(curs 11)Legea insolventei (85/2014)

Dpdv istoric
Acesta reglementare a fost elaborata pornind de la L 85/2006, luand in considerare dezvoltarea
jurisprudentiala in aplicarea acelei legi, Regulamentului UE + codul insolventei la nivel OECD. Reia
regulile de baza din legea din 2006, fiind o imbunatatire a acesteia.
Principii:
Aceasta lege are un articol care statueaza principiile de baza ale intregii proceduri a insolventei (art.
4). Dpdv al tehnicii legislative, nu toate principiile sunt cu adevarat principii, pot fi grupate.
1. Principiul maximizarii gradului de recuperare a creantelor creditorului insolventei
Procedura insolventei se declanseaza plecand de la premisa ca nu toti creditorii vor fi satisfacuti
integral, spre deosebire de situatia de neplata obisnuita si cand orice creditor are singur grija sa isi
recupereze creanta, intrand in concurs cu ceilalti creditori. Se presupune ca averea debitorului este
substantiala, astfel incat fiecare creditor isi va recupera creanta.
In materia de insolventa, in majoritatea cazurilor nu se acopera toate creantele, dar trebuie sa acopere
intr-o masura cat mai mare. In realitate, acest lucru este o iluzie.

2. Principiul tratamentului egal al creditorilor de acelasi rang

In comparatie cu executarile silite individuale, aici nu este aplicabil acest principiu. In legea
executarii silite, fiecare creanta are o valoare, unele sunt garantate, altele nu. Important este ca, la final, sa
se gaseasca in patrimoniu suficiente lichiditati pentru acoperirea creantelor. Nu se pune problema de a trata
egal un creditor care executa silit cu altul. Nu se pune problema tratarii echilabil a unui creditor care executa
silit cu celalalt.
La insolventa, daca lasi un creditor sa execute silit un debitor insolvent (care, clar, nu poate acoperi
toate creantele), e posibil ca unii creditori sa aiba un excedent de informatii. altii au o anumita experitiza,
astfel incat creditorii nu sunt egali in acest proces al executarii, iar aceasta inegalitate dezavantajeaza pe
acei creditori care sunt mai putin educati, care vor recupera mai putin decat ar putea sa recupereze daca
s-ar respecta acest principiu. Creditorii din aceeasi categorie vor avea acelasi tratament (vor fi priviti la fel,
ca si putere de vot, ca protectie etc), singura diferenta va fi creata de volumul creantei, fiind o diferenta
naturala.
El nu consacra o egalitate intre creditori la nivelul intregii mase pentru ca legea insasi diferentiaza si
protejeaza diferit in cadrul categoriilor de creditori.

3. Principiul de a asigura transparenta fata de toti creditorii ai exercitarii mecanisemlor

de administrare si lichidare a averii debitorului insolvent (indiferent de clasa)
Daca ar fi fost o executare individuala, nu exista niciun mecanism special in Noul Cod de procedura
civila care sa permita unui creditor sa stie facil stadiul executarii, problemele de executare in celelalte
proceduri incepute de ceilalti creditori, Ca sa stii tot in acest sens, presupune un efort, si financiar, si de
cunostinte, si de asistenta juridica etc, neexistannd o garantie in acest sens.
In cazul procedurii insolventei, toti participa fiecare creditor va sti sau poate sa stie care este
stadiul executarii, care este stadiul acoperirii creantelor, ce se poate obtine in urma executarii etc. Legea
asigura aceasta transparenta (diferita de cresterea gradului de recuperare a creantelor, este doar un mijloc
de protectie suplimentar in atingerea primului principiu). Daca un creditor care este mai mic si observa ca
s-au efectuat lucrari ciudate in procedura, are posibilitatea sa foloseasca mai multe mijloace procedurale
pentru a pune in discutie tratamentul discriminatoriu.

4. Principiul acordarii unei sanse debitorilor insolventi de se redresa in mod eficient si

efectiv
Este de sorginte mai nou. Traditional, legea nu se ocupa de soarta debitorilor. Debitorul nu avea nicio
scuza pentru ajungerea in procedura insolventei. In timp, se acorda o oarecare protectie si debitorului.
Principial, protejsarea lui are in vedere situatia de ghinion, a avut intentii bune, a respectat legea, si, totusi,
a ajuns in stare de insolventa, iar nu pentru ca este escroc . I se mai da o sansa prin acest principiu acesti
debitori ghinionisti au posibilitatea reintrarii in circuitul comercial, dar dupa ce s-a inchis procedura
insolventei. Aceasta sansa i se da debitorului numai o singura data. Daca ai beneficiat de aceasta sansa
intr-un interval de 5 ani si ai mai intrat inca o data in insolventa, nu mai beneficiezi de o noua sansa, ci
vei intra direct in lichidare (faliment).

5. Principiul recunosterii drepturilor creditorilor si respectarea ordinii de prioritate a

creantelor
Creditorii sunt impartiti in categori in functie de creantele lor, care putere este data de situatia
reglementarii principiului securitatii creditului: Creditorii cu garantii (cu diferentieri intre ei), creditorii
fara garantii, creditorii cu situatii juridice speciale (cei bugetari) si creditorii subordonati (actionarii
societatii insolventei care au imprumutat societatea). Cei din urma sunt ultimii care isi recupereaza creanta.
Ei pierd, pe langa capitalul social, si ce au imprumutat societatii.

Definitii in legatura cu ce inseamna insolventa:

Insolventa = situatia in care un debitor care este supus acestei proceduri este, la un moment dat, in
ipoteza in care sumele de bani disponibile nu pot acoperi toate creantele exigibile in acel moment.
Insolventa este o chestiune de lichiditate, spre deosebire de insolvabilitate unde valoarea pasivului
este mai mare decat valoarea activului). La insolventa conteaza ca, in ziua in care creditorul cere banii, tu
sa nu ai suficienti bani sa o acoperi, in acel moment. Daca nu platesti, chiar daca ai active valoroase, dar nu
ai bani in banca, esti oricum in insolventa. El iese relativ usor din insolventa, imediat ce se constata ca are
active bune, pentru ca ii lipseste lichiditatea.
Nuante: Nu orice creanta atrage starea de insolventa, legea impune anumite praguri care au evoluat.
Actual, creanta care are o valoare minima de 40 000 de lei care nu a fost platita timp de 60 de zile de la
scadenta, poate atrage insolventa (Daca are o creanta mai mare de 40 000 de lei, dar nu a trecut teremenul
de 60 de zile, nu poate cere insolventa, decat daca este evidenta starea de insolventa. Nu are importanta
categoria creantei (garantata sau chirografara), conteaza indeplinirea celorlalte conditii).
In practica, debitorul (termen mai scurt) care are conditiile indeplinite, introduce cererea, iar instanta
stabileste primul termen, termen in care judecatorul sindic constata existenta conditiilor si declanseaza
procedura. La cererea creditorului, se prevede un termen mai lung. Daca la primul termen se prezinta un
extras de cont pentru acoperirea creantei sau debitorul are bani in ziua in care se judeca, in acest caz cererea
creditorului se respinge. Este o chestiune de echitate, situatia nu este cea reala neaparat. I se da posibilitatea
debitorului de a functiona pentru a-si acoperi creanta. Declansarea procedurii nu este economica. Cand
creditorii introduc cererea este mai greu decat atunci cand o fac debitorii.
Legea nu este aplicabila tuturor categoriilor de debitori. Art. 3 din lege se aplica NUMAI
profesionistilor prevazuti in art. 2 alin. (3) din NCc, mai putin celor care desfasoara profesii liberale,
precum si cei care au o lege speciala privind regimul insolventei lor.
Legea actuala spune ca sunt profesionisti comerciali si regiile autonome, insa, nu exclude foarte clar
unele categorii (ex: asociatiile fara scop lucrativ si fundatiiile, care erau excluse pe vechea lege, acum,
aparent ele sunt acoperite, fiind profesionisti in alin. 2 si nefiind profesii liberale). In practica este discutabil.
Chiar daca nu se prevede o procedura speciala, atunci cand te uiti la regulile de dizolvare si lichidare, ele
insele sunt incompatibile cu tot sistemul de lichidare si reorganizare din legea insolventei. Nu pare sa aiba
in vedere posibilitatea ca o fundatie sa nu mai poata acoperi datoriile cu sumele de bani disponibile. David:
In mod normal, pe actual text, trebuie acceptata aplicarea legii si la fundatii si asociatii, dar in
practica, ar aparea dificultatii foarte mari.
Legea are doua mari capitole corespunzatoare a doua mari etape:
a) procedura REORGANIZARII
b) procedura FALIMENTULUI
(In cadrul unor societati cu regim special, exista si alte proceduri preventive).
Pentru a se ajunge la procedura reorganizarii, exista o etapa pregatitoare (diferite de cele
preinsolventa, care sunt preventive inainte de insolventa - mandatul prefalimentar si concordatul). In aceasta
etapa se cerceteaza daca debitorul este intr-o situatie care sa ii permita redresarea. Aceasta analiza se face,
de regula, de catre cel care declanseaza procedura. Ai nevoie de o perioada de timp in care se incerca
lamurirea daca este mai bine sa functioneze in continuare debitorul sau sa se declanseze insolventa. La
sfarsitul acestei etape se poate lua o decizie de reorganizare sau faliment.
Exista situatii in care, prin definitie, legiuitorul a considerat ca nu mai este nevoie de aceasta etapa
(nu se mai gaseste sediul societatii, de ex., in cazul profesionistilor persoana fizica care raspund si cu o baza
patrimoniala personala, unde se acopera creantele si se lasa apoi sa functioneze).

Organele care participa la procedura:

1. Tribunalul (pe fond) + Curtea de apel (recurs)
Procedura trebuie sa fie cat mai rapida.
Competenta teritoriala: este vorba de tribunalul in care debitorul si-a avut sediul
social/profesional in ultimele 6 luni anterior sesizarii instantei, indiferent de cine sesizeaza.
 Rolul tribunalului este destul de limitat, acolo se depune cererea, insa nu se ocupa un complet de la
tribunal, ci un judecator specializat (judecatori sindici). Un judecator din randul judecatorilor de la
tribunal care are o pregatire speciala, care face numai proceduri de insolventa, in principiu. Este desemnat
de presedintele tribunalului. Tot ce decide acesta are valoarea unei hotarari judecatoresti si este supus
controlului Curtii de apel (Art. 41 si urmatoarele stabileste termene pentru derularea procedurii).
Citarea in fata tribunalului este foarte facila, dar mai putin primul termen, cand se judecaca cererea,
pentru ca, numai la primul termen se asigura protectie deplina conform Codului de procedura civila
cu privire al informarea tutoror persoanelor interesate ca s-a declasant procedura, ca se judeca
cererea privind declasanrea proceduri.
Dupa trecerea de primul termen, in al doilea termen se cauta identificarea creditorilor care ar fi
afectati, trebuie sa existe siguranta informarii acestora cu privire la insolventa. Restul este foarte facil cu
privire la citare, lucru care este dezavantajos pentru creditor, pentru ca toate publicarile se fac prin Buletinul
procedurii de insolventa, este accesibil oricui, daca, insa, ca si creditor nu esti atent, ulterior nu mai are
nimeni grija de tine. Ai pierdut termenele, nu exista cale de recurs. Acel creditor nu mai poate
participa la acea procedura.
Judecatorul sindic (Art. 45 atributiile sale principale). In esenta, el este un arbitru ultim al
procedurii. Cel care se ocupa de administrarea de zi cu zi a debitorului este administratorul judiciar. Tot
ce face acesta este supus controlului judiciar la cererea creditorului. Toate hotararile judecatorului sindic
sunt executorii, intrcat numai asa se poate misca procedura repede. Ele pot fi atacate cu apel (= recurs),
fiind ultima cale de atac.

2. Adunarea creditorilor si comitetele

Este importanta participarea creditorilor, astfel incat sa se poata obtine transaprenta si acoperirea
creantelor, pentru asta creditorii trebuie sa lucreze intr-o forma care sa le prmita luarea unor decizii
colective.
Unul dintre efectele deschiderii procedurii = se suspenda toata urmarirea, chiar si cele incepute nu
mai pot continua, astfel incat creditorii trebuie sa ia deczii intr un cadru organziat. Ei actioneaza nu in
concurs, ci impreuna. Legea prevede organizarea a doua org: adunarea creditorilor si comitete.
A) Adunarea creditorilor. Exista tendinta in practica de a asmilia functionarea acestora cu
functionarea Adunarii din legea 31, in realitate, desi sunt prevederi similare, nu exista un raport de la drept
comun la drept special intre cele doua legi, este accidentala reglementarea similara. Ne uitam strict la ce
prevede legea insolventei in privinta functionarii celor doua organe.
Adunarea creditorilor este organul de ultima decizie, decide modul in care se lichideaza averea
debitorului. Adunarea se constituie imediat ce se constata care creditori sunt afectati, care pot sa verifice ce
a facut administratorul sau lichidatorul cu privire la insolventa, unele masuri nu se pot chiar lua fara
Adunarea Creditorilor.
NB!! Exista o situatie in care creditorii decid cu privire la mersul procedurii, insa nu este o situatie
de functionare a Adunarii creditorului, ci votarea si dezbaterea planului de reorganizare. Este o adunare
speciala care insa nu e derogatorie de la adunarea prevazuta in art 44 si urmatoarele.
Adunarea creditorilor se constituie pe baza tabelului prelimiar. Cum stim care este puterea creantei
creditorilor si ca au dreptul de a participa?
 Tabelul creditorilor este instrumentul juridic prin care creditorii sunt consacrati, daca nu sunt in
tabel ei nu participa. Exista tabelul preliminar, care este redactat pe baza unor docuemnete pe care le
gaseste administratorul intre hartiile debitorului sau primite de la creditorii care au aflat de procedura si
exprima analiza administratorului cu privire la pozitia fiecarui creditor, pe ce categorie intra, ca este
valoarea creantei, care este garantia etc. Este o poza a creditorilor care ar putea sa participe la intreaga
procedura, pe baza unei prime analize. Poate fi contestat de creditorii nemultumiti pentru pozitia altui
creditor sau de cei nemultumiti de pozitia lor in tabel. Toate contestatiile sunt judecate impreuna de
judecatorul sindic si se creeaza tabelul definitiv potrivit deciziei lui.
Cu exceptia situatiei de votare si dezbatere a planului de reorganizare, puterea de vot a
creditorilor in cadrul adunarii nu e data de categoria de creanta sau de existenta sau nu a garantiei, ci e data
de valoarea creantei. In tabelul definitiv gasesti o suma a fiecarui creditor. Puterea de vot a unui creditor
= procentul valorii creantei sale la valoarea totala a creantelor. Judecatorul sindic poate numi pe oricine sa
se ocupe (dintre administratori). Daca, insa, cei care au majoritatea voturilor din tabel, nu il plac pe acest
administrator, il dau afara. Exista un moment in care se definitiveaza tabelul pana atunci se poate schimba
acest administrator provizoriu. Dupa acest moment, el devine permanent.
Cvorumul de sedinta, cu unele exceptii, este de o treime din valoarea creantelor. In cadrul
adunarii, voturile se iau cu majoritate simpla. Creditorii pot participa direct, prin reprezentare, prin
corespondenta
B) Comitete. Posibilitatea de functionare a creditorilor intre sedintele adunarii. Pentru a se
facilita interactiunea dintre creditori si administrator exista un organ numit Comitet.
Comitetul initial - numit de administrator dintre creditorii cu creantele cele mai mari si
care sa reprezinte fiecare categorie (3-7 membri) si pe baza tabelului prelimiar.
Comitetul final este stabilit de catre Adunarea creditorilor dupa definitivarea tabelului,
iar aici conteaza puterea de vot. Daca administratorul sau lichidatorul pot sa asigure o reprezentare
proportionala intre creditorii, la Comitetul definitiv vor intra cei care sunt votati de majoritatea creditorilor.
Toate categoriile ar trebui reperezentate. Creditorii cei mai mari vor avea moajoritatea in comitet pentru ca
vor avea cei mai multi membri in Comitet. Daca exista un singur creditor care are 50% si numarul
minim de membri ai Comitetului e de 3, e o situatie in care puterea creantei NU mai da controlul
Comitetului. Majoritarul nu va avea decat un vot in Comitet.
Art. 51 - majoritatea deciziilor se iau de catre administrator/lichidator, dupa consultarea Comitetului.

3. Administratorul special ( administratorul judiciar)

Administratorul special este reprezentantul debitorului si al asociatilor/actionarilor debitorului.
Unul din efectele declansarii procedurii este ca debitorul isi pierde dreptul de a-si administra averea sau
este limitat. Nu mai poate face decat ce spune administratorul, pentru ca isi pierde capacitatea de exercitiu.
Isi pierde puterea de decizie, putere care este preluata ope legis de aministratorul special. Organele
corporatiste nu mai au niciun rol in procedura insolventei.
Totusi, i se lasa debitorului posibilitatea de a fi un observator prin lucrare cu un anumit organ, care
este administratorul special, este reprezentantul legal pentru debitor si pentru interesele
actionarilor/asociatiolor in relatia creditor-debitor. Are rol consultativ, in principiu.
 4. Administratorul judiciar/lichidatorul
Administratorul judiciar intervine in perioada de observatie si in reorganizare, iar lichidatorul
apare intotdeauna in faliment.
Administratorul judiciar poate sa inventarieze bunurile debitorului, sa colecteze registrele,
documente financiare, descoperirea creditorilor, prezervarea bunurilor perisabile, toate masurile de
administrare propriu-zise, decizii de a elibera bani, de a vinde bunuri si a plati creantele creditorilor, asigura
implementarea tuturor principiilor prin intercatiune cu Comitetul/Adunarea creditorilor si sub scontrolul
judecatorului sindic.
Interdictie: daca este numit administrator judiciar sau lichidator, nu mai poti fi si avocat care sa
asiste in cadrul aceleiasi proceduri, in alte proceduri este posibil. Primele cheltuieli care sunt facute din
averea debitorului sunt cele cu privire la plata administratorului si ulterior cu plata creditorilor.
Exista un fond de compensare a consturilor de insolventa pentru cei care nu isi recupereaza creantele,
fond care nu este astazi suficient ca sa acopere toate costurile procedurilor in plus. Se decaleaza plata catre
creditori cu anii. Daca incalca indatoririle profesionale, atunci ei vor fi inlaturati prin sentinta de catre
judecatorul sindic si se poate declansa impotriva lor actiunea in raspundere civila sau chiar penala.

Deschiderea efectiva a procedurii:

Sunt doua modalitati: la cererea debitorului sau creditorului.
La cererea debitorului: Debitorii sunt incurajati de lege sa introduca aceasta cererea, pentru ca ei
sunt primii care stiu stituatia reala. In realitate, in general, debitorii de buna-credinta incearca sa amane
momentul. Legea impune un termen de declasare a procedurii de la aparitia starii de 30 de zile. depasirea
acestui termen risca sa conduca la aparitia unei raspunderi juridice pentru prejudiciile aduse creditorilor,
dar aceasta raspundere este o iluzie. Debitorul a intarziat pentru ca a sperat imbunatatirea situatiei. Are sens
impotriva celor de rea-credinta, (gen).
Debitorul poate intorduce actiunea si atunci cand starea de insolventa este una iminenta. Daca a
intarziat cu mai mult de 7 luni deschiderea procedurii, atunci = infractiunea de bancruta simpla
(prevazuta de Codul penal).
Art. 240 - Daca debitorul depune cererea, el este obligat sa depuna si documente care dovedesc starea
de isnolventa + documente care reflecta situatia activelor/pasivelor si a contractelor sale pentru ca
judecatorul sindic va lua documentatia respectiva si va incepe sa o analizeze si sa caute creditorii. Ajuta
astfel procedura, o faciliteaza. Daca nu face asta (nu depune documentele prevazute in art. 67), mai are la
dispozitie un termen de 5 zile in care sa o faca, in caz contrar, pierde dreptul de a propune un plan de
reorganizare. Chiar daca cererea este completa, nu exista o garantie ca ea va fi si admisa. Creditorii se pot
opune, nu au interes sa intre in astfel de proceduri. Daca se demonstreaza ca are, totusi, bani pentru a-si
plati creantele, cererea este respinsa. De regula, o cerere a debitorului reluata este acceptata.
La cererea creditorilor: Art. 70 - Daca este o cerere introdusa de catre creditor, in practica, existand
si situatia in care acesta depune primul cererea, debitorul afla si depune si el cererea, interesul acestuia din
urma fiind sa propuna administratorul judiciar, pentru ca se are in vedere intai cererea sa. In practica,
insolventa se foloseste nu numai de debitorii care au o situatie proasta, ci si de cei care vor sa isi
renegocieze creantele, caz in care exista un conflict fatis intre creditori si debitori.
 Daca creditorul depune cererea, i se cere si o cautiune, fiind daca cererea este abuziva, se vor plati
despabugiri debitorului afectat din acea cautiune. Creditorii depun cererea cand nu mai au nicio sperenta ca
se vor intelege cu debitorul in plata creantei. Daca debitorul chiar nu vrea sa intre in insolventa, tu imi vei
plati, dar nu neaparat, fiind posibil ca un creditor mai mic sa introduca o cerere, iar debitorul sa fie dispus
sa plateasca, dar plata asta atrage un alt val de cereri, iar debitorul nu mai are resurse si pentru plata celorlalti
crditori.
Daca judecatorul sindic constata indeplinire conditiilor (prin dovada creantei sale), instanta admite
cererea deschiderii insolventei. Din acel moment, procedura se desfasoara la fel, indiferent de cine a
inceput-o.
Efectele ope legis ale deschiderii proceduri (art. 71 si urmatoarele):
a) toate executarile si actiunile judiciare se suspenda si orice valorificare de drept a
creditorilor se poate face numai in cadrul procedurii. Ea inceteaza daca procedura se inchide fara lichidare
sau fara plan de reorganizare sau Curtea de apel desfiinteaza hotararea de deschidere a procedurii de
insolventa.
b) suspendarea termenelor de prescriptie daca nu mai poti sa exerciti dreptul subiectiv,
nu ar fi normal ca el sa se piarda ca urmare a prescriptiei. In realitate, este iluzorie aceasta suspendare,
pentru ca procedura se inchide:
prin lichidare, caz in care persoana juridica dispare, asa ca degeaba mai ai actiuni daca nu
le mai poti exercita (mai putin in cazul in care te poti indrepta si impotriva altor participanti)
in cazul reorganizarii, toate creanetele sunt tratate in cadrul planului, pentru ca ele vor avea
un alt termen de plata sau alta valoare etc.
c) Debitorului i se suspenda dreptul de administrare a averii, dar trebuie prevazut prin
hotararea de deschidere, nu ope legis). Daca este procedura simplificata, prin intrarea direct in lichidare,
este automata acesta suspendare. In caz contrar, se supenda temporar sau este limitata.
d) Acesoriile nu mai curg, dar numai pentru creditorii chiografari. Are sens economic, nu
toate accesoriile sunt la fel. La cele garantate, continua sa curga, pentru ca exista bunuri pentru aceste
creante (garantia) care este suficient de mare incat sa acopere si accesoriile.
Daca, insa, valoarea principalului + accesoriu exced, se acopera intai principalul + o parte din
accesorii, iar restul nu sunt garantate, dar continua sa curga in continuare. (devine chirografar cand nu s-a
acoperit tot). Ele apar ca si procent la valoarea principala. Interesul administratorului este ca sa se acopere
cat mai repede creantele garantate pentru ca stopeaza curgerea celorlalte. Primele bunuri care sunt vandute
sunt cele care constituie garantiile reale, apoi celelalte pentru acoperirea creditorilor chirografari.
(curs 12) EFECTELE DESCHIDERII PROCEDURII
Art 75 in cazul in care asupra unei sume de bani din conturile debitorului deschise cu o banca exista o
ipoteca mobiliara sau o alta forma de garantie, la simpla cerere a creditorului, sumele de bani pot fi
transferate catre acesta si se considera o forma de distributie de activ in cadrul procedurii.
Daca in timpul procedurii apare necesitatea derularii de noi procedure, noile creante nascute nu
sunt supuse efectului de suspendare. Prin urmare, suspendarea se produce numai pt ceea ce ex ca stoc de
creante la momentul deschiderii procedurii, nu ceea ce se naste dupa (aplicatie la dizolvarea).
Pentru a incuraja creditorii sa se implice in finantarea activitatii debitorului insolvent, cf princ
neoperarii suspendarii, ei vor avea un rang de prioritate. Cf proportisilor aplicabile creantelor din acea
clasa.
 Un alt efect in legatura cu SUSPENDAREA actiunilor judiciare si extrajudiciare, avem o
derogare in situatia creditorilor ipotecare (cu garantii, cu rang de preferinta) ei pot cere, dar numai in
cadrul procedurii, administratorului sau lichidatorului sa vanda bunul si sa fie platiti cu prioritate din el.
Deci, pe langa confortul legat de gradul de recuperare a creantei, are si dr de priopritate dar numai in leg
cu bunurile ce fac obiectul garantiei. Administratorul se poate opune, dar daca nu se opune e obligat sa
incerce vanzarea acelui bun la un pret cat mai bun si sa acopere garantia, indiferent de distribuirea
celorlalte bunuri.
In legatura cu inregistrarea oricarei creante in tabelul creditorilor trb sa tinem minte ca valoarea
garantiilor este inregistrata in baza unui raport de evaluare. Administratorul (definitive sau provizoriu) trb
sa incheie un contract de evaluare cu un specialist care sa evalueze toate bunurile din averea deb care
constituie obiectul unor garantii. Aceasta valoare va fi trecuta in tabel si va ramane pana la sf procedurii,
nemaifiind influentata de alt mecanism.
Tot ca un efect al deschiderii procedurii, debitorului I se ia dreptul de a-si administra averea.
Aceasta suspendare a dr de a-si adm averea NU se aplica automat. Sunt cazuri limitative in care intrii
direct in faliment, neputand intra in reorganizare. Insa in celelalte situatii, in faza initiala a procedurii,
pana se decide daca se trece la faliment sau nu, acesta isi poate pastra dreptul de administrare, care este
insa destul de ingradit. In sensul ca el trb sa adm averea in interesul procedurii (nu poate face mari
lucruri) + alte restrictii date de judec sindic ( ii interzice an operatiuni, supune operatiuni controlului
prealabil al administratorului). Daca se trece la LICHIDARE dr de a adm averea inceteaza (pt ca suntem
in faza de faliment). Pana la acel moment insa, mai ai o sansa.
Art 87 categoriile de operatiuni pe care deb le poate face at cand pastreaza dr de a adm averea.
Un alt efect este ca, daca la data deschiderii nu operase o inregistrare intr-un registru public (o
intabulare), inregistrare care prod ef jur, dupa deschiderea procedurii acea inregistrare nu mai poate avea
loc. Este dif de sit in care chiar in cursul procedurii se realizeaza inregistrarea (ex: se constituie o ipoteca
noua aici e vb de o refinantare). Art 88
In legatura cu obligatia debitorului de a coopera si informa creditorii in leg cu adevarata sa situatie
financiara.
Anterior, obligatia era numai in pers adm / lichidator. Aceasta obligatie, ACUM, ea exista si fata
de creditorii care au cel putin 20% din valoarea totala a creantei. Exista obligatia debitorului/ adm de a
pune la dispozitia lor. Ei chiar daca detin 50% din val creantelor ei pot lua decizii numai prin Adunarea
Creditorilor, si nu individual.
Daca debitorului nu I s-a permis sa isi conduca activitatea, atunci toate platile operate dupa data
desch procedurii de catre org de conducere/ administratorul special sunt NULE de drept. Art 84.
Daca insa, un adm special incheie un act cu un tert de buna cred, incalcand interdictia. Tertul de
buna-cred e proetejat? Dpdv probatoriu e greu pt tert sa sustina ca a ignorant existent starii de insolventa.
Ramanem la principiul de dr comun necesitatea protectiei bunei-cred => contractual respectiv poate fi
salvat. Trb convins judecatorul sindic ca acel creditor a fost in necunoastere de cauza cu priv la acea
interdictie. Daca debitorul, prin adm spec, incalca interdictia, legea prevede in art 84(2) ca adm judiciar se
indreapta pt prejudicii impotriva acelui administrator special.
Operarii comensatiei in cazul procedurii.
Numai in cazul compensatiei legale se poate admite operarea acesteia. Sunt creante intre aceleasi
parti (parti originale, fara a fi concesionate) certe, exigibile, lichide, atunci ea opereaza de drept. Are in
vedere creantele compensabile legal (cele care erau compensabile legal inainte de deschiderea procedurii,
dar si dupa deschiderea ei).
FAZA INITIALA ( de la deschiderea procedurii la faliment)
Administratorul provizoriu are nevoie de o anumita perioada pt a intelege care e situatia averii
debitorului. Legea ii da dreptul si obligatia de a studia situatia pe partea activa/ pasiva a debitorului.
Rezultatul studiului sau trb sa fie facut public creditorilor si judec sindic.
Pt asta, el are 2 etape (PERIAODA DE OBSERVATIE).
A. Etapa primului raport (20 de zile de la data deschiderii procedurii).

Administratorul judiciar va intocmi un raport in care sa propuna fie intrarea in procedura

simplificata, fie sa propuna continuarea perioadei de observatie art 92. Aceasta prima etapa e
importanta pt ca in aceste 20 de zile adm jud trb sa isi dea seama ca e un caz de procedura simplificata.
Acesta e momentul in care trb sa stii sigur daca intri in procedura simplificata sau nu. Aceasta procedura
presupune ca adm dispare ca functie. El va trebui atunci sa faca numai ce zice procedura sa vanda cat
mai bn bunurile pt a acoperi creantele intr-un procent cat mai mare.
Daca ajunge la concluzia ca merita sa continue perioada de observatie pt ca nu e un caz de
procedura simplificata, se trece la faza a doua:
B. Etapa a celui de-al doilea raport (40 de zile de la desch procedurii).

Adm va prezenta cauzele insolventei, cine sunt persoanele responsabile din conducerea deb,
dintre actionari si daca exista sanse in leg cu o reorganizare. Daca admin spune ca ex sanse pt
reorganizare, cu toata opozitia creditorilor, sindicul permite propunerea privind reorganizarea. Acest
raport ii mai permite debitorului sa nu intre direct intr-o procedura de faliment.
Art 96 reglem acest raport.
Procedura simplificata
Art 38 situatii generate fie de calitatea debitorului, fie de calitatea patrimoniului. Comerciantii pers
fizice nu pot avea decat procedura simplificata nu au sansa reorganizarii. La fel si cu intreprinderile
familiale.
O alta situatie este aceea in care pers jur au intrat initial pe o procedura de dizolvare s-a
descoperit ca in cazul proceddurii, valoarea pasivului e mai mare decat cea a activului. Si atunci treci din
lichidare voita in lichidare judiciara (adica in faliment).
E posib ca deb sa vrea sa intre direct in faliment deschide procedura pe baza vointei sale
Mai e sit in care debitorul e de negasit nu stii ce bunuri are.
Dupa ce s-a publicat al doilea raport, adm e obligat sa faca si acte materiale ( trb sa stie unde
exista bunuri, le poate lua de acolo, poate vinde bunuri perisabile). Deci orice act care permite inghetarea
averii. Ex o faza de comunicare catre deponent, depozitar, banci, orice pers care au colaborat cu debitorul,
in care se aduce la cun ca debitorul e in insolventa, astfel incat acele pers sa isi poata exercita dr.
Tot in aceasta perioada, parallel cu analiza situatiei, administratorul trebuie sa intocmeasca
tabelul creditorilor.
1. Tabelul provizoriu

Adm judiciar trb sa notifice in termenul indicat de judec sindic in sentinta de deschidere a
procedurii, toti creditorii cunoscuti (dup ace s-au analizat registrele, documentele) si le cere acestora sa ii
probeze creantele, care e val creantelor, a accesoriilor. Singurul caz in care nu e nevoie de aceasta
probatiune, e cazul in care creanta a fost stabilita prin hot judecatoreasca. Acestea se trec ca atare in tabel.
Odata ce are aceste informatii, judec realizeaza tabelul. Creditorii care nu au rapsuns in termenul
pus de judecator in leg cu probarea creantei + exprimarea intentiei de a cere creanta sau cei care nu au fost
contactati de adm judiciar, dar puteau/treb sa stie ca s-a deschis procedura, acestia pierd dreptul de a
participa la procedura.
Daca demonstreaza ca nu au fost citati correct sau ca nu puteau avea cun de desch procedurii ei
vor avea dr de a cere si ei inscrierea in tabel (chiar si dupa publicarea tabelului definitiv).
Dupa publicarea tabelului provizoriu, judec stab un termen pana cand cred pot contesta. Toate
aceste contestatii se vor judeca la term stab de judec sindic intr-o singura sedinta.
Ulterior, tabelul se definitiveaza si se publica. Din acel moment poate fi operat ca atare, fiind
opozabil ca atare, chiar daca un creditor se duce la Curtea de Apel. daca dupa 1 an vine hot de la Curtea
de Apel, creditorii vor participa de atunci la Ad creditorilor.
Prima adunare a creditorilor poate avea loc dupa publicarea tabelului provizoriu. Aici nu se iau
decizii fundamentale. Singura care poate fi luata e in leg cu instrainarea de urgenta a unor bunuri.
2. Tabelul definitiv

Dupa definitivare, AC poate lua orice decizie (inclusive inlocuirea adm provizoriu).

In perioada de deschidere pana la final, administratorul are dreptul sa ceara anularea anumitor
categorii de acte. Vb de anularea actelor frauduloase.
Necesitatea acestei proceduri:
In practica:

unii debitori incearca sa favorizeze unii creditori fata de altii.

In alta situatie e chiar vorba de frauda (il fraudezi pe unul pt altul).
O alta situatie e cand nu incerci sa fraudezi, dar desi trebuia sa declare insolventa, faci alte acte
care agraveaza starea de insolventa, diminuandu-I averea deb.

Legea spune ca toate aceste acte (desi se numesc frauduloase, nu toate sunt frauduloase), sunt supuse
NULITATII, in anumite conditii. Numai actele mentionate in lege sunt supuse acestei actiuni. Actele
respective sunt anulate daca ele nu au fost incheiate in exercitiul normal al procedurii.
Art 117(1) toate actele/oper frauduloase incheiate in dauna creditorilor in cei 2 ani anterioare
deschiderii procedurii. Un text general vb de frauda in intelesul dr civil. E diferit de actele frauduloase
de la alin (2). Nu e un caz de actiune pauliana. Aparent, are multe elem comune cu act pauliana ( un
debitor care lucreaza impreuna cu un creditor pt a-si diminua averea). Actiunea din legea insolventei e
mai larga.
Nu e neaaparat nevoie ca intentia participarii tertului la actul resp sa se faca cu intentia de a
frauda creditorii.
Nu e neaaparat necesar sa ai o legatura intre reducerea patrim/ gajul gen al cred si marirea
patrimoniului tertului care a participat. Scopul acestei act e de a creste averea debitorului fara a
avea vreo importanta in ce masura a beneficiat patrimoniul tertului.

Art 117(2) o serie de acte incheiate de debitor cu terti care pot face obiectul unei act in anulare. In cazul
tuturor acestor acte, cf alin (3) ex o prezumtie de frauda. Adica o participare cu rea intentie a tertului la
sav acelor acte. Aceasta prezumtie de frauda are imp cu priv la dr tertului care a pierdut bunurile prin
aceste acte. Va avea mai putine dr de a participa la preluarea bunurilor decat cel de rea-cred.
a) Acetle cu titlu gratuit NU presupun reaua-cred a beneficiarului. Toate acestea sunt anulabile.
b) Prestatia primita de debitor este semnificativ mai mica decat prestatia primita de tert aici vb de
un act sinalagmatic. Aici poate fi o frauda o intentie a tertului de a beneficia el in paguba
debitorului. El va pierde ce a obtinut in baza acestui act si daca e de buna-cred.
c) Inchei cu un tert un act pt a sustrage de la urmarire bunul o urmarire de catre creditor. Aici vb
de actele simulate. Ex: donezi un bun unui membru al familiei NU intrii pe acest alineat, ci intri
pe alineatul cu actele cu titlu gratuit. Perstatia nu e vadit dez echilibrata, dar prestatia nu a avut
loc. S=a dorit ca bunul sa iasa din patrim pt a nu mai fi urmarit de adm si de creditori.
d) Actele de transfer de propr care au scop de a stinge o datorie, dar conditia e ca suma pe care cred
respectiv inceteaza sa mai fie creditor ar primi-o in faliment, ar fi mai mica decat contravaloarea
bunului. La mom respectiv ar trb sa calculezi cam cat ar primi intr-un faliment acel creditor (
calculul il face expertul). Odata ce stab aceasta valoare, compare cu cat a primit in urma
operatiunii de trans de propr cred respectiv. Acest cred nu mai are riscul de a intra in proced
inolventei. Daca val primita la ace moment e mai mare decat ceea c ear putea primi in faliment
=> operatiunea de anulabila. INVERS nu e anulabila.
e) In cele 6 luni anterior desch proced ai transm o creanta chirografara intr-o creanta ipotecara.
Daca in conditii similare un tert nu ar fi facuta asta, atunci operatiunea este anulabila.
f) Platile anticipate de datorii din cele 6 luni anterioare desch procedurii. Adica daca ai platit
inainte de termen, trb as dov ca acest lucru era normal. Practice debitorul vrea sa scape de
debitorii cei mai agresivi chiar si inainte de scadenta, grabindu-si starea.
g) In cei 2 ani anterior desch procedurii, debitorul a incheiat acte de transfer sau si-a asumat
obligatii cu scopul de a ascunde sau intarzia starea de insolventa.

Art 117(3) tertul e un afiliat cu debitorul ( asociatul, actionarul care detine cel putni 20% din ksoc,
adminsitraro, orice alta pers care are o control asupra deb, rudele, afinii pan ala gr al 4-lea). Ei nu incheie
act cu debitorul. Nu poti prezuma ca aceste acte sunt acte cu scopul fraudarii . Doar ca in afara de aceasta
calitate de afiliat, ele au incheiat acte, operatiuni in cei 2 ani anterior desch procedurii care nu sunt in
cursul normal al afacerii. Pur si sp calitatea tertului si anormalitatea actului duc la anulabilitatea lui.
 Indif care e categ actului care face obiectul anularii, daca ele nu sunt incheiate in cursul normal al
procedurii, adm sau lichidatorul, in 18 luni poate introduce actiunea in fata judec sindic (singurul organ
specializat in debitori).
Situatia tertilor care au lucrat cu debitorul
Daca actiunea are success, bunul primit trb sa se intoarca in patrimoniul debitorului. Aici vb strict
despre rap dintre tert-debitor. NU vb de subdebitori. Tertul e cel care a avut primul contr cu debitorul.
Tertul nu este insa expropriat. Bunul se restituie. El trb pus in situatia anterioara si deci trb sa primeasca
ceea ce a transmis el. Dar aici e o situatie diferita, nu o anulare obisnuita. Acest creditor nu poate fi decat
unul chirografar. El va cere de la averea debs a I se restituie contravaloarea prestatiei sale. Va face acest
lucru in cadrul procedurii.
Ce poate cere tertul?
Si tertii de buna-cred si cei de rea-cred pot cere pretul platit. La tertul platitor de buna-cred sa
pretinda si sportul de valoare adus bunului pe care a trebuit el sa il dea. Acest spor e dat de imbunatatiri,
investitii facute de tert.
Legea spune ca, in situatia subdobanditorilor, la tertul de rea-cred el nu mai poate cere sa pastreze
fructele culese pe perioda respectiva. Cel de buna-cred pastreaza fructele.
In ambele cazuri ei sunt inscrisi in tabel ca cred chirografari.
Ce se intampla cu subdobanditorii? Pot pastra bunul dobandit de la tert?
Ar 121 permite o actiune impotriva lor fie pt a da bunul, fie pt contravaloarea bunului (daca el l-a dat
mai departe). Totul se intoarce in averea debitorului.
Subdobanditorii de rea-cred = cunostea/trebuia sa stie ca transferul INITIAL (de la deb la tert), la
mom cand el a dob bunul, era susceptibil de anulare. Asta trb sa dov cel care introd actiunea impotriva lui.
Daca nu a dob bunul in exerc normal al afacerii, at reaua sau buna-cred diferentiaza intre cei 2 in functie
de ceea ce poate cere subodbanditorul de la debitor: sporul de valoare pe care l-a adus el bunului. Tertul
de rea-cred poate cere doar contravaloarea bunului resp.
CONDITIILE introducerii actiunii:
Avem un termen de 16 luni. Tu trb sa te intorci impotriva celui care ai sansa sa recuperezi. Daca
introd cererea impotriva pers gresite (nu are bunuri), procesul dureaza mult, dupa expirarea etrmenului ai
pierdut actiunea is nu mai ai a 2-a sansa impotriva altei persoane. Poti incerca sa introd mai multe actiuni
impotriva tertului + a altor subdobanditori. La final, macar fata de unul dintre ei sa se admita act.
Situatia mentinerii actelor.
Art 123 in orice contract, de orice fel mai putin cele financiare, orice clauza care duce la incetarea
contractului (reziliere, denuntare) datorita aparitiei starii de insolventa, este NULA ABSOLUT. Aceste
clauze exista. Deci nu mai puteu beneficia de anumite contracte. Aceasta interdictie urmareste sa dea
posibilitatea administratorilor de a mentine acele contrcte care beneficiaza debitorului si care nu au fost
exec in totalitate sau partial la mom deschiderii procedurii. Contractele care nu ma inetreseaza pe mine, ca
adm, le pot denunta. Daca ma intereseaza, le pastrez. Creditorul, daca vrea sa scape de oblig de a presta in
cont val contr, trb sa ceara permisiunea adm de a-l denunta ( pe o per de 3 luni de la desh proced). Admin
are 30 de zile de la notif in care sa accepte sau nu (tacerea e o acceptare tacita). Numai asa poate scapa
creditorul de contract.
Situatia furnizorilor de utilitati. Ei au oblig de a mentine furnizarea de utilitati (nu pot cere
denuntarea contr) daca debitorul e un consummator captiv. Ei sunt obligati sa continue furnizarea. Au si
ei un profit/ o compensatie pt creantele care se nasc dupa data deschiderii procedurii au un rang
prioritar. Daca adm nu ii plateste la timp, timp de 90 de zile de las scandenta, abia atunci poate denunta
contractul.
Administratorul mai are o putere. Poate cere pe per de observatie modif clauzelor in contr
incheiate de deb (inclusiv in contr de credit), dar NUMAI daca in ace st fel se realizeaza echivalenta
prestatiilor. Contr nu merita act in anulare ( nu era asa mare dif), s-a mentinut contr, dar contr e modificat.
Adm obliga cred sa continue sa presteze dar ii modif an clauze pt a-I mari prestatia. Aici se vede intentia
legiuitorului de a-l proteja pe debitor. art 123(5). Ai nevoie de acest contract pt ca debs a incaseze si din
aceste incasari sa pot acoperi creantele creditorilor. Ii ajuta si pe administrator pt ca isi pot plati prestatiile
de aici.
Contractele pot fi executate in favoarea creditorului.
EX: ai incheiat un contr si acesta nu a transferat bunul din patrim cred si nici deb nu a platit => creditorul
poate pastra bunul.
Ex: contr de commision sit comisionarului-creditor => bunul se intoarce in patrim deb. Daca nu ar fi
insovlenta, comisionarul ar avea un privilegiu pt onorariul neplatit de comitent. In insolventa, privilegiul
se pierde. Legea rastoarca o protective data tertului de NCC. Pt acele sume, comisionar se inscrie un
creditor chirografar.
Toate aceste proceduri: anularea, executarea, denuntarea contractelor aflate in derulare pe per
procedurii de insolventa.
Continuam fazele continua per de observatie, se termina. Procedura de observatie se termina atunci
cand se alege: trece intr-o reorganizare sau intr-un faliment.
Pentru debitor, miza e sa continue ( sa opereze in circ comercial). Pot continua numai daca au o
reorganizare. Pt ca efectul falimentului radierea. Reorganizarea daca se accepta, renasc. LEGEA ii cere
ca el sa isi manifeste intentia de reorganizare in 5 zile de la mom depunerii cererii. Altfel, el pierde dr de a
propune un plan de reorganziare. Planul e posibil dar cerut de creditori sau de admin.
PLANUL DE REORGANIZARE
E ca o propunere financiara economica care da confort creditorilor ca daca va fi pus in practica va
asigura pt ei recuperarea creantelor. Administratorul se transf in lichidator in faliment.
Scop principal al planului: realizarea cat mai multe creante
Plan secundar: sa reaseze raporturile debitor-creditori; continuarea finantiarii debitorului. Ai nevoie de
investitii prin planul de reorganizare se stie cel care aduce bani noi (se risca); sa il convingi pe debitor
sa isi desf altfel actv (sa schimbe mecanismul). Prin plan I se impun niste obiective. E posibil sa se stab
clar in baza planului structura de Ksoc al debitorului. Aici nu conteaza vointa actionarilor/asolciatilor la
mom deschiderii procedurii o norma incalca principiul liberii asocieri (li se impune sa accepte pe
altcineva).
Cine poate propune planul?
1. DEBITORUL

Aici trb sa facem dif dintre dorinta de reorganizare si propunerea. El nu e obligat sa propuna
planul. Are dr paana la data de 30 de zile sa depuna propunerea. Cel care redacteaza planul sunt altii, dar
singurul care il poate initia este adminsitratorul judiciar. Si El il poate dpune in term de 30 de zile de la
publ tabelului definitiv.
2. ADMINISTRATORUL JUDICIAR. Adm poate propune un plan daca prin raportul al 2-lea a
spus ca societatea are sanse de reorganizare. Daca el prin rap al 2-lea a propus intrarea in
faliment, judec a respins propunerea el nu poate reveni cu planul.
3. ULTIMII CREDITORI. Unul sau mai multi. Cel care depune planul sa aiba el sau impreuna cel
putni 20% din val creantei. Deci creditorii pot depune cel mult 4 planuri.

=> poti avea 6 planuri. Toate acestea intra in proced de analizare a judec sindic si a credit.
Poti avea un plan de lichidare in reaorganizare = interesul creditorul e sa se vanza bunurile, dupa care nu
ii mai intereseaza ce se int cu deb.
Cel mai bun plan e cel de restructurare .
Poti avea si o combinatie a celor doua: si lichidare si restructurare.
Sunt situatii in care planul poate fi propus. Debitorul poate propune planul daca in cei 5 ani
anteriori procedurii nu a mai trecut odata prin procedura insolventei.
De asmeenea, debitorii daca au sav infr din art 132(4) - nu au dreptul.
Daca nu se respecta termenele de depunere a planului si ajunge la adm judiciar, opereaza de drept.
Termenul de 30 de zile daca nu e perlungit de judec sindic cu inca 30, inlatura dreptul definitive de a mai
propune un plan de reorganizare.
Odata ce planul a fost depus, urmeaza un control al planurilor care are loc in cadrul Adunarii Creditorilor.
Daca in urma controlului si al votului pe fiecare plan, urmeaza un control de legalitate. Verifica daca e
legal intocmit si daca votarea a fost legala. Daca sindicul anuleaza planul, alta posiv de a trece prin
procedura nu mai ai pt ca au ttrecut termenele ( care sunt de decadere).
CONTINUTUL PLANULUI
(curs 13) CONTINUTUL PLANULUI
ART 133, 139 planul trb sa indice posibilitatile de redresare ale debitorului.
1. Indiferent ca e un plan de reorganizare sau un plan de lichidare de active debitorul sa isi
continue viata.
2. Planul trb sa demonstreze ca are un caracter fezabil in perspective redresarii debitorului. Adica el
trb sa fie convingator ca poate fi finanantat: din resursele debitorului sau din resurse atrase de la
terti.
 3. Planul trb sa prevada programul de plata al creantei.

In implementarea acestor principii generale, din perspective creantelor in urma implementarii planului, trb
sa prevada:

Categoria creantelor defavorizate creditorii vor avea o protectie impotriva unui plan care le-ar
crea o situatie si mai rea.
Categoria creantelor care nu sunt defavorizate

Este relevanta din perspective tratamentelor creditorilor. Trebuie prin plan sa arati ce masuri sunt propuse
a fi suportate de creditorii acestor 2 mari categorii.
Art 5 p 16 def creantelor defavorizate. Trb indeplinite 2 conditii:
Creditorii vor suferi o reducere a cuantumului creantei (reducere fie pe planul principalului, fie pe
planul accesoriului)
Creditorii vor suferi o reducere a garantiilor ori o schimbare a programului de plata fata de
scadentele initiale ( o reesalonre).

Creanta lor va suferi o modificare. E o derogare de la principiul libertatii de vointa (care spune ca
schimbarea contr poate avea loc numai prin acordul ambelor parti). Daca planul e aprobat, unii creditori,
chiar daca s-au opus trb sa accepte modificarea. Chiar si o intreaga categorie daca s-a opus, trb sa accepte
planul.
Niciodata nu se poate discrimina modificand creanta pe parte de suma, garantii, esalonare, NU se
poate modifica o creanta inidividuala. Daca prin plan vrei sa modifici doar o creanta inividuala sis a lasi
categoria la fel este DISCRIMINARE. Orice modificare trebuie sa priveasca o categorie.
Prin plan trb sa stabilesti catalogul creantelor curente. Are in vedere toate creantele nascute
dupa data deschiderii procedurii ( dupa perioada observatiei, in perioada de reorganizare sau in per de
faliment). Uneori e necesar sa ai creditori noi care sa ajute administratorul/lichidatorul sa isi indeplineasca
misiunea. Si acestia trb sa fie protejati.
Art 133(5) principalele elemente ce trb avute in vedere de catre plan.
Unele din aceste obiective pot lipsi. Nu intotdeauna e necesar/fezabil sa atingi toate aceste
obiective. Poti avea si alte obiective pe care legea nu le-a prevazut. Cele amintite pana acum in curs sunt
obligatorii.
c) se prevede posib de a transm toate/ o parte din bunurile debitorului catre una sau mai multe pers fiz/jur
preexistente/constituite dupa adoptarea planului. Aceasta masura NU este una tipica, limitata la planul de
redresare prin lichidare. Ce rost are sa salvam debitorul daca toate bunurile sale vor fi transm catre alte
persoane?
Avem situatia in care se creeaza urm situatie: o societate care nu are un trecut dubios, fara
raspunderi, care va prelua o parte din actvitatea debitorului (active si datorii), ei finanteaza aceasta
preluare, ei platesc bani debitorului pt ca el sa plateasca datorii. ..
O alta situatie e cand se transm toate activele catre o soc noua. Raman o parte buna din pasive pt
societatea debitoare, banii se duc catre soc debitoare pt a plati creditorii, desi debitorul poate continua
actv, nu o poate face pt ca, desi nu mai are nici datorii, dar nu mai are nici active.
 Prin plan se poate stabili o fuziune (a soc debtoare cu alta soiectate sanatoasa) sau o divizare ( a
patrimoniului, taotal sau partial). Desi societatea trb sa se redreseze, printr-un astfel de plan ea dispare (
creditorii s-au indestulat), dar ea se va radia.
e) Posibilitatea lichidarii in bloc sau separate a unor/a tuturor activelor sau darea in plata in fondul
datoriilor.
Acest art e aplicabil reorganizarii pe baza de plan de lichiadre. Poti avea si pt planul de reorganizare.
Peste 5% - e un plan de lichidare.
i). Modificarea actului constitutiv al debitorului.
Daca planul prevedea aparitia unui nou actionar care prelua controlul societatii prin investitia
facuta. In aceasta situatie, trb indepl conditiile de forma de inregistrare a actului constitutiv. (Reg
Comertului). In cond legii se propune un plan de reorganizare, de diluare a actionarilor debitorilor, dar pt
ca acesti actionari s-au opus, nu poate avea loc cu forta aparitia unor noi actionari. Daca creditorii sunt de
acord, se poate impune actionarilor soc sa aiba alaturi al;ti asociati, fara a putea sa se bazeze pe legea
scieitatilor cu ajut careia se puteau opune acestei masuri.
k). Planul de reorganizare NU poate prevedea conversia creantei bugetare in titlu de valoare.
Prin plan poti impune vointa unor creditori minoritari, de ce nu se poate aplica asta si in ceea ce
priv creditorii bugetari? (ANAF). ANAF s-a trezit ca I s-a transf creanta in titlu de valoare. Chiar dac
ANAF vrea, e interzis acest lucru.
PROCEDURA DE APROBARE A PLANULUI
ART 135-138.
Daca au fost depuse in termen, adm va stab o data in care fiecare plan va fi supus dezbaterii si
aprobarii, intr-o adunare de tip special (alte majoritati, nu ca cele de la societate). Judecatorul sindic nu e
implicat.
Se poate vota direct sau prin corespondenta. In ce categorie de creditori intri tu ca si creditor?
Art 138 vor fi urmatoarele categorii de creditori (nu ins ca le ai pe toate in fiecare reorganizare)

Creditorii cu ipoteci (care au dr de preferinta)

Creditorii bugetari (nu conteaza ca au sau nu o garantie poate avea cel mult un privilegiu)
Creditorii salariati (angajatii debitorului nu conteaza daca mai sunt sau nu anagajati la mom
votarii planului, cont daca el atunci mai are vreo creanta salariala, chiar is daca au fost demisi)
Creditorii chirografari
Creditorii indispensabili (apar doar la planul de reorganizare) constituiti in cond art 134. Acei
creditori pe care adm judiciar ii califica ca fiind necesari si de neinlocuit pt buna functionare a
deb respectiv.

Art 5 p 23 cine poate face parte in aceasta ultima categorie? (a cred indispensabili)

Creditorii chirografari care furnizeaza fie produse/servicii/utilitati fara de care debitorul nu isi
poate continua actv + nu exista inlocuitor pt el . Ex: debitorului consumator captiv deb care nu
pot schimba furnizorul de electricitate, gaz natural. Ei vor fi platiti prioritar pt creante nascute
dupa data deschiderii procedurii. Ei pot iesi din aceste contracte numai daca nu sunt platite
 creantele in 60 de zile de la data scadentei. Daca e un plan de reorganizare, daca un furnizor
indispensabil care are o creanta al carei termen de 60 de zile peste scadenta cade in perioada in
care se propun planuri si trb decis planul de reoganizare, NU poate acest creditor sa invoce textul
general si sa spuna ca el reziliaza contractual, ca isi asuma toate riscurile si ca devine creditor
chirografar. Se impune o SINGURA CONDITIE, aceea ca adm judiciar s ail aiba in vedere pe
acest cred indispensabil sis a spuna printr-o declaratiee, ca X este creditor indispensabil. DOAR
atunci nu vor putea creditorii sa rezilieze contractul.

Planul se voteaza pe categorii si pe majoritati de categorii. Majoritatea categoriilor trb sa voteze pt plan.
Ex: daca esti creditor chirografar (sunt cei mai multi), daca nu ai o creanta f mare, nu doresti sa fii in acea
clasa, pt ca intri in concurs cu multi alti creditori, si ai vrea sa fii intr-o clasa unde creanta ta are o valoare
mai mare, cum ar fi creanta indispensabila. Imp e sa fii intr-o clasa unde vocea ta conteaza mai mult.
Sunt creditori (cei cu garantii) care nu se pot misca in alte clase. De asemenea, nici cei salariati nu prea
pot (decat daca sunt creditori pe un credit comercial, in cal de cred chirografari).
O INTERDICTIE: (o discriminare) creditorii care sunt afiliati cu debitorul (adica controleaza pe debitor
sau se afla sub control comun cu debitorul) afiliati direct sau indirect, NU POT VOTA (indiferent in ce
clasa sunt).
EXCEPTIE: daca prin plan ei ar primi mai putin decat primesc in cazul falimentului. Atunci pot vota in
clasa in care fac parte in mod obisnuit.
CONDITIILE DE VOT VALABILE A PLANULUI
Art 139 daca sunt 5 categorii (nr maxim de categorii), planul trb votat de cel putin 3 categorii. Daca sunt
3 categorii, trb votat de cel putin 2 categorii. In fiecare categorie, trb voturile majoritatii creditorilor. Din
cele 3 categ care au votat planul, una trb sa fie categ de creanta defavorizata. Insa NU e obligatoriu, e
posibil sa nu fie nicio creanta devaforizata. Dar daca este O SINGURA categ defavorizate, ea trb sa
voteze planul. Daca sunt 2 categ e sufficient ca una singura sa voteze planul, cealalta putandu-se opune.
Daca avem un nr par de categorii (2 sau 4), cel putin 2 categorii trebuie sa voteze, cu conditia ca una
dintre categoriile care voteaza sa fie defavorizata.
In toate cazurile, mai avem o CONDITIE. Indiferent cate clase sunt, eo cond care se regfera la toate sit.
In final pt plan, trb sa voteze cel putin 30% din totalul valoric al creantei.
Poti avea o sit in care un creditor cu o creanta f mare se opune planului, dar planul e adoptat. E
greu de imaginat pt ca acest creditor va domina o categorie. Dar daca el se opune planului, e clar
defavorizat prin plan. Deci e greu sa mai fie alta categorie defavorizata.
Inca o CONDITIE in leg cu categoriile defavorizate care au votat impotriva. Aceste categorii sa fie
supuse unui tratament corect si echitabil. Nu numai ca una din 2 sa voteze pt plan, dar si ca cea care s-a
opus sa benef de un tratam corect si echitabil:

In cadrul acelei categ, niciuna din creanta nu primeste ./

Creditorii dintr-o clasa inferioara acestei clase NU primesc mai mult decat creditorii din clasa
defavorizata.
 Daca prin plan li se aduce modificari creditorilor garanti cu priv la garantii, intra in clasa
defavorizata.
Daca prin plan cred chirografari li se ofera un procednt de valorif a creantei mai mare decat cel al
cred garanti, . (nu poti dezavantaja cred garanti).
Prin plan nu se poate dezavantaja o creanta individuala in raport de alte creante, cu o sg EXCEPTIE
daca exista acordul acelui creditor (el poate accepta sa fie discriminate in rap cu creditorii din acea
categorie).
Daca sunt mai multe planuri adoptate, se va lua in calcul valoarea absoluta a creantelor care a votat
pentru. Asrtfel, in final nu poti avea decat un plan aprobat. Judec sindic va verifica ca planul a fost
adopotat legal. El se va uita ca continutul planului sa indeplineasca conditiile din art 133, 134. Judec
poate aprecia ca planul nu e fezabil trb sa se intemeieze pe legalitatea planului (cum ca planul nu ar fi
finantat). El nu intra pe ideea de oportunitate. Chiar daca e in conditiile legii, poate rasturna planul.
DURATA PE CARE SE POATE IMPLEMENTE UN PLAN DE ORGANIZARE
Max 4 ani (3 ani cu un an de prelungire) art 133(3) + 131(5)
Unele acte pot if indelinite numai de adm special cu acordul adm judiciar, sub controlul lui. Adm special
il va pune in aplicare. Pe perioada prevazuta in plan, daca se vede vreo deviere fata de obiectivele din
plan (ex: dupa anul 1 nu au fost platite creantele pe care trb sa le plateasca), nu trb sa astepti sa ajunga si
mai rau. Atunci, oricare creditor poate cere, cu conditia dovezii interesului, poate cere trecerea la
faliment. NU I se mai acorda nicio sansa. Riscul e acela de a intra in faliment. Lucrul acesta e decis de
judecatorul sindic. art 140
Daca se instra in faliment, se revine la tabelul initial de creanta. Odata de se trece la faliment, creditorii
sunt pusi in situatia anterioara planului. Se scot din ecuatie sumele dj platite catre creditori.
Daca nu se aproba niciun plan de reorganizare, se inchide perioada de observatie si se trece la procedura
FALIMENTULUI.
In perioada reorganizarii, mai poate cere falimentul si titularul unei creante curente ( acei
creditori care s-au nascut ca urmare a planului). Cei care s-au nascut inainte de plan intra oricum in una
din cele 5 categorii.
FALIMENTUL
CUM POTI AJUNGE?

Direct din perioada observatiei

In cazul in care nu se aproba plan de reorganizare
In cazul in care se aprobam dar nu are success
Daca adm judiciar, prin raportul de 20 de zile, spune ca nu mai e nicio sansa si propune trecerea
la faliment.

O hotarare a judec sindic de intrare in faliment. Efectul = ridicarea dr de administrare a debitorului + cel
care se ocupa de adm averii nu va mai fi adm judiciar, ci lichidatorul ( poate fi numita aceeasi persoana).
Prin hotarare perioada in care creditorii care au aparut dupa procedura de observatie, isi cer creanta.
Procedura trb clarificata tot prin tabelul de creante. Trb sa avem un tabel definitiv. Legea vb de un tabel
special unde se trateaza sitautia creditorilor noi. Dupa ce ai facut aceeasi procedura: verif, tabel
provizoriu, final. => TABEL DEFINITIV CONSOLIDAT (care cupr cred noi). Lichidatorul va
interactiona cu creditorii. Dupa acest moment, NU MAI POT APAREA CREDITORI NOI.
Lichidatorul inventariaza, comunica, analizeaza posib de acoperire a creantelor, stab modalitatile prin
care el va lichida activele. El propune un plan de lichidare poate fi implementat numai daca e aprobat de
Adunarea Creditorilor. Lichidatorul trb sa evalueze bunu trb angajat un evaluator autorizat. Dar nu
poate propune planul de lichidare fara a avea langa fiecare bun o valoare (valoare ce poate fi supusa
contestarii). Aceasta valoare e importanta pt ca ea ii poate limita marja de negociere oblgiatorie atunci
cand vinde bunul. Creditorii pot aproba un plan de lichidare cu conditii impuse de ei. Ex: sunt de acord sa
vinzi bnuuri in bloc , dar nu poti cobori sub un procent din valoarea de evaluare. In planul de lichidare
sunt prevazute si modalitatile de vanzare. Un plan bun de lichidare are si un termen pt lichidator (pt ca el
e platit lunar din averea debitorului).
Odata ce s-a trecut la implementarea lichidarii, imp e sa vinzi in conditii cat mai bune si sa
distribui sumele. Pt asta, el trb sa asigure o transparent fata de creditori, si la fiecare 3 luni trb sa prezinet
un raport ( ce bunuri a vandut, la ce bun, ce distribuiri au fost facute din banii respectivi). Daca se ajunge
la distributii de sume, elgea prevede ordine de preferinta: art 161
1. Chelt cu procedura
2. Art 162 : dupa acoperirea chelt procedurii in sens larg, te uiti la tipul de bun care a servit garantii
unor creante, preferinta au creditorii care au o garantie. Daca sunt mai multe categorii de creditori
ipotecari, primul sigur va primi ceva. Rangul 2 si urmatoarele au sanse din ce in ce mai mici.
Bunurile se vand intr-o procedura fortata (pretul e mai mic, e o vanzare sub presiune).
3. Creditorii chirografari ei vor lua din distributia bunurilor care NU fac obiectul unor garantii.

1. Cheltuielile procedurii
2. Art 187 creditorii care au finantat
3. Creditorii cu creante salariale
4. Creantele bugetare
5. Daca e deb pers fizica pensie alimentara
6. Creantele bancare care nu sunt garantate
7. Restul creantelor chirografare
8. Creditorii subordonati (cei ce au creante izv dintr-un act cu titlu gratuity: debitorul a facut cu titlu
gratuit, iar creditorul are cb de primit. Ex: sponsorizari). Persoanele care o relatie de afiliere cu
debitorul (actionarii, asociatii care au dat credtiedeb si care au cel putin 10% din ksoc). Ei au o
raspundere pt situatia in care au controlat societatea de au adus-o in situatia respectiva. De
asemenea, tertii de rea-cred care aua vut acte frauduloase cu deb

Cota falimentara : cota in care fiecare creditor recupereaza la fiecare distributie din sumele orferite spre
transfer creditorilor. E posibil ca o parte din sumele care ar urma sa fie distribuite, sa fie puse deoparte.
Daca ai de distribuit 100 de lei, pui deoparte 10 lei. Ele acopera creantele speciale (cele puse sub conditie,
iar conditia nu s-a indelinit), sau cele din tabel cu titlu provizoriu ( din cauza incertitutidinii dat de un
litigiu, dar ex suf dovezi ca exista creanta, dar vrei sa fii sigur, o admiti provizoriu dar nu ii dai niciun ban
pt ca nu s-a stability ca acea creanta poate participa la distribuie) 165
Dupa ce a lichidat tot, inchizi procedura. Pt asta, lichidatorul face un raprot final de lichidare. Redacteaza
situatiile financiare finale, le publica, le comunica judec sindic, el stab un termen in care le discuta. E ca o
descarcare de gestiune pt lichidator. Daca nu mai e nimic de lichidar, situatiile financiare arata asta => se
inchide procedura.
Din acest moment se produc dif consecinte in functie de anumite tipuri de situatii:
A. Toata lumea a primit ce a vrut ( nu a mai ramas nimic au fost paltiti toti creditorii)

Efect: radierea debitorului persoana juridica.

B. Nu sunt acoperite integral creantele creditorilui

Efect: debitorul e radiat (nu mai are nimic)

C. (des intalnita) debitorul fie nu a avut niciun bun de vandut, fie e clar ca bunurile au fost total
insuficiente si a acoperit prea putin din creante si nici macar nu poti acoperi cheltuielile
administrative.

Efect: daca niciun creditor nu vrea sa avanseze sume pt a acoperi chelt administrative pt a continua
procedura,=> persoana ju va fi radiate : inchidere din lipsa de fonduri
D. Daca reorganizarea a avut success ( nu a ajuns la faliment)

Efect: inchidere, dar debitorul continua curat, fara datorii, activitatea.

Exista si situatii in care se poate inchide procedura fara radiere:
E. Procedura insolventei

Ex: deb a introd o cerere introductiva si nu se inregistreaza niciun creditor. Adica ex in registrele sale
creditori, sunt contactati, niciunul nu se inscrie in tabel. Aici procedura se inchide doar ca nu poti radia
debitorul, el continuand actv curatat de datorii. Nu se mai pot razgandi creditorii. Daca debitorul a cerut
procedura simplificata si nu s-a prezentat niciun creditor. Tu ca debitor nu poti spune ca nu vrei sa intri in
proced de reorganizare (nu iti convine nicun plan) si vrei sa intri in faliment, dar niciun creditor nu se
prezinta, NU POTI.
F. Daca in perioada de observatie, pana sa treci la reoporganizare, faliment, plata creantelor, se
incheie procedura fara radierea debitorului.

RASPUNDEREA ALTOR PERSOANE

IN PRINCIPIU, raspunde debitorul.
EXCEPTIONAL, tertii.
Nu vb aici de situatia cogarantorilor debitorului (fideiusorilor). Vb de aceia care au avut o
contributie smenificiativa la ajungerea in sit de insolventa.
Art 169 : orice pers care a contribuit (inainte spunea semnificativ) la starea de insolventa poate fi tinut
responsabil pt acoperirea unor/ tuturor creantelor impotriva creditorilor. Ca un fideiusor care a contribuit
la acea stare.
Ex: asociatii, administrator, auditorii (nu au descoperit la timp starea de insolventa), un tert care a
controlat prin conrtacte acel debitor, sfera e nelimitata.
Prin ce fel de fapte a contribuit?
Art 169(1) : h) spune ca orice alta fapta savarsita cu intentie, care a contribuit la starea de insolventa a
deb.
Care e procedura prin care e atrasa rasp acestor persoane?
Ei trebuie descoperiti:
a) Adm judiciar/ lichidatorul ( descopera pers vinovate ) prin raportul de 40 de zile. Daca el nu
indentifica aceste pers prin acest raport si creditorii, cand se discuta raportul NU contesta lipsa de
implicare a acestor persoane, nu poate veni ulterior unul dintre creditori care sa spuna ca se poate
indrepta impotriva cuiva pe baza art 169, decat daca se dovedeste ca la data aprobarii raportului
nu se putea da seama ca era vinovat.
b) Comitetul Creditorilor

Daca instanta admite actiunea, se poate trece la masuri de exec silita impoptriva acestor persoane. Nu poti
avea un termen inficinit, ai un termen de prescriptive de 3 ani cf art 170, care curge de la data la care a
fost cunoscuta/trb cunoscuta pers care a contribuit, dar NU mai tarziu de 2 ani de la data deschiderii
proced de insolventa.( in 2 ani trb s ail descoperi).
Daca ai descoperit pers cu un an inainte de desch procedurii, dar ai fost inactive, ti se da term de 2 ani.
Sa citim si obligatiuni.
Dupa introducerea cererii