CURS 1 TEHNOLOGIA

BETONULUI
1. ASPECTE GENERALE

In general, betonul este definit ca un material de constructie

compozit alcatuit din: Agregate, Ciment portland, Apa, si alti
constituenti, care se amesteca impreuna, se pune in opera, si
apoi se intareste in timp.

Cimentul

Cimentul Portland in amestec cu apa formeaz o past care

ac ioneaz ca o matrice de legatur pentru agregate.

Cimentul Portland poate fi asociat si cu alte materiale, cum ar fi

cenua de termocentral ori vulcanic.

De asemenea, in compozi ia pastei de ciment se pot aduga aditivi

chimici (aceeleratori/intarzaietori de priza, etc).
Agregatele

Material granular, dedimensiuni variate, de origine naturala

sau artificiala, sub forma de nisip si pietris. Agregatele
resprezinta cca 75% din volumul unui amestec de beton.

Agregate naturale agregate de balatiera = provenite direct

din natura (nisip, pietris, balast de rau);
- agregate concasate = rezultate fie din
concasarea celor de rau, ori a unor roci
extrase din cariera.
Agregatele reciclate rezultate din concasarea unor betoane
mai vechi provenite din demolare.
 Apa
Apa se amesteca cu componentele uscate (C +A) ceea
ce produce ca amestecul fluid format sa fie turnat (in
tipare/cofraje/santuri, etc), capatand forma dorita. In
timp acest amestec se intareste, parcurgand mai multe
faze pana capata consistenta unei roci solide, prin
hidratarea cimentului.

Ciment + Apa = Pasta de ciment

Cement + Apa + Nisip (+Var) = Mortar
Cement + Apa + Nisip + Pietris = Beton
Aditivi

Substante, in general sub forma de solutie,

care se adauga in timpul prepararii
betonului pentru satisfacerea unor cerinte
particulare:
- intarzaierea inceperii prizei betonului;
- accelerarea intaririi betonului;
- cresterea impermeabilitatii betonului;
- cresterea lucrabilitatii betonului;
- introducerea de bule microscopice de aer
in masa betonului, etc.
Compozitia amestecului de beton

Ciment
Apa
(9%)
(17%)
Aer Aditivi
(1%) (0,5%)

Adaosuri
(2,5%)
Agregate
(70%)
Tehnologia Betonului

La modul general - Tehnologia defineste stadiul la un moment dat

al cunostintelor omenesti in legatura cu metodele, tehnicile,
instrumentele prin care diversele resurse disponibile sunt
transformate pentru a produce bunuri, a rezolva diverse probleme in
vederea satisfacerii necesitatilor oamenilor.
In acest context, Tehnologia se refera la: metode de munca,
abilitati, procese de munca, tehnici de fabricare/prelucrare, scule,
echipamente, utilaje, materii prime.

Termenul - Tehnologie provine de la termenul grecesc

technologa compus din tchn - insemnand "arta, meserie,
indeletnicire", si logos - insemnand stiinta/studiul a "

Tehnologia betonului se refera la acel corp/domeniu de

cunostinte si metode asociate cu proiectarea amestecurilor de
beton, punerea in opera a betonului si mentenanta structurilor din
beton.
Etapele Ciclului de Existenta a Betonului

1. Dozarea materialelor

2. Amestecarea materialelor

3. Transportul betonului proaspat

4. Punere in opera (turnarea, vibrarea, finisarea betonului)

5. Intarirea betonului

6. Etapadeserviciu/utilizare(mentenanta,reparatii,
consolidari)

7. Demolare si eventual Reciclare.

2. CLASIFICAREA SI PROPRIETATILE
BETONULUI

2.1. Clasificare in functie de Varsta Betonului

a. Beton proaspat = faza in care betonul este un material

plastic intre momentul amestecarii apei cu cimentul pana la momentul
inceperii prizei. In aceasta etapa betonul trebuie preparat, transportat si pus
in opera. Faza dureaza in medie 1 2 ore, functie de o serie de variabile ce
vor fi ulterior prezentate (ex. Tip ciment, temperatura, aditivi, etc);

b. Beton ncursdent rire = ntre nceperea prizei i atingerea

clasei (betonul a atins starea solid conv. = 28 zile).

c. Beton nt rit = conventional dup 28 days.

n fapt, betonul continu s dobndeasc cresteri ale
rezisten ei la compresiune i dup aceast dat, cu cca. (15 20)%. (British
Code of Practice 110/1972).
2.1.a.BETONULPROASP T

Pentruproiectantulstructuriiderezisten cea mai

important caracteristic a betonului = rezisten a la compresiune
a betonului ntrit.

Pentru antreprenor cele mai relevante propriet i ale

betonului sunt cele din faza de beton proaspt, deoarece n
aceast etap relevante sunt urmtoarele aspecte:
- betonul trebuie s fie uor i adecvat preparat i transportat;
- betonul trebuie s fie uor de pus n oper (turnat i vibrat),
astfel nct s umple complet tiparul, fr segregri;
- betonul trebuie s fie finisat adecvat;
- betonul trebuie s se ntreasc cu evitarea (micro)fisurilor.

Principala proprietate a betonului proaspt care reflect cerin ele

de mai sus = LUCRABILITATEA BETONULUI
(Adam Neville)
LUCRABILITATEA proprietate a betonului proasp t
careserefer la:

= Uurin a cu care betonul este turnat i evitarea

segregrii;
Acestea depind ns i de mijloacele folosite la
compactare: o lucrabilitate adecvat unei turnri ntr-un
element de volum mare nu este ntotdeauna potrivit i
pentru un element cu dimensiuni geometrice reduse i
densitate mare de armtur.

= Volumul de munc necesar turnrii i compactrii

complete:
- eliminarea aerului din betonul proaspt;
- nvingerea for elor de frecare intern (ntre
constituen ii betonului proaspt) i a frecrii dintre beton i
conducte/cofraj i armturi.
Lucrabilitateaseexprim prinurm toareledou alte
caracteristicialebetonuluiproasp t:

CONSISTEN msura fluidit ii/mobilit ii. Exprim uurin a

cu care curge betonul n tipare, imprejurul/printre armturi,
elemente de o el nglobate, uurin a la remodelare/returnare.
Atribut complex deoarece exprim o palet larg de propriet i:
In general betoanele mai fluide/cu mai mult ap sunt mai
lucrabile dect cele mai vrtoase/cu mai pu in ap.

STABILITATE proprietatea betonului proaspt de a rmne

stabil, coeziv, omogen n timpul manipulrii i vibrrii, fr a se
produce segregarea (separarea) constituen ilor si.
 Din punct de vedere al fluidit ii (uurin ei cu care
curg), fluidele se clasific n:
- fluide Newtoniene: apa, vin, ulei.
- fluide de tip Bingham: past de din i, miere de
albine, beton.
Presupunnd c deplasarea relativ a dou sec iuni
alturate ale fluidului este produs de o for F, atunci:
S

F v F=USv
L
S U = viscous factor <N/m>
S = area of the section that moves one of each
L other <m>
L = distance between two layers <m>
v = displacement speed <m/s>
 F F
U = tg a U = tg a
a

f
a SV SV
L L
a) Newton type liquid b) Bingham type liquid

Fluide tip Bingham: au o rezisten ini ial = efortul minim de

curgere f care odat depit se produce curgerea.

Acesta este motivul pentru care este necesar

compactarea: dei ini ial betonul este vscos, prin
vibrare devine mai fluid, uurnd umplerea cofrajelor.
 M surareaLucrabilit ii/Consisten ei
(conform Code de Practic NE 012/1-2007 and other international standards-
ex. BS 1881, part 2/1970)

- SLUMP TEST SR EN 12350-2:

- VEBE TEST SR EN 12350-3: relevant for
very stiff concrete mixes;
- COMPACTIND FACTOR TEST SR EN
12350-4
- DIN TEST (German flow table) SR EN
12350-5: for flowing concrete
 SLUMP TEST (Incercarea de TASARE)
ceamair spndit determinarepe
antier
Se aplaseaz un trunchi de con (cu o nl ime dat = 300 mm - betoane pt.
cldiri i drumuri i 450 mm pt. betoane hidrotehnice) pe o suprafa
neted, cu baza mic n sus, i se umple, n trei staturi egale, care de
compacteaz prin ndesare de 25 ori fiecare strat, cu o vergea metalic
avnd diametrul de 16 mm.
Partea superioar se rade i se netezete prin roluire cu aceeai vergea.

Imediat dup umplere, conul este uor ridicat. Scderea

nl imii betonului astfel descoperit exprim TASAREA
(fig. ).
Cu ct tasarea e mai mare, cu att se consider c lucrabilitatea betonului este
mai mare. (Tabel).

OBS. Determinarea tasrii se face dup ce minim 0,30 mc de beton din

amestecul transportat a fost descrcat.
Tab. . Clasificarea betonului proaspt testul de TASARE

Clasa
Tasarea M sura
de Domeniu de utilizare
(mm) lucrabilit ii
tasare
Drumuri vibrare mecanic
Foarte redus
S1 10 - 40 Betoanemasivenfunda ii
Redus
Transport cu autobasculante, bene
Drumuri, Structuri pentru cladiri obinuite
S2 50 90 Medie
Transport cu autoagitatoare/CIFE i bene
Structuri pentru cladiri obinuite, sectiuni
100 aglomerate cu armturi.
S3 Mare
150
Autoagitatoare/CIFE i bene sau pompe
Sectiuni foarte aglomerate cu armturi
S4 160 210 Foarte mare
Autoagitatoare/CIFE i bene sau pompe

S5 220 Fluid Cazuri speciale (betoane autocompactante)

Up to 125 mm 25 - 50 mm

Up to 150 mm
150 - 255 mm

True Slump Shear Collapse

Utilitatea Lucrabilit iibetonului

Prin lucrabilitatea sa, betonul proaspt trebuie s poat fi compactat

pentru a asigura o densitate ct mai mare cu un efort rezonabil.

Cu ct densitatea betonului este mai mic (beton cu aer inclus neeliminat

prin compactare), cu att rezisten a la compresiune a betonului ntrit
este mai mic.

Ex. (acc to Neville): 5% goluri poate conduce la scderi ale

rezisten ei la compresiune de pn la 30%.
Golurile din beton =
- Bule de aer antrenat Depind de granulometria particulelor cu
dimensiuni mici din compozi ia betonului. Pot fi eliminate prin
compactare corespunztoare, mai uor n cazul betoanelor mai
fluide dect n cazul celor vrtoase.

CONCLUZIE: Tehnologia de compactare trebuie corelat cu

lucrabilitatea betonului pentru a reduce la maxim volumul
de aer rmas n beton
Factoricareinfluen eaz Lucrabilitatea

- Cantitatea de ap Cu ct cantitatea de ap este mai mare

cu att lucrabilitatea este mai mare.

- Cantitatea de ciment Se coreleaz cu cea de ap prin

raportul A/C. Cu ct raportul A/C crete, cu att con inutul n
parte fin al amestecului de beton trebuie s creasc pentru a
crete lucrabilitatea.

- Forma, mrimea i distribu ia granulometric a agregatelor

Granulele netezi de form rotunjit produc amestecuri mai
lucrabile dect cele cu form ascu it i/sau concasate. Pentru a
ob ine o anumit lucrabilitate, este nevoie de mai pu in ap de
amestec n cazul n care ponderea agregatelor de dimensiuni
mai mari este mai mare (suprefa specific mai mic).
-Utilizarea aditivilor antrenori de aer (bule de aer n masa
betonului) reduc cantitatea de ap (ATEN IE crete S i
Rez. la Gelivitate DAR scade Rc).

- Utilizarea aditivilor plastifian i reduce cantitatea de ap de

amestec.

-Vrsta betonului proaspt Betonul proaspt i crete

viscozitate cu trecerea timpului (chiar pn la nceperea
prizei) ca urmare a: parte din ap este absorbit de agregate
(mai ales cele uscate), parte din ap se pierde prin evaporare,
parte din ap intr n reac ii chimice ini iale cu cimentul.
Ex. Dup 1 or, tasarea poate scdea de la 120 mm to
80 mm.
OBS: A nu se neglija testul de tasare la punctul
de lucru.

- Temperatura temperaturile ridicate produc scderea

lucrabilit ii (evaporare ap).
- Temperatura betonului proaspt nu
trebuie s scad sub + 5 C;
- Cnd temperatura atmosferic scade sub
-3 C, temperatura betonului proaspt
trebuie s fie mai mare ca + 10 C (iar
betonul trebuie protejat mpotriva
nghe ului)
Segregareabetonuluiproasp t

O compozi ie bun a betonului proaspt nu trebuie

s permit segregarea cu uurin a betonului =
amestecul trebuie s fie coeziv.

Segregare = separarea constituen ilor betonului

proaspt astfel nct distribu ia lor n masa
amestecului nu mai este uniform.

Se identific 2 tipuri de segregare:

- Particulele mai mari tind s sedimenteze mai uor
dect particulele mai fine;
- In cazul amestecurilor mai fluidese = separarea
laptelui de ciment (C+A) din amestec.
 Segregarea depinde de compozi ia amestecului DAR
MAI ALES depinde de metoda de manipulare i punere n
oper a betonului:

- Dac distan a de transport (de la sta ie sau n antier)

este mic i este turnat direct n cofraj/la pozi ie pericolul
de segregare este mic;

- Turnarea de la nl ime mare (peste 1,5 2,0 m)

trecerea prin jgheaburi, turnarea printre gratare, armturi
dese, cofraje uscate, etc pericolul de segregare este mare;

- Supra vibrarea, mprtierea unei grmezi de beton prin

folosirea vibratorului crete pericolul de segregare;
3. BETONULNT RIT

Cele mai importante propriet i ale betonului ntrit sunt:

porozitatea (compactitatea), densitatea, rezisten a
mecanic, durabilitatea, rezisten a la nghe -dezghe ,
durabilitatea,etc.

3.1 Porozitatea reflect volumul de goluri din unitatea de

volum (p):
- Betoane Compacte: p = 1 7 % (pentru elemente structurale);
- Betoane Semi-compacte: p = 7 20 %
- Betoane Macroporice: p = 20 40 %
- Beton Celular Autoclavizat: p = 40 75 %.

Cu ct volumul porilor este mai mare cu att rezisten a lui

este mai mic.
3.2 Densitatea (Masavolumic - c)

Potrivit NE 012-1/2007, Cap. 3 :

- Beton greu: c > 2600 kg/mc;

- Beton normal: c = 2000 - 2600 kg/mc;

- Beton uor: c < 2000 kg/mc.

Ponderea cea mai mare n definirea masei volumice o au

agregatele, prin masa proprie i propor iile n care se
dozeaz n amestec.

Betonul greu i cel normal sunt preparate cu agregate

avnd mas volumic mare i foarte mare (2,3-2,9 t/mc),
cu granulometrie continu sau semi-continu.
Betonul uor poate rezulta n urmtoarele moduri:
1. Prin excluderea nisipului din amestec;
2. Prin folosirea agregatelor cu mas volumic mic;
3. Prin autoclavizare, introducere de aer.

1. Beton fr nisip: se utilizeaz doar sorturi de pietri,

ciment i ap. Agregatele pot fi cu densitate normal
sau mic.
Amestecul con ine de regul: 1C/8Ag, i A/C = max
0.40.

Advantaje:
- propriet i de izolare termic mai ridicate;
- reduce/elimin ascensiunea apei prin capilaritate.
2. Beton cu agregate uoare: agregate
clincherizate sau cenu de termocentral.
Se folosete la elemente prefabricate (1C/10Ag)
nestructurale.

3. Beton celular (aerat sau cu spumat): con ine n

masa sa aer ori bule de gaz, rspndite uniform.
Confer betonului caracteristici de izolare
termic ridicate. Cel mai rspndit Blocuri din
BCA (autoclavizare= ntrire cu abur sub
presiune).
3.3. REZISTEN ALACOMPRESIUNE

= Cea mai important caracteristic a betonului ntrit.

Tabelul ... Prezint Clasificarea betoanelor dup Clasele

derezisten lacompresiune (pentru betoane grele
i normale d.p.d.v. al masei volumice)

fck.cyl = Rezisten a caracteristic la compresiune a

betonului determinat prin ncercarea epruvetelor
cilindrice (d=150mm; h=300mm) la 28 zile.
fck.cub = Rezisten a caracteristic la compresiune
determinat prin ncercri de epruvete cubice (l=150mm)
la 28 zile.

fck = rezisten acaracteristic lacompresiune=

valoarearezisten eisubcaresepotsituamaxim
5% din rezultatele tuturor determinrilor de rezisten
posibile ale volumului de beton considerat.
Clasederezisten Rezisten acaracteristic Rezisten a
la compresiune caracteristic
minim pecilindri
(betongreui minim pecuburi
normal) fck,cil
fck,cub
N/mm2
N/mm2
C 8/10 8 10
C 12/15 12 15
C 16/20 16 20
C 20/25 20 25
C 25/30 25 30
C 30/37 30 37
C 35/45 35 45
C 40/50 40 50
C 45/55 45 55
C 50/60 C 100/115 50100 60115
3.4 CLASE DE EXPUNERE

Betonul (ntrit) poate fi supus la diverse ac iuni datorate

mediului nconjurtor, la locul n care este amplasat, ac inui care
se clasific sub forma claselor de expunere, dup cum
urmeaz:
XO = Nici un risc de coroziune sau atac;
XC 1 4 = Coroziune datorat Carbonat rii;
XD 1 3 = Coroziune datorat cloruriloravndalt origine
dectceamarin (Deicing salt)
XS 1 3 = Coroziune datorat clorurilor din apa de mare
(Sea water)
XF 1 - 4 = Coroziune datorat nghe ului(Freeze)i
Dezghe ului
XA 1 3 = Coroziune datorat Atacului Chimic (Aggressive
environment)
XM 1 3 = Coroziune datorat Abraziunii (Mechanical
abrasion).
Denumirea Descrierea Exemple
clasei mediuluinconjur tor informative
1. Nici un risc de coroziune/atac
XO Beton simplu i fr piese metalice
nglobate. Toate expunerile, cu excep ia Beton la interiorul cldirilor
cazurilor de nghe -dezghe , de unde con inutul de umiditate
abraziune i de atac chimic. al aerului ambiant este foarte
Pentru beton armat sau cu piese redus
metalice nglobate: Foarte uscat
2. Coroziune datorat carbonat rii (dinaersauumezeal )
XC1 Uscat sau permanent n interiorul cldirilor cu umiditate redus
umed Beton submersat permanent n ap
XC2 Umed, rareori uscat Suprafe e de beton n contact cu apa pe
termen lung; Numr mare de funda ii
XC3 Umiditate moderat La interiorul cldirilor unde umiditate
mediului ambiant este medie sau ridicat

Beton la exterior la adpost de intemperii

XC4 Alternan a umidit ii Suprafe e supuse contactului cu apa, dar
i uscrii care nu intr n clasa de expunere XC2
Denumirea Descrierea Exemple informative
clasei mediului
nconjur tor
3. Coroziune datorat cloruriloravndalt originedectcea
marin
XD1 Umiditate moderat Suprafe e de beton supuse la
cloruri transportate de curen i de
aer
XD2 Piscine
Umed, rar uscat
Beton expus apelor industriale
con innd cloruri
XD3 Alternan a umidit ii cu Elemente de poduri, expuse
uscarea stropirii apei con innd cloruri
osele, dalele parcajelor de
sta ionare a vehiculelor
Denumirea Descrierea Exemple informative
clasei mediului
nconjur tor
4. Corrosion induced by chlorides from sea water
XS1 Expunere la aerul ce Structuri pe sau n apropierea
vehiculeaz sruri litoralului
marine, ns nu sunt n
contact direct cu apa de
mare
XS2 Imersate n permanen Elemente de structuri marine
XS3 Zone de marnaj, zone Elemente de structuri marine
supuse stropirii sau ce ei
Denumirea Descrierea Exemple informative
clasei mediuluinconjur tor
5. Ataculnghe /dezghe cusauf r agen ipentrudezghe
XF1 Satura ie moderat cu ap Suprafe e verticale ale betonului
fr agen i de dezghe expuse la ploaie i la nghe

XF2 Satura ie moderat cu Suprafe e verticale ale betonului din

ap, cu agen i de dezghe lucrri rutiere expuse la nghe i
curen ilor de aer ce vehiculeaz
agen i pentru dezghe
XF3 Saturare puternic cu ap, Suprafe e orizontale ale betonului
fr agen i de dezghe expuse la ploaie i la nghe

Saturare puternic cu ap, osele i tabliere de pod expuse la

cu agen i de dezghe sau agen i de dezghe
ap de mare Suprafe ele verticale ale betonului
expuse direct stropirii cu agen i de
XF4
dezghe i la nghe
Zonele structurilor marine supuse
stropirii i expuse la nghe
Denumirea Descrierea Exemple informative
clasei mediului
nconjur tor
6. Atac Chimic

XA1 Mediu nconjurtor cu

agresivitate chimic slab
conf. Tabel 2/SR EN 206 - 1
XA2 Mediu nconjurtor cu
agresivitate chimic
moderat conf. Tabel 2/SR
EN 206 - 1

XA3 Mediu nconjurtor cu

agresivitate chimic intens
conf. Tabel 2/SR EN 206 - 1
Denumirea Descrierea Exemple informative
clasei mediului
nconjur tor
7. Abraziune

XM1 Abraziune uoar Pardoseli industriale/Parcri

pentru vehicule cu pneuri

XM2 Abraziune mare Pardoseli industriale/Parcri

pentru vehicule i incrctoare
cu pneuri
XM3 Abraziune foarte mare Pardoseli industriale/Parcri
pentru vehicule pe enile
OBSERVA IE: Pentru a reflecta ct mai bine condi iile
reale de lucru ale elementelor din beton se pot utiliza
combina iideclasedeexpunere.

Examplu: Pentru stratul de uzur al unui drum din beton

= XM2 + XF4
4. INFLUEN ACOMPONEN ILORBETONULUI

4.1 CEMENT = a material with adhesive and cohesive

properties which make it capable of bonding aggregate to
produce mortar and concrete. Cement influences concrete
by its quality and quantity.

The principal constituents of the Portland cement are

compounds of lime (calcareous cement).
Cement is capable of setting and hardening under water
by virtue of a chemical reaction = hydraulic cement.

a) Chemical composition of Portland Cement

The raw materials used: lime, silica, alumina and iron oxide.
These compounds interact in the kiln and form a series of more
complex products = cement clinker.
The major four components constituting cement:

Name of compound Oxide composition Abbreviation Rom

Cement clinker
- Tricalcium silicate 3CaOSiO2 C3S Alit
- Dicalcium silicate 2CaoSiO2 C2S Belit
- Tricalcium aluminate 3CaOAl2O3 C3A Celit I
- Tetracalcium
aluminoferrite 4CaoAl2O3Fe2O3 C4AF Celit II

Other constituents
Magnesia, Alkalis,
Calcium Sulphate, etc
When mixing with water = cement paste.

- C3A (Celit I) and C3S (Alit) are the first components

that chemically react the cement paste starts
hardening (cement setting). The setting process
produces the increase of temperature in the cement
paste;

- C3S determines the speed of hardening;

- The C2S (Belit) hydration is slower and also produce

less heating when hydration;

- In order to reduce the hardening speed the cement

compound includes also other constituents (admixtures)
b) Fineness of Cement
- The rate of hydration depends on the fineness of the cement
particles;
- Fineness will influence the rapid development of strength;
- The finer the cement the more expose to humidity;
Usually, for normal cements dmax = 90 m.

Conclusion
- The more C3S and the finer the cement the grater the
concrete strength and the hardening rate;
- The more C3S the grater the heating during hydration
the less uniformity in the concrete will occur during
the concrete setting.
Cement Classification (SR EN 197-1: Cement Part 1:
Composition, specifications and conformity criteria for common
cements)

There are 27 types of cement products

presented in SR EN 197-1 (Table 1). They are
grouped in 5 classes, as folowes:

- CEM I Portland Cement

- CEM II Composite Portland Cement
- CEM III Blast - furnace Portland Cement
- CEM IV Pozzolana Cement
- CEM V Composite Cement
Cement Strength
(Table 2)
* Standard strength of cement = compression strength
of cement (MPa = N/mm2) at 28 days (determined according to SR
EN 196-1.)

Each type of cement is deffined by 3 classes of standard strength:

- Class 32,5;
- Class 42,5;
- Class 52,5.

* Initial strength of cement = compression strength of

cement (MPa = N/mm2) at 2 days or 7 days

For each class of standard strength, 2 classes of initial strength are

deffined:

- Normal (common) initial strength - N;

- Rapid hardening - R
 Table 2. Cement Strength

Compression Strength Initial

Strength (M Pa) Set
Class
Initial Strength Standard Strength (min)
2 days 7 days 28 days
32,5 N - 16,0 32,5 52,5 75
32,5 R 10,0 -
42,5 N 10,0 - 42,5 62,5 60
42,5 R 20,0 -
52,5 N 20,0 - 52,5 - 45
52,5 R 30,0 -
Standard Notation of Cement

Cements should be identified by speciffying:

- Type of Cement according to Table 1;

- Class of Standard Strength (32,5/42,5/52,5) - according to Table 2;
- Class of Initial Strength (N/R) - according to Table 2.

Exemplul 1
Cimentul Portland conform EN 197-1 cu clasa de rezisten 42,5 cu
rezisten ini ial mare este identificat prin:
Ciment Portland EN 197-1 CEM I 42,5 R

Exemplul 2
Cimentul Portland cu zgura, care con ine ntre 6 % i 20 % din mas zgura
de furnal, de clas de rezisten 32,5 cu rezisten ini ial uzual, este
identificat prin:
Ciment Portland cu zgura EN 197-1 CEM II/A-S 32,5 N
c) Influence of Cement Quantity

The cement quantity has to be sufficient so that the gel

(obtained by hydration) to cover the aggregate and to fill
the gaps among the aggregate particles and
consequently to provide a proper compactity of the
concrete mix.
Generally speaking, the more cement, the greater the
concrete strength in compression occurs. This statement
is valid up to a certain point. After this, increasing the
cement quantity produce no/very little gains for concrete
strength.
 4.2 INFLUENCE OF WATER

Water influence concrete through its quality and quantity.

a) Water Quality (SR EN 1008/2003)
- In many specifications, the quality of water is referred that
should be fit for drinking.
- While potable water is safe, water not suitable for drinking many
often could be suitable for concrete mixes. As a general rule,
water with pH = 6 8 which does not taste saline is suitable to
use.
- Impurities in water may interfere with the setting of the cement,
or may affect strength of the concrete.
- Water containing large quantities of chlorides (salt water) tends
to cause persistent dampness and surface efflorescence. This
water should not be used for concrete mixes.
a) Water Quantity
The quantity of water used in a concrete mix will influence the
properties of both fresh concrete and cured concrete.

The minimum quantity of water required by the chemical

reaction (hydration) reasons correspond to W/C = 0,36
(provides the maximum of compactity and strength).

BUT, this figure makes difficult the compaction of concrete.

THUS, the suitable quantity of water required for making a
concrete mix is the one that provides the required workability
(depending with the form dimensions and shape, density of
reinforcement, compacting equipment, aggregate size and
shape, etc).

According to NE 012/1997 W/C ratio is 0,45 0,65.

 4.3 AGGREGATE (SR EN 12620+A1:2008 Aggregate for concrete)
Aggregate for concrete may be:

- Natural aggregates = formed from naturally occurring materials: naturally

sized (gravel from rivers) or crushed (from quarry);
- Artificial aggregates = manufactured from industrial products;
- Recycled aggregates = obtained by crushing old demolished concrete
elements/structures.

Aggregate influence the quality of the concrete by their

properties and grading.

- Many properties of the aggregate depend on the properties of the

parent rock: chemical and mineral composition, petrographic
description, specific gravity, hardness, strength, physical and
chemical stability, pore structure, etc.
- Some properties of the aggregate but absent in the parent rock
influence the quality of concrete: particle shape and size, surface
texture, water absorbtion and grading.
4.3.1. Particle shape and texture

According to their shape, aggregate may be classified in:

- Rounded: completely shaped by attrition (produced by

water);
- Irregular: naturally irregular, partly shaped by attrition,
having rounded edges;
- Flaky: the thickness is small relative to the other two
dimensions;
- Angular: possessing well defined edges (crushed rocks);
- Elongated: usually angular, with the length is larger than the
other two dimensions.
NOTES:

1. USUALLY: b/a 0,66; c/a 0,33;

2. In a mixture of two aggregates, one angular, the other

rounded, in varying proportions increasing the proportion
of rounded particles decreases the proportion of
voids.

3. Rounded particles have a smaller Ratio of Surface to Volume

increase the workability of the concrete mix. Usually, elongated
or flaky particles in excess of 10 15 % is considered
UNDESIRABLE.

4. The rougher texture the larger surface area of aggregate, the

larger the adhesive force between aggregate and the cement
paste, BUT more water is needed to provide a given
workability.
4.3.2. Strength of Aggregate
The rock compressive strength must be bigger than the
concrete one. A good average value of the crushing
strength of aggregate is about 200 MPa.

4.3.3. Porosity and Absorbtion of Aggregate

The porosity of aggregate, its permeability and absorbtion

influence some of the concrete properties, such as:
- the bond between aggregate and the cement paste;
- the resistance of concrete to freezing and thawing
- the chemical stability of concrete;
- the resistance to abrasion of concrete.
 When all the pores in the aggregate are full with water it is
said to be saturated and surface dry = Absorbtion.
Dry aggregate will tend to become saturated (to absorb
water from cement paste will reduce workability).
4.3.4. Moisture Content of Aggregate

Aggregate exposed to rain collects a large amount of

moisture on the surface of the particles, especialy in the case
of fine aggregate.
The surface moisture (moisture content) is expressed as a
percentage of the weight of the saturated aggregate.

The total water content of aggregate = moisture content +

absorption.

Moisture content should be determined in order to fix

the quantity of water to be added in the concrete mix.
4.3.5. Grading
Sieve Analysis = dividing a sample of aggregate into
fractions, each consisting of particles of the same size.
Each fraction contains particles between specific limits,
these being the openings of standard test sieves.

Grading Curves = graphical representation of the sieve

analysis.

By using a chart it is possible to see whether the grading

of a given sample conforms to that specified, or is too
coarse or too fine, or deficient in a particle size.

In the grading chart, the ordinate represents the

cumulative percentage passing and the abscissa the
sieve opening plotted to a logarithmic scale
Sieve sizes
Basic set Basic set + 1 mm Basic set + 2 mm

0 0 0
1 1 1
2 2 2
4 4 4
- 5,6 (5) -
- - 6,3 (6)
8 8 8
- - 10
- 11,2 (11) -
- - 12,5 (12)
- - 14
16 16 16
- - 20
- 22,4 (22) -
31,563 31,5 (32)..45..63 31,5 (32)..40..63
A optimum grading curve must provide:

- A minimum void volume among the aggregate particles

(for reducing the quantities of cement, water and air);
- A proper workability.

To fulfill these requirements the aggregate grading curve

must be:

- Continue;
- Placed between two standard grading curves provided
by standards specifications. (The curves are different
for different D=maximum size).
NOTES:

1. Sometimes, discontinuous grading curves are permitted

(based on economical reasons)

2. The main factors governing the desired aggregate

grading are:
- the surface area determines the amount of water
necessary to wet all the solids;
- the relative volume of aggregate;
- the workability of the mix;
- the tendency to segregation.

3. An increase in the specific surface of the aggregate for a

constant W/C ratio leads to a lower strength of concrete.
Good Grading
- The curves most commonly referred to as a basis for mix
design are those provided by NE 012/1-2007 based on EN
206-1/2000.
- Four curves are shown for each maximum size of aggregate,
but usually practical gradings are likely to lie in the vicinity
of these curves.
- Curve No.3/5: represents the coarsest grading.

Such a grading can be used for mixes with a low W/C ratio.
It is workable but it is necessary to make sure that
segregation does not take place.
- Curve No.1/2: represents a fine grading.

It is cohesive but not very workable, requiring a good

compaction.
Requires a higher Water content this will produce a lower
strength unless an increasing of Cement quantity will be
engaged.
- Gradings lying partly in one zone, partly in
another danger of segregation when too many
intermediate sizes are missing.
- Gap Grading (curve 4)
There must be a minimum difference between the sizes
of any two adjacent particle fractions (sizes differing but
little cannot be used side by side).
Gap grading = a grading in witch one or more
intermediate size fraction are omitted.
On a grading curve, gap grading is represented by a
horizontal line over the range of sizes omitted.
Omission of these sizes would reduce the number of
stockpiles of aggregate required and lead to economy.
 ZONE DE GRANULOZITATE PENTRU DIMENSIUNEA
MAXIMA A AGREGATELOR DE 32 MM

100

89
80
80 77
Treceri (vol %)

65
62 62
60
53
47
1 42 2
40 37 38
30
3 4
29 28 30
23 5
20 18
15 14

8
5 8
2
0
0 0.125 0.25 0.5 1 2 4 8 16 31.5
Site cu ochiuri patrate (mm)

1 Defavorabila

2 Utilizabila
3 Favorabila
4 Favorabila pentru compozitie granulometrica discontinua
5 Defavorabila
 ZONE DE GRANULOZITATE PENTRU DIMENSIUNEA
MAXIMA A AGREGATELOR DE 16 MM

100

88

80 76
74
Treceri (vol %)

62
60
60 56
49

1 42
40 36
34
32
3 4
30 30 30

20
2 21 5
20 18
12
8 8
3
0
0 0.125 0.25 0.5 1 2 4 8 16
Site cu ochiuri patrate (mm)

1 Defavorabila

2 Utilizabila
3 Favorabila
4 Favorabila pentru compozitie granulometrica discontinua
5 Defavorabila