilei.
Serviciile asigurate de spital cuprind: consultaii, investigaii, stabilirea
diagnosticului, tratament medical, chirurgical sau i fizical recuperator, ngrijiri medicale,
medicamente i materiale sanitare, cazare i mas. Pentru urgenele medico-chirurgicale de
gradul 0 i 1, precum i pentru afeciunile n care au fost epuizate toate celelalte posibiliti
de explorare se pot acorda servicii medicale de nalt performan: rezonan magnetic
nuclear, tomografie computerizat, scintigrafie, angiografie, endoscopie.
Internarea n spital se face pe baza trimiterii medicului de familie sau a medicului de
specialitate din ambulator, excepie fcnd urgenele.
Medicii care i desfoar activitatea n spital au obligaia ca la externarea
asiguratului s transmit medicului de familie sau medicului de specialitate din ambulatoriu,
dup caz, prin scrisoare medical, evaluarea strii de sntate a asiguratului i indicaiile de
tratament i supraveghere terapeutic pentru urmtoarea perioad.
Asistena medical de urgen
Se acord n toate cazurile de mbolnvire care pun n pericol viaa bolnavului. Se
asigur prin serviciile de ambulan de ctre medicii i personalul mediu sanitar al acestor
uniti, n urmtoarele situaii: la locul accidentului sau mbolnvirii, precum i n timpul
transportului pn la unitile sanitare.
Tratamentul de urgen pe care l acord medicul se efectueaz folosind medicamentele,
materialele sanitare i aparatura medical din dotarea unitii furnizoare de servicii de
urgen. Medicul care acord servicii medicale de urgen prin serviciul de ambulan nu
prescrie reete medicale cu sau fr contribuie personal.
Este recomandat ca bolnavul asigurat s apeleze n primul rnd la medicul de familie
sau la medicul care i asigur continuitatea serviciilor medicale i numai n cazuri deosebite
s se adreseze direct serviciilor de ambulan.

CURS 4 - IMPACTUL GLOBALIZARII ASUPRA SANATATII POPULATIEI

Fluxul liber de informatii, bunuri de consum, capital si oameni, fara bariere politice si
economice (Daulaire,1999).
GLOBALIZAREA
Sistem mondial in care corporatiile transnationale, interconectate si puternice, elimina
granitele nationale si transforma societatile in unitati eficiente de productie Ratner1997
Istoricul globalizarii
1492 - descoperirea Americii de catre europeni si genocidul asupra populatiei indigene
prin bolile contagioase aduse(rujeola, febra tifoida si variola), utilizarea fortei si armelor
de foc.
Sec XVI - prima mare expansiune a capitalismului european, dupa prima calatorie in
jurul lumii 1519 - 1521
Sfarsitul sec XIX - expansiune de proportii a comertului si investitiilor internationale.
Primul Razboi Mondial, Marea Recesiune economica din 1930 si al Doilea Razboi
Mondial - stoparea expansiunii.
 Dupa 1945 - o noua expansiune a capitalismului cu aparitia si dezvoltarea corporatiilor
multinationale (CMN).
Emanciparea coloniilor europene a creat a noua ordine mondiala.
Dezvoltarea liniilor aeriene si comunicatiilor internationale a accelerat progresul
business-ului international.
Triumful Capitalismului - caderea zidului Berlinului si dezmembrarea Uniunii Sovietice
duc la terminarea razboiului rece dintre fortele capitalismului si cele ale socialismului.
CARACTERISTICI
Fenomen mondial de tip capitalist
Bazat pe principiile neoliberalismului
Inceput odata cu invazia europeana a Americii(1492)
Promovat prin comertul international
Proiectat si sustinut de elita mondiala
Serveste interesele corporatiilor multinationale
Determinant major al politicilor sociale si economice nationale.

CAPITALISM = PROFIT
Prin definitie, orice proces de tip capitalist are ca obiectiv principal profitul.
Profit pentru cine?
Profit in defavoarea cui?
Ce urmeaza dupa globalizare?

NEOLIBERALISMUL
Circulatia libera de capital, bunuri de consum si servicii.
Reducerea fondurilor publice pentru serviciile sociale (educatie, sanatate si protectia
mediului).
Diminuarea controlului statului asupra institutiilor abilitate cu protectia oamenilor si a
mediului.
Privatizarea institutiilor, bunurilor si serviciilor apartinand statului.
Eliminarea conceptului de bun public sau comunitate si inlocuirea lor cu
responsabilitatea individuala.

Privatizarea
"Privatizare nu inseamna ca iei o institutie publica si o dai unei persoane oneste inseamna sa
iei o institutie publica si o dai pe mana unui tiran ce nu da socoteala nimanui. Noam Chomsky
Evaluarea impactului globalizarii asupra sanatatii necesita intelegerea functionarii sistemului de
comert international.

Pilonii globalizarii
Banca Mondiala (BM)
Fondul Monetar International (FMI)
Organizatia Mondiala pentru Comert (OMC)
G-8
CORPORATIILE MULTINATIONALE
COMPLEXELE MILITARO INDUSTRIALE
 Interdependenta sistemelor de sanatate
Piata globala de produse si servicii de sanatate
Standarde si acorduri globale
Mobilitatea fortei de munca medicale
Mobilitatea pacientilor
Globalizarea conecteaza si creeaza interdependente intre persoane si organizatii din
intreaga lume
Nu toate formele de globalizare promoveaza sanatatea

Tipuri interconectate de globalizare

1. Politica
2. Economica
3. Mediului inconjurator
4. Comunicatiilor
5. Culturala
Globalizare politica
GUVERNUL MONDIAL
Uniunea Europeana
Uniunea Statelor Americane (Nord si Sud)
Uniunea Statelor Africane
Uniunea Asia Pacific

Globalizarea economica
Caracterizata prin:
cresterea liberalizarii comertului si investitiilor (piata libera)
privatizarea serviciilor publice
diminuarea puterii institutiilor guvernamentale.
Asociata de asemenea cu cresterea diferentelor nivelurilor de bunastare si putere intre:
- natiuni
- diferite grupuri populationale
- sectorul de stat si cel privat.

Globalizarea mediului inconjurator:

O problema de mediu locala sau regionala poate afecta sanatatea globala (CERNOBIL,
FUKUSHIMA)
Schimbari climatice globale datorate in parte distrugerii padurilor tropicale
Raspandirea globala a unor infectii datorata utilizarii incorecte a antibioticelor.

Globalizarea comunicatiilor
Raspandirea rapida a tehnologiei comunicatiilor si internetului
Capacitatea de a conecta oameni,informatii si idei
Impact positiv si negativ asupra culturii
Instrument ce creste implicarea societatii civile
Aceste tehnologii nu sunt disponibile sau accesibile in mod echitabil si cel mai probabil vor
crea o noua economie IT.
Globalizarea Culturala
- Omogenizarea culturala - rezultat al schimburilor culturale ce au explodat odata cu
dezvoltarea comunicatiilor si accelerarea comertului.
- Afecteaza identitatile nationale si sanatatea populatiei:
> grasimile saturate si carnea inlocuiesc cerealele si legumele proaspete.
> timpul alocat meselor se scurteaza.
> creste numarul de restaurantele tip Fast-Food
> riscul de obezitate, diabet si boli cardiace este in crestere in toate tarile in curs de dezvoltare.

Globalizarea: speranta sau pericol pentru sanatatea populatiei?

Beneficii pentru sanatate: economice, sociale, politice
Beneficii economice: globalizarea, cresterea economica si sanatatea sunt sinergice si
interdependente
Elemente esentiale pentru o crestere economica sustinuta: comertul international, influxul de
capital, tehnologii si idei noi

Raspandirea de tehnologii medicale noi

Comert crescut => crestere economica
Crestere economica => creste bunastarea
Creste bunastarea => scade saracia
Scaderea saraciei => imbunatatirea sanatatii
Imbunatatirea sanatatii => crestere economica

Beneficii sociale si politice

Programe de sanatate internationale - fonduri pentru dezvoltarea sistemului sanitar.
Integrarea in sistemul european si mondial.
Schimburi de experienta pentru studenti, cadre universitare si personal medical
Acces la medicamente, tehnici si aparatura medicala performante
Informarea in timp real a pacientilor si medicilor despre ultimele noutati in domeniu.

Este globalizarea un pericol pentru sanatatea populatiei ?

Problemele pe care globalizarea le pune pentru sanatatea populatiei
Cresterea inegalitatii si insecuritatii economice
Noi forme de excluzie si polarizare sociala
Accelerarea raspandirii stilurilor de viata nesanatoase
Scaderea capacitatii guvernelor de a proteja si imbunatati starea de sanatate a cetatenilor
Creste migratia personalului medical din tarile in curs de dezvoltare

Caile prin care globalizarea a afectat sanatatea populatiei

Cresterea traficului de calatori / migranti
Produsele si tehnologiile daunatoare sanatatii
Industria farmaceutica / Complexe M-I
Mijloacele massmedia
Tranzitia epidemiologica
Modificarile climatice si poluarea mediului
Sisteme de sanatate inadecvate
 Politicile economice ce favorizeaza corporatiile
Cresterea saraciei / inegalitatii
Razboaiele si revoltele populare

Cresterea traficului de calatori

ITS = SIDA, hepatite virale, herpes,
Toxiinfectii alimentare
TBC pulmonar
Accidente rutiere, navale si aeriene
SARS
Gripa aviara - 694 cazuri / 402 decese (2003-2015)
- TAMIFLU (delir, convulsii, suicid)!!!
- cazuri rezistente la Tamiflu
Spargerea barierei de specie! Cauze si consecinte

Comertul cu produse si tehnologii cu risc pentru sanatate

Alimente ce contin aditivi artificiali
Alimente contaminate cu virusuri, fungi si bacterii
Alimente ce contin OMG si hormoni
Nanotehnologie si nanoparticule
Clonarea umana / hibrizi om-animal / copii MG
Tigari, alcool, droguri
Deseuri radioactive si substante toxice
Produse ce contin Pb si azbest
Produse ce nu respecta standardele de radiatie electromagnetica si siguranta/securitate.
Exportul de tehnologii poluante
Relocalizarea industriilor poluante in tari sarace.
ASPARTAME (NutraSweet; E951)
Acid aspartic, metanol si fenilalanina

OMG
Cereale: porumb, soia
Legume: cartofi, vinete, rosii
Fructe: banane
Revolutia NANO
NANOTEHNOLOGIE
NANOMEDICINA
NANOROBOTI
NANOPARTICULE

Mijloacele massmedia
Multe din ziarele si companiile de radio si televiziune sunt controlate si finantate de catre
CTN.
Manipularea cetatenilor de catre institutiile statului prin mijloacele de informare mass-
media
(ex: gripa aviara, gripa porcina)
 Utilizarea de slogane patriotice care se adreseaza maselor sarace si nicidecum elitelor.

Tranzitia epidemiologica
Tarile sarace imprumuta modelul de morbiditate si mortalitate de la tarile bogate
datorita schimbarii stilului de viata a populatiei.
Noul stil de viata sanatos este promovat de CTN / CMI prin toate mijloacele.
Semnificatia termenului de sanatos se schimba in functie de interesele financiare.
Aparitia dublei poveriasupra sistemelor de sanatate (boli infectioase si boli cronice
netransmisibile)

Schimbarile climatice
Extreme termice > boli si decese
Secete, inundatii, furtuni, cutremure > decese, traumatisme, tulb.psihice, afectarea
infrastructurii de sanatate publica
Modificarea ecosistemelor
> vectori si paraziti > boli specifice
> agenti infectiosi din apa si alimente > boli diareice si alte boli infectioase.
> afectarea productiei de alimente > malnutritie si foamete regionala, tulburari de crestere
si dezvoltare la copii.
Cresterea nivelului marilor, deplasari ale populatiei, afectarea infrastructurii > accidente,
risc de b.infectioase (datorate migratiei,aglomeratiei,contaminarii apei potabile), tulburari
psihice.
Poluarea aerului, inclusiv polen si spori > astm si boli alergice, boli respiratorii acute si
cronice si decese.

Modificari climatice si probleme de mediu

Subtierea stratului de ozon - creste indexul UV.
Efectul de sera - topirea ghetarilor - creste nivelul marilor.
Poluarea apei, aerului si solului cu substante toxice - disparitia biodiversitatii.
Defrisari masive cu impact local,regional si global
Secete, inundatii, taifune, cutremure

Sistemele de sanatate
Subfinantate
Implementeaza politici neadecvate
Nu sunt proiectate pentru tratamentul bolilor cronice
Bazate pe diagnostic si tratament
Ignorarea preventiei primordiale si primare.
Prefera medicamentele si tehnologiile scumpe

Experimente in tarile sarace

Incepand din 1990 Banca Mondiala si FMI au cerut ca spitalele si policlinicile din tarile lumii
a treia sa fie privatizate inainte ca imprumuturile sa fie acordate. Aceste spitale ce au apartinut
statului au fost cumparate de catre companii de asigurari din US si Europa pentru ca apoi sa fie
introdus modelul american de ingrijiri de sanatate in ciuda faptului ca sistemele de ingrijiri de
sanatate din aceste tari erau total diferite de cel american. Rezultatuldevastator pentru
sistemele de ingrijiri de sanatate din acele tari.

Sanatatea = Afacere profitabila

Analistii economici considera ca serviciile de ingrijiri de sanatate vor deveni in curand
unul dintre cele mai profitabile sectoare.
>>>>> Privatizarea Serviciilor de Ingrijiri de Sanatate !!!

Politicile economice ce favorizeaza corporatiile

Mutarea productiei in tarile sarace unde se afla cea mai ieftina mana de lucru.
Dirijarea beneficiilor obtinute din comert si investitii in special catre tarile bogate ceea ce
accentueaza inegalitatea dintre tari.
In tarile sarace, elitele profita de pe urma migrarii populatiei spre zonele urbane crescand
astfel diferentele de venit.
In tarile bogate,cererea de mana de lucru este scazuta, veniturile raman relativ scazute iar
diferenta de venituri creste de asemenea.

Cresterea saraciei / inegalitatii

Cel mai puternic factor ce afecteaza sanatatea este diferenta de venituri dintre bogati si
saraci (14-18 mil decese / an).
Penetrarea crescuta de capital strain in tarile sarace duce la o crestere economica lenta si
o inechitate accentuata.
Singura cale de a imbunatati sanatatea populatiei din tarile sarace este asigurarea nevoilor
de baza ale acesteia printr-o politica adecvata.
In Statele Unite 1% din familii detin peste 40% din bogatia tarii.

Razboaiele si revoltele populare

Razboaiele preventive
Razboaiele religioase
Razboaiele pentru instaurarea guvernelor democratice in Africa, America Latina, Irak,
Yugoslavia, Ukraina.
Utilizarea fortei in controlul revoltelor populare datorate saraciei si mizeriei create de
catre CTN/Complexele Militaro-Industriale.
Alex Carey, sociolog australian
Secolul XX va ramane in memoria oamenilor pentru 3 aspecte:
Dezvoltarea proceselor democratice
Cresterea numarului mega-corporatiilor
Caile prin care corporatiile au reusit sa ocoleasca democratia.
 CURS 5 - Indicatori de sanatate ai UE
88 indicatori - 5 grupe
1. Indicatori demografici si socioeconomici
2. Indicatori ai starii de sanatate
3. Indicatori ai determinantilor sanatatii
4. Indicatori de activitate ai serviciilor de sanatate
5. Indicatori de activitate ai promovarii sanatatii
Indicatori de factori demografici si socioeconomici
1. Structura populatiei pe sexe si grupe de varsta
2. Rata bruta de natalitate
3. Natalitatea in functie de varsta mamei (<20ani si >35ani)
4. Rata de fertilitate totala
5. Estimari ale numarului populatiei
6. Populatia educata (%)
7. Populatia activa (%)
8. Rata de somaj (15-74ani)
9. Populatia saraca (<60% din venitul mediu anual)
10. Speranta de viata pe varste si sexe
11. Ratele de mortalitate infantila
12. Ratele de mortalitate perinatala
13. Ratele standardizate de mortalitate (Eurostat, 65 de cauze)
14. Decesele datorate consumului de droguri
15. Decesele datorate fumatului
16. Decesele datorate consumului de alcool
17. Excesul de mortalitate datorat temperaturilor extreme
18. Incidenta boli transmisibile (Chlamydia, Giardiasis, Campylobacteriosis, Salmonellosis,
Mumps, Hepatitis A, Invasive pneumococcal disease, Hepatitis B, Legionellosis,
Listeriosis, E. Coli infections,Yersiniosis )
19. Incidenta HIV/SIDA
20. Incidenta cancerului The age standardised incidence rate is calculated for the following
10 cancer-groups: 1) all cancers combined without non-melanoma skin (ICD10 codes C00-
C97), 2) trachea, bronchus or lung (C33-34), 3) breast (C50), 4) colorectal (C18-C21), 5)
prostate (C61) , 6) stomach (C16), 7) melanoma (C43), 8) cervical (C53), 9)
leukaemias/lymphomas (C91-95), 10) all childhood (0-14 years of age) cancers.
21. Prevalenta diabet
22. Prevalenta dementei senile (>65 ani)
23. Prevalenta depresiei
24. Rata de atac a infarctului acut de miocard (35 74 ani)
25. Rata de atac a AVC (35 84 ani)
26. Prevalenta astmului bronsic
 27. Prevalenta BPCO
28. Procentul nou-nascuti cu G < 2500 grame
29. Incidenta accidente casnice, scolare
30. Incidenta accidente de circulatie
31. Incidenta accidente de munca
32. Prevalenta tentativelor de suicid
33. Prevalenta starii generale de sanatate
34. Prevalenta bolilor cronice (perceptia populatiei)
35. Prevalenta disabilitati cronice (perceptia populatiei)
36. Prevalenta afectiunilor functionale fizice si senzoriale
37. Prevalenta durerilor osteo-musculare generale
38. Prevalenta stresului psihosocial
39. Prevalenta starii de bine psihosociale
40. Speranta de viata sanatoasa (fara incapacitate)
41. Speranta de viata sanatoasa (cu disconfort)
42. Indexul de masa corporala (>18ani, IMC > = 30kg/m2)
43. Incidenta HTA
44. Procentul fumatorilor din totalul populatiei
45. Procentul fumatoarelor in randul gravidelor
46. Cantitatea de alcool consumata /individ /an (litri de etanol pur, populatia 15 ani si peste)
47. Consum abuziv de alcool
48. Prevalenta consumatorilor de droguri
49. Cantitatea de fructe consumata /zi
50. Cantitatea de legume consumata /zi
51. Procentul infantilor hraniti cu lapte matern la 3 si 6 luni
52. Activitatea fizica
53. Procentul persoanelor cu risc de accidente de munca
54. Suport social
55. Expunerea populatiei la particule D < 10microni (concentratia medie anuala in
micrograme/cm3)
56. Procentul de copii vaccinati (0-1 ani)
57. Procentul de varstnici vaccinati impotriva Influenza Virus
58. Screening pentru cancer de san (%)
59. Screening pentru cancer de col uterin (%)
60. Screening pentru cancer de colon (%)
61. Procentul gravidelor cu consultatii prenatale
62. Numar de paturi de spital / 100000 locuitori
63. Numar de medici
64. Numar de asistente
65. Migratia personalului medical
66. Aparate MRI si CT / milion de locuitori
67. Numar de externari / 100000 de locuitori
68. Numar total de internari / 100000 de locuitori (anual)
69. Raportul Internari/Externari
70. Durata medie de spitalizare
71. Numar de consultatii la medicul de familie /an
72. Alte consultatii in ambulator/an
73. Numar de operatii / 100000 de locuitori
74. Utilizarea medicamentelor
75. Numar de pacienti non-rezidenti externati/an
76. Procentul din populatie a celor cu asigurare medicala
77. Cheltuieli pentru sanatate (% din PIB)
78. Ratele de supravietuire pentru cancer
79. Fatalitatea intraspitaliceasca pentru IMA si AVC
80. Echitatea in accesul la serviciile de ingrijiri de sanatate
81. Timpul de asteptare pentru interventii chirurgicale majore
82. Rata de infectii postoperatorii
83. Intarzierea in tratamentul cancerului
84. Rata de control in randul bolnavilor cu diabet
85. Politici de protectie impotriva expunerii ambientale la fumul de tigara
86. Politici de nutritie sanatoasa
87. Politici si practici de stiluri de viata sanatoase
88. Programe integrate la locul de munca, scoli, spitale.

Indicatorii starii de sanatate in Romania

Populaia Romniei a sczut substanial n ultimii 10 ani ca urmare a bilanului negativ
dintre natalitate i mortalitate i ca urmare a migraiei externe.
Sperana de via la natere a avut o evoluie favorabil n ultimii 20 de ani, atingnd
valoarea de 71 ani la brbai i 78,1 ani la femei. Cu toate aceste ea se situeaz pe
penultimul loc n Europa. Tendina general a populaiei este de mbtrnire, prin
scderea ponderii populaiei tinere i creterii totodat a ponderii populaiei de peste 60
de ani.
Mortalitatea general n Romnia s-a meninut la valori n platou n ultimii ani, de 12
decese la 1000 de locuitori, fiind cu circa 25% peste media Uniunii Europene.
Principalele cauze de deces n ara noastr sunt bolile cardio-vasculare i neoplasmele,
urmate de bolile aparatului digestiv, respirator i decesele din cauze acute.
Mortalitatea infantil unul dintre indicatorii cei mai sugestivi ai strii de sntate
dei are tendin descendent, ajungnd la valoarea de 9 decese la 1000 de nscui vii,
rmne cea mai mare rat din rile Uniunii Europene. Totodat modelele de morbiditate
i mortalitate din Romnia au suferit modificri importante n ultimele decenii, n sensul
 creterii prevalenei bolilor cronice i a mortalitii din aceste cauze, tocmai datorit
creterii ponderii populaiei vrstnice, asociat cu aciunea unor factori de risc multipli,
biologici, de mediu,comportamentali, i cu influena condiiilor socio-economice i de
asisten medical.
Cu toate acestea, din punct de vedere al strii de sntate, populaia Romniei prezint
unii dintre cei mai nefavorabili indicatori din ntreaga Europ.

CURS 6 - Obiectivele de dezvoltare ale mileniului

Obiectivul 1 Eliminarea srciei severe i a foametei

intele globale
- ntre 1990 i 2015, njumtirea numrului de persoane cu un venit mai mic de 1 dolar pe
zi.
- Asigurarea unui loc de munc decent tuturor persoanelor, inclusiv femeilor i tinerilor.
- njumtirea procentului de persoane care sufer din cauza foametei.
Situatia la nivel global
- Nivelul srciei extreme a sczut de la aproape o treime din populaia globului n
1990 la o cincime n 2004.
- Ritmul progreselor nregistrate n Africa Sub-saharian (rata srciei a sczut cu
aproape 6% fa de 2000) nu va permite ns atingerea intei de reducere a srciei pn n
2015. (Raportul Naiunilor Unite privind ODM 2007)
Angajamente UE
Ca rspuns la criza preurilor privind alimentele, UE se angajeaz s promoveze un
parteneriat global pentru hran i agricultur i s formuleze un rspuns colectiv i
coordonat printr-o combinaie de msuri pe termen scurt, mediu i lung. (Agenda de Aciune a
UE pentru ODM)
Contribuia Romniei
Obiectivul principal al politicii de cooperare pentru dezvoltare al Romniei l reprezint
eradicarea srciei n contextul unei dezvoltri susinute, incluznd atingerea Obiectivelor de
Dezvoltare ale Mileniului (ODM). (Strategia Naional privind Politica de Cooperare pentru
Dezvoltare)

Obiectivul 2 Acces universal la educaia primar

inta global
- Asigurarea c, pn n 2015, copiii de pretutindeni vor putea ncheia un ciclu primar
complet de studii.
Situatia la nivel global
- n urm cu 20 de ani, 8 din 10 copii frecventau nvmntul primar la nivel global. n
prezent, cifra a crescut la 9 din 10, dar atingerea nivelului de 100% reprezint o mare provocare.
- Numrul copiilor care au acces la nvmntul primar a crescut la 570 de milioane,
aproximativ 72 de milioane rmnnd n afara sistemului de colarizare.
(Raportul Global de Monitorizare privind ODM Banca Mondial, 2007)
Angajamente UE
UE va crete asistena pentru atingerea ODM 2 cu 4,3 miliarde Euro pn n 2010, din
care 3,2 miliarde Euro pentru Africa.
(Agenda de Aciune a UE pentru ODM)
Contribuia Romniei
Romnia susine activitile pentru realizarea ODM 2 derulate prin intermediul unor
fonduri i organizaii internaionale: Fondul de Educaie pentru Toi (BIRD), UNICEF,
UNESCO.

Obiectivul 3 - Promovarea egalitii dintre sexe i ncurajarea femeilor

inta global
- Eliminarea discriminrilor de gen din nvmntul primar i secundar, de preferat
pn n 2005, iar din toate formele de nvmnt nu mai trziu de anul 2015.
Situatia la nivel global
- Multe persoane de sex feminin din rile mai puin dezvoltate se confrunt cu
dificulti n ceea ce privete accesul la educaie sau un loc de munc. n aceste condiii,
femeile se afl n imposibilitatea de a-i asigura viitorul i de a contribui la economia
rii.
- n pofida progreselor nregistrate n ultimii ani, numrul fetelor care nu sunt nscrise
n sistemul de nvmnt (aproximativ 55 milioane) este mai mare dect al bieilor
(aproximativ 45 de milioane).
(Raportul Global de Monitorizare privind ODM Banca Mondial, 2007)
Angajamente UE
UE dorete s contribuie la acoperirea resurselor financiare estimate la 10 miliarde Euro,
necesare pentru ndeplinirea ODM 3 pn n 2010.
(Agenda de Aciune a UE pentru ODM)
Contribuia Romniei
Romnia a contribuit la finanarea programului viznd combaterea violenei domestice
derulat de Fondul Naiunilor Unite pentru Populaie (FNUAP).

Obiectivul 4 - Reducerea mortalitii infantile

inta global
- Reducerea cu dou treimi, ntre 1990 i 2015, a mortalitii la copiii cu vrsta sub
cinci ani.
Situatia la nivel global
- n rile mai puin dezvoltate, aproape 10 milioane de copii mor anual, n special din
cauza unor boli curabile, cum ar fi diareea sau malaria, fenomenul putnd fi evitat printr-
o mai bun nutriie i un tratament medical corespunztor.
- Rata mortalitii infantile a sczut la nivel global, dar cu mari diferene ntre
regiunile globului.
(Raportul Naiunilor Unite privind ODM - 2007)
Angajamente UE
UE va lua msuri urgente pentru ndeplinirea intelor ODM 4, menite s salveze vieile a
4 milioane de copii anual.
(Agenda de Aciune a UE pentru ODM)
Contribuia Romniei
ncepnd cu 2007, Romnia susine eforturile UNICEF pentru realizarea ODM 4.

Obiectivul 5 mbuntirea sntii materne

intele globale
- Reducerea cu trei sferturi, n perioada 1990-2015, a ratei mortalitii materne.
- Atingerea, pn n 2015, a accesului universal la servicii de sntate n domeniul
reproducerii.
Situatia la nivel global
Mai mult de 500.000 de femei mor anual ca urmare a complicaiilor tratabile survenite n
urma sarcinii sau a naterii, majoritatea provenind din Africa Sub-saharian. Pe termen
lung, progresul real va depinde de mbuntirile aduse n alte domenii, cum ar fi statutul
femeilor, subnutriia i o mai bun educaie.
(Raportul Naiunilor Unite privind ODM - 2007)
Angajamente UE
Reducerea cu 3 sferturi a mortalitii materne pn n 2015 presupune c 21 milioane de
nateri vor fi supravegheate anual de personal calificat. Pn n 2010, se vor lua msuri
pentru a determina creterea cu 50 de milioane a numrului femeilor din Africa care au
acces la msuri contraceptive.
(Agenda de Aciune a UE pentru ODM)
Contribuia Romniei
 Romnia susine din bugetul de asisten oficial pentru dezvoltare activiti pentru
realizarea ODM 5, derulate prin intermediul organizaiilor internaionale.

Obiectivul 6 Combaterea HIV/SIDA, malariei i a tuberculozei

intele globale
- Stoparea, pn n 2015, a rspndirii virusului HIV/SIDA.
- Asigurarea, pn n 2010, accesului universal la tratamentul mpotriva HIV/SIDA al
tuturor celor care au nevoie de acesta.
- Stoparea, pn n 2015, i apoi nceperea redresrii incidenei malariei i a altor boli
infecioase majore.
Situatia la nivel global
- Numrul persoanelor decedate n urma infectrii cu HIV/SIDA a crescut n 2006 la
2,9 milioane, n timp ce numrul persoanelor infectate cu HIV/SIDA a crescut de la 36,9
milioane n 2004 la 39,5 milioane n 2006.
- Malaria provoac anual 1,2 milioane mori, majoritatea n rndul copiilor sub 5 ani
din Africa Sub-saharian.
- Tuberculoza a ucis 2 milioane de oameni n 2004.
(Raportul Global de Monitorizare privind ODM Banca Mondial, 2007)
Angajamente la nivel UE
UE dorete s sporeasc contribuia financiar necesar pentru ndeplinirea ODM 6,
pentru a contribui la asigurarea accesului universal i gratuit la msurile de prevenire,
atenuare i tratament ale virusului HIV/SIDA, pn n 2010. (Agenda de Aciune a UE
pentru ODM)
Contribuia Romniei
Romnia contribuie la finanarea principalului instrument creat pentru ndeplinirea ODM
6, Fondul Global pentru Combaterea HIV/SIDA, Tuberculozei i Malariei.

Obiectivul 7 Asigurarea sustenabilitii mediului nconjurtor

intele globale
- Integrarea principiilor de dezvoltare durabil n politicile i programele statelor i
redresarea risipei de resurse naturale.
- njumtirea numrului de persoane care nu au acces durabil la o surs de ap
potabil i la servicii de baz de canalizare, pn n 2015.
- mbuntirea semnificativ, pn n 2020, a calitii vieii unui numr minim de
100 de milioane de locuitori care triesc n srcie.
Situatia la nivel global
- Accesul populaiei la ap potabil a crescut de la 73% n 1990 la 80% n 2004. n
ciuda acestor progrese, situaia social i politic din statele Africii Sub-sahariene risc s
determine imposibilitatea atingerii intei ODM stabilit pentru 2015.
(Raportul Global de Monitorizare privind ODM Banca Mondial, 2007)
Angajamente la nivel UE
UE va aloca o contribuie suplimentar de 2 miliarde Euro pentru atingerea ODM 7 pn
n 2010. UE va identifica modaliti inovatoare de finanare pentru a combate impactul
negativ al schimbrilor climatice.
 (Agenda de Aciune a UE pentru ODM)
Contribuia Romniei
Romnia contribuie la finanarea Fondului Special al Naiunilor Unite pentru Schimbri
Climatice (UNFCCC).

Obiectivul 8 Crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare

intele globale
- Crearea unui sistem financiar i comercial nediscriminatoriu, predictibil, deschis i
bazat pe regulamente.
- Rezolvarea problemelor speciale ale rilor mai puin dezvoltate.
- Rezolvarea pe termen lung a problemelor generale legate de datoria extern a rilor n
curs de dezvoltare prin msuri luate la nivel naional i internaional.
- Deschiderea accesului rilor dezvoltate la medicamente de baz ieftine, n colaborare cu
firmele de produse farmaceutice;
- Deschiderea accesului la beneficiile aduse de noile tehnologii, n special cea a informaiei
i comunicrii, n colaborare cu sectorul privat;
Situatia la nivel global
- Asistena oficial pentru dezvoltare acordat la nivel global a sczut n termeni reali cu
5,1% ntre 1997 i 2006. Puini donatori au atins inta de 0,7% din VNB, agreat la nivel
ONU.
- Dei donatorii s-au angajat s dubleze asistena acordat Africii Sub-sahariene, ajutorul
acordat acestei regiuni a crescut doar cu 2% ntre 2005 i 2006. (Raportul Naiunilor
Unite privind ODM - 2007)
Angajamente la nivel UE
Statele membre se angajeaz s ating inta unui nivel al asistenei oficiale pentru
dezvoltare de 0,7% din VNB pn n 2015, n timp ce acele state membre care au atins
deja aceast int se angajeaz s pstreze un nivel al asistenei pentru dezvoltare superior
acestei inte; statele membre care s-au alturat UE dup 2002, vor depune eforturi n
sensul creterii nivelului asistenei oficiale pentru dezvoltare la 0,33% din VNB, pn n
2015.
UE va crete asistena financiar acordat Africii sub-sahariene i va furniza, colectiv,
cel puin 50% din creterea volumului asistenei pentru dezvoltare continentului african,
respectnd, totodat, prioritile individuale ale statelor membre n domeniul asistenei
pentru dezvoltare.(Consensul European pentru Dezvoltare)
Contribuia Romniei
Romnia depune eforturi n sensul creterii volumului asistenei oficiale pentru
dezvoltare, pentru a atinge inta de 0,17% din VNB pn n 2010, respectiv 0,33% din
VNB pn n 2015, conform angajamentelor asumate la nivel UE.
 Progresele nregistrate de Romnia pentru atingerea ODM
Obiectivul 1: Reducerea srciei severe
Rata srciei severe a sczut de la 10,9% n 2002 la 4,1% n 2006
Obiectivul 2: Accesul universal la educaie
Obiectivul a fost transformat pentru Romnia n sensul fixrii unor standarde superioare.
La noi se urmrete creterea ratei de absolvire a cilului primar i a ciclului secundar de
nvmnt pentru copiii i tineri din mediul rural i creterea gradului de alfabetizare la
copiii de etnie rom.
Rata de finalizare a educaiei obligatorii la tinerii din mediul rural era n 2006 de 80,1%
cu perspective reale pentru a atinge 95% pn n 2012 aa cum este fixat obiectivul.
Obiectivul 3: Promovarea egalitii ntre sexe i afirmarea femeilor
Rata de angajare a femeilor a rmas constant n ultimii cinci ani i se afl la aproximativ
10 procente sub rata de angajare a brbailor. Numrul de cazuri de violen domestic a
sczut foarte puin, de la 9.000 n 2005 i 2006 la 8.700 n 2007.
Obiectivul 4: Reducerea mortalitii la copii
Rata mortalitii la copii ntre 1 i 4 ani a sczut de la 1 la 1.000 de copii la 0,6 la mie din
2000 pn n 2006. n 2002, rata mortalitii infantile (la copii sub un an) era de 17,03 la
1.000 de copii.
Pn n 2007 aceasta a sczut la 10,1 la mie n mediul urban i 14,1 la mie n mediul
rural. Diferena dintre orae i sate rmne nc foarte mare.
Obiectivul 5: mbuntirea sntii materne
Mortalitatea matern a sczut cu peste 50% n ultimii 8 ani n Romnia, de la 34 la 14
cazuri de deces la 100.000 de nateri.
Obiectivul 6: Combaterea HIV/SIDA i a altor maladii
Rata incidenei HIV se menine constant n Romnia i este un semn important al
scderii numrului de noi contaminri n fiecare an. n prezent Romnia este o ar cu o
inciden mic a HIV/SIDA. n acelai timp rata mbolnvirilor de tuberculoz a sczut.
Obiectivul 7: Asigurarea durabilitii mediului
Dei obiectivul propus era creterea suprafeelor acoperite cu pdure de la 27% la 35%
din teritoriul naional, nici un progres nu este vizibil din 2002, iar pn la acea dat
defririle fcuser ca fondul forestier al Romniei s scad foarte mult fa de anii 90.
Obiectivul 8: Crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare
n cadrul acestui obiectiv, Guvernul Romniei urmrete creterea accesului la tehnologia
informaiei: telefonie mobil i computere.
 CURS 7 - Politici si strategii n domeniul sntii publice

Politica UE n domeniul sntii

n baza tratatului fondator, UE este obligat s garanteze c protecia sntii umane este
parte integrant a tuturor politicilor sale i s coopereze cu statele membre pentru a
ameliora sntatea public, pentru a preveni bolile i pentru a elimina sursele de pericol
la adresa sntii fizice i mintale.
Sntatea cetenilor este o prioritate fundamental a Uniunii Europene.
Politica UE n domeniul sntii completeaz politicile naionale pentru a se asigura c
toate persoanele care locuiesc n Uniune au acces la asisten medical de calitate.

Obiectivele principale ale politicii UE n domeniul sntii sunt urmtoarele:

prevenirea bolilor;
promovarea stilurilor de via mai sntoase;
promovarea bunstrii;
protejarea cetenilor mpotriva riscurilor transfrontaliere grave pentru sntate;
mbuntirea accesului la asistena medical;
promovarea informrii i a educaiei pentru sntate;
mbuntirea siguranei pacienilor;
susinerea sistemelor de sntate dinamice i a noilor tehnologii;
stabilirea unor standarde nalte de calitate i siguran pentru organe i alte substane
de origine uman;
asigurarea unui nivel nalt de calitate, siguran i eficacitate pentru medicamente i
pentru dispozitivele de uz medical.

Principalele provocri
Durabilitatea:
- Sistemele de sntate trebuie s se adapteze la schimbrile demografice i la o cerere din
ce n ce mai mare de asisten medical i trebuie s exploateze n modul cel mai eficient
tehnologiile medicale inovatoare.
- Reformele sistemului de sntate trebuie s garanteze accesul universal la ngrijiri de
nalt calitate i s mbunteasc eficiena i sustenabilitatea financiar a sistemelor de
sntate.
mbtrnirea populaiei:
- Cetenii UE triesc mai mult adesea cu mult dup vrsta de pensionare ns vrsta
medie pn la care se bucur de o stare de sntate bun rmne aceeai. Acest fapt pune
presiune asupra societii i economiei, precum i asupra sistemelor de sntate.
- Incidena anumitor boli, cum ar fi boala Alzheimer i demena, crete, de asemenea, pe
msur ce populaia mbtrnete.
 - UE dorete s prelungeasc sperana de via sntoas cu doi ani, pn n 2020, pentru a
ajuta europenii s rmn activi i productivi ct mai mult timp posibil.
Reducerea incidenei bolilor care pot fi prevenite:
- Cancerul, afeciunile cardiace, diabetul, afeciunile respiratorii, bolile mentale i alte boli
cronice provoac suferin intens celor afectai i reprezint un cost enorm pentru societate i
economie. Se estimeaz c, n perioada 2012-2030, costurile aferente acestor afeciuni pentru
economia mondial vor fi de aproximativ 22,5 mii de miliarde EUR.
- n UE, numai costul afeciunilor legate de fumat se ridic la peste 100 de miliardeEUR.
- Bolile cronice sunt rspunztoare de 87 % din mortalitatea din UE. Multe cazuri de boli
cronice pot fi prevenite i sunt legate de patru factori de risc comuni tutunul, consumul abuziv
de alcool, alimentaia neadecvat i lipsa activitii fizice.
Inegalitile n domeniul sntii: Exist diferene enorme n ceea ce privete
sntatea i ngrijirile medicale ntre rile i regiunile UE, precum i n interiorul
acestora. Gravitatea bolii i vrsta de deces sunt influenate considerabil de factori
precum ocuparea forei de munc, venitul, educaia i apartenena etnic, precum i de
accesul la asistena medical. De exemplu, sperana de via la natere variaz cu pn la
10 ani n rndul statelor membre ale UE.
Probleme de sntate noi i emergente: Se identific mereu noi boli sau tulpini. De
exemplu, SIDA a fost observat pentru prima dat din punct de vedere clinic n 1981, n
timp ce virusul corespunztor, HIV, a fost identificat n 1983; n 2009, s-a identificat un
nou tip de grip pandemic H1N1. Unele bacterii au devenit rezistente la
medicamentele utilizate pentru distrugerea lor, ceea ce a fcut mai dificil tratarea
infeciilor specifice cu anumite antibiotice. Problemele de sntate psihic reprezint un
alt grup de afeciuni, n cadrul cruia numrul de diagnostice a crescut semnificativ.
Securitatea n domeniul sntii: Ameninrile transfrontaliere grave la adresa
sntii inclusiv agenii biologici, bolile infecioase, agenii chimici i riscurile de
mediu reprezint un pericol important pentru sntate, precum i pentru comer i
cltoriile internaionale. Epidemia de E. coli din 2011 i pandemia mondial de grip
H1N1din2009 sunt exemple recente care arat ct este de important ca riscurile privind
sntatea s fie abordate la nivel multinaional.

Tendine n domeniul sntii n UE

Creterea speranei de via: n medie, sperana de via a crescut n UE de la 65 de ani
n anii 1950 pn la 80 de ani n 2010.
Scderea mortalitii infantile: ntre 1975i2010, s-a nregistrat o scdere cumulat a
mortalitii infantile de peste 80 %.
Tratarea mai eficient a afeciunilor care pun n pericol viaa bolnavilor, cum ar fi
atacurile de cord, atacurile cerebrale i cancerul: rata mortalitii n urma unei spitalizri
pentru atac de cord a sczut cu 50 % ntre 2000i2009.
 Creterea ratei de supravieuire pentru anumite tipuri de cancer, inclusiv cancerul
colorectal i cancerul mamar, datorit depistrii timpurii i tratamentului mai eficace.
Creterea numrului de medici pe cap de locuitor: de la 2,9 medici la 1 000 de
persoane n 2000 la 3,4 medici n 2010.
Inegalitate: sperana de via variaz totui cu aproximativ nou ani ntre statele membre
ale UE.
Creterea numrului de decese provocate de cancer: din 1985, numrul de decese
provocate de cancer a crescut cu 12 % la brbai i cu 9 % la femei.
Creterea incidenei diabetului: conform Federaiei Internaionale a Diabetului, 35 de
milioane de aduli sufereau de diabet (de tip 1 i 2) n Europa n 2011. Se ateapt o
cretere a acestei cifre cu 23 %, pn la 43 de milioane, n 2030.
Creterea numrului de cazuri de Alzheimer: probabilitatea instalrii demenei la
persoanele de peste 65 de ani se dubleaz la fiecare cinci ani n Europa.
Factura UE aferent asistenei medicale pentru bolile cronice: 700de miliardeEUR,
sau 70-80 % din costurile pentru asisten medical.

Aciunile UE
Acces la asisten medical n toate statele membre ale UE
Combaterea ameninrilor transfrontaliere grave pentru sntate
Protejarea mpotriva bacteriilor rezistente
Imbuntirea calitii, siguranei i eficacitii medicamentelor
Asigurarea siguranei i a calitii sngelui, esuturilor, celulelor i organelor donate
Abordarea bolilor rare
Abordarea factorilor de risc ai bolilor cronice
Reducerea consumului de tutun
Combaterea obezitii
Reducerea efectelor negative cauzate de ctre alcool
Abordarea problemei cancerului
Prevenirea SIDA i sprijinirea bolnavilor de SIDA
Promovarea mbtrnirii active i n condiii bune de sntate
Evaluarea riscurilor tiinifice
Sporirea accesului la informaii privind sntatea
Cercetarea i expertiza n domeniul sntii

Perspective
Asigurarea sntii generaiilor viitoare
Programul de aciune pentru sntate 2014-2020 (Health Europe 2020)
Sporirea utilizrii e-sntii i a telemedicinii
Norme mai stricte pentru dispozitivele medicale
Consolidarea securitii sanitare
 Revizuirea Directivei privind produsele din tutun

Strategia HFA 2000

Cooperarea globala si pacea ca aspecte importante ale ingrijirilor de sanatate primare (ISP)
ISP trebuie adaptate la conditiile particulare ale tariilor si comunitatilor in care se
desfasoara
Starea de sanatate reflecta o mai larga dezvoltare sociala si economica
ISP ca si coloana vertebrala a strategiilor nationale de sanatate cu accent pe strategiile de
promovare a sanatatii si prevenire a bolilor
Realizarea echitatii in starea de sanatate
Participarea in planificarea, organizarea, aplicarea si controlul ISP, sustinute prin
educatie adecvata
Implicarea tuturor sectoarelor de activitate in promovarea sanatatii.

Charta de la Ottawa, 1986

Dezvoltarea unor politici publice sanatoase
Crearea de medii sanatoase in care oamenii sa-si poata atinge potentialul maxim ca
indivizi sanatosi
Intarirea actiunilor comunitare
Dezvoltarea de abilitati/capacitati personale care sa le permita oamenilor sa faca alegeri
sanatoase
Reorientarea serviciilor de sanatate catre sisteme comunitare, mai prietenoase si mai
bine controlate.
Declaratia de la Jakarta, 1997
Prioritati ale PS in secolul 21
Promovarea responsabilitatii sociale pentru sanatate
Cresterea investitiilor pentru imbunatatirea sanatatii in toate sectoarele
Consolidarea si extinderea parteneriatelor pentru sanatate
Cresterea capacitatii comunitare si imputernicirea indivizilor
Asigurarea unei infrastructuri pentru promovarea sanatatii.

Orase Sanatoase Europene -proiect OMS-

Este o micare global care implic guvernele locale n dezvoltarea sntatii printr-un
proces de angajament politic , schimbri instituionale , consolidarea capacitilor ,
planificare pe baz de parteneriat i proiecte inovatoare .
Scopul principal este de a introduce sntatea pe agenda social, politic si economica a
autoritatilor locale.
Sntatea este problema tuturor sectoarelelor de activitate, iar guvernele locale sunt ntr-o
poziie unic de lider , avand puterea de a proteja i promova sntatea i starea de bine a
cetenilor.
Sntate pentru Toi n Secolul 21 OMS Europa
Scop - atingerea potenialului maxim de sntate pentru toi europenii.
Obiective principale :
1. promovarea i protejarea sntatii oamenilor de-a lungul vieii;
2. reducerea incidenei principalelor boli i accidente, precum i limitarea suferinei pe
care acestea o cauzeaza .
Valori de baz ce constituie fundamentul etic al strategiei OMS:
1. sntatea ca un drept fundamental al omului ;
2. echitate n sntate i solidaritate n aciune ntre i n interiorul tuturor rilor i
cetatenilor acestora;
3. participarea i responsabilitatea persoanelor, grupurilor, instituiilor i comunitilor
pentru dezvoltarea continu a sntii.
Patru strategii principale de aciune:
1. strategii multisectoriale pentru abordarea factorilor determinani ai sntii , lund n
considerare aspectele fizice, economice, sociale , culturale i de gen , precum i
asigurarea utilizrii evaluarii impactului asupra sntii ;
2. programe i investiii pentru dezvoltarea sntatii i ingrijirilor clinice, bazate pe
rezultate;
3. ingrijiri de sanatate primare integrate orientate catre familie si comunitate, sustinute de
un sistem spitalicesc flexibil si receptiv;
4. un proces participativ de dezvoltare a sanatatii ce implic parteneri relevani pentru
sntatea la domiciliu , coal i loc de munc i la nivel de comunitate locala i de ar,
care s promoveze luarea deciziilor in comun, punerea n aplicare i responsabilitatea..

Strategia UE mpreun pentru sntate 2008-2013

- definete o nou strategie comunitar n materie de sntate pn n anul 2013, pentru a putea
face fa problemelor tot mai accentuate n ceea ce privete sntatea populaiei, precum
mbtrnirea, ameninrile transfrontaliere pentru sntate sau bolile legate de stilurile de via
mai puin sntoase.
- urmrete consolidarea cooperrii si coordonarii comunitare n domeniile n care statele
membre nu pot aciona singure, asigurarea unei mai mari nelegeri a conceptului de
sntate la nivel european i global i alocarea unei atenii mai mari sntii n
ansamblul politicilor.
- vine n completarea politicilor naionale n domeniul sntii, n conformitate cu
articolul 168 din Tratatul privind funcionarea UE.
- propune patru principii i trei obiective strategice:
Principiul I: o strategie bazat pe valori comune n materie de sntate
Principiul II: sntatea este bunul cel mai de pre
Principiul III: sntatea n cadrul tuturor politicilor (strategia Health In All Policies)
Principiul IV: mediatizarea mai accentuat a principiilor UE n domeniul sntii pe plan
mondial
Obiectivul I: favorizarea unei stri bune de sntate ntr-o Europ care mbtrnete
Obiectivul II: protejarea cetenilor de ameninrile aduse sntii
Obiectivul III: promovarea unor sisteme de sntate dinamice i a noilor tehnologii

Programul UE Sntate pentru cretere economic (2014-2020)

- principalul instrument cu ajutorul cruia Comisia European implementeaz strategia UE n
domeniul sntii prin intermediul planurilor anuale de lucru, care stabilesc domeniile prioritare
i criteriile pentru finanarea aciunilor n cadrul acestuia.
- bugetul total al programului este de 449,4 milioane de euro.
- are 4 obiective majore:
1. s promoveze sntatea, s previn bolile i s favorizeze dezvoltarea unor medii propice
pentru un stil de via sntos, innd seama de principiul conform cruia chestiunile
legate de sntate trebuie s fie integrate n toate politicile
2. s protejeze cetenii Uniunii mpotriva ameninrilor transfrontaliere grave la adresa
sntii
3. s contribuie la dezvoltarea unor sisteme de sntate inovatoare, eficiente i sustenabile
4. s faciliteze accesul europenilor la asisten medical mai bun i mai sigur.

Strategia Naional de Sntate 2014 -2020

Sntate pentru Prosperitate
Viziune - O naiune cu oameni sntoi i productivi prin accesul la servicii preventive, de
urgen, curative i reabilitare de calitate, n condiiile utilizrii eficace i eficiente a
resurselor disponibile i a promovrii unor standarde ct mai nalte i a bunelor practici.
Misiune - Ministerul Sntii stabilete direciile strategice i lucreaz, n colaborare cu
actorii relevani pentru asigurarea accesului echitabil la servicii de sntate de calitate, cost-
eficace, ct mai apropiate de nevoile individului i comunitii.
Scop global - mbuntirea strii de sntate a populaiei Romniei
Principii de baz - Acces echitabill la servicii eseniale, cost-eficacitate, fudamentare pe
dovezi, optimizarea serviciilor de sntate, cu accent pe serviciile i interveniile cu caracter
preventiv, descentralizare, parteneriat cu toi actorii ce pot contribui la mbunatirea strii de
sntate.
Valori - Comunicarea i transparenta
- Angajamentul privind direciile strategice naionale
- Valoarea pentru banii investiti
- Echitatea
- Imbunatatirea continua a calitatii
- Descentralizarea n sntate dar i responsabilizarea i implicarea comunitii
- mputernicirea personalului din sanatate
 - Etica profesional
- Contientizarea populaiei i responsabilizarea individului
Prioriti naionale n sectorul de sntate (Strategia Naional de Sntate 2014-2020)
Arie strategic 1: Sntatea public
mbuntirea snttii materne, neonatale i a copilului
Combaterea dublei poveri a bolii n populaie:
-controlul eficace al epidemiilor i supravegherea bolilor transmisibile, inclusiv cu accent pe
bolile transmisibile cu povar relativ mare n populaia din Romnia
-reducerea poverii prin boli netransmisibile evitabile, inclusiv intervenii privind patologii
cronice istoric neglijate (cancer, boli cardiovasculare, diabet, sntatea mintal, boli rare)
Snatatea n relaie cu mediul
Contientizarea i educarea populaiei privind soluiile eficace cu caracter preventiv
(primar, secundar sau teriar)
Aria strategic 2: Servicii de sntate
Un sistem de servicii de asisten comunitar de baz destinate grupurilor vulnerabile
Creterea eficacitii i diversificarea serviciilor de asisten medical primar
Consolidarea calitatii i eficacitatii serviciilor furnizate n ambulatorul de specialitate
Creterea gradului de siguran a populaiei prin consolidarea sistemului integrat de
urgen i asigurarea accesibilitii la asistena medicala de urgen adecvat n mod
echitabil
Regionalizarea/concentrarea asistenei medicale spitaliceti i crearea de reele regionale
de referin cu spitale de diferite grade de competen interconectate cu sectorul de
asisten primar i ambulatorie de specialitate.
Creterea accesului la servicii de reabilitare, recuperare, paliaie i de ngrijiri pe termen
lung
Crearea de reele de furnizori de asisten medical
Arie strategic 3: Msuri transversale
Dezvoltarea guvernaniei sistemului de sntate, inclusiv monitorizarea i evaluarea
performanei acestuia; ntrirea colaborrii intersectoriale (Sntate n toate Politicile )
ntrirea la nivel naional, regional i local a capacitii de management, planificare i
monitorizare a sistemului de sntate public i servicii de sntate
O politic sustenabil de asigurare a resurselor umane n sntate
O politic sustenabil de asigurare a resurselor financiare n sntate, asigurarea
controlului costurilor, a protectiei financiare a populaiei
Dezvoltarea i implementarea unei politici a medicamentului care s asigure accesul
echitabil i sustenabil la medicaia bazat pe dovezi a populaiei
Crearea Ageniei pentru Evaluare i Calitate; evaluarea tehnologiilor medicale i
mbuntirea continu a calitii serviciilor de sntate
Promovarea cercetrii i inovrii n sntate
mbuntirea infrastructurii sistemului de sntate
 Managementul informatiilor, prin soluii inovative de tehnologie a informaiei i
comunicaiilor, dezvoltarea de soluii de e-sntate
Dezvoltarea infrastructurii adecvate la nivel naional, regional i local n vederea
reducerii inechitii accesului la serviciile de sntate
Programele naionale de sntate
reprezint un ansamblu de aciuni multianuale, orientate spre principalele domenii de
intervenie ale asistenei de sntate public. (art. 45 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006
privind reforma n domeniul sntii, cu modificrile i completrile ulterioare)
se deruleaz n mod distinct dup cum urmeaz:
a) de ctre Ministerul Sntii - programele naionale de sntate public;
b) de ctre Casa Naional de Asigurri de Sntate - programele naionale de sntate
curative.
Programele naionale de sntate public se finaneaz de la bugetul Ministerului
Sntii, din bugetul de stat i din venituri proprii, precum i din alte surse, inclusiv din
donaii i sponsorizri, n condiiile legii.
Programele naionale de sntate curative se finaneaz de la bugetul Fondului naional
unic de asigurri sociale de sntate, precum i din alte surse, inclusiv din donaii i
sponsorizri, n condiiile legii.
Sumele alocate programelor naionale de sntate sunt aprobate anual prin legea
bugetului de stat, potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanele publice, cu
modificrile i completrile ulterioare.
Programele naionale de sntate public
Programul naional de boli transmisibile din care:
Programul naional de imunizare
Programul naional de supraveghere i control al bolilor transmisibile prioritare
Programul naional de supraveghere i control al infeciei HIV
Programul naional de supraveghere i control al tuberculozei
Programul naional de supraveghere i control al infeciilor nosocomiale i monitorizarea
utilizrii antibioticelor i a antibiotico-reziste
Programul naional de monitorizare a factorilor determinani din mediul de via i munc
Programul naional de securitate transfuzional
Programele naionale de boli netransmisibile din care:
Programul naional de depistare precoce activ a cancerului de col uterin
Programul naional de sntate mintal i profilaxie n patologia psihiatric
Programul naional de transplant de organe, esuturi i celule de origine uman
Programul naional de boli endocrine
Programul naional de tratament pentru boli rare
Programul naional de management al registrelor naionale
Programul naional de evaluare i promovare a sntii i educaie pentru sntate
Programul naional de sntate a femeii i copilului
Programele naionale de sntate curative
Programul naional de boli cardiovasculare
Programul naional de oncologie
Programul naional de tratament al surditii prin proteze auditive implantabile (implant
cohlear i proteze auditive)
Programul naional de diabet zaharat
Programul naional de tratament al bolilor neurologice
Programul naional de tratament al hemofiliei i talasemiei
Programul naional de tratament pentru boli rare
Programul naional de sntate mintal
Programul naional de boli endocrine
Programul naional de ortopedie
Programul naional de transplant de organe, esuturi i celule de origine uman
Programul naional de supleere a funciei renale la bolnavii cu insuficien renal cronic
Programul naional de terapie intensiv a insuficienei hepatice
Programul naional de diagnostic i tratament cu ajutorul aparaturii de nalt performan

CURS 8 - Sisteme de sanatate

Sisteme de ingrijiri de sanatate
Sisteme de asigurari de sanatate
Concepte
Sistem de sanatate
Sistem de ingrijiri de sanatate
Sistem de protectie sociala (asigurari sociale de sanatate)
Definitia OMS
Un sistem de sntate este format din toate organizaiile, persoanele i aciunile al
cror scop principal este de a promova, restabili sau de a menine sntatea.
In sensul larg al sanatatii publice, sistemul de sanatate, dependent de starea de sanatate
a unei tari, este alcatuit din diferite subsisteme : economic, social, cultural, politic,
juridic...
Misiunea globala a SS
Promovarea sanatatii populatiei
Carta de la Ottawa(1986)
Dezvoltarea unor politici publice sanatoase
Crearea de medii sanatoase in care oamenii sa-si poata atinge potentialul maxim ca
indivizi sanatosi
Intarirea actiunilor comunitare
Dezvoltarea de abilitati/capacitati personale care sa le permita oamenilor sa faca
alegeri sanatoase
 Reorientarea serviciilor de sanatate catre sisteme comunitare, mai prietenoase si
controlate.

Obiectivele OMS pentru sistemele de sntate:

mbuntirea strii de sntate a populaiei i mbuntirea echitii n starea de sntate
n cadrul populaiei
protejarea populaiei de riscul financiar datorat costurilor crescute ale serviciilor de
sntate prin distribuiriea corect a poverii financiare
mbuntirea capacitii de rspuns a sistemului de sntate la nevoile populaiei,
exprimat prin ceea ce se ntmpl atunci cnd o persoan interacioneaz cu sistemul de
sntate: respectul pentru individ (demnitate, confidenialitate, autonomie), orientarea
ctre client (atenie prompt, posibilitatea de alegere, servicii de baz).
Componentele de baz ale unui sistem de sntate
1. producerea i dezvoltarea de resurse
2. elaborarea de programe
3. finanarea
4. managementul
5. acordarea de servicii
1.Producerea i dezvoltarea de resurse
fora de lucru (medici, personal mediu sanitar, personal auxiliar, farmaciti etc.);
faciliti sanitare (spitale, centre de sntate, farmacii, laboratoare etc.);
bunuri sanitare (medicamente, echipamente de diagnostic i tratament etc.);
cunotine.
2.Elaborarea de programe
Programele sunt instrumente prin care se ndeplinesc scopurile i obiectivele autoritilor sanitare
privind asistena de sntate public.
Scopurile se fixeaz n funcie de condiiile economice, financiare i sociale (de exemplu,
supravegherea i controlul bolilor transmisible n vederea prevenirii izbucnirilor epidemice,
prevenirea, combaterea i controlul bolilor netransmisibile care determin reducerea duratei
medii de via).
Obiectivele reprezint sarcini clare pentru o aciune specific (de exemplu, promovarea n
rndul populaiei a unui comportament sntos, maximizarea utilizrii serviciilor de prevenie,
reducerea prevalenei n populaie a bolilor netransmisibile, reducerea complicaiilor bolilor
cronice i a mortalitii etc.).
Finanarea programelor poate fi efectuat de guvern, organizaii voluntare fr profit i
organizaii pentru profit.
3.Finanarea ngrijirilor de sntate
colectarea resurselor pentru plata ngrijirilor de sntate;
alocarea acestor fonduri la nivel regional sau ctre diferii prestatori de servicii de sntate;
remunerarea factorilor de producie (n special a personalului medical i sanitar).
3.1. Colectarea fondurilor
- prin plata direct a serviciilor medicale de ctre pacieni sau co-plat;
- prin prime de asigurare voluntare care sunt corelate cu starea de sntate a persoanei
asigurate;
- prin prime de asigurare obligatorii pentru toata populaia indiferent de starea de sntate.
Primele reprezint un procent fix din venitul celor asigurai nefiind corelate cu riscurile de
mbolnvire ale celor care se asigur;
- prin impozite directe (impozit pe venit, impozit pe profit) sau impozite indirecte (TVA,
accize).
Modul de colectare al fondurilor determin natura sistemului de sntate.
- sisteme de pia liber, finanate prin plat direct de ctre consumator;
- sisteme private de asigurri finanate prin prime de asigurri voluntare;
- sisteme de asigurri sociale de sntate finanate din contribuii obligatorii ale persoanelor
asigurate;
- sisteme naionale de sntate finanate din impozite directe i indirecte.

3.2. Alocarea fondurilor

Sistemul de plat al spitalului se face prin :
- rambursarea prospectiv care poate fi facut printr-o formul bazat pe populaie (Marea
Britanie), fie printr-o unei formule bazat pe sarcina de lucru (costuri specifice pentru fiecare
grup de caz - S.U.A.);
- rambursarea retrospectiv (plata pe servicii sau plata pe zi de spitalizare);
- rambursare prin buget defalcat pe categorii (se stabilete volumul principalelor elemente de
cheltuieli: personal, medicamente, alimente, materiale);
- rambursare prin buget global (se aloc o sum global pentru realizarea unui volum
prestabilit de activiti) ce reprezint suma fixa pentru un an.
La nivel primar plata se face prin buget de practic (un grup de medici generaliti pot s
obin un buget pentru asigurarea asistenei medicale pentru un anumit numr de
pacieni).

3.3. Plata factorilor de producie

Personalul mediu - prin salariu fix.
Medicii pot fi pltii n mai multe moduri:
plata prin salariu fix;
Avantajul - simplitatea administrrii sistemului.
Dezavantajul major - lipsa de corelare ntre volumul i calitatea muncii depuse i venitul realizat,
precum i de faptul c nu exist cointeresarea medicului fa de procedurile medicale mai
eficiente din punct de vedere economic.
plata per serviciu (pentru fiecare serviciu se primete un tarif sau un punctaj care ulterior se
transform n echivalent bnesc);
Avantaje - asigur remuneraia n concordan cu volumul de munc depus.
Dezavantaje - inflaionarea actelor medicale i costurile ridicate necesare administrrii
sistemului.
plata per capita (pentru fiecare pacient ngrijit pe parcursul unei perioade se primete un
tarif sau un punctaj);
Avantajul - existena competiiei pentru atragerea mai multor asigurai pe lista avnd drept
rezultat creterea calitii actului medical.
Dezavantajul - creterea numrului de trimiteri ctre asistena medical secundar.
plata n funcie de o scar de valori relative (fiecare medic este pltit n funcie de poziia
pe care o ocup ntr-o scar de valori relativ, stabilit pe baza anilor de pregtire necesari,
dificultii specialitii sau riscului i costului practicii).

4.Managementul
Cuprinde diferite mecanisme prin care se mobilizeaz i se utilizeaza resursele n vederea
realizrii unor scopuri clar formulate (functiile managementului):
planificarea funcia care const n selectarea misiunilor, obiectivelor i aciunilor necesare
pentru realizarea lor;
organizarea funcia prin care se stabilete structura intenional a organizaiei i se stabilesc
rolurile persoanelor n cadrul diferitelor compartimente;
personalul funcia care are drept scop selectarea, plasarea, meninerea i dezvoltarea
personalului care ocup diferite poziii n structura organizaiei. Aceast funcie are o
nsemntate covritoare n toate organizaiile i mai ales n serviciile de sntate;
direcionarea funcia prin care se realizeaz influenarea persoanelor, astfel nct acestea s
contribuie la realizarea scopurilor grupului din care fac parte i a organizaiei n ntregul ei;
controlul i evaluarea funcia prin care se msoar i se corijeaz activitile desfurate de
colaboratori pentru a crete sigurana c evenimentele se desfoar conform planului, pentru
mbuntirea continu a calitii.
Analiza sistemului de sntate presupune urmrirea i cuantificarea urmtoarelor
elemente componente interactive, astfel:
- managementul propriu-zis (programarea, luarea deciziilor, implementarea programelor);
- formarea i dezvoltarea resurselor necesare (umane, materiale, financiare) n coroborare cu
timpul disponibil;
- organizarea resurselor (pe obiective, programe, etc.), viznd o finalitate concret;
- producerea serviciilor de sntate (primare, secundare, teriare);
- asigurarea resurselor financiare, necesare funcionrii ciclice a sistemului (ncasri directe,
impozite, taxe, contribuii, etc.), care fac obiectul plii serviciilor de sntate.
5. Acordarea de servicii - calitati
accesibilitatea ngrijirilor uurina cu care pacienii pot obine ngrijirile de care au nevoie
atunci cnd au nevoie;
adecvarea ngrijirilor gradul n care se asigur o ngrijire corect la nivelul cunotinelor
existente;
continuitatea ngrijirilor gradul n care ngrijirile de care are nevoie pacientul sunt
coordonate de ctre medici n organizaii i de-a lungul timpului (gradul n care pacienii folosesc
acelai furnizor un timp ct mai ndelungat);
efectivitatea ngrijirilor gradul n care fiecare ngrijire (de exemplu o procedur) este
acordat n mod corect (adic fr nici o eroare) la nivelul cunotinelor existente;
eficiena ngrijirilor gradul n care fiecare ngrijire primit are efectul dorit cu minimum de
efort, cheltuieli sau pierderi;
eficacitatea ngrijirilor gradul n care un serviciu are potenialul de a acoperi nevoia pentru
care este folosit (obinerea obiectivului dorit);
rezultatele din perspectiva pacientului gradul n care pacienii i familiile lor sunt implicai
n luarea deciziilor ce privesc sntatea lor i gradul n care ei sunt satisfcui de ngrijirea care li
se acord;
sigurana mediului de ngrijire gradul n care mediul de ngrijire este lipsit de hazard sau de
pericole; (vezi siguranta pacientilor)
oportunitatea ngrijirii gradul n care fiecare ngrijire este acordat pacienilor atunci cnd
este nevoie.

Sistemul de ingrijiri de sanatate (SIS)

Definitie
Misiuni
Valori esentiale
Calitati
Actorii principali
Modele de SIS
Sisteme de asigurari sociale de sanatate (de protectie sociala)
Definitia SIS
n definiia extinsa dat sistemului de sntate , sistemul de ingrijiri de sntate este unul
dintre subsistemele care contribuie, mpreun cu alte subsisteme, la starea de sntate al
unei populaii.
SIS reprezinta un set de servicii care ofer beneficii populaiei, cu scopul mbuntirii
sntatii acesteia .
Termenul de sistem de sistem de sntate este adesea folosit ntr-un sens restrans,
devenind astfel sinonim cu sistemul de ingrijiri de sanatate.
Misiunile SIS
Sistemul de ingrijiri de sntate trebuie s fie capabil s:
1 ) identifice nevoile de sntate ale populaiei
2 ) selecteze prioritile de aciune
3 ) pun n aplicare o politic de sntate adaptata la nevoile urmatoare : furnizarea de ingrijiri
preventive si curative individuale si colective, programe de aciune de sntate , programe de
cercetare ...
Cele 4 valori fundamentale ale SIS
OMS propune patru valori fundamentale pentru a orienta dezvoltarea i evaluarea
sistemelor de sntate, valori pe care le prezinta sub forma unei diagrame de axe
perpendiculare (ortogonale), cunoscuta ca "busola de sntate
Calitatea: capacitatea sistemului de a oferi rspunsuri satisfctoare la nevoile de
sntate ale unei persoane. Calitatea serviciilor de ingrijiri poate fi examinata din
perspectiva utilizatorilor sistemului (care ateapta sa se rspunda la nevoile lor cu
umanitate, respect i atenie personal, oferindu-le o gam complet de servicii) i din
perspectiva profesionistilor de sntate (servicii de ingrijire conforme cu standardele de
bune practici i cu cunotinele tiinifice actuale).
Echitatea: capacitatea sistemului de a permite oricrei persoane din populaia sa aiba un
acces garantat la un set minim de servicii adecvate pentru a rspunde nevoilor lor,
indiferent de ras, sex, vrst, etnie,religie sau nivel socio-economic ...
Relevana: capacitatea sistemului de a aciona n primul rnd pe nevoile sau problemele
de sanatate recunoscute ca fiind cele mai importante (probleme prioritare), i de a se
focaliza pe serviciile necesare unor persoane sau grupuri care au cea mai mare nevoie.
Eficien: capacitatea sistemului de a utiliza cel mai bine resursele disponibile. Aceasta
necesita cunoasterea costurilor diferitelor servicii i a eficacitii lor i ia n considerare
aceste date n elaborarea politicilor de sntate.
Valorile OMS
Primele 2 valori au aspecte antagoniste, calitatea i echitatea introducand tensiuni care
acioneaz n sens opus in sistem.
Aceste dou valori aflate pe axa orizontal a diagramei reprezint conform OMS "axa visurilor
(aspiratiilor)
Celelalte 2 valori , relevana i eficiena , existente pe axa vertical a diagramei , numita axa
realitatii" , introduce obligaia de negociere i arbitraj pentru a ajunge la un compromis
echilibrat ntre cele dou valori deinute de "axa visurilor .
Calitatile SIS
Pentru a maximiza nivelul fiecrei valori , sistemul de ingrijire ar trebui s prezinte
urmtoarele caliti :
Globalitatea : servicii complete, continue , personale , de promovare, prevenire i
recuperare a sntatii
Accesibilitatea : financiar , geografic
 Acceptabilitatea : pentru utilizatorii , dar i pentru profesionitii din domeniul sntii
i finanatori
Eficacitatea tehnica i economica ( eficienta )
Adaptabilitatea : abilitatea de a se adapta rapid in caz de urgenta la nevoi noi i de a se
redistribui atunci cnd serviciile nu mai sunt relevante.
Posibilitatea de planificare si evaluare a sistemului.

Actorii principali ai SIS

Putem considera schematic organizarea unui sistem de sntate similara cu un kit de
construcie care ar include patru "cutii " (schema pe urmatorul slide ).
Prima caseta corespunde cu cererea pentru ngrijiri , aceasta coninand urmtoarele
componente : populaia , utilizatorii , companiile , salariatii, liberi intreprinzatori.
Cea de a doua caseta reprezinta oferta (furnizarea) de ingrijiri ,coninand urmtoarele
componente : medici generalisti (MF), medici specialisti ,farmacisti, spitale . Putem
distinge oferta pe 2 niveluri de ingrijire : asistenta medicala primara , care sunt
ingrijirile din prima linie, rspunzand la o cerere de ingrijiri exprimat de populaie (
consultatia i vizita la MF, primirea de urgen la spital) si asistenta medicala
secundara care rspunde la o solicitare a profesionitilor din prima linie ( ngrijiri de
specialitate ,medicamente si examene complementare , spitalizare programat ) .
Cea de a treia caseta corespunde finantatorilor , conine , n funcie de sistem ,
urmatoarele componentele : asigurarea de boala , asigurarile private, fondurile mutuale,
regiuni, Stat, etc.
Cea de a patra caseta contine autoritilor de stat i publice , indiferent de sistemul
politic, necesitand implicarea n funcionarea sistemului pentru definirea normelor,
standardelor , cadrului de reglementare , stabilirea de reguli ale pietei, reglementarea
general a sistemului etc .
Cele 4 casete principale sunt legate intre ele prin piese de legatura ce reprezinta:
Fluxul banilor, de natura variabila, in functie de sistem (onorariu, salariu, capitatie,
cotizatii, prime de asigurare, taxe, restituiri, etc )
Fluxul de persoane: libera alegere, alegere reglementata
Fluxul de informatii: nevoile de sanatate, nivel de activitati, norme tehnice, cadru
reglementat,

Modele de SIS
Exista 2 mari modele de sisteme de ingrijiri de sanatate:
Sistemul de stat (public)
Sistemul ingrijirilor de stat, unde Statul are rolul principal, fiind in acelasi timp
controlorul, planificatorul i finanatorul ntregului dispozitiv, reprezentat de sistemul
national de sanatate
Sistemul privat (liberal)
Sistemul liberal de ingrijiri , n care rolul statului se limiteaz la definirea regulilor de joc
i la controale de reglementare necesare i unde o mare autonomie este lsat pentru
utilizatorii si furnizorii profesionisti de servicii, finanarea sistemului fiind asigurat de o
oferta competitiva (concurentiala) de la asiguratori privati . Utilizatorul are posibilitatea
de a alege liber o poli de asigurare, in schimb accesul la sistemul de ingrijiri de sanatate
este permis numai la sectorul privat , fiind condiionat de tipul de contract semnat .
Sisteme de protectie sociala (asigurari sociale de sanatate)
Exist trei modele principale de protecie social n rile industrializate
Sistemul Bismarck, cel mai vechi, introdus n Germania, la sfritul secolului al 19-lea
de ctre cancelarul Bismarck (1883). Acesta este un sistem de asigurri sociale
obligatorii, bazat pe afilierea profesional care garanteaz compensaii pentru pierderi de
venit in cazul aparitiei riscurilor sociale: boal, accident de munc, invaliditate sau
btrnee. Aceste asigurri sociale, care au scopul de a proteja lucrtorii, sunt necesare si
controlate de stat. Modul de administrare este descentralizat , ncredinat partenerilor
sociali. Asigurarile sunt finanate prin contribuii proporionale cu salariile, mprite ntre
angajai i angajatori. Acoperirea riscurilor nu se face n mod direct din finanele publice.
Sistemul Beveridge mai recent, aprut n Anglia n 1942, a fost propus de ctre Lordul
Beveridge care a condus n 1948 la crearea unui monopol de sanatate publica de stat.
Acest sistem se vrea a fi unul general i uniform de servicii sociale, finanat prin
contribuii fixe si care acord servicii prestabilite. Prin urmare, este un sistem universal
de protecie social ce nu are legtur cu sistemul fortelor de munca (deci fr afiliere),
finanat prin impozite i implicand direct finanele publice. Sistemul Beveridge aplica
regula de 3 U: universalitate (ntreaga populaie trebuie s fie acoperita), unitate (o
singura asigurare naional gestionata de stat), uniformitate (aceleai drepturi, aceeai
sum pentru toi).
Sistemul liberal (privat), aplicat n Statele Unite ale Americii, fr asigurare obligatorie.
Aceasta este de fapt un sistem mixt care combin asigurarea privata voluntara cu un
numr mare de operatori concureni (cuprinzand aproximativ 75% din populatie), msuri
de asisten pentru familiile defavorizate cu resurse limitate (programul Medicaid,
finanat prin impozit, gestionat de stat, reprezentnd aproximativ 14% din cheltuielile
pentru sanatate), un sistem de asigurri de sntate obligatorii de tip Bismarckian
(programul Medicare finanat de contribuiile sociale pltite de ntreprinderi i angajaii
acestora, reprezentnd aproximativ 20% din cheltuieli). Beneficiarii programelor publice
reprezint aproximativ 10% din populaie i se estimeaza ca 15% din americani sunt
lipsiti de orice asigurare (aproximativ 43 de milioane de persoane).
Sarcinile sistemului naional sunt:
elaborarea politicii sanitare;
emite ndrumri autoritilor n legtur cu problemele de sntate;
aloc resursele;
monitorizarea performanelor autoritilor din subordine.
Organizarea sistemului:
autoriti sanitare regionale, care au urmtoarele obligaii:
- planificarea dezvoltrii serviciilor n acord cu liniile directoare naionale;
- alocarea resurselor ctre autoritile sanitare de la nivelul ierarhic inferior;
- monitorizarea performanelor autoritilor din subordine.
autoriti sanitare districtuale - cumprtori de servicii sanitare pentru populaia arondat. -
rspund de analiza strategic (pe termen lung) a nevoilor de sntate (evalueaz nevoile de
ngrijiri medicale ale populaiei, rspund de sntatea public, conduc unitile care le-au rmas
sub control).
autoritile sanitare familiale roluri:
- organizarea serviciilor furnizate de medicii generaliti, stomatologi, farmaciti, prin ncheierea
de contracte cu acetia;
- evaluarea nevoilor de ngrijiri medicale;
- planificarea serviciilorpentru a veni n ntmpinarea acestor nevoi;
- organizarea fondurilor de dezvoltare ale medicilor generaliti.
Tari cu SNS: DANEMARCA FINLANDA GRECIA IRLANDA ITALIA NORVEGIA
PORTUGALIA SPANIA SUEDIA MAREA BRITANIE

Avantajele sistemului naional:

acces universal i echitabil la un pachet minim de servicii de sntate;
eficiena macroeconomic: costurile asistenei de sntate nu trebuie s depeasc o
proporie rezonabil din resursele rii respective (aproximativ 7-9% din PIB);
eficiena microeconomic: gama serviciilor oferite trebuie s garanteze pentru un cost
minimal, rezultate bune n planul sntii i satisfacie pacienilor;
libertatea de alegere a medicului din partea pacienilor;
autonomia furnizorilor de servicii medicale;
protecia veniturilor: preurile serviciilor medicale s fie n concordan cu capacitatea
de plat a pacientului.
Principalele inconveniente ale sistemului britanic:
prezena listelor de ateptare;
nu exist relaii contractuale clare ntre furnizori, pltitori i beneficiarii serviciilor
sanitare, statul fiind att pltitor, ct i furnizor al asistenei medicale, pachetul de servicii nefiind
clar definit.
- sursa de finanare sumele necesare sunt colectate prin impozit sau taxe generale care se adun
sub form de buget public;
- pltitorul serviciilor de sntate este guvernul;
- bugetul, nsumnd un venit global este divizat i repartizat pe diferite destinaii sau sectoare,
dup criterii de importan social (educaie, sntate, aprare, ordine public);
- sumele care revin prin decizia executivului, ministerului sntii ca instituie de sintez este
repartizat dup un sistem de indicatori, pe zone administrative;
- la nivel regional, sumele sunt repartizate pe uniti medicale (cabinete, spitale, policlinici);
- personalul medical ncheie contracte nemijlocit cu autoritatea zonal (n cazul cabinetelor) sau
prin intermediul conducerii instituiilor (n cazul structurilor complexe);

Sistemul de Asigurare Social Obligatorie de Sntate

tip Bismarck
Sistemul a fost conceput i implementat de ctre Cancelarul Bismarck n secolul XIX
Din analiza structurii sunt concluzionate urmtoarele caracteristici:
- sursa de finanare contribuia pentru sntate care este obligatorie, att din partea
angajatului ct i al angajatorului;
- contribuiile stabilite prin lege sunt egale procentual, ns se reflect n mod diferit la nivelul
persoanelor contribuabile n raport cu venitul real obinut;
- cota de participare a instituiei i angajatului este dependent de politica executivului i
potenialul economiei de a contribui cu resurse suplimentare;
- contribuiile de asigurri sunt ncasate de casa de sntate, instituie independent de guvern;
- politicile de sanatate sunt stabilite de executiv mpreun cu ministerul sntii i casele de
asigurri;
- casele de asigurri, nemijlocit sau prin autoritile regionale selecteaz diferite modele de
furnizare a serviciilor de sntate, de plat, etc. i ncheie contracte cu spitale, policlinici,
cabinete medicale;

Tari cu SASS
AUSTRIA
BENELUX
FRANTA
GERMANIA
ELVETIA
Avantajele sistemului german:
creterea descentralizrii sistemului prin casele de asigurri de sntate;
mrimea fondurilor destinate sectorului sntii este independent de schimbrile
prioritilor politice;
calitatea asistenei medicale poate crete prin impunerea de ctre organismele
pltitoare de standarde de calitate ce trebuie respectate de medicii cu care se afl n relaii
contractuale. Aceasta are drept rezultat competiia ntre furnizorii de asisten medical;
 definirea clar a pachetului de servicii medicale ce urmeaz a fi furnizate populaiei
n termeni cantitativi i calitativi;
fondurile strnse de casele de asigurri pot fi investite eficient;
permite o mare diversitate n ceea ce privete furnizarea ngrijirilor medicale
(furnizori publici i privai pltii din fondurile de asigurri sociale i/sau furnizori
independeni pltii din alte fonduri);
separarea strict a bugetelor astfel nct contribuiile nu pot fi folosite dect pentru
asigurrile de sntate;
raionalizarea serviciilor medicale se realizeaz prin contractele dintre CAS, clieni
i furnizori;
acoperirea general a populaiei;
transparena fluxului banilor n sistemul sanitar.

Dezavantajele sistemului german:

dificultatea stabilirii primelor ce trebuie pltite de ctre cei care lucreaz pe cont
propriu;
necesitatea acoperirii din alte fonduri a celor ce nu sunt salariai (omeri, elevi,
pensionari);
folosete 10 % din PIB i cheltuielile sunt n cretere;
finanarea se bazeaz mai ales pe angajai, schimbrile demografice putnd
compromite stabilitatea sistemului;
costurile administrative sunt substanial crescute;
absena concurenei.
Modelul sistemului privat de sntate ex:
Sistemul de asigurri de sntate din SUA
Responsabilitatea formulrii i implementrii politicii sanitare este mprit ntre autoritile
federale, statale i locale.Cheltuielile pentru sntate reprezint 11% din PIB.
Finanarea se face prin:
asigurri private ce finaneaz 31%, fondurile fiind administrate de companii private de
asigurri;
plata direct de ctre pacieni n proporie de 23%;
organisme filantropice n proporie de 2-4%.
cheltuieli guvernamentale (sistem fiscal) 42% - exist dou programe naionale de asigurri
de boal:
- Medicare, care acoper toat populaia n vrst de peste 65 de ani, invalizi i persoane n
stadiul de insuficien renal (circa 34 milioane),
- Medicaid, care acoper grupurile sociale cele mai defavorizate (circa 26 milioane
americani).
Ambele programe sunt finanate prin cotizaii sociale, prin contribuii ale guvernelor locale
i federal i prin prime voluntare.
 Problemele unui sistem bazat pe asigurri private de sntate
Corelaia ntre risc i factorii socio-economici
Factorii socio-economici care cuprind vrsta, genul, stilul de via sunt corelai pozitiv cu
consumul de servicii de sntate, asiguratorii privai fiind stimulai s stabileasc prime de
asigurare care cresc cu vrsta.
Hazardul moral
reprezint riscul ca indivizii s-i schimbe comportamentul ca urmare a asigurrii, innd s
consume mai multe servicii medicale dect dac nu ar fi asigurai i s acioneze mai puin n
direcia prevenirii mbolnvirii. Apare la toate tipurile de asigurri, ori de cte ori n relaia
pacient prestator de servicii medicale intervine un ter pltitor.
Selecia advers
Stabilirea unei prime de asigurare bazat pe riscul mediu face ca indivizii cu risc mic s
plteasc o prim mai mare dect cea care ar corespunde grupului lor de risc. Aceasta i poate
determina s nu se asigure, iar pe asiguratori s creasc primele de asigurare pentru cei care
se asigur. Selecia riscurilor se face pe baza obligativitii examenelor clinice, instituirii
listelor de ateptare, excluderii de la asigurare a anumitor boli.
Luarea caimacului (cream skimming)
Asiguratorul privat este stimulat s atrag numai riscurile bune, ndeprtndu-le pe cele
proaste pentru a se transfera la o alt cas de asigurri.
Avantajele sistemului american:
principalul avantaj este stimularea competiiei ntre furnizorii i finanatorii serviciilor
medicale rezultnd creterea ofertei cantitative i calitative oferite pentru pacieni;
oferirea unei game largi de servicii de calitate nalt;
asiguratul are libertate de alegere a medicului.
Dezavantajele:
slaba acoperire a populaiei (sistemul de prime este n funcie de sntate, nu de venituri);
continuitate sczut a ngrijirilor;
sistem puternic inflaionist;
creterea accentuat a costurilor sanitare;
apariia seleciei adverse.
Aceste dezavantaje se reflect n starea de sntate a populaiei, indicatorii sintetici ai
strii de sntate fiind mai slabi dect ai Pieei Comune, sperana de via la natere de 73 de ani
la brbai i 78 de ani la femei i mortalitatea infantil de 12.
Cu toate c asigurrile private sunt agreate i s-au dezvoltat continuu, n Europa acestea nu
sunt reprezentative (aproximativ 20%). i n cadrul acestui sistem se remarc o discrepan ntre
necesarul de ngrijiri i posibilitatea efectiv de administrare a tratamentelor ce se impun.
Concomitent cu dezvoltarea sistemului privat, guvernul urmrete prin programe speciale s
acopere cu servicii de sntate adecvate, categoriile defavorizate.
n ara noastr, asigurrile private de sntate constituie un sistem facultativ, suplimentar
celui de asigurri de sntate obligatorii, care acoper asigurailor serviciile medicale n
condiiile legislaiei privind organizarea i funcionarea sistemului de asigurri sociale de
sntate ( legea reformei in sanatate , legea 95 - 2006)

Indicatorii starii de sanatate in context european

Populaia Romniei a sczut substanial n ultimii 10 ani ca urmare a bilanului negativ
dintre natalitate i mortalitate i ca urmare a migraiei externe.
Sperana de via la natere a avut o evoluie favorabil n ultimii 20 de ani, atingnd
valoarea de 71 ani la brbai i 78,1 ani la femei. Cu toate aceste ea se situeaz pe
penultimul loc n Europa. Tendina general a populaiei este de mbtrnire, prin
scderea ponderii populaiei tinere i creterii totodat a ponderii populaiei de peste 60
de ani.
Mortalitatea general n Romnia s-a meninut la valori n platou n ultimii ani, de 12
decese la 1000 de locuitori, fiind cu circa 25% peste media Uniunii Europene.
Principalele cauze de deces n ara noastr sunt bolile cardio-vasculare i neoplasmele,
urmate de bolile aparatului digestiv, respirator i decesele din cauze acute.
Mortalitatea infantil unul dintre indicatorii cei mai sugestivi ai strii de sntate
dei are tendin descendent, ajungnd la valoarea de 9 decese la 1000 de nscui vii,
rmne cea mai mare rat din rile Uniunii Europene.
Totodat modelele de morbiditate i mortalitate din Romnia au suferit modificri
importante n ultimele decenii, n sensul creterii prevalenei bolilor cronice i a
mortalitii din aceste cauze, tocmai datorit creterii ponderii populaiei vrstnice,
asociat cu aciunea unor factori de risc multipli, biologici, de mediu,comportamentali, i
cu influena condiiilor socio-economice i de asisten medical.
Cu toate acestea, din punct de vedere al strii de sntate, populaia Romniei prezint
unii dintre cei mai nefavorabili indicatori din ntreaga Europ.

ROMNIA
5,17 mld. reprezint suma pe care statul a cheltuit-o n sntate n 2011.
Contribuiile la sntate sunt obligatorii i sunt de 10,7% (cumulat pentru angajat i
angajator);
Banii strni n acest fel merg la Casa Naional de Asigurri de Sntate (CNAS), care
prin entitile din teritoriu (casele judeene de sntate) ncheie contracte cu furnziorii de
servicii (spitale, medici de familie, laboratoare etc.);
Majoritatea spitalelor sunt de stat; n ultimul timp au nceput s apar i sitale private (n
2011 s-au finalizat investiii de 131 mil. euro n spitale private), ns numrul acestora
este redus;
Legislaia actual care reglementeaz funcionarea sistemului sanitar este n vigoare din
2006, dar se dorete reformarea sistemului;
Asigurrile private de sntate sunt o pia de numai 10 mil. euro, dar mai dezvoltate sunt
abonamentele de sntate.
FRANA
181 mld. reprezint cheltuielile din sistemul de sntate franceez din 2011.
n Frana exist n jur de 2.700 de instituii medicale (pentru diagnostic, supraveghere i
tratament), dintre care o treime sunt de stat i dou treimi private;
Orice persoan care muncete i locuiete n Frana trebuie s fie nscris n sistemul
public de asigurare social (scurit sociale, care include i asigurarea de sntate -
l'assurance maladie);
Asigurarea de sntate public este gestionat de CNAM - Casa Naional de Asigurri
de Sntate;
CNAM nu acoper toate cheltuielile medicale. n medie, asigurarea de stat acoper 75%
din cheltuielile unui pacient; vizitele la medicul generalist (de familie) sunt acoperite n
proporie de 100%, n timp ce alte investigaii sunt acoperite n diverse proporii.
Pentru a acoperi i costurile neasigurate de CNAM, exist asigurri facultative. Acestea
sunt de dou tipuri: asigurri la firme private sau, mult mai frecvent, mutuale. 85% din
francezi au i asigurare facultativ la o "mutuelle" (societate nonprofit, cotizaiile
membrilor fiind n totalitate reinvestite, care, spre deosebire de asigurtorii comerciali, nu
poate selecta pacienii n funcie de riscuri);
Medicina de urgen este organizat n jurul a trei piloni: unitile de urgen, SAMU
(serviciu care direcioneaz pacienii sau ambulanele disponibile ctre pacieni) i
SMUR (serviciu mobil de urgen i reanimare).
GERMANIA
260 mld. reprezint sum cheltuit cu sntatea n Germania.
Spitalele sunt n mare parte administrate de organizaii nonprofit, aflate n proces de
privatizare; statul particip ca prestator de servicii doar n plan secundar sub forma unor
direcii de sntate public, spitale locale sau clinici universitare;
Din ianuarie 2011, contribuia a fost fixat prin lege la 15,5%, iar suplimentar, fondurile
de asigurri de sntate (publice) pot solicita o sum n plus (premium) dac nu i
acoper cheltuielile din banii primii din contribuii;
Este obligatorie ncheierea asigurrilor de sntate; majoritatea populaiei are asigurare
de stat. Aproximativ 10,5% din populaie are asigurare de sntate privat; 2,3% din
populaie (de exemplu militarii, voluntarii, beneficiarii de ajutor social) au asigurri cu
regim special. Doar 0,1% din germani nu posed asigurare medical.
Primele, cu unele mici excepii, sunt suportate n egal msur de angajator i angajat.
Cea mai ieftin asigurare privat pentru o persoan de 18 ani este de aproximativ 150 de
euro;
Medicina de urgen este reglementat de legislaia landurilor: fie autoritile locale pun
la dispoziie personal i dotare pentru serviciile de salvare, fie dein companii proprii
pentru serviciile de urgen, fie confer aceste atribuii personalului angajat al
pompierilor, fie atribuie serviciile organizaiilor de drept privat care presteaz activitile
 respective n calitate de organizaie nonprofit sau societate nonprofit cu rspundere
limitat (cea mai rspndit variant), respectiv firmelor private.
OLANDA
60 mld. reprezint cheltuielile cu sntatea n Olanda.
Sistemul de sntate este bazat pe asigurri private;
Sistemul este operat de companii private de asigurri, care sunt obligate s accepte orice
rezident din aria lor de activitate;
Cu toate acestea, statul se implic n unele tratamente pe termen lung, ns aceste
cheltuieli reprezint aproximativ un sfert din total;
Sistemul este finanat din trei surse: n primul rnd angajatorul va plti o contribuie n
funcie de salariu. Totodat asiguratul va plti direct asigurtorului (45%). Guvernul va
contribui cu 5%;
Serviciile de urgen sunt asigurate de companii private de ambulan, n contract cu
guvernul olandez. Acestea funcioneaz pe regiuni i trebuie s ndeplineasc standardele
impuse de autoriti.
POLONIA
29 mld. este suma cheltuit cu sntatea n Polonia n 2011.
Sistemul de sntate este finanat din trei surse: fondul naional de sntate (supervizat de
ministerul de finane), bugetul de stat, fonduri proprii;
Toate grupurile sociale sunt asigurate prin intermediul asigurrilor obligatorii i nu exist
posibilitatea de a iei din sistem;
Din aceste asigurri, pacienii au dreptul la servicii de prevenie i ngrijire, tratament,
investigaii, servicii de urgen i altele;
Exist peste 700 de spitale n total; majoritatea spitalelor de stat se afl ntr-o stare foarte
proast;
n 2010, privaii luaser 20% din banii cheltuii pe sntate.
CEHIA
9 mld. reprezint suma cheltuit cu sntatea n Cehia n 2011.
Totalul cheltuielilor pentru sntate reprezint aproximativ 7% din PIB, din care 80%
sunt finanate de asigurrile sociale obligatorii, 7% prin pli directe ale cetenilor i de
asigurrile private, iar diferena de 13% din alte taxe cu caracter general;
Sursele de finanare private acoper n principal medicamentele care se elibereaz fr
prescripie, anumite proceduri stomatologice, copli n cazul unor dispozitive medicale,
copli pentru anumite medicamente cu prescripie, ct i taxele percepute pentru vizitele
la medic sau zilele de spitalizare;
n Cehia funcioneaz 9 societi de asigurri aflate n competiie, care negociaz
contractele n mod direct cu furnizorii de servicii medicale. Societatea de asigurri de
sntate general acoper 75% din populaie, iar solvena ei este garantat de stat.
UNGARIA
4,4 mld. reprezint suma cheltuit cu sntatea n Ungaria.
Administraiile locale sunt responsabile pentru asistena medical primar; aproximativ
80% posed cabinete medicale particulare, care sunt contractate de autoritile locale.
Acestea primesc sume din Fondul Naional al Asigurrilor de Sntate pe baza numrului
de pacieni nregistrai. Ali 21% din medicii de familie sunt angajai de autoritile locale
cu salarii fixe;
Fondul National al Asigurrilor de Sntate este principalul mijloc de acoperire a
cheltuielilor de sntate din Ungaria. Acesta este finanat din trei surse: contribuii directe
din salarii, taxe generale (pentru acoperirea cheltuielilor pentru persoanele care au dreptul
de asigurat, dar care nu pot s contribuie la alctuirea fondului). O parte din cheltuielile
de sntate sunt acoperite de autoritile locale.