16. scURGEREA .

\PEI RAum-oR
Scurgerea apei rAurilor este un ten,rrn::. .,larir.ogic cornplex, rezultat al rolul r
interacliunii factorilor naturali qi antropici Crr ::":.ul ::zi:ului de receplie. masur
vegetr
I6.1. ALIMEN'TAREA RALTRILOR
gi ten
Apa organisrnelor fluviatile provine din doud SUrS iti;,rtrie ,le alimentare: de favori
suprat-a1d (superficiale; qi subterane. Ponderea fiecare^a ;eprnde de iactorii
fizico-geografici din bazinul hidrografic, indeosebi cei cltrnalrct ;i litologici. in a rAur

medie, apele superf-rciale participd la alimentarea rAurilor cu cca. 65-70y,, iar cele Deter
subterane cu 30 - 35%. mdsur
F Alirnentarea riurilor din surse de suprafafl. Sursele de suprafald sunt sta!ii
cantir
reprezentate prin apele din precipitalii gi cele rezultate din topirea zapezilor 9i
studir
ghelarilor. Ele participir ca sursd prioritard sau secundard la alimentarea cu api a
maxi)
tutrlror organismelor hidrografice.
sunt I
Alimentar.ea rdurilor tlin ploi este caracteristicd zonelor calde gi ten.rperate. inten:
ln regiunile ecuatoriale gi subecuatoriale rAurile au o alitnentare bogatd asigurati lor (t
de ploile abtrndente qi cu caracter regulat. Aici este o alimentare exclusiv pluviald. in trn
Organismele fluviatile din aceste regiuni au debite deosebit de bogate (Congo sau
Zair, Lntazon, Ogoou6). in regiunea 1ropica16 predomind in alimentarea rdurilor intrui
tot sursele pluviale, numai c6 acestea participi cu o cantitate foarte tnare in sezonul mai I
ploios. in zonele temperate alimentarea rAurilor din ploi este specificd anotimpLrlui a vei
cald, irr schimb, in anotirttpul rece, alimentarea se face prin topirea zdpezilor. Din fiec6:
acest niotiv, in aceastd zclnd se poate vorbi, in tunclie de preclominarea uneia din
surse, de olintentare pluvio-nivald sau de o ctlintentare nit'o-pluviala. De exemplu, masu
unele riuri din t^egiunea temperat-oceanicd (Sena, Loara, Tarnisa 9.a.) au o alitnentare supra
pluvio-nivali. ltAr"rrile situate in regiunea temperat-continentald se caracterizeazd, zipat
lizin-,
cele rnai rnulte dintre ele. printr-un regitn de alirnentare nivo-pluviald (Dvina de
muIt:
Vest, Don, Volga, Nipru etc.).
ale p
,llimentcreu rdurilor cu apa proveniti dirt topirea zdpezilor se intAlneqte
in zonele climatice temperate gi reci. Organismele l-ridrografice din aceste zone se
supil
pot caracteriza printr-o alimentare nivald sau dupi situalie, cu o alinrentttre
nit'o-plut,iald Debitul marilor r6uri gi fluvii cregte 1a inceputul prirnlveni in urma roiul
topirri ziqezilor incepdnd de la izvoare spre vdrsare. Aqa sr-rnt fltrviile \lackenzie, nive.
Ottarva, Lena, Enisei, Obi, Koldma, Iana gi Indighirka' lne ii
Alimentarea r6urilar cu aps provenitd tlirt topirea ghetarilor :i a :apezilor
perilraileftte este specificd organismelor fluviatile din regru::lle I-.-r.i :!3 lnalte de tectc
peste 3000 t't.t. situate in zona temperatd. De erertiplLr' =:l-;-: . - -' :: Dunirii distr
(lnn. Girnz. Mindel r;r Wiirm) au debit bogat de lp; i::..:-.'- :- . -;-'r.il surselor
tle ,t/llti,'ltf,il t. ttittt-tlttci(l/i. fol t\ a.lllli-.:-i:: ::;- :' - --'- - =
j--: .r att $i indir
i:t.Lr:1.: flLirtt Jirt .{ir.r t e:t::;.r - .1.:..--.-..- i----: : :--- -:-:.e rAuri pant
a.::e-i1 au objrsil, ir.l g:.e:.,:.1 '::. \1-..: -.---- -: ' aap
- ,\limentarea rar.irilt,r din sur:t !L'!l"ror" ., . masi
q, -' uiaii.ll'ri; g, .,r.6-..,.r. -..,,., --.;. -... .:.-.- ;;,. ' - ' auc
Aceste procentaje sunt, de reguii, depiqite in regiuniie cal.3:.:j:
clinr
la 40 - 50%"

138
 ,
6tt
'rolrrngJ eora8rnJs 'loarrpur '1a3tse pugiuenuur ariBto8o,,l ap rS acuppa ,acrluurrlc
royrrirpuoc plecrue^ Belelrleuoz uruuelap InJarlol .es eeurpnlrlle uud a8unfe :--: ;
'rrplueuo allB n3 rolriussJa^ asnderdns aleJ lgrep p1e8oq reur oraErncs o ne 'JOIUnE.r'-:l
rcrlse^ rriues:a,t ad alullonzap eleurzeq 'lsJlsv pte8oq slBlrprtun nc Jee ap Jolassr.u acrle4 3')i
uriulnclc ep piug royriuesre,r erirzodxa rs 'eauauase ap 'elsa pluzgodurl .rolade u
pprder earesuydep rs uere4uecuol EzqazrJo^E aueluoru ailunr8er ur aJec .ro1e1ued
IJNBJ 3T'::
ls areluaur8e{ ep rnlnper8 'rer8o1oJrou plelorp arse Ercerrp eiuengul .lcarrpur
rS ne o ::::;
rS 1ec 'lcarrp pour uJ lgle rolrrngl lr:a3:ncs e:dnse pzeauorice JnJalIeU < JOIeSTnS E--::
'Jolrrn-er seJeluotrlrle 'BIS?3JB ur:d rs auEralqns rolode erielncrrc
rs urinqulsrp
ITJPUnG :: :
'liuusror ed rriulrdrca.rd urp rolade ea:a3:nrs pzeaiuanuur'aruJnsu ap per8,pctuolrJl
'.ro1o1ur1s eeleurlcur 'gcgerSo:1ad erirzodruor ur:d ,atl8oloa8
ep ailPu: :s:
a1;;f;puo3 4
'aor3o1o:prq azrleu ur atzrlrln loyzadg: o
luns .oliololplq acr8oloroelau
IS
slrriuls el uolgrnsgur ur:d oleurrluelap 'alEs alrrole,\ rede 1e rs rn1n10s Inls^ru 6arzue),[J?]\
e1 iaq8ug op rolau)utoual BelaJnpo:d ur rS rarie.rrdsue:lodena ynsaco:d u1 ngs
1n1or
ur:d'loarrpur potrl ur Jolul.lEJ ea:a3:ncs ezeaiuanguunlnfio otn\otaduaa o
?tuJn ur Iu;.
'(tg6l 'llrsarlu-tlpel1 I :1002 'eueqtez '1 .e1oSr4.l Bllnsuoc as e areluaurldns atoluaru!i!_-'
llieuuo.tur n,uuad) alnuro.] olpeJlp etuzrltln $ ]od.eluafuncs pur,rud roletup usdrl u1 as auoz 01s:
'oA - oX - 07 :utw u3 eluutudxe e1eo1 ,(o1) rrro8rncs ole rS (oy) roprieldrcird ep e1Seu1g1u1 as
elenuerllllu rrpou aluolB^ e4ur piuereSrp ec 'rnlniuelrq epoletu urrd (o7) plBnuerlllltu
arpeur uriu.rrdsue;lode,ta Buruualop aiuod as cgurSorprq urzpq rnun .(e4aurzq ep Bur^c)
Inle^ru e1 !
as-npugzrlrln) ale1a8a,a, run{uu:o3 no nes luedoce ,rn1n1os uieJurdns e1 nes (gpedgz 'EzeaztJel)e:
op roloreurrrodea,e 1u rs ecrrleuurode,r,a,ro1e1n1d 1n:o1n[e nci) uzedgz rs rade uizJerdns eJ?luaurl? o
eI pT.eazileer 0s aiHolBrnsphl 'lnclc ep alnr.uJoJ ap seJezrlrln ad rs alcarrp rrol?Jnsplu
'nlduraxa a
ad ezeazeq es eg eralduroc alsa rarierrdsuerlodu,ra rrrpuruuelep er8o1opole61
urp eraun ?a.
'nriuds rS durrl uJ plrqerre^ atrsa aluauoduoc reJ?oeg
urq ';oFzed;
earapuod 'plotot oljntdsuot|0dota alsamlgJl8 rolsace Inlqulesuv .rarieleEa,r u
rnlndrurloue
'rriaq8 t 'uzadgz ? '.rnlnlos e 'rade elu3erdns u1 :areroder.e ap rrro8elec arlnu rtu
3C)1 ne cr3e:80rprq urzeq rnun Inuozas uJ er
lnrieds ed 'rolelrqap ?arecnpar gururelap lgsnrlur
'rr:a8rnos e-rdnse ArlcHlsal Ior nJ crleurlc lueuala un elurzerder o/o,todoaE . JOIUn9J BeJs
'rol Biuo^ce{ rS
nus o8uo3)
elutnp .ro1d rolsace lndurrl u1
elnzp3 gde ap slriglrluec 'aeue(uasB ap 'gzuasarelul Iew '[.uru7uflu] ]/x : r :(r) roi 'o1onn1d ars
e1e:np rs (x) rolrrielrdrca:d ua1elr1ue3 erlur pode: uo plsurr.ulelep .(1) ealelrsualur plurn8rse p1
alsa acrSolorprq elalncluc uI plezrlrlll ,ro1 e pcrlsrralcuJeJ .ap1iuarc1 alold 'aleradural rS
O wns
rrraSrncs urdnse rol elalreJe urrd aluulrodur ep lrqosoe(J .ato ap
,z ul atutxow
11iot1d1catd 'a1onuo41nut 'alonuo 'atoanT 'acru1D yiotleceil:ecr8oiorprq alrrpntrs e gde nc ee.lr
u1 lirsolog 'rcrrlouror,tnld rcrpur urjqo es ,alernspur pde ap .roliptiiuec tS rolrzadgz
lirraSrp laglsu
ezvgad 'ayur8or.,'nld rs erleuror,rnldgzeazryln as docs lsece ul .acrrlaruorprq iriels luns giegerd
olaun sl rs u-rnca.rd 'acr4er.uor,tnld rrnlsod 'acrSoyo:oa1au
Iliels ul roluotrpJnsEru
rs rolrriuarasqo Inrpar.uJelur urrd uzueqceJe as rolrrielrdrce:d erdnsu rrpuruuelac alac rct'o191
'plrqesoap gcrSolorprq giuepodur o eJe rol earalsuounc ,eleluJn
ec rs rolungr e u1 'rc1Eo1o111
areluetrlrlE ep psJns uledrcur:d plurzarder (aprlos nes aprqcll) apioltdrcat4 o
rrrolcJ 3p
ep ;aJBlueurl
rrorcer uJ ernrrrsuoc es 'ror
.aleluazarder)
"rrrrrrrri;lJl::'"X':?tr*r'l,'iifilL::l::ir:r:'.?ilt
arierode,re 'yielrdrcard urrd .rqasoapul aJ!lEur!lc a;;rirpuojf
'eueurn alliplr^rlcu rS urncard .(r:n1os .ariela8err
Jarlar 'erSoyoe8) rnlrrpatu ale elernleu eluauoduoc ellelela, .pcrtu reur Jnseru
o-.r1ul 'uzeeuotfcu ealsecu ep rJntqlv 'ecrlBrurls rolrrirpuoc our^eJ 'arjdaca:
lueuruuelop InloJ
':oJrrner rade eara8ncs pzeoiuangur aJpc uolceJ ap rnlnxeldtuoc IB lEllnzeJ '
Inzec uJ
uo'rrucyu rruf,cuof,s Ituorf,vd .2.9r
 d

Cantita'
) inveligul edalic, prin caracteristicile pe care le prezintd (strttctur6, texturi,
frecvent sub
ternperatura, grad de saturalie in apa etc.), aclioneazd asttpra proceselor de infiltralie,
evapotranspiralie, scurgere superticiald. De exemplu, solurile nisipoase favorizeazd
infiltralia, in timp ce cele argrloase. saturate in apd, genereazd o scurgere activi.
D Vegetatia are o importan!5 hidrologici deosebitS. Prezenla ei imprimi
in care:
considerat.
scurgerii apei o rr-rai mare unrtbrmitate in timp, evidenliata de atenuarea sctrrgerii
Pentru
maxime qi de sporirea celei n.unitne (prin influenta pe care o exercitd asupra
sectiune, se in
surselor de alimentare). Remarcabila prin rolul siu in circuitul hidric este p6durea"
Experimentele au demonstrat ca dintr-o cantitate de 100 m3 de apd provenitd din mediu de secr

precipitalii, scurgerea superticiald este de numai l57o in p6dure, fala de 80-90%

pe teren deschis.
F Factorul uman. pnn actir itilile pe care le destigoard, contribuie direct Compar
sau indirect 1a influenlarea procesului de scurgere a r6urilor. Dintre acliunile cu se exprimi su
efecte directe, se remarci: realtzarea de baraje 9i lacuri de acumulare (cu diferite Debitul
funclionaiitdli), ingarea terenunlo:. amenaldri piscicole, desecdri, derivalii. dragarea unitatea de ti
genalelor de nav'iga1ie. exploatare: Ce materiale de construcfie din albiile rAurilor Valoarea sa st
etc. Cea lnai irnportanta aertLt:e.'r, "'r:.secinte indrrecte negatlve asLtpra sctrrgerii o a unui rAu gi
reprezintd detiiqarea IerenLlrilo:. care a condus la accelerarea scurgerii 9i favorizar;a
producerii vliturilor. asociate cu Lr efL-rzru:e tntensd. Un efect invers il au impdduririle
si amenajdrile torentilor. Tot cu lniuente negative, mai men!iondm lucrdrile
agrotehnice necorespunzaioare laraturr ie-3 jungul pantelor), pdguntrtul excesiv q.a.
Activitalile antropice au determinat modificlri ale regimulrti natural de
scrrrgere a riurilor gi aparilia regirnului amenajat. ctr diferenle mai rnari sa.tt mai
Stratul
rrici fatd de cel natural distribuit pe s
Gradul. de influenlare a scurgerii naturale a unui riu^se obline prin compararea ob{ine raporti
vaiorii rndsurate (Q*,,r)., cea a valorii naturale (Q,,.,,). In acest scop se tbloseqte bazinului core
coeficientul:
K.h = (Qn,,1r/Q,,,,,) 1007..

Deqi, ?n multe situalii, datele oblinute prin mdsurdtori la staliile hidrometrice

nu mai refiectd caracteristicile scurgerii naturale, cttnoa$terea acesteia este insd
necesard in continuare, atdt pentru evaluarea corectd a resurselor de apd in scopul
in anal:
scurgere (q).
valorificdrii lor, cdt gi pentru protejarea gi dezvoltarea acestor resurse. Ansaniblul
perioadd de r
de operalii prin care pornind de la datele determinate prin mdslrrdtorr in regim
dete rrninat sc
amenajat se calculeazd scurgerea care ar fi existat in lipsa influenleior tnodificatoare,
r

poartd denumirea de rcconstituirea scurgerii naturale. Expresia generald, sintetici

fomri de stra:
a acestei operalirrni este de fortna:
Qn.,= Qn,it 1 AQ'
in cale: Q,,,, = debitul natural care s-ar fi scurs in lrpsa influenlelor
n-rodificatoare, Q,,e, = debitul mdsurat, influen{at de folosinle; AQ
: coreclia de
Bogdlia
debit sau debitul de reconstittrire.
debit de refer
ob!ine impirli
16.3. MODALITATI DE BXPRIMARE, A SCUITGERII APEI
RAURILOR
anual etc - Q
lunga - Qo):

Scurgerea apei unui rAu se erpriml cantitativ cu ajutorul tlai multor rldrirni
hidrologice. Dintre acestea, cea rnai utilizati este debitul de api (Q) care reprezint6, Coeficie
dupd curn am mai precizat, cantitatea de api care se scurge prirt secliunea activd analiza variali
a,inui rau in nnitatea de timp, avAnd ca unitali de m6sur6'mr/s sau l/s.

140
 ,,d
wt
ur rs ecraororyrq arncr?c ap sues EArlC? E
"-r*, ,;l'j,1?JJiilr1,'#i#'1,';iffi:lj',,'* 'plutza:,i
'ob/rb = x ILUIJpUi j
:(o) - ptunl
IBur 1go ppcor:ad o ad luururalap)
lznuelllnu nrpaur Inllqep el (tO _ cla l?nuu
nlpsur ';eun1 rrrparu 'cruFz nrpsru 'naueluulsur)
Jnrnlrqop eeJuole,t puirgo*rg aurfqo ItrdY I
os etsecv .(X) ttqap ep nBs
Jnpou Inlualrgaor olse run3 (piurreget op llqap
un u1 glegoder) gzrrleyar pruJoJ o qns rs gleurrrdxa g
oluod
,rrrain* urip8og
ap urica:
. l*''lX. [,"',L.ngl t*lX roleiuan
r.
tlrT,lla = q= "
ooo,
9Crtraluis
qns eurr:dxa 10d os ee:a3rn3s n?s a1rrielrdrcard)
r^lTlj:l"j"H::IrtJ,JrT:i 'erBol?J!-I
nE sJBc rS g eiegerdns ad (y) rolrriulrdrcord
-alnzpc e eec rS durrl ap ppuorrad ur8a: ui
Elllunue o-rul (A) gsrncs gde ep Belellluec arlurp pcrpur arec ,(lr) a.re;rncs
lngodeJ InlquES
ap InlualJueoJ Bassp, gzeez\rln es nrJolrrel un ad rrraErnss
Bzrl,up uI lndocs u
9SuI elsa
.U'lr.oool _ 1.,u1,, ecrJlatuol
Y
Til-_
a1Saso1o.;
uieserdns e1,eunricas terzu,lt
_o-r1u,rd ili] H:'H',Iffi'$Ti:Xj:,::,,il1 earuredtu
as ts urur u3 purudxe es 'reJaprsuoc drull ,n-rlrl 'rnlnurzeq eie3eians ad grnqrrlsrp
LuroJrun pdu ap rnlnlerls rrurrsor8
Inluele^rr.lca alss (q) .rnj. pi* ep lnlBJlS rBLU n?S
ep loJnl
[rtt'l] t 'e'S zrtSaC
- Izttlr vrlb
14"ftoool elrJ9Jrnl
eluunppd
:rerielar 1nro1n[e nc'rrunricas pruereJ (g) rnlnurzeq e?JezIroA
laia3erdns u rs ngr rnun 3
aunrices o-r1u3 (|) prr{crl
rnlnlrqep rualseoun ) ezeq rd prrrlnrlnJ es ?s ?erEolBA o rrra8rnc
'zuDl's/l PJns?u ap elelrun u, erv .gieJerdns
ap atBlrun o ad durrl ap BelBlrun Jolrrnur
u1 a8rncs as erec pde ap ?alpllupc glurzerdar
1by cgicaas pr.,rrii Inllqe11 eeru8erp
'sJnos rnlnl,rls E nps cgrcads
prr{Jtl rnlqlqap Br,uoJ qn, g,rrrd*s a, atrreJrp n
eere'rncs -ecp r,r.unu glrqrsod,J1ir,.,g, qe gan ep JoiasrnseJ uareruduro3 nc apunr
"1r,
lsaJrp 0rn
's90I ' 9S'It ls/r'tulur6
= lrruiur^
%06-08
. ynrpurnu) urp 9lrue
e0r.9s.Ig nc (*,0) nrlcedser Inuu urp 'esrnppd
o-JluJ ngJ rnun IB (tr',r111) ",or,r!','"Jl"i':lti,"H;:r'{#,rr:I
lunuu nrpau: gde Jp rnlnrunlo^ Earelnclec nJlued erdnse p1
.lsraprsuoc rrreBrncs
lndruq : 1 llereprsuoc durrl ap InJe^relur u1 pdu ep gurudur
Iqlqop:);arucul
6lslJ . lvEurlb '9^rlcu aJ
= lr*l/t\ qZ?AZTJOA'
:rerieler 1nro1n[e nc lpururJalap 'gru ur 6(a{) 'aderllgur
purrdxa es durrl ep gpeorrad o-.,1r3 irng, lnJn.,,nro^ Br.uJoJ qns lua^cau
pt, ,.]nl,rrnC 'ern1xal '
"p -rrzuoarunrl "p
 o Varia!
I6.4. PRINCIPALELE TIPURI DE SCURGERE climatice la scz
prin mai multe
in studiile hrdrologice sr.rnt considerate $i analizate caracteristicile a trei Prrnc\pa
tipuri de scurgere 5i anulne medie, maximd qi n-rininld' anuale gral
Si
O caracl
16.4. I. SCURGEREA MEDIE cu ajutorul cae
modul minim
Scurgerea medie reprezintd indrcele cel mai sintetic al resurselor de apd ale a scurgerii me
unui rAu, lr-tilizat frecvent in lucrlrr1e cie sintez[ hidrologic6. Ea se determind pe L. Zaharia. !:
baza lrzlsurdrii debitelor lichide. prin n.ieclierea aritmetiod a valorilor 1or zilnice,
lutrare, anuirle, pe o perioadi cat n'rai intlelungati (de regulS, cel pulin 20 de ani). 16.4.2,
Sc.,..,gerea ,o"d.i" puut. fi exprimatd sub forma debitelor lichide (Q*."o., in
S

rnr/s). a villumului scurs (\\i,._,.u.. in mi) iar pentru efectuarea de comparali'r se

r.rtilizea;ri debrte specifice (qn,.6.. in I/s,kml) sau stratul scurs (hr.u, in mm), Sc trrge r,
zdpezilor qt c:
delerrninlLc cutn s il precizltt irnterior'
Scurgerea n-redie prezintd importante Yarialii spatiale 9i ten.rporale.
ntai mare sau
! Varia(iile spa(iale sunt determinate de ansamblul factorilor ce intervin in bazinului de r
vegetatia, prez,
formarea sa. indeosebi de zonalitatea altitudinala a conditiilor fizico-geografice.
Variabilitatea spaliale a scurgerii medii (expnmatA sub fonna debitului specific
jari hidrotehnr
mediu multianual - qo) poate fi evidenliatd 9i analizatd pe baza coreldrii ei cu Cunoagr,
diferili paranretri caracteristici ai bazinelor gi retelei hidrograhce (altitudinea medie caracteristic rI e

a bazinului - H,,",l.i suprafa{a bazinului - F; lungimea riului - L). Cele mai construc!iilor h
utilizate corelalri sunt: qo = f(Hn,.a.) (fig. 10.2); Qo = f(F);9o = f(L)' cu vulnerabili:
pe tel.itoriul Rominiei, uaioiite scurgerii medii oscileazd intre 1 - 2 9i rnai Cele ma
puliu de 1 lis.krnr (sub 25 rnm anual) in suclul 9i estul cimpiei Rornane 9i in unui organism
bobrogea ;i peste 30 - 40 l/s.krnr (cca. 1000 mm anual) pe crestele cele mai inalte volumele maxi
ale Carpalilor. maximi (qr,,, r

>> varia{ia temporali a scurgerii medii este generatd, in principal, de care vor fi stur
neuniforrlitatea gi caracteristicile condiliilor clmratice care ac!ioneaz6 asupra surselor Pentru n
de alinrentare. Analiza varialiei ternporale se realizeazd. de reguld, la scard anuald teoretice se detr
sau nrultianuali. depigire (fi.ec..:
t Varialia scurgerii in timpul anului este direct dependentd de regimul de timp (2. _<.
pluvionretric. in zoneie eqwtqUale, precipitaliile bogate 9i relativ uniforme in timp
ietermile debite bcgate pe tot parcursul anului, cu diferenle, in general. reduse de la 16.4.-1. s(
o lyn[ la alta. in regiunile tropicale, rAurile prezint6 varialii accentuate ale debitelor
Mtrlte dintre ele i;i pierd total apa in anotirnpul secetos.
cle la sezontrl u1.rcd la cel calti. Scurgere:
i,', zora tenrperatd, oscila{iile scurgerii rnedii in tin.rpul anultti sLrnt cieterrninate tantd a regimu.r_
cle condiliiie pliir;iometrice gi terrnrce ale celor patru anotimpuri. tar sisternele mdsura utilizar:
rlLrr iatile ciin regiunile 1e,91 se caracterizeaz.E prin debite bogate in se zonrtl de vard
inghelultri Studiulpa
s1 c\rr!-11 de :icizlte in lei ae iarnd. cind scurgerea poate inceta datoriti
rnai '0rrgai volum de minime (Q*in)
cr,rnflei a1 aper. Pe teritoriul RontAniei. riurile tranziteazl cel
sciri ternporale
Irir.i prLnt:t,, ara (cca. .10%), iar cel n.rai redus toatnna (14.3"r, 1. \'.,;a. ponderea
timp ce iarna scade sLib l'-r'u. fenomenele de el
,.,.,rr-,i; ntedii este cle aproape 21oh.in
Sniil:erea rarialiei temporaie a scurgerii medii a apei urLut r:* s: poate realiza
Pentru pro
jlierenlierile gradului de asip
pc. L,;zr .,1n'rruirii hidrografelor tlebitelor medii lunare. Pen:r- " -s::.-
torelatit intre altitutlinea perioada de vegr
,ar,,,,r,,,l.. .r.rir!lsi dc.iltrtLrdine, se construiesc grafice de
tnetlie tt ba:inului 5i pontlerile scurgerii medii lunare 5i anorimpuale. api a obiectiveic
O :r:.12,: ::1,'-: ie::,r:rta I acestui tip de rariatle :3ll-': : ' ' ' :' constderare asrgurdri de 95 -
o seire t1e ctteficientf 1117r; -r11ri; cei moduli :ilnici r;r.:..:--- -.-. -.'.:'.-. suplimentare irigalii, asiguriri
a se \edea i. Pr;.':;. i Z.:'rrl:. ltl01.ltl0l): pentru debitele r

1ll
 ,a{
arT
'nuosErc 'J) (auqr.uaro[r - arlr]d?) eriE:.ii :: ::;- -: j :rp aurrurur alairqep nJlued
'%06 IS o/ocL eJlu! esurJdltJ luns erui::t,.' :...::-j-:i :-: .-rt,EJ ap elupln8r;u ,irie8ur oJelrrewri
nrluod rade rr:gzrIlrr lndocs u1 uc Il-,r:-i;:.-. :-?_-: -:.,:ad
%L6 _ E6 ep r:p:n8rse eJlApISu I
llJ oulrurLrr 0liqop gzualllcles as euErur: ia..-:i;!? . .! r.?lllsnpur lola^rlsatqo e pde
nc ualslrlouule ruluecl'nldurara ec .-:-ii:: :-.-:-.. > -inue'erile8an ap epeorred Daurpn)tllL
ur) nllnue e1e epeorrod arira-Iil) n:.:ai a'- - -- -_:-.;e! e eJern8rse ap rnlnpu:B aprariua:a-t
eeralSuounc glesecau eisa qde:t -- :-*:!- -- ::-;::_ *.i: ti ea:eltatordnrjrr6- ' EZrleGl ar:'
'oue.rlxaecrSoyo.rprq iuaLuoua.. it: -r.,-:,
-, - . ;r aJEFS :p rS [uUa ep alaueuouaJ
-.
tS luns q,.lIurtu Ba:ei:n-.: :l :-::-. -. : :- -.-...:,.; .:..:r.JE .a:eun1) ce;apuoil
alerodural rrpcs
allJeJIp n-tlued 'acirlaLLrur,lDi- :'. .i_: . .j,--.--.s.; '..j,1 :-:u:iluetap (it.O) r*;,,i- ap runlo',
Jolaflqap cale:,.n1r:J Fui:.'::.: : :. :.-._..J :.-:..-:.:. -rr-.t!.:jElnJlUed rnluiaq8u
lnrpnlg
; ?ii.-.; i:rlpuo-. :i; ioiiinEJ :o1ade rrruzrlrln BInSEtu PJeA 0p lrr
pJoJo sJarOep 'a:o[cu ;r:-ra;i :;.iriidurr gturza:d
e3 cr3010rprq rnlnurrSe: u gluel alauIelsrs
-toclurr gcrrsriar-airiE-,' a) '2lU1\CLU E3l ep unlple 'elurza:da: gururu ei:a3-inc5 a)?uruuat:
'SOlaJ0S L
Il
roletrqep a
.c.t.9
YhtrNrr^r Yaus3uof, s r ei 0p osnp.
du.nl u1 a
'(e1rz ap 09
IS 0r.02.01
.9,7) durrl ap
ale,\reluratlreJlpnrluedlS(%0i \S%g,%2,%l ,%g,0,, (Oap1ua,tca.i3) o.usgdep lnrurBe,r o
ap tigillrqeqo:d olrroStp no Irnlerrs tS ewlxeru eurnlo^ 'ellqop guruuolap es ef,rJerool
rs acr-rrdtue erern8rse ep Joloqrnc EIenue Ele
1.ro1n[e nc ecrlcerd liprl.rr.u nr]ued JOIaslns l
'a.,o.uxe ep ecr30l0.rprLl ouoruoueJ uc 'luudas arerpnis
iJ .ro^ eJEc ep 'ledrcu
'oJrJnfilA e!n]llSuOC eturxB{.ri rueSlncs
I 1u 1uu1-rodurr lcedsu un.(,,,,rb) qlulxBru
gcggcads ea.roirncs rs umcc.rd '('"'uq) orurxeru alrJnlBJls .,*',u,^.1-arulxgtu
alorunlol alleur rul
zeclnrles es u-roJeJ ezvqad '(tt'"'o) crurxeru alallqap runs
Irrl,l,\n[J usruuS.ro rnun ur rS eueu
l? ourxEr.u rr:e3;ncs Ea.rerpnls ur eluzrIun eluaua[e a,rrlulueza:da] rBr.u eleJ reurST-
'erolseoe uererpdu rS rriupunut nrluad aleilllqereuln^
nc
roJolBarp Bairlrqels eI 'roladu e gsuorcrpnlearirgpodsoS el .acruqalorprq ioJrrlcnrlsuoc
retu eleS
ee;e1uo1dxa rS erincaxe .uarelcorord BI pruBos
Euri as g, .,nqrrj ,1r, ,1,rr1r,rr1rnre, arpa(u eeur
ep lgcn.rluJ 'roletu crlcurd soJalur un plurzerd otrlrxELu rr:a3:ncs earalseoun3 nc ra rrrel;
cgrcads rn
-ueruu 'r,-r.rpgdsap) ocrdorlue Ii^ulr,trice eleun
,o,sn3err"rrirrlr'j'"i?,""';11?ffiHfl 'ecge;8oe;
'rnlnlos alsilJrqeow.rad rs urnleradrual 'o.rrzerun ap .aridacar ep uJ urAjalu r
1nper8 rnlnurzeq
eutroS rS eieJerdt1s :ne o arurxlTr.rr ruaS:ncs paleuuoJ l pJrr.u reltl nes
erBtu Ieul 'al
giLrengur o 'rorleulrrr rrrorceJ op ,ruprv aiuaDunqe arrrielrdrcard
"rp";;;r;J;
uarrdoi urp e]rlllzeJ e1u30q rrJgruamrlu uiurrasuor arsa eurxeu.r ee.ra8:nc5 '(uriu u1 '
as rriered
.Z.r.9I uJ ''P"tto)
YITIXYIAI YSUI3UnJS '(rue ep g;
'lz00z' tooz,eueqcz .-l 'eclulrz ro
'e1osr4 eepe,\ es e oruJu*urldns
I rriutu.ro-rrii nrluad) ad eurur:al
1'11 aliitin iry)w n,rafuncs o
a$nuo,t ap tnlnruat)gfaoo e t* lulutv lf ,o,,,X ,r1o1p ,r,tu;y- urtulut ppow a1e gde ap
1n4roir,
rntuan{aoc :""x ' ,tlrnw Fpou! lnluatcrlaoc) tltrpotu tolriuail{aoe lnrolnre .c
pzp,az\Eet as rrroS:ncs e JIcnu:atilr tarier:e,r e gseo:nfirr reot arerrielreJus
'tlntr,t, tnlrtpout toltiuattgfaoc a1o a4flolouotc alatgfo.r8 O
r.S alonuo
ttparu il)laltqap alato.rSotpl{ tuns dor_s tsacu uJ etpzllltll acrSu:B a1a1udrcur.r6'
'acuaurnu rS acger8 ,1ig1rlepour al1nur reu
urrd IaJl B elr3r
gzeriuaprne as rrpeur rrra8rncs e elenuprelur nrinlrcso .qlenueJerur grpcs el ecrluutrlc
e
roitdtpuoc rolltpclirponr InxoUOr a$a lntp ol uu un o1 ap nta7tncs^otiortorl
P. $erban, 1994). Atunci cAnd se efectueazi deversdri de ape uzate in riuri este
neapdrat necesar sd se lind seama de debitul de dilufie, care este echivalentul
debitului mediu lunar rninim anual cu asigurarea de 95Yo. Ctinoagterea sa este
obligatorie in activitatea de epurare a apelor 9i de canalizare.
Scurgerea rninimd, in funclie de necesitdli, poate fi expritnatd sub formd de
debit specific minim (q*in), r'olum minim (W*iu) sau strat minim (h*in).

IIi.s. FENOMENE HIDROLOGTCE EXTREME

Scurgerea apei unui riu fluc:..::zi. inire doud molnente extretne: viituri gi secdri.

I6.5,I. VIITURILE

Viiturile reprezint6 rrolne::3 ce '. ::l in er olutra scurgerii apei unui rAur. Ele
se caracterizeazd prin cretieri sp3.l.1.tjirla:. erlraordiuare, deosebit de rapide (de
ordinul orelor) ale nireluluL 3pei ;: rmplrcL: a debitului, pdni ia atingerea unui
maxim, dupd care urmeaza scdderea. ie asemenea rapid6, a apelor (dar intr-un
ritm ceva mai lent decAt cregterea) care re,. ln la parametri normali de scurgere.
Geneza viiturilor este legatd. ln pnmul rind. de condiliile clirnatice. Ele se
produi ca urmare a unor ploi torenliale cu intensrtill ;l strate de ape mari (viituri
pluviale), a topirii rapide a zdpezii (r'itturi ntrale) sau din cauze mixte (viituri
pluvio-nivale). in funclie de distribulia in tirnp a precipiratirlor, viiturile sunt simple
sau singulare (caiacterizate printr-un singur varfl gi complexe sau compuse (cu
mai multe r,6rfuri). in perioadele de inghel, scurgerile de sloiuri pot provoca
baraje naturale (zdpoare) care blocheazd scurgerea. generdnd cregteri de nivel in
spatele acestora sau scurgeri puternice in momentul ruperii.
Producerea viiturilor gi caracteristicile lor mai sunt influengate de un ansamblu
de factori, preculn: permeabilitatea, gradul de urniditate $i temperatura solului, vegetafia,
pantele albiilor qi ale versanfilor, fonna gi supralala bazir.relor de recep{ie, caracteristicile
albiilor g.a. Prin detiigarea pddurilor gi lucrarea necorespunzdtoare a terenurilor in
pantd, omul contribuie indirect la favorizarea acestor fenomene hidrologice. Uneori,
viituri puternice se produc ca urrnare a distmgerii barajelor lacurilor de acumulare.
Elementele caracteristice ale undelor de viiturS. O viitur6 este definitl de
urmdtorii pararnetri principali: debitul de apd, debitul tnaxim sau de vArf, durata o Tin
(timpul) de cregtere, durata (tirnpul) de descregtere, volum (lZrI cel de bazd datorat ln(
alimentdrii subterane), strat de apd scurs, coeficient de form6. Aceste eletnente se pri;
determind pe hidrografele viiturilor singulare (fig. 16.1.). _t
t Debitul de bazd (Q) este debitul rulat in condilii norrnale de scurgere a o
-l
Vol
apelor, care se inregistreazi inainte gi dup6 producerea viiturii. Valoric, (in
el este, in general, dublu debitului rnediu rnultianual. pla
o Debitul de vdrf (Q,n*) este debitul maxim pe care il ating apele in timpul cre
viiturii. siti
o Timpul cle creStere (T) reprezintd durata (in ore) dintre momentul inceperii me
viiturii gi cel al inregistrdrii debitului de virf.
o Tirupul de descreEtere (T) exprimd durata de retlageri a apelor, intre
momentele producerii debitului maxitn gi cel al re\enir:r la debitul de unde:
bazd. El este, de reguli. mai mare decdt tirnpul cie cres:e:e Tt = timpul

144
 9tI
.rrJntrrl s lurroJ ep rI
Iruualcgaoc = l. :(a,ro uI) Ielot lndurl =
:(s7rtu ug) Jlg^ ep Inllqap = *'*b :(rru ug) rrrnlrr^
Ip r.urxeu Inunlo^ - d\ :epun 0p Inl:;
'oo9t.l.'J.'"'b=1K ariur '-i
,-ern1rr,r
:rarielar 1n.ro1nlz nc pzeelnrlBc es Jnunlo^ ap rrperu Iuada;. -
repun ale oluetuela elaun rS urxeru Inllqep csounc es sJec ug erienls
uJ 'erBluazerda: op JolrJpss lnsnpord nc (rr:n1rr.r e a:a1Se:csap rs a:elsarc
ep eleqtnc rS pzeq ap rnlnlrqep ururl oJlur gsur:dnc) rr:ntrrA z g1e:laurrueld lndtuu
eie;erdns purilntuuS'rnlnguSorprqezeqed teuru:alap g areod .(ru uI)
Ilrnlrr^ lndurrl ul glelnr gdu ap eettrtuec gur:dxa (.A)
IiI 'cr:o1e. r,
llrnry^ tnior1o11 . B oraS:r
'I ;(pI) aralSarcsap ep IS (,t) a:alSa:c ep rleri:ed:o1rdu:r1 *; 3S alu3',*
?uluJelap eS 'pzeq ep Inlrqap lgcap aretu reu lsoJ e pde ap"rrri'"ri,
Inllqep eJer ur
aJo ap JnJpunu plurzardeJ rrrnlrrl pternp nes (,1) runga p ppl
pdu11 lsrolEp
. e1rnp -
'yfapg .q.s Dl ep PtluiI
py ad 'alslnLu'
^orlllry
Zt6l X t t - 0I utp ttrruu^ ploBoqlp .I.9I .BI.{
'uoeug
ur Jolun
a]rcrlsrJa
'urfulaBe
nlqulESu
uJ Ia^ru
eCOrrO:d
98 I 8t nc) asnc
slr lt aydurrs i
5zt
8'9r
unlrr^)
I
lrn1rr,,r,) r
0lr
sri es elg a
8I9 sl @ 'areBrn
gzt \J un-Jlul
0l
ET 6
Inun 301
ggl I ep) eprd
h4 0lE'ngr
892 J
Gi
00| t tt v1r' !!).nug
Ir'6 J&r? ltq20
DI I 0r x
'rrpces rS
(s/ru) e AI) (t!.[Dt llSluoz!,lo\o,q.^
- vP 0S. urt rtrc$ru,i"o"tii
t'
! -- rI
ut[, g7l. tl V.urgg1.nUp '('t
tur ror
x 9.$ -r^orrr*". ep Eullo-r
I:H;11
r1sil09 'H elso es
S A0C]r J tnvu
zt6tx 0r-0t Nto iluruilA truvuoouotH Inluele,\r
alse IJnE
 (in persistente pr
.
Stratul de apd scurs (h) llustreazd grosimea unui strat uniform de ap6 secarea de ia
mm), oblinut prin repartizarea volumului de api al viiturii (W, in m3) pe suprafa{a
caracterizate t

bazinului (F, in km2) in amonte de secliunea consideratS: traverseazl, z

. 11/ Iana g.a.).
'-1000 r Forma!
fisuralie) favc
cCoelicietttuldeformdal,iitttrii(,/)estedefinitcaraportintrevolumul se produce pi
viiturii 9i viumul echivalent supraieiei tlreptunghiului circumscris viiturii (pe frecvente in
hidrografl sau ca raport intre suprelli;l '. ilturii 9i cea a dreptr.rnghiului circttmscris superficiali n
ei: deqertice (un
permeabil). ir
11
traverseazi Pc
,,' lt -f de la exterior
in Ron
unde: W = volumul rritul. .:, ::r l]. . = debitul de virf
(in mr/s); Qo =
tipuri de rdur
debitul debazd (in rn3/s). T' = :.:-.:- : i':i ti 'irturii (in secunde)' (care nu sea
in analiza viiturilor. un elelle:.: .rl-.:.::,1:.: :l c.,nstitttie tiecvenla de producere hidrografice r

a acestora, exprimata, de resuli. s-t: l,:,::'.: timpului de retur sau

de revenire' anii secetoqi,
T (in ani). Acesta este det-tnil ca i:..:su. lrec" e::el de aparilie a unui eveniment
9i de podig (
X iin cazul viiturilor, erenrmeil:ul este astml,::'.rnul debit de vdrf.t' Un debit cu
scurgere tem
cle retur T este. cieci. un Cebit care ra t-l cepi5ll. in r.nedie,
f"tecare numdr
,nii*p 1a
variabile (rAu
T de ani. spa{ial6 a fen
Cunoa;terea elementelor mentionate, pe baza eramrndrii tuturor viiturilor realizat ?n 19
de prognoze
produse in diierite sectiuni ale rdurilor. pennite speclall5tlior elaborarea
'hicirologice viiturilor, dimenslonarea corespunzdtoare a
privind producerea 16.6. F
hidrotehnice, evaluarea Liscurtlor hidlologice generate
construcliilor gi arnenajarilor
-- viituri.
de --ir-r Regin-.,
ri,rpul viiturilor, raurile ruleazd debite impresionante: peste 200 000 mr/
60 000 - caracterist r;
s in cazul Amazonului, 80 000 - i00 000 m3/s pentru Lena 9i Enisei,
c

inregistrat viituri. etr.:.

iO OOO ur3/s pentru Volga 9i Mississrppi. Pe Dundre, cel rnai mare debit
(la Satu Mare) a caracterrs:l,a
a fost de 16 285 m3/s in luna rnai 1975. in aceiaqi an, Sornegul
atins 3342 m3/s, iar Siretul (la Lungoci)' 3186 m3/s'
i Peri
scizute. prec
cu nivelurr r.::
16.s.2. ETIA.IUL $l SECAR.EA RAURILOR datoritd unui
indeosebi in r
Etiajul(termendeoriginefrarrcez6)desernneazSfazadereginrhidrologic F Peri
cea rnai redusd din tirnpul anultti, caracterizatd prin cele mai
reduse
r"u.g".!u au loc adesea
"u reguld, sub.forma debitelor
debite gi niveiuri. Fenomenul de etiaj este exprimat, de din apa precr
ce corespunde
de etiaj. Acestea pot fi de mai muite tipurit debit anuul de etiai. zdpezilor.
absoltrt de etiaj,
celui mai mic debit zilnic observat in cursul unui an; debit
) Peri
echivalent debitului tttinim tttitritttorLtttt, adicd debitului cel tnai redus dintr-o
carqcteristic de etiqi, cate precipitalii b
perioadS lunga de observalii (minirn 20 de ani); debit
(are durata de) 355 de ziie, iulie, precipir
iesemneazd debitul zilnic care intr-un an este depagit
intensS. Ca r
in celelalte 10 zile valorile debitelor putind fi mai mici' verile rnai se,
de factori:
Secarea raurilor este consecinta, in principal, a doua categorli in urma ploi
climatici gi Iitologici. in prima categorie. un rol prirnordial i, deirn secetele
iarpe D Peri
rneteorologice, care determina, pe de o parte. ilispalilia alimeniir:i r;uriale,
pe care le prima parte
de alta paite. reducerea pAnd ia- epuizaie a rezervelor de ap5 suL'ler:.r.i bogate pot a
intercepteazd raurile. in perioaOa de iarnd, temperaturile e\trem ie reduse Ei

t46
 LVI
'ttttl!!^ f,ol Ee^e lod elP8oq rS asn::-
Jolrrielrdrcerd 1npuo3 ed puec 'a}-red enop -.p ar u! ,rrru ado $ alred eurr:d ol arl ::
ur uoJas :urric rS tctw ado ur:d pzeazr:alJe:E3 JS ourubol ap DpDot.tad ed :er ': :
'qto^
<
ap ltfilltt pcnpo:d as es r,.,d elp.\ op elerfrrerol :o1ro1d elulll ul elal0J:: -
'JollJngl DaJDxaS acnpord as allqeJo^EJ aJI;rrlotrl nirpuoc ui rS aseoleces
reru algai :rJolce,: : -
u|pto| ap !c!u alado wde rolrJner 1e ci3010:prq lnurSer ur ,erEr.n;n eJ .ESualur
ap Inlsep else erierrdsue;1ode,no lr ,.\rletrtut !snDaj al-reoJ luns elrjelrdrcard ,arynr 'atrz ap ;: :
urp pugdecuy 'unrlA rurqc rs uout ado rrne: ad qzra:oua8 a:ec,ele8oq rrielrdrca.rd arcc 'fotja
urtd gzeazrialcBJec os '(arunr) atred es Bruird ur .ErE.\ ap Bpuor.rad o-Jiurp :i- :
<
'rcyzadgz '{o4a ap t
ea.trdol urp plellnzel eec urp r( rgc 'durrtouE tsat: u:: rruFoq alrrietldrcard ede urp epundsa: :
l91C l0lrlneJ e e1e8oq rrJluarlnlE eitrr:asuor atse njrni tsasy .rJrr,rrrd eesap Jol n rolalrqap ?
eJoJes InpuoJ ed'uotu adour:d EzazlrerJErEr as Osnpal i::'
'putm ^ErE\Erurrd ap epeor.ra4 1
ap r'lr,//r/1 eJnpo:d as gs tod'1rr-rpi E ls3.\-pns rs tsa.r ap eaunrSar ur rgasoepur cr8o1o:pi'-'-
1uea.cer3) gul?r ep ale3oq rold nt lErlosE aundrurl arrzlqJur op saco.rd rnun plrrolBp
'rroaun 'patbt ap ttrw tolado opoouad ldeJ ep ezaurJoJ oJeJ arurunu unlolru nc
ur8a: un pzealelsur es uner ad '(pprlos EluroJ qns lueurtuoperd rrieldrcer,J ;"1nzpcs
r:n1e:adurat) acgrcads eJrlurrlJ -rollrirpuoc s arErurn e3 .EuJEr Op epEolrad <
'trndutloue nrled :olec ereolezundsaroc cr3o1o:prq :o1 rnlrrurr8eJ el
eortsuallpJeo u (a:e1,1 n.:
apeor:ed nrled ec;eurer as Erls?ou erei urp elrrngr e1.(ugces r'^ aieria.unlrr^
letlsrSa;ul .
'trBru adu n3 'rJrur ede nc epeo'ad) u ul1-r1ur rede rr.ra8;ncs ale ef,rrsrelcpr,o
rolapeorrad nBS rolozeJ eeunrsoccns pzerfuepr,ra neJ rnun
- 000 09 't
1e crSolo.rprq 1nur3e6 /eu 000 00.
uollunyu -rv JIcoTou(rH Tnwrcgu .9.9I alereuaf o-rr:
u eJEolezuil
azouSord ap
'otuDruou ttlp toll.ttlDt tuD)as lnsDltyul cgerS plepor olso ,","r.,1;llrT JOJrJnlrrA Jo-
ilrlrtTj
erirlredag '(raSorqog lnsrpo4 urp rs erdtuec op aleuoz urp auotr{orne rrne:) alrqerre^
alernp ad u? eJecerJ ur gcees anc'a|ua|tuuailn unDJ nes otototlrua\ ataitncs JUINU EJEJE
na i(rnynurzeq eiegerdns nc pyeuori.rodord s:e,tur alse r.rrJas elrnp) srpod ep rs nc lrqep ur)
ecrled.recqns rolouoz acr3rceds '(lue t
- z ep rrpau riur \rll-I o ur .rsolecas irue lueurua^O r
uJ rtrrnu pceas orec) ptuauarutadtuas ataStncs rrr:-Lu\ . AJIUAAAJ A
c); 3lsad ap aogerS0rprq
Joieurz?q a1e eiaJerdns nc 'eueluour :o1runr8e.r arirsi:aDe:ec .(pcees nu a.rec) a;acnpord ap
p1uauoutad ata?tncs nc:(6661 ,nueronpT.l:g661 .nrsar,(pg.4) r:ng: ep rrndrl
raJi esurlsrp lsoJ ne'ruucos cle:np rs uiua,r:larJ a;r ar:run3 ur,eruelr.rod ul : q| :qs7,ru
'cla (1e;pg rnlncrur.ugu ,rau1n4 elu) rr.tnq:rr-.,1 :o.1iicd.:ecqng
lnror.ralxi u1 ep
areuor^nle airrnuoc 'cried:ecqns lnsrcel8 ,tn1npe1:e g .i-,i:po4 ,rrta3
Insrpod EzeosJelr1
ec unsr eleun pzealcaJe rriurllgur ap ptpzrro.\E-j c!j?res ,e:lseou eref u1 .(Iqearurad
epeoy'sodrsru lurlsqns un nc gterf,osE atss rolllrcirdrre:d esdrl eprin) acrirasep
aloc ur rS (esualur rS aleSoq.royrold err'nt ul'rtip rrrler el
ElBp o rerunu plercg.redns
areSrncs ne rE^ alinru re80,qoc Inpns uj rplld ep) acrlsrec oleuoz ur elue^ceu SIJCSTUI"ICJIC I
runs rrienlls ap loJrsv'rnl eoJeras rr.p 'nEr urp rade e glBtol eaieprard acnpora as ad) rrrnlrr,r
'eluercgns alercg.redns rrrpluolurl esdti ul .tS :o1ade erie4lgur grerrrronel (ariernsg Inunlo^ eJl
'.alelrlrqeau.red ep 1npe.r8) rol elrrrrsr:!rrErEf, urrd ,acr3o101r1 alrunrfeu.rog
'('e'S euel
'uryrq8rpu1 alrr^nu'1ss-prou.p lreqrs ur nldurexa ap) rcar oleuoz ezEesre^erl
oc'ueuJ alrlrnnu arusruuS:o:oun rS r'p'asnpal ezelra rs a11qep urrd elezueloeJc
'pleradwal uoz urp ronu JolrJnEr cr;rcads arse uauoueJ $ecv .Dutzt ap DatD)as eieJurdns ed
acnpord os ar,c u3 arfenlrs 'rade e E[1o] eaJeieq8ug e1 .r,",puoi ur) pdu ap ur.r
lod alualsrsrad
 in lara noastri, in ultimele <iecenii s-au eiaborat mai multe tipizari ale De
regimului hidrologic al raurilor. Confonr, clasificd,rii realizate de I. pigota, pot fi fiind scu
distinse patru tipuri de regim hidrologic: pontic ai panonic; moldavo-valah; subteran?
transilvan, carpatic (pentru detalii, a se vedea I. pigota, L. zaharia,200l, zo02). M.
bilan{ulu
16.7. BILANTUL HTDROLOGIC AL RAURILOR

Bilanlul hidrologic al unui bazin de receplie exprimi relafia dintre cantit6lile in

de apd intrate gi cele iegite de pe suprafala sa. intr-o anumiti perioadr de timp, nu reuEes
pe teritoriul unui bazin pot pdtrunde cantitili de apd din urmdtoarele surse: (alcltuin
precipitatii (X). apor"r subteran din teritoriile vecine (u,), condensarea vaporilor Va
din atmosfera la suprafala scoarlei (c). in aceeagi perioad'e, din cuprinsul bazinului capitolul
se pot pierde cantrtaqi de apa prin: scurgere superficiali (y), scurgere subterand, (fiind inf
(U/, evaporalie globala (Z).
a$a cum
Not6ndu-se cu A aporturile gi cu P pierderile de apd de la nivelul unui bazin
hidrografic, intre cei doi parametri poate exista relalia:
A=P*Au,
in care Au este rezer\.a de apd a bazinului.
in funclie de tr-ririmea pierdeiilor sar,r aporturilor, rezerva de apa a bazinului
poate fi pozitiva (cAnd cantitatea de apd intratl este mai mare decAt iea ieqitd) sau
negativl (cdnd se pierd cantitdti de apd superioare celor intrate). Unitater
Inlocuindu-se in relalia precedentd simbolurile aporturilor gi pierderilor prin Regiun<
componentele lor, rezultd: Regiunt
X+U^*C=Y+Ue+Z+Au.
Aceastd expresie reprezintd ecuafia generali a bilanfului apei intn-un X
bazin hidrografic, pentru o anumitd perioada de tirnp. Ecualia poate fi insi suprafala
rnodificati gi simplificati in funclie de scopul urmdrit gi de datele cle care se globall
dispune. Astfel, deoarece, in general, pierderile gi aporturile subterane sunt relativ
mici (cu exceplia regiunilor calcaroase), la bazine hidrografice extinse cele dou6
componente pot fi neglijate, iar ecua[ia bilanlului hidric capdta forma: Si
poate Sr

X=Y+(Z-C)tAu. hidroan:
lacustre
intrucdt cantitelile de apd provenite din condensarea vaporilor sunt greu de
determinat gi au valori destul de reduse (comparativ cu celelaite elemente) gi acest
termen poate fi eliminat, ecualia simplific6ndu-se gi mai mult:

X=Y+Z+Lu. (
Pentru un interval de timp indelungat, la scara unui bazin hidrografic,
cregterile gi sciderile rezervelor de apa se compenseazd, vanalia lor tinzAnd cltre
zero. Astfel, ecualia bilanlului hidric pentru teritoriul unui bazin de receptie qi o t.
perioadi lunga de timp. cap6ti forma:
X=Y +Z
Aceastd rela{ie este frecvent utilizatd in studiile hidrologrce. cet trei termeni
fiind exprima(i in rnilimetri. Ea servegte la calcularea indirectd a er aporatiei globale
4.
- Z (evapotranspirafie + evaporalia de la suprafala apei), pe baza r alorllor mdsurate
aie precipitaliilor (X) qi scurgerii (Y): Z : X - Y.

148
 ]
6nr
'alDrcdwat
ri ayofiods alos toylloltD^ D pztlDuD ap $gltlopout $ atpaw oataBtncg 'f slBJns?l
e1eqo13 r
't IUatrr rel
(,ap!qc!l utaZtncs o atowudxa ap alfiptglopow luns atoJ
'apllpll ntaZtncs ru uo1cot ttlodrcuud azazttalcotDc as ps tl alawnua as 'Z
?S
p atDruawllD ap und4 tS astns alapdtcuttd luns aro) 'I o rS arid
infrngt eJlPc pu
'cgerSo
EIf,VNTYAqOJNY gO ItrYSSUJNI
lsec? rS (
ap nar8
'e'S a4snc?l
uplruuno op Balezrleer 'utmppdtug 'Frrnppdsap '(upcasap 't{e8trt) a^IlBroIIaueoJpIII
rrpJcnl :acrdorlue rolliplr^rlce eJatuJn ec IJgcglpour durtl ug tragns aguod
'runr8er nes cgerSorplq ulzq Inun Ie crrprq rnlniuellq s pluJnleu Brnlcruls pnop ola
lu
'rnlnuerol u (atpau) p1eqo13 ^uBIeJ
as eIBC
uaJslreurn:/y\ larpeu etiurtdsuurlode,ra = 7 lgueralqns etpsur eala8rncs : n igieSerdns BSUI II E
ep erpeu Bera8rncs = g ig1eqo13 atpaur eera8rncs : I lrrpaur aprfeltdtce.ld = y un-rlul
69S 80s I9 zot 9r I99 Eruguou
rts oz9 IZ 8t 69 68S pcrled:ucrred eaunrBaX
gcrlefuec eaunttay urrd rolrr
s8s 08? s0I ZZZ LZC r08
nes (g1rSa
A\ Z n S I. x rnlnurzq
ffi
(Eg6t' ptugtu oy oltott oa9 pd np) (OSO t -OSO f ) Ieluuruo5
Inlrollrel ed (ruru ug) r;rp1q 1n1niuu1;q rolaluauodtuor ellroleA
I'9[']u lnlaqDJ
urzeq rnul
'l'91 'Ju 'qul pzrleu urp gtlnzoJ tunc eSe
'(;aqar ap a-loluru royiplrun acgrcads acgerSoaS-octzg e1t{tpuoc ep aluiuangul pulu) Pusrelqns
pleurpnlrllu elulrluuoz pluepr^e o plurza:d ela lalugtuo1 InlrollJel ed'Z'g'l ln1o1rduc rnJnurzBq
u1 aleluazerd lsoJ ne 1eqo13 Inle^ru el cuprq rnlniuepq rololuatuole alrJole1 rolrrode,r
'(7) arierrdsuerlodz,ra uud p-rard es nes (g - ?ueralqns eeraSrncs purnlgcp) :aslns el
EzueJlluur es rc 'gcgerSorprq eneaia: ards giercgradns aluc ad g8rncs as gs csaSner nu 'dur1 ep
ac gde ap rolriplrluec plerolep 'rnlnlos e glutol eaJrzerun plurzarder A\ arec u! el1iplrtuec
'(Z+ft)+S=Al+S=X
:arienca uar?olpturn crSolorprq rnlniuepq
ez\eue nrtuad aundord (861 'Etng '1 'e1oSr6 '1 ap lela) rrr^o^'I 'I'N 'kooz'ta
'(rutu u1 aleurudxa purg alrrurrgur a1eo1) O + S = I :(1.1) puurelqns lqelerr-o,tr
lgc'(S) glercgrodns uara8rncs lgle epnlour a:ec 'p1eqo13 eare8rncs purg
eac ad IS g lod'elo
ec luJaprsuo, elsa (7 + A :
X) rnlniuepq erienca urp A InueuJal 'racrqo aC a1e r.tgzrdr
 intr-o
L6man, Bucura, Zdnoaga, caldarugani. Snagor, din Europa; Baikal, Iss6k-Kul,
supral
Biwa din Asia; Victoria, Tanganf ika. N{alau i din Africa; Marile Lacuri (Superior,
insula
Huron, Michigan, Erie, Ontario), Iacurile L'r5rior. Sclavilor din America de Nord;
Titicaca, Maracaibo din Amerrca de Sud
scoarl
Lacurile care nu au legdturd cu Oceanul Planetar formeazd categoria
scoa4
lacurilor fdrl scurgere gi sunt caractelisllce regiunilor calde qr aride. Au ap6, de
lacuri
obicei sdrati sau cu un grad ridicat de nt:rerallzare. Dimensiuniie lor sunt, de
anul
reggl[, reduse gi variabile, in func!ie de apr]nul surselor de alirr-rentare, cu precidere
1

tran s f
pluviale. Multe dintre ele au caracter temf o:3:. r,rerzAndu-gi apa in sezonul secetos.
aseme
Asernenea lacuri poarta denr,rn.riri precum pan-'r:'.. -ifiof-uri, sahrez-uti, sebkhs-\ti
215 lt
gi sunt fiecvent intAlnite in Atl'ica gi Austra,r: Drr categoria lacurilor {Ir[ scurgere
men{ionim ca exemple: Zahrez, Ciad dr:. Ai::;al \{area Moart[, Aral, Marea
bazint
Caspicir din Asia.
CU NUI
in lacr
21.2. ORIGINEA LACURILOR SI CL.{SIFICAREA LOR DUPA cale.
GENBZA CUVETEI adAnc

Prin notiunea de lac se inlelege 1eg6.lu::,r:ql:1:ca ce existd intre apl 9i Ber-e ,

cuvet[. Aceste doud elen.rente fortneaza un:o:'-:.::a:;l nu pot fi studiate decit prin r

impreul[. Apa din cuveta lacurilor are o origtne ctlr:lrenI?1d. in sensul clprovine ponto-
din ploi sau izvoare. Formeazi categoria Ce l:cu:l .ale n-a fEcut parte niciodatd atAt cl
din Oceanul Planetar. inafarit de acestea. se gasesc 1i lacuri relicte sau resttlri de comu:
miri geologice (l\,[area Caspicd). La tbrma:ea curetelor Iacustre particip5 fie agenli migc a:
inter;i. fie agenlii externi. lractorrr tnte::.:1en;!-.3ntr Jrr.t nagtere la cuvete cu Mare:
supral'ege;i adaricimi mari. rar dupd umplerea lLri.u api sunt considerate lacuri I\4are.r
de origine tectonicl qi r.'r.rlcanicd. Fac^torrr exlernl ierogeni)Pafiicipe. de asemenea, gt Nlar
activ la fortlarea cttvetelor lacustre. in funclie de rolul preiomtnant a1 unui anumit prir. rr:
factor, laculile acestea se il.npart in rnai mtrlte tipurr. ce \L.rr fi prezentate in (Car,!:
continuare. aceste
I

2|.2.|,LACURILEREZULTATEDINACTIUNEAFACTORILOR in gral
INTERNT Cele ::
de \o:
Factorii interni (endogeni) a cdror acliune poate condtlce la formarea de )

cuvere lacustre ce vor fi ocupate ulterior cu apd, sttnt reprezentali prin cei de
Austra
tiatura tectonicd 5i vulcanicd. Iau na$tere astfel, lacurile tectonice ;i vulcanice,
mai ad
de 67a
;aracrerizate, de reguld, prin mari dimensiuni, atat in ceea ce priveqte suprafafa,
Centra
;at. mai ales, adAncirnea.
Xizan;
de gra,
1. Lacuri de origine tectonici.
pe :,-rpratata Pdmdntului, sub acliunea mi;cdrilor interne. au Iuat na$tere mal l

graben
mu.le :::r:r de lacuri de origine tectonicd.
destul de rare. Heiln menltoteazd Lttcul gisesc
a, Lacuri in baine sinclinale. Sunt
pe culoarul untti sinc'lL:''lll intrerupt de Magaa
Fali;rt: C::::ttlj:,,,.r1 Sintls. care este a$ezat
o t,o.r.::t-.::;.i:l:..i. r:r l (-oilet considerd ca 9i lacul Jorr-r dln \1ur:Ll Jtrra ar fi rnari le
suprafi
cie aceel5r or:rtn3
b) Lacuri situate in ba;ine intramontane' Ocupi sup::'-i3:e :ii:lse $l au
(

suprafal6 Washt
adAncini mari. Lacul Titicaca drn Anzrr Bo[vieni se afla situat pe e' '3rr.e
transformat (Torre
peneplenizatd, care in ter{iar, in ttrma inAllarii Anzilor cu 4000 m. s-a

190
 I6I
'(suauol)
BIIBrlsnV rS (osuoreclec runrieu:o3 uJ ellqrs ,odsat4 leruJo.
$,p1.tt1g1edoJng ,(aot1so,11 gielet
A aoqol\ pJoN ep BJrrotuv ul atlpugdspr pUB as urqerd ,p irnrrl u^elg3 ne rS
nc otlr{tr,Btto1r.! (raq,yt ,rjtrffj1,,X:r:;\il:T;r""fi; 2y:;i^":,::d'i:X
IBLU eleJ aluuolel pge e ap eileJ ad .t,rrzf)n ot1sottro111 ,tpoloht
A
ure
?s IIol{V lsa^ ap 1d
'uorlDN 'otDKuD141 'tSDtg ',.rctut rBru rurlrsuarurp ep esruolcel uncsl e^algc csasp8
es uEcrrJe rnlnueqerS e erurl ad nes e,,(ua;1 ellBJ
lncal
Ecrlso 3d .anurluocsrp ouaqerS
ep uelsrs un-Jlu! elsuoluec ulicpl ap rrS Bunl reu
JaJ urulgluJ BcrUV uJ IEIU a.r
cr dr, ce 1 un, eauerua s n,
1
ot:;"rf.;H9r' :::' IH#il,',;t' j%fi ,fi i?,t, :I
lnStpod u3 rer'(7ry-7gss7 rS totllog) erruotrat uncEI pnop alle csasp8
ulsv uI 'lcle loJ'(ru OZgi) ut tvLt ep Eerurcuepe rS u191 ap eaulipf "r;ptrrtr.C
.*i'lfS Jp
earurSunl 'dur1 gg9 1g ap eie;e:dnsn),pltDg:pcruoloel au,i,ro ap 'uiege:,
c?l ruups rsru 'ectue
pU, es ursv uI 'lrer,u rurcugpp rS eiaSerdns ultd gzuazualceJEc aS .urlBrlsnv
I?,
rS ecrreury 'edorng .eJI{V .ersv ep roJ
uJ e}Bnlrs pue as uaqot7 ap affiJUI
.(occnwauuryy ep eol
taq1o114 .uaqlv
$ aluncel) proN ap
Ircrreuv lse^ ep urz?q alarcl4l rS epeleli
IB euals ur puu es ala urp ellnul rutu aloJ
'runrsueurp rS rqunu ec esnpeJ e1dw1s a1111o!ul
luns elezaSaalrrncrl ."reqnrd u1
rS aldurs rolllluJ 1n8un1 ur csaulgtuJ ,g.u1r11iS-1in1iu
u3 r1ro1tr, lnra-I @ UO'II
arlur prnlp'al u*qrsod. pcrldxa lerv Irlrr ti:;;"n;;r:;
,, ur,#r'r'"rffilil
.etrBsre^oJtruoc ul alel
lerqcusrqrllauel rnun eluazatd'1sn101 rze rs luns ES eaulSrro *1
nc rur 'plecrlduroc re.,, lJnru etse rnlncel BrJolsl .gcrdse3 "rn,Io lrlunuE
_a11rergd IBJV eirulnl rs
(u'ee51 ueruprl) urxn, Inurzeg :aurr,r.u aurzeq pnop uJ .ueOorirs prlle.,rss 'eeueu
ear,N
'rorrodns lnuacorld uJ 'Eorr,rru,S ee,ew girurnu 'pt,qrr! ,rn* o rJncBI
.rqr"r nrrn61
'le]lsv 'crluellv lnuiac6 nc ernlgSsi is 1dnrr.,1ul u-s '.ro[d1y "ur*p n3 a10
e a:uf1gu1 sp rrrpcsrtu
PlrrolEp 'rorradns Inueco[u ul rer 'psnicuJ s ,uBrpuJ rius8e
lsoJ lnuear6'nc urrunuoc
ar,c '1se ap eaped ,nrzJpl rhJ .crlu,Ilv nc rS .uerpul 3p rJlu
Inueaco 1gc Inrnrro'n, lgt,
ecrunuroc arec ,s,(q1e; earery urp ayzd pugcql ,plepun;ncs
lsoj r gclaser_olutd Pl?porr
eunrBer eBeerlug ,rnin;eriral 1n1ndacu1 e.I .erlsarel aurnotd
Ieireoc-s alrrpcsrur urrd
releuuld Inueoco ep etelozr tsoJ ns lgcep a
IeJv InJl rS gcrdse3 uershJ gc groprsuoc Brag
's ''I'ecrlaueS0rrde rrpcsrur uud e:pur op
el,Iozr lsoJ np aplal uncu\ (p rS qdu
rs durl 0-rgr ap eieserdns nx ,aaqoqcaaro ,'cur rrr"
plsBaJB ed 1euro3 ne-s sprrolJ elnsuruod urp rrncul aleun pc
,unrrojllri,?i"'|g'Xil;
eundnsard a5:rinrriul Ydn(I
pr.uJoJsuBrl es 'rde nc ro1 eeraldun pdnp .[ie,tecxa alsecv .lrienecxe
asBoJer.unu nc
plerPsard'gde ep Erlsdrl uaral ap pje3erdns o eralsuu er gs
eieod ,euu,ur Joleurz,q
eaurSretu e1 ap runr8oJ toun e ereilpug ep rolugcSrur Joun e
eJeuJn BJ eere141
'asnpal runrsueurp nc rrncBl glz areS;ncs
aralSuu lnl nE epun ,ee1-1y1nx ul erJqele3
Ie Inlooas ug snpord s_s eJpotpuguese trn-oql
arienlrs o 'l,ces ne 'durr unrs pdnp 'a1, allnhJ .uncul uJ el,rrrroJsu,Jl 'soleces
tS gde nc alnldurn lsoJ n eelsaJv.rrgpunJncs aseoJor.unu 'rp
snpord ne_s Z96l InuB arapPcar
uI col ln^e E aIBc JnrueJlnc crurelnd rnun eurrn ur BcraurB[ u1 .nlduroxe eC .rJncEI ap '1uns
e1 arelsuu nup 'gde nc elnldtun 'Jorrelln sJec asnper aieJurans ed prlsaral eireocs ep'pde
ur rJepunJncs nus rJESel ecnpo.rd 1od as arnuaJlnc Joun BruJn uI .?usar\
raltoocs ulroBa;r
ttatoclplt n1,td nns oatopunfncs utp aroilnz?,t apunc q
u1ro1i, unsrT (J
:proN a
utp osod 1nce1 rs leruroJ e-s ereolpupruase rrirpuoc u1 .du1
,,ii"lj'ffi;;; touedn5
o rS
tu 0z op g.urxe., eurcugpe o plurzerd'jnrn1 .!r1rnrr1".un',r"ia"p-o_r1u3 'ln)-Igs
 f) Lacuri formate prin bara.i natural in urttta pribugirilor cauzate de Godiy'elle
cutremure sau de alunecdri de teren. Numarul lor este destul de tnare 9i se gdsesc gi din par
mai frecvent in regiunile lnuntoase. i,r uttna unui cutretnur de pfundnt din anul d.) .,

i840, o parte din rnasivul Narlga-Parbat (Himalaya) s-a prdbugit in valea Indusului. vulcanic e

in spatele barajultri s-a format un lac de 64 krn lungirne 9i 300 ur adAncime, care joas6. 11:
a rezistat pdna in anul 1841. in Parnir. ir.r anul 1911, valea rAului Bartang a fost (ktchntatt
baratd de o alunecare de teren, ddpd na5tere la lacul Sarez. Tot in ttrma unui considerr:
cutremur, pe valea rAului Ak-Su din Irluntll Krapaz, s-a format un baraj, care a dat Graenat:
nagtere lacului Heckel. L. Collet mentroneazd ca in Franja gi Elvelia se afl6 cAteva Chaturtic,:.,

lacuri situate in spatele unor baraje prorenite din aluneciri de teren (S.r'/ans li maare pa:.
Brenets). Datoritd aceiuiagi ploces. in lialra. pe i'alea r6ului Agordo s-a format Bedali. G

la6l;l Alleghe. E. Hutchinson mentioneezi citeia lacuri de baraj natural in Noua e) L

Zeelandd (Waikorentoana), in S.U.A pe '' ille sistemultti muntos Wdrner-Range vulcanrc i
foarte nr::
din Californi a (Clectr, Blue, Pit, Lost 5i \ii?irirrrr 5i in Islanda (Drutntore\. in lara
aserndnd::
noastrd. cel mai irnportant esrc Lacul Ro,'ri. forrnat pe cursul superior al rAului
(Per*eko :
Bicaz.
Aydat 1,,

Armenie:
2. Lacuri de origine vulcanici'
in :.
Cuvetele lacustre de origine vulcanicd :p:: ilt craterele vulcanilor stingi sau
Bdile Tus:
in diferire depresiuni rezultate din procesele ru.c::-.::e Se afld raspAndite in Europa
(ltalia, Franfa, Spania, Islanda gi Gennaniat. .\s:: Indonezia, Filipine, Japonia 9i
,i 1
peninsula Karnceatka), Australia. \oua Ze:la::;:. .i::.e:lca centrald 5i Afi'ica. Dintre
fonlele vulcanice lrai importanle. cere frot cr :r3s:3:3 ..: lacuri. menliondrn: craterele
de explozie, cratercle de sculirnd:re. cc:1t\el5-:t.e j:: rnreligul de lava, maarele,
depresiunile forrnate prin baral r'ulcantc. F.-:
a) Lacuri din craterele de explozie. Ocupi supratete u.iari 9i se afla raspAndite apele c ..:_:
in Franfa (Goctivette d'en Haur, Sertiire, Gottr de Ta:attat). S U.A. (Marele Lac acegtr i.::
SrTral sau Bi,g Soda Lake din Nevada), Indonezia (Kelrrr drn craterul vulcanultti cu
acelagi nurne), Guaten-rala (AgLn) 9i Noua Zeelandd lRororrtaltatto). 1. 1
b) Lacuri din craterele de scufundare sau ditt calderele vulcanice. Cel mai axate a--:
tipic este lacul Crater din statul Oregon (S.U.A.). Ocupa un baztn creat prin prin b,::::;
prdbugirea pdrlii centrale a vulcanului Mazatna. Are o fonnd aproximativ circulard secunc:.::.
gi este mdrginit de o bordurd inalta (600 m). Laoul Crater are o suprafa{a de 65 in tt
kmp gi o adincirne de 608,4 rn. S. Yoshirnura ne oferd 9i alte exernple din Japonia Buzdu. \1"
de lacuri fortnate prin prdbugirea conurilor vulcanice. Unele sunt insolite de o (din S L' .:
borduri inalta pAnI la 300 rn'. kt.crytako (425 m adincime), Shikotsuko (363 m), India). Ch.

Masyuko (212 n). Altele sunt lipsite de aceste bordutd Kutclmro,to (120 rn) qi reguld, in ,

Toyako (119,2 m). Blahnila qi

Unele calclere vulcanice, sub influenla agenlilor externi 9i a activitalii pdtrali (Ci
postvulcaltice, igi rnodificd arealul gi conturul prin aparilia de conun sau domuri anotimp la
vulcanice subsidiare: lacul Thal sau Bontbon din Filipine, Vico din lralta. Surprise in p,

din Alaska. Atitlan gi Antatitlan din Guatemala gi lacul Medicirte drn California. transformd
E,xistd gi caldere vulcanice modificate in urma unor prdbuSiri de naiuri tectonicd Caimdlui,
(lacul Toba din insula Sutlatera Ei lacurile 'faupo, Rotorua, Tarav tra Rotoiti 9.a. transformd
din Noua Zeelandi). Vailr
c\ Lucuri situate tn deniveldrile tnveliSului de lava. Prtn ra;::ea iavei care c6tre aluvi
se SCuIge pe conul vulcanic, se formeazl o uruStA pe supratala carela :::r numeroase tip de lacu.
neregularitdli. Unele din acestea au dimensiuni rnai mari. iar umpluie ;u api au dat limanuri d
na5tcre la lacuri. De exemplu, lacuriie Bourdott:e. Cltantite,itt-, Esclauze gi Ciulinoasa

t92
 t6I
,DtrueD)
rrr?unc uldearp od eaEorqos tS azn
acrlsrJalr,r,c r,ru eleJ .ap,mdnff.to,triuo*r1-ndna
"y?:;i ";'#r,r:l'r:"::,,r? i'i,:J,X?, lep nB
rg prr"Anru3 rr r-rnrr1 ,p a,r
lsaoY 'Plelpueaul n,s g.uJoJ op lrncul arelseu esBoJer
en1 tod L**r,i ,lrs runr^nl,
ep arusru^ ap ro1 ern8 pl aiezouolseue a,pc eI33 I0
g tod ,rnpunr", ,l*nUr".roun
"trqn
os rrnc,l olsecu ,epeurn repeorred 'e'S tTrc
eorrue^ar n, (;;:i'ilrL"rfiy.-ffifi;l
elung:) pJouru Brqle uJ eterrsur 'arerodrual ?sruolc
rJncEJ ep gqlns o-rlug qtrrJoJsupJl
es pde ep crru llqp nc Jol,ngr lnsrnc .aseoloces ap nrr"r*, 'eruJoJr
alepeouad uI
asudtn
un Br ep ezeue^,o,Jn'r',Ii'l;;FJi,'i'1'#;i;':,:,:,:;,;- rJnLUOp
r4euolr{ ep nez pdnco erec
X,ri\,'::::;:;iri:!;;;:
rilpq aseo:eurnu olpugdspr IIiPll,trt
aruJ 'rupunc e p*q,p:nur ecunr uI ,nJdruaxa luns-,ejrruolel Is eiiur{Elg
.,i ,ein'er
;ffi :;'rr;i;,"ep ur
ep 'aleuoluec rrncel. ls litpq ptpluj IS (ru 0
lod es ,.cra (nrlqr Bueq3 ,(elpul
urp) erlndeuqerg rs eluug ,1ei11uaary '(u eg
urp; renaurla"ipy,irJ11
;i,9;;d ,(.v.n.s ulp)
rddtsstssryg '('t's'c u1p; nrJrp"u;a
'n;;% ,rqg ,(urlseou erei urp) sarn;,,q ,nezng oap0l
'efruroJel 'paJBunC luns tunc ,ung; ies ,*ng ,orn eW allqDpunutr r11ruo7 ,1 eluodel
99spP
ro,iuange BeJ,zoruolseue urrd nus arepuncas pJBInCJr
rolaiu:q e .roJaJpupeu ,"#;xo':'rT
'proleur Brqr, uJ esnpord errJpJe^ruap
u; frr"*ro, os .JoJrcunr urrd lee
csesp8 ag '(a1;luJanu; aruofpirni ynEunl p-ap al,xe
rrlrdr^rrunriru u1p otullnzar IEru Ie3
JrnrB,J .I
nc rnlnu
urr n',o,,. cD7 ala.
".1 _"1i,un: fiff;;l t1?,
:luns eJlsncuJ Jorele^nc:,*:i{".
g;;lff :ilil;: ilff :f;;
BaJpuuoJ
::1e1 elred nni
rrm riueuruop rurelxe elpueds
IIrolceJ
'eJarEru
uorruorf,v.{ vsNnricv xro srvr.rnza, aleJalt3
,r,IoT#tr .r.r.r, oJlurQ'E
.trr tSeruod
I,L ap Eturxetu aurcuepp o rS eq 0Z^.p CinJrrdns o .peuSnl
g?uel,ouy /g 1nce1 ;plunrln., prnt?u a:y eyrpg udo:ng
ap ce1 rn8urs un plsrxa priseou
erei u1 nus rSurlr
lnSrpod urp)1ap-odty $ 1ag_trotunJ ,uo,\ot_odo1 agncel ,S
'uoqtuotlS) eiuurg ',(ococt'a1 * on.,'o-ricr11) lrrqrroS(!?{"rr#:,
pJerruas pcrJoruv ,@7a7uo4
utuodel '(oDrD-tt .rarado,,,6i';p;;;.2 15 0t1a7ua4)
eurdllJ ,noN ur r.uruJelul erpolpupuese
elduraxg 'ar,cauJ I?^ ep rnlngJ IE
Inrcedse ni'1iir,,r')g-rs ,tsoiury ,;;Iriglrreu
turr'unl nc I-IncBI u^argc eu,oJ urei u1 '(
,1 ,rnrn1 gr*yrroges rarpc aialuds ur pcruecln^
_:l],,v
B^eJ ep elBr,q luns ,npr roun
,p^,l e8uu2f-13
rroirird yotoq
"lri iri*it"1)ncry 1a enoN uJ
,Bun,r114,uo.uoruo7,",::yltili_';:I,:{';::#r:,r,:;Xr,,,::;::ol" leluroJ e
ep re{unu un erzeuopul.-yll"l
,1rruopu1 u1p ltorg rs iopen1fru4
::ly:,1,;,::,:X rS sur7,t5
'9pue1aa7 pnoN urp a4ndn4 tt ndolplg'npun1r1 u,, oct?uuDq) u^algc p
urp ulD^tsDrsag t! u.oaouaotg
'1t1,4'eiuetg u\p ,rlr,ry.,n\lr., l?p B aJsJ
ulp irui1,1 ,"11r^i,l;ir;;er,reprsuoc
runs .ueueuasu eo .(toruuaa,n4 *.oi*arrny-ri
nou)ap1lt,tii ,r,";;;:r;;r;;; LrowrlcttT) rnun e[uJ
drl rnlsece uri:ede (uruuurrag) lsog u Eu
lrgrg ,"rn,6?, ,tp rolrrncel ,"rnilrofrni .prnol
Je:aua' uI alsa rele^nc nrnpri'fi :r'ri]"**'trop
nc rorrelln atec'eurr:
apzeE ap gsnpord elzoldxa-u1p-arrrlnrri ,inrd*n rs acrueclnn 'rnlnsnpul
,rnlncrrr aurzeq ,,,nS .apfiDIN
'B,UBISI utp u,oa,tq (p
1nce1 rS runce;d .la.l,4snv , InuB urp
'V'n'S ulp euots/r\o11e1 i,lrrn-r"uud urp rS csasp8 as
lncred.u,p irnrel e^alec ,riunrg '"lp1rii-'r)r,p arya^tpoD
0p aleznE
 in fluvii. pnn bralele. canaiele sau gdrlele acestora este
deltele marilor
care favorizeaza
transportata, odatd cu upu. o importanti cantitate de aluviuni
se intilnesc
fo.rra.eu unor depresiuni lacustre. intre bra!ele principale 9i secundare
I)elta Dunarii din acest punct c1e vedere constituie un
numeroase balli Ei lacuri.
exemplu prin excelenla. Aici se atli lacurile Forttum, Gorgol,a,
Matila, Lumittct,

Rosr.t, Dr'anov, pttiu, Merhei etc. in clelta Ronului se gdsegte, de asemenea, un

Nilului, lacuri cu mari
mare numdr de lacuri cu ap6 sdlcie (\'ctccares), rar in delta
oscilalii de nivel (Mariotic\. Numeroase lactrri prezintd 9i delta fluviului volga,
nrecumsideltafluviuluiMississippi(PotttcltartrallrgiSlCateritttt).
"'--- i";on.l" rrun,our., rn.le uiisunt barate de conuri de dejeclie construite de
(Tulare,
iorenti iaterali. in spatele lor se forpeazi lactrri cu suprafe(e restrAnse
Kern, Buena Vlstc 9i Salron din Californiat
de eroziune
2. Lacuri rezultate din ac{iunea apelor maritre. Prin procesele
mici pot
gi acurnulare marin6, rnicile intranduri de api sau gollurile cu adancimi
grlnduri, s[geli etc') 9i, cu
sd fie barate de cordoane litorale nisipoase tpensrpuri.
tirnpul, separate de mare 5i transformate in /agrrrte sau lacuri muritirne ' Jarmul
goliulri Mexic intre peninsulele Florida ;r yuceian prezint6 cele lnai numeroase
lagune gi Iimanuri tnarilitne.
Doud dintre acestea, cu acelagi nume {LrstlrLt .\ladre), se afli
la sud 9i la
Rio \egro. De asemenea, pe ldrrnul golfului
nord de gura de varsare a fluviului
a despdrlit de ocean un 5ir de lagune' de formi
Biscaya,-cordonul litoral nisipos
(Carcarrcs, Irtcairuu. Arcacirctrt. Bt:citrrose etc. ). Lagune asemdndtoare
triungiiulard
Mdrii Nordului
," i,l-tutn.r. pe larmu1 Mirir Baltrce (\isrrrlcr. A;rr-ii.. S:e:eclrr), al(Thau\
(ljssel\, lr4arii Caspic e (Karu Bogtt:'Gltrctli' \lirrr \lecrreratie Oi Marii
golt' Halmyris au luat na;tere Iagunele dobrogene: Razinr'
i'r.g..'(di' vechiui
Goloyila,
---" Zneica qi Sirrore).
fr'ur"mite rlgiuni. r,dile unor rAuri tributare mdrilor sunt barate la gura de
vdrsare prin masive cordoane nisipoase aduse de curentli
marini. viile acestor
'Iipul
ratrri, prin acumularea apei, se transtbrm6 in limanuri maritirne
acesta de
(linranul Nisffului, Tasattl, Techirghiol'
lacuri ii gasim pe tamul M6rii Negre
L[angalia etc.), Mdrii Azov, M[rii Baltice etc'
este un
3. Lacuri rezultate din ac(iunea de dizolvare a apei. Dizolvarea
unde se formeaz[
proces foarte activ pe rociie ugor dizolvabile (calcar, gips, sare)
cu ap6, dau naqtere la lacuri.
excavatii. goluri sau depr.esiuiri, care r.rmplute
a)I-octuilec(trsticesuntspecificeregiunilorcalcaroase.Prinacliuneade
iau naqtere o
dizolvare chimica a rocii, 1a care ie adaugi gi procesul de eroziune,
serie de cuvete lacttstre sub fon-nd de doline 9i polii'
cu
Lacuri de tlolitrd se formeazd prin acumularea apei in micile depresiuni
irnpern.reabile Asemenea
aspect de pAlnie. al cdror funcl a fost clptuqit cu materiale
Gouille. saourie,
lacuri sunt intalnite in Alpii calcarogi (seetvti, Audannes, Grand,
patk, L,ng),in sud-vestul Africii (otiikoto
M,tten, Glarus).FIcrida io"np, Marlio,r,
Ei Guina), in statul Honduras (Yoioa)'
de dolin6' dar
l-arcuri de polii (potje) au o genezd aseminitoare cu a ceior
L. irrrpirtit. dupd regimul
prezintd, in general, d,nensiuni mii mari. Collet le-a
'hidrologic, polii ;i polir-lac
ii trei categorii: polii seci, inundabile
o Poliile seci u,i fundul cuvetei acoperit cu un bogat material de aluviuni'
rnundabile (Polja
iar in perioada de rraxima pluviozitate se transforma in polil
Lit,anjsko din fosta Iugoslavie)'

194
 .
s6l
'(eutpnlt11u uJ
L6ZS sI
lntrs 'osJ-asp.toto 1nce1) Suezry inSrpo4 ,(tanmwsDJ
.(ssauray flcDl)
eruurusuJ '(nlnA) gpue:reoz eno51 y* sauual) rer,reurpuecg rriunyl ;1r7r7
'oat?g 'o?oouo7 'otncng) ried.re3 ,(tuo1g ,uad1y tarunqntx tapo1aasyll
uI
ldtv '
r.urulgluJ e-I 'ueu eu30J nurcuBpu rs prulncrrc .gln3ar ep .ne
irolrruiaqS e
EruroJ o
aredesqns ap eaunrice urp tBllnzoJ ne erercey8 ellrgplpl .rrn* ,.ii1pur BI assotunu
I
eleuoz ug csesg8 eg .atonol? ttnr.ur nos ,tpplgc ry a4outo! trtnco7 @ J
'V'n'S rS epeuu3 ,eriocg
'epueFl 'Brpans .er8a,t.ro1r1 uJ atlpugds-pr gue oS .rreurelenc rolreiaq8 *unirol,
urp aleuroJ elela^nJ ny .prot ap uplairuap ailclru m a1outot
ltnco.J e
'(rnJnsnpul E
1u rouedns lns:nc
urp 1o,(qg rnlngr BelB^ ad ap uotlsdDg U)ol ,reria,rlE n
IIdIV ulp r{cstelv pruieq8
ep luJuq 'ua1aho141 7nco1) uncel ur al-npuprruoJSuelt ,elepuncas elrp^ roJ
Inruup ur
e.teqlod alu^ ep rrreieqg .pioaq7 ap n1a[otoq alalods ,,, ,1o*rojirncoT (q o
3
pugcoa,ord'268r arnr zr Ei resrq^er e-s ?s,Aerc
o Juulg luohl urp ossnog-aleJ a4 .(srelen
",,rr;Ilfij:'fi;*Jffi'.::il
uolue3 rS 9
lnreieq8 11euue7_raurog
tueieg8) rolrreiaq8 eJose^arc ed e1u1e1sur pJ aundnsard u
luns as rs rerodurar ,rlrrrm
un nV 'pioaq? ap osow u! nDS nptoiaq7 oio[otdns acl a1outo!
1n)D7 @
'ltt11ol?x ol1w ruw ug epdnfi g ealnd ru r{ a:iew eusoJ rol eatelarre1
'arurce18 uncBl 'l
ul ateutoJsuBll'runrsardep sssoJarunu ap glerpsard ]soJ e EJtsalel e
uireocs 'rolueieq8 eare8urlar pdnq .cruecleq-oludrec-ourdle tu ap
1niuu1 urp 00S I JO
rJeur rBr.u rurprurll nc eu?]uolu elrunrSer 'lso^ op rs g1ur1ue3 srreqrs urp aped o
e
'radorng 1e rs prop ep rrcrJor.ilv Inprou :preuJer?nc eriercey8 ep allceJ alrunr8a: ur
ertpuedsgr p8rel o ny'(a.rugcu;8) rol;ruiaq8 uaunlicu ulp alullnzal rJncE.I .l
'u
'rrndurloue gdnp gzer.re,r ecrlsrecolselJ Joluncpi eaurcugpe rS I I.I
eiugerdng 'pseonurs rJoeun rs p:elncrrc qruroJ o nB epun ,1sa6 ep rerreqrs edals u3 rS In
eJ
elrululul luanceg ]uns rehJ '(qa opurt,tl'zautqows 'n.tDtDJ ,aloot) ,oaj1o3 ,!!sa4hl
P
Dlttroh[ 'ndo14 'ocuo1).,aurped" nes ..un,toJc" ap olotunu eyeod rrncel eisace .prei
In
ul rou 8"I 'rnlnssaol E ar3s3] ap eaunrice urp pllnzeJ JolunceI e]a^n] .eprosseol ?I
rS ssaol ep elrJnluozrro uJ alrpuedsg: ege eS.acltsrDcolso1c yncuT (p
'('c1a e8e1el ,Bprnl ,lnlnlqls uucg e1)
es
elrsgrpd eJus 3p euco Joun Inleal u1 A (nt3a17 'sruttly ,tls.tn elrJnc''ll) e1eno5 uI
IN
tululglul e1'urlseou erel u1 eJrlea{ rolade e arielncrrc ep rrunrice B eJBruJn ec .rups nc
eoJe^lozrp uud rs (p1r3-re 'aureur 'runla.nle) IrJals ap ;olcalo.rd rnlnsrlazrul s plecol lo
eu
uarrSngurd urrd 'pln8ar ap ,a:e1Seu nel .ants ap ryrylouto! ad uncoT
e
(ut L'r: rl 'Bg Z'Z = S) Se8ry lniepnl urp ereoScnN ul ep
DtUtg^uI 1ncu1 grei ur rou el ler .rzecue{ IIdIV ulp snta) ruohl A saugrl ,auoilg
elrrncBl euoriueur uolnd 'snpet ap Inlsep rpr.unu un-rlur luns rs rade e are,tlozrp ,AJ
ep uaunrice urrd 1o1 pzear.uloJ as eelsecv .sdrl ap ruryjoulo! ad uncoT (q ap
'rfurpaqe4 lnSrpo4 utp Dllog rS ruasndy
_ Iliun6l urp otoototorl IncBI .BepBrO
p8ugl ap oata4 aprcprsuoJ U 1od pcrlsruc our8rro ep rJncEI ,p4suou e:ei u1
'E
'eria,t1g utp uqruDS * taunT ,uartn(I jlrrncel
II8
rs uncard 'erieor3 urp olstatad rs olotTsg 'DuDtA eurncel ,nlduraxa eo .rujrie,tl"
un
IIdIV ulp sorecluc rnlnJorlat rS urleulep rnlnlsrec acrdrl luns' ?Dl-afqod . 'Di
'(V.n.S - Bprrold urp .ila un
uoel)Df 'aalnso)ctW 'aua,bto1 :zeuodole4 urp ttottlplDtDx ,aptqdtaK1g ,soaualld) cs
?ruailuntu! gdo nc uncDl ep rS eleurnu ppeod reur rrlod alsaov .eluepunq pz
elsi
rolrold lndurrl ur rur.unu rrncel Bc ezeauorfcurg ayqopunur afiflod .
 Buertos ),.
e) Lacuri formate in t,di glacisre. T'ipul acesta de lacuri se afla rdspAndit spre Oce:
pe terasele vdilor glaciare sau in spatele unor praguri sdpate in roca in loc. Se celor dLi'.
prezrntd inqirate in lungul viilor glaciare sub formd de salbe (Taul Agalat, Tdul Gh,
Poryii, Florica, Viorica, Ana Si Lia de pe valea Bucurii din Carpalii Meridionali). astfel f.,.
Lacuri de vale se int6lnesc in Aipi. \luntir \iosgi 9i Alpii Scandinaviei. in Insula laculur O
de Sud a Noii Zeelande se afla cele mai interesante gi caracteristice lacuri de vale OCSt Pr*-
glaciard (Sumner Coleridge, Heron. Tekapo, Pukaki, l)hau, I:lawea, Wanaka, Canartic;.
Wakatipu, Te Anau). lacustre .
j) tacuri formate tn fiorduri. Sunt srtuate in zona ldrmunlor marine
in Rus:a.
muntoase, in iungul vdilor glaciare sApaIe .1e ghelarit cuaternari. Cele rnai importante i.
lacuri de fiord se afl6 in Norvegra. Sco:ta. \oua Zeelandi ql nord-vestul Americii dimensru:
de Nord. in Norvegia, un numer de 16 lacurr d.'fiord prezintd addncirni mai mari rupt dr: ;
de 200 rn. Dintre acestea, lacul Horrttttrllli dtn Nordfjord, cu adincimea de 514 ghelir. a-
m este cel mai adlnc din E,uropa. Tot i:: cadrul acestui fiord se mai afl6 lacuriie kettles ,'.
Stryns, Loen, Olden qi Blcirrs. Alte lacurr. ;er a mai mici, sunt instalate in fiordurile (Trout t, 't

Mjosa, Eikesdal 9i Tyrifiord.

Lacuri de fiord se mai intalnesc itl Scl:la rlacul l{hsfwater),in America de
Nord (cele mai rnulte se gdsesc rdspAndrte ir. C..iirrrtbia Britanicd: Upper, Kootencqt,
Shuswap, Lov,er, Arrow si okattagarir. in \i,-: Zeelandd (iacurile Manapouri qi
F
Hauroko).
g) Lacuri de piemont. in piemontu, e.,. e::": se reuarcd un important numdr l-
de lacuri, cu dirnensiuni rnari. care 3u tiiu: o:l:::ul de studiu al unor numero$i
t

Iimnologi (L. Collet, A. Forel. B. Dussartr As; sunt lacurile: Linn1 (Geneva),
Boden (Constanla). Neuchitel' Brele r' Zttr:t): ;1';::'t/r .\[urten' Zuger etc'
Districtul lacurilor engleze ocupi o zon: ;u:u:iero3se vdi glaciare, unde se
afl6 cantonate lacurile: Denteri, St. Joltrt, L. llsr'ttrti Haves' Winderntere, Rydol,
It-
G rasntere, Etuterdal e g.a. l-
r
Mrtrile ktcuri Anrcricane din bazinul Sf. Laurenliu sunl rezultatul glacialiunii
cuaternare. Ele se caraclerrzeazd prin suprafele 5t adancrmr letarte mari, fiind
delirnitate de peninsule gi insule. in ordinea aqezdrii lor, nientionirn. Lacul Superior,
cel mai mare (S = 82 680 kmz, h = ,106 m), Michigan, Huron, Erie Si Ontario . ,..
intre lacurile Erie gi Ontario se afld cascada Niagara. NlLi:.:.. R
in Canada lacurile glaciare au o largd extindere, indeosebi intre paralela de forma i:.
50' N gi Cercui Polar de Nord, pe un relief piemontan. Unele din aceste lacuri glaciare.
sunt tributare, prin emisarii lor, golfului Hudson (Winnipeg, Manitoba, Indienilor, nagtere .-
La Ronge, Chu'rchill, Dore, Montreal, snake, Dubav,nt,wlnldaia, Kasba, Ennadai, Bdlea, C.
Nuettii, Selwyn, Macdougall etc.) altele, drenate de fluviul Mackenzie. graviteaz6, lacuri sut
citre Marea Beaufort (lacurile Renilor, Jderilor, Athabasca, Claire, Lacul UrSilor, Tot pe r
cu 30 200 km2 9i l3i m adincime 9i lacul Sclat,ilor ct 27 200 kmr 9t 156 m nagtere 1r

addncime). Buhdesct,
h) i'-acurile de baraj morenic. Se intAlnesc atdt in regiuni muntoase afectate
de ghelari, cAt gi in regiuni mai pulin accidentate, dar unde ghe{arir' in retragerea
1or,-au'ldsat diferite forme de depozite morenice. Cele mai tipice erernple le in micile
constituie marile lacuri italiene din Prealpii Lombardiei, care s-au dezr oltat pe fie in locr
cursul unor vdi glaciare. Aga sunt lacurile Garda, Iseo, Lecco. Cc't".: Lugttrto' de origin
Maggiore, Orta, Garlate, Annone, Varese, Monate, Comabia' etc De.'3semenea' ca dimer
tu.r.i a. baraj morenic mai intdlnim in Munlii Jura(Clairt'au-t Chai':i' Clrulairt), degerturiJ
Munlii Yosgi (Gerardnter, Largen'ter $i Blanchnter). statul \\'r-<ccn.tr din S U'A' lacustre
(Green, Witinebago, Mendota, Monona, Kegonsa), precum 5r in Anz:: ;::. Patagonia scobituri.
(La Plata, Viednn, Argentino cu elnisari de scurgere spre Oce3:-r- .\llantic ai

t96
 L6t
esunrEer uJ pzsouodueu, Surx 'J'1'..tn-Dwqas nes
un-pqs.ruuor',r r,r .(rJnlrqoJs rS crluz
'runrseJdep) un-uzd rzel8uo ,p ppuntoJ nes ple^o gr.uroJ ap eJlsnc?l uluoBetr
ele^nc ap aJer.u auuoJ l^unu un "1g*nurp
pUe es 'v'n's
Err{V u,p ,rnqnlny lS ql*rN alrrnpaSap
u1 'rurodual JarcsJ,c un ne arrn., r,.u ereJ esnpsr
ag gs ror srrunrsueurp p3 '(u1o1oq
ecBJ ec lde; 'plnzgcs al,rrpr.un nc elruniSar q
arrpugdsqr"pu, puni1'" aur8rro ap 'eeuau;
ellJncuTrade e eJsJnr,uns? ep 'ouoBril
11unlice JE ],llnzel e'aunp orlurp",asuor alrrncol uJ ag
'eriegap ep lnsacord urrd rs aunrzora ap lnsacord urd agearc'runrsardap errc*u ed lelic,
ur
eg eleuoluec pue eS .(aua;1oa) rnJnluul uaunrice urp
alellnzoJ IJncB.J .S a1 aldui
earaBe::
elElcaJE
'nso.tptd:nuuelred-nc.rej y1iun1r1
"rr(':;l;:,:;]:H ;j:11 T,ri#,rr:r;i:r:i{f,
lsnr nB BJOJgc aleleds uJ acruoJoru alrzodap rseuJgruJ as arercelS slrea ad tu 9st !
'('c1e ea6 ,ul ,DuV ,ur,roi,1 ,ocuolg) 101
EoIBA urp alrrncul 'to1rlt.1
?qJes ap guroJ qns rrnrel
lelplsur ne-s srercel8 re^ alaun ed.eaueurese aq g)aqn ,rtEotpo4 ,uia$,.orpj 'ezv,ey,te
'ncsaclg) tatohl Dtn$n3 ,o7oa1a4 ,unong ,rioorq)'.rr,rnp 'tDpouuS
lrnrnl ny arelsuu
lep ns oJec rrie,recxa leuuoJ n,-s ,rolrsieq8 e a:edqsq;r rp r"unrirn
qns .erercel8 2oltuatp
alIrPpJPc ns allrncJrc ul^ru rJncEi al
0Ogt atsad e1 atentrs a:ercel8 r!.,, rS rmcrrc Joun Br.ruoJ
qns s,r'u,r ne runrierculS rarsace areuiril rreruarro op lel?r
tS rleuorprrayq yiefue3 surrdnc n purroti,rid lliedr,c ,rrp ,"upou fliunry
eeunrfercuy8 ,BJlseou erui u1
' oltoluc
'sa4lill d17 ap rcptncq Datowrol .I.IZ .BI.{ 'touadng
purg 'r:
rrunrierce
'ptp{y ,a.
os opun '
'cl
'(oaauag.
rSo:eunu
J9[Unu lu
tS unodo
'{oualooy
ep ECtJetu
e_puuplQtaqnp,s*i,,aj;v::{t1,J:,'"'3#:,':,'J,"T:1,;""?'i;:#,t;i,;W
elrJnpJog
d11 ap aptncry purntgcl? .pde nc
inldurn ne_s oJ ,rnorrO"p ,rrlSnu lpnl np ,llioqE eJrrncsl P
earrdol pdng_'cqrrlep
Jnr?rJal?u u3 eludorEul s,*r,r nB rs p;ercult e101ec urp ldnr
n,-s 3C pieaqS ep rJncorq roun ,IS ep Bo
lnrieds pdnco atannc JorpJ ar, ,alqerruur runrsueurp IIBTU IEIU
ep rJnoul csaulglu! as ol,lueurluoc runriercel8 ra1so3
uI rrcrJar.uY I
"1n'runr'arr'alaun
eluegodurr
a.llpusdss:pgn",,u,nno'x#iiri4,r;1f,,:j:,,#,,1,'#XTi:ili#f*;,J,:TJi
EUIJEI,U JO
Iiptlun 'oSopuoug rs ocsltg'salapat,rs 'oirr^g 'oilnKo3 'Dcauas ,ohnrcpu,uo3
:p11Eun1u purJoJ ep rrncBl ep Inteqcnq ?Ue es rcrv .eJape^ ap
utp nlduraxa lrqosoep un arnrrlsuoJ 'o,rr1ug-1nrnr lcund lsece 'ulDuoL|
ep pns ?J lBnlrs ,optcuo rnJnJBr als^ ep rJn
1U cryurS0rplq Inualsrs 'acruatota a\rzodap pnop aqrry ltn?Dr
pueztJonuJ 'euo_rour ep rrnJul r-rooun
ep ?er,uuoJ JeJrss Blnsul ul .
IBS9J ne ;ro1 ea.re8u4er u3 .rrruieqg '(rleuorpire
puuoJ qns glurzard as rzeuo'elud 1np1 'tolp
rrzuy r,r ,r"r;r":ir?r";'?ffi:;Y;:Xrli['ffi: as 'coJ ur
a:a3mcs ap ,Esrua nJ Dllt^D.DI^! ,ofitaruuDs-,u!t,tDI4l
,DS ,uopatttan4 ,sattv souang lrpugdsgr
Karro existenla unui areal cu pan-uti cu regim semipermanent 9i cu scurgerea
Pan,
emisarilor de formi centripetd (Bloattw Pan, Konnes Pan, Comrnissioners
Dwega pan) (frg. 21 .2.). in Transvaal se afl6 lacul Chrissie tot de origine eoliand,
foarte mari
av6nd ins[ cuveta s6pat6 in roc6. Are un regim permanent, dar cu
varialii de la sezonul ploios la cel secetos'

Fig.2l,2. sistentttl de sctrgere centripet din zona pan-urilor africane

(duPa L.C. King).

De asemenea. in Australia de vest (intre 26 9i 30'lat. sudic6 9i intre 117 9i

123'long. esticA) se gdsesc numeroase bazine lacustre neuniform rdspindite' care
Regiunea aceasta a fost denumita
dupa ploaie se transform6 in lacuri cu ap6 sSratd.
se intAlnesc qi Statele Unite
de Juison (1934),,,Salinaland". Lacuri asemandtoare
(inparteadenordastatuluiTexas,laculBig\fasltoedinNevada,laculSusuta
addncimea
,i,uu, tu granila dintre Mexic 9i S.U.A.. in statul Arizona). Suprafala 9i
lor sunt foarte mici.
PeunelevdicuScurgereintermitentd,nisipurilemigcdtoarepotbaraalbia
menlioneaz[
raurilor transformdnd-o, pe spalii restrdnse, in lacuri. E. Hutchinson
Vtey, dtn deqertul
lacul Moses din valea Ciab,-statut Washington gi lacul Sosstts
Namib.
in lara noastra, tipulacesta de lacuri se afl6 r6sp6ndit in zona de dune
Calafat, Ciuperceni-Poiana Mare (Desa, Matlginila, Piscu,
Borovicile) 9i in regiunea
Yli (Balta Cerna, Balta Beliu, Lacul cu Trestie etc.)'
de dune Castranova 9i Apele

a omului
6. Lacuri rezultate din acfiunea organismelor (organogene) 9i
numdr gi pot si apard pe viile
(antropice). Lacurile organogene sunt restrinse ca
tundr6, prin dezvoltarea inegal6
unor.iuri cu panta foarf, tina sau in regiunile de
din Noua Scolie s-a format
a formaliunilor de turba. De exemplu, Lacttl de Argittt
printr-un baraj de muqchi Sphagnturt, dezvoltat pe valea unui rdu'
sunt acelea
Cele mai interesante lacuri rezultate din acumuldrile organice
Pacificul
corali, cum este cazul celor din insula washington din
situate in atolii de
apa supras6ratd (laguna
central ;i al atolilor Nauru gi Marshall etc. Unele lacuri au
atolilor' au apd
din insula Malden), altele, prin izolatea de ocean 9i indllarea
indulcit[.
un tip de baraj din
Pe unele vai din Suedia, canada 9i S.U.A. s-a descoperit
adund apa sub form[ de
trunchiuri de copac, crengi 9i mdluri, in spatele cdrora se

198
 66r
'd4 atocagf ntyuad aldwaxa oaa1oc t! ap
tunlxa nluo1cr{oauruico utp apilnzil ltn)ol ap alundq azaacatd as ?S .t ulp
'aldtuara azauofiuatu as DS pd
truDtul
tolrto1coj'oaunflco utp atotruzil l.tn)Dl ap a1tntdrlqns * aytndll uns anC Z
un
INCI
tDlaltDld liluoa)O n) nDS DatDLu n) plulzatd o ueJ
atpc ad otnlpZal ap alicut!'ut aoy[tso1c as rs rJ alun)Dl ocsoaugfap as pS .I
1?tu
!aY17 V.l101.77 tO t EYggf,J^tl gle
el!p
INI
'EJrlrJoaleu gJnleu ep
IErJeleu un leredncaJ
lsoJ B Elnsur glseece ad ap 'ieytle ag 'rirroeletu urp pleturoJ aunrserdep o pdnco '('cl
'pcr11eg BaJeIAI uI plznlrs 'ueruareeg Blnsur urp ato[r1ooy lncu1 .edorng u1 eSu
',,rluooleI'u aunI
ep roytold" Inlellnzar luns Bc eundnsaJd eS 'rcru ep uerlxe rurcugpe ne rS .,s(Dg'.
ap alar.unu pueod 'eprrold rS f,esre1 alelels ar1u3 ''y'n'g uI pue as (000 00S
^\oN Inu
eclc) gcrldrle nes gle^o purroJ op ele^nc ap erer.u retu Iac InrsunN
.pcr1dr1a pu:o;
pzga
ap'ot8a111 oun?u1 1nce1 alSalsodppe s1a urp Inun 'rcrru re(u runrsueurp no alater IqIt
ap erras o'Beuaurese ap'pue es'A,0["19 IS S ,gZ"rZ,rrleurrxorde el .eurluaS:V uJ
'(caqanf, \S qqnqJ 'o,toBu2 elrrncel) epeus3 urp uospnH rnyn3lo8
lnrni ui csase8 es eeur
pde nc elnldurn rS ale,trasuoc aurq ololnc ^alVJ 'rirroelour Joun IncoS urp lqeqord Dlnsl
elullnzeJ 'ralerc ep lcedsu nc eJlsncl ololnc asoulglul es usruscln^ ap alulraJ?eu allu
EIII.UI
tunr8ar aloun q ';i.rroelaru ap alurrrJoJ gunlsardap ur olululsu! IJnJBI ,l
EJBC
'cle rorJoJur rS nrcollrur Inlnllo ea1e,t ed ep rrncel ap uqles .urqlJ
ls tr
ad ap tnlngy Dlrr, '!np?S ad op nuD^o3ary 'uure3 ad ap uD^ol tnl DaIDA ,Saqag
ed ep ofo1l'p1e3 lnSeurog ad ap olrutq1 $ alaugluyg'1nr4 ed ap qlalsoj-ocuptg
Le^v,zrgg ad ap ncag A oltzog '8ryrutt 'rezrrrC uelen ad op ttottugrts 'rulo-I
ad
ep n!ryptg rS DtDlpW'rupt1'\a1ty ad ap'uncul ap BqIBS nc guna:dul 'nrDrptA
'eirrlsrg ad ep tnlaflrnlll ln.tortzl 'ar-eung od ap 77 rau ap a1ilo4 rS J ntg ap
a11lto4:nrJcsul es ecrdoJlue rrncel olupuodtur reur alec arlurrd'g.rtseou e:ei u1
're8r51 ad ap {puoy el ap eeJelnurncu r$ (uunssv EI) IIN ed ap -rassu,y 'waqwez
ad ep oquoy allrnoel urguoriueur ecl+V u1 i(tlstotg) ere8ul' r* (ls.totousoty)
rasrug '(rJs"nqtsoaoll) qg '(Tst.roapar_;) uoq '('e'S aafgqrny pot3o31o1) e31on
ad actlue8t8 aia;erdns nc rJncel efizlleal lsoJ nE Brsn6 uJ'.\,..xa.tg tauuql) acea4
lngr ad 'BpsuuJ u1 l('e'S aqDO 'uostt.tDg Wad 7,rog) rrnossll^,i ad A (uo{uo3
ualg 'poaq) opeJolo3 ed pge as rrElnurnc aluepodul reur alal "V n'S ul
'-?rtseJal eiu3erdns ad elpugdsgr 3re1 luns alE '3la Joletrqep
BeJEzusln8er 'llie8rrr 'rar:lsnpur rS rarielndod e pdu nc rJElueurle 'ar8rauaorprq
ap earacnpord :e1dr11nu rrndocs uI elezrleal ]soJ nu almcyfrUo alyncyl
'uDStoW tnl
lncDl rS ssalg InoEI 'ueJuaue Jel ereru rnlseJe
Inpns el JBr 'eurripl ur 9St ap luruq vl na oqrg 1nce1 alsauletul as rorJedns InJB"J IJSII]
ulp pueJC elnsur od 'w OZt ep te1 lereq un nc '(.ro1r:o1set) taaoag Inoel BU? as 'puutlr
ouotrs/r{olle^ 1nc-red u1 '(slsuapottDc to|sttx) upcrJeuE InrolsEr alsa eleruq JolsecB 'uo4
IrlrolcnJlsuo3 ''l:it t-Z e1 gugd eurcugpe IS eq 0Z-0 I alul eiegerdns nc rJncel earaBr