ANEXA

FOAIE DE OBSERVATIESI INVESTIGATIILE

DE LABORATORALE GLANDELORENDOCRINE'
c. EqANU

ContactuL cu pacientul trebuie se-l orienteze pe student sau end,ocrinolog ce'

tre diagnosticul corect, (confirmat prin investigatii de laborator) qi aplicarea celui
mai eficace tratament care se ducd la vindecare, remisie sau amelicrare.
Tehnica examenului clinic endocrin necesitd cunoqtin{e temeinice de semio-
logie, hormonologie, metabolism, farmacologie etc-
Foaia de observa{ie a pacientului endocrin va fi redactate dupd ce exame-
nul clinic a parcurs intreaga filierd, de la inspeclie la examenul pe gland 9i
dupd ce s-a stabilit diagnosticul clinic.
1. Date generale. Numele qi prenumele (initiale), virsta (la copii, ani qi luni),
locul naqterii, domiciliul .(dac5 pror'lne din regiune endemic5)i 1ocu1 de muncd.
profesia, functia si vechimea la locul de munce actual, incapacitate de munc6 cu
pensionare medicalS (de la ce virste).
2. Motivele internlrii, sub formd de simptome Si semne, vor fi mentionate
in sensul sugerdrii diagnosticului clinic.

De erenlr)lu, in cazul unei c,crolnegalii, Ia motiaele interndrii se xor menliona:

atitralgii de la 30 ani, cefalee de 7a 31 anL macrosomi,a ertremitdfi'lor de ld
32 oni. alnenoree de la 33 ani etc.
3. Istoricul trolii. Se vor mentiona simptomele $i semnele de debut qi apoi
evolutia lor in timp, folosindu-se ca reper virsta cronologicd a pacientului.

De erempl'tt, tn cdzul unei insuficienfie hipofizare postpartuln d"ebutul \q'

Dtrsfo. d.a 24 ana dupd o nartere h.emorogicd.9L colaps. Di.n pri.mcle zile paci'enta Q
obseruat prezenta agalacti,ei,, asteni,e $i adi.namie, palid,i,tatea tegum.entelor, sefi-
d,ere in greutate etc.

Se va menliona la ce virste s-a pus diagnosticul clinic corect qi la ce nlve!

al asistentei medicale (dispensar, spital, clinic5). Se va menliona de asemeneE
dacd tratamentele aplicate au indus sau nu o ameliorare a tabloului clinie. ln
cadrul istoricuiui bolii se vor men{iona si eventuale erori de diagnostic qi tra-
tament. Evolutia bolii va fi men{ionatd pind in momentul examinArii pacientului,

* Investigatiile de laborator prin metode RIA ale HGH, GnRH, LH, FSH,
PRL. ACTH, TSH, T4, Ts, insulinemiei, testosteronului, hormonului paratiroidian.
estrad.iolului. progesteronului. AMPc-ului, ulinar, cortizolu-lui, aldosteronului Si an-
siotensinei au fost efectuat in Laboratorul de endbcrinologie moleculare 9i ndocri-
iologia reproducerij umane al Clinicij Universitare. Institutul de Endocrjnologie
,,C. f. Parhon".

t6t
 menliona afeciiu;l: =ai impor-
4. ln cadrul antecedentelor personale se vor
afeciiunile impLica+'e i:r e::oiogia
tante gi Ia ce virstd au apdrut Se vor evidenlia
bolii endocrine.
(mi:redem)' sxprarenoiecto'
De eaeln'plu: tbc (boold Addison)' tiroid'ectomie
'nrie (sindrom NelsolL) etc.
se vor menliona cele mai ii-
5. In cadrul antecedentelor heredocolaterale
qi transmlterea unei boli endo-
por:tante afecliuni ale pdrinli]or, fratllor, precum
crine cu caracter familial.
aspectul clinic prin inspeclia
6. Examenul somatic general' Se va consemna
cu vilsta cronologicd (microsomie
intregului corp si aspectul somatic comparativ
si trunchi (armonic sau
hipofizari sau tiroidianA), cu raportul intre extremitdti
asp^ectul eunucoid' macrosomie de
dizarmonic) hipotrofia sa,, t ipe'ttofiu staturald'
tip acromegalic, starea hiperponderali cu topografia generalizatd sau faciotron-
hipoponderaia' menlionindu-se exce-
culard a tesutului adipos, staiea normo- sau
sulsaudeficitulponderal.sevadescrieamdnunlitaspectulfelei'
hipofizord'' f acies kipochinetic
De e:retnplu, lacies pali'd ca in insuficienta
pletoric depresiu ca in boala^ Cu'
palid. 9i, inflltiat 'ernotiu 'f dcies rotund'
co in rnitedeln,
cu ochi' eroftolrnici ca tn boala Grdues' facies
shi'ng, tacies kiperchinetic
pubertard la f dtd'
hi,rsit co in si'nd'rott'tul cJeI'tiperandrogeni'zore
culoarea' ingroqarea sau
' Tot la examenill somatic general vor fi consemnate
atrolia pielii Pe fatd si corp.
patidd si alroliatd
De erempLu, l1ieted.ingro$old si riclatd ca in acrontegalie'
ca in m :redem'
co tn i'nsufici'enta iipotizard., corotenicd' $i i'nJi'ltratd
poate sugera Ciagnos'
PrimuI aspect al pacientului evjdeniiat prin inspeclie
ticul clinic.
cu cretinisrn' mi-
De etemplu, rnicrosomi'o ttipofizard' mi'crosomio tiroidiand'
acromegalicd', macrosornio
crosolnia dizaimbnicd. o sind.ronlulTri Turner, mactasomia
eunucoidi'smuL hipopogonodotrop'
eu gi,gantisn', i'nsuficienfa hipofizard a adultului,
b;oala Ad'dison etc'
m.iieclemuT adultultti, boala Graues, boala Cushi'ng, obezitd'tea'
digestiv'
7. Exarnenul Fe aparate (visceral): pulmonar, cardiac qi vascular'
prezente, care vor fi- rela-
rena]. Se vor menliona numai simptomele qi semnele
tatedetaliatlaexamenulendocrinincorelaliecuglandaafectatd(core]aiii]een.
d ocrino-viscerale).
g. Examenul clinic endocrin va fi prezentat sub formd de simptome qi semne
sj apoi glanda pi'e-
la fiecane glan:di endocnind incepind 'cu hipabalamusir:I, hwofiza
sindro-
dominant afectat5, celelalte glande fiind prezentate in dinamica evolutiei
mului endocrln.
(foamea in'
8.I' Examenul clinic hipotalamic xa exi'denfi'a prezen$a foatnei'
absenta setei, poliurib in li'
{leriaosd,), onoreme, setea accentuotd, scd"d'ereasdu
hiperponderald cu hiper'
|rilz4 ore sau oligurie, hipotermie sau hi'perte:rmie, stare
(sldbire accentuatd'
clezxaltarea tesutulxri c.clipos (obezitate), stdre hi'poponderald'
Leziunil'e hipotal'amice
s'are preca$ecticd sau ca;ecticd), hi'persomnie sau insttnnbe'
insipid'' insuficienta hipo'izard' globald
pot ind.uce cparxfxo, unor boli ca d'iabetul
a odultlrlux)' hipogonadismul l'Lipogonado'
fnanism pitui.tar, insuficienld lrituitard hi'potiroi'di'a 9i mizede'
trop, ca infantilrr* ;l'- ospect eunucoi'd aI s.cheletului'
""'uoi prolactinicd cu sau fdrd alnenoree si
lnut hi't)ot!7la11iic(tertiar), iu i'o l'lpoft'ard'

462
galactoree, turnoared. ltipolizard hipersomatotropd (a.cromegali.e),htnloarea hi,pofizar&
hipercorticotropd (boalo Cushing, sindrorLul N elson).
Investigaliile de laborator ale lunciiilor hipotalamice in caz de diabet insipit)
( in su{icrenld d e aasopresind) :
- biLaniul hidric. Se d,etermind, DoIumuI de lichid,e i,ngerat ln 24 ore ;i, tsolu-
mul urinar in 24 ore (in litri,), precurn ti d,ensitotea. (Se pot determind oolulnut'
urinor insipid poliuria paate oaria intre 6-20 lf24
ford. Si densitdteo..) In diobetul
ore cu o d.ensitote de 1000-1010 in func$ie de prezenta rezeroei de secrefie a aaso,
presinei;
- testul d.epritdrii, d.e lichide. Se cintd.regte pocientul inainte d.e inceperea
testului (ora 7), apoi se interzice ingesti.a orLcdrui,lichid Si se md.soafi. uolltnlul uri-
nar l.n mI Si d.ensitatea dupd fiecare ord. Dacd, oollnnul urinaf scade ti, densitatea
creste in tiTrpul testului. se demonsbeazd prezenlo rezefxei de uasopresind,. Persis-
tenfo poliuriei 9i a d,ensitdfii scdzube euidengiazd,absento rezeroelof d,e uasopresind,.
Testul depriDdriL de lichi.d,e oa fi intrerupt cind pacienAtl adult a scdzut in greutate.
5olo,iar copilul cu 3010,pentru a se preueni, storeo d,e colaps in absenta rezeroei (Le
tasopresind;
- d,eterminare& osmolaritdfii, serului, euid,enfii,azd.xolori nornLole d.e 286*4'
nr.Osmolilkg- In diabetul insi,pid osnolsritatea serului, detsine mai ,nore d.e
295 mosmolilkg gi cea urinard, tnai nxi,cd.de 300 mOsmoti,lkg;
- dozo.rea oosopresinei serice prin metode RIA euidentiazd un nixel intre.
4,5-.5 pglml. NiueIuI ',udsoFresinei seri,ce creSte l,n timpul testului, d.epritsdrii de.
lichid,e, pind, la 20-30 pg f rnl. Niaelut oasopresinei serice Io persoanele normale.
prezintd. un ritrn circadian cu uaTori mai, $6cute noapted;
- testul la xaso:presind, san adiuretin (d.esrnopresin) i,nduce scd.d,ereauolumu-
lui urinar ;i, cre;terea densitdfii pind, Ia nornxolizorea in diabetul insipid lezionaf
(central) ;L nu etsidenfiozd. efect antidiureti,c nn diabetul insipi,il nefrogen (tipsc
receptorilor).
8.2. Examenul clinic hipolizar se uo referi la cefolee, uerti,j, aallene, tulburdri
xizuole (acuitate, cimp tizual). Se xor descrie ritmul, localizarea, intensitatea, du-
rota, felul curn este perceputd. cefaleeo, de cdtre pocient. Vor fi menfrionate cefa-
leea indusd. d.e shntzita acutd. sau, cronicd, cefdleea, cu aspect d.e mi,grend, eefaleea
nexraTgicd.occipitatd, acuf i,nele.
Eramenul somotic prin ,nspeclie aa consenlna detali,at mi,crosornio c1r aspect
de nanism sau hipotrofie staturald contpdratio cu dezDoltareo sornati,cd, o oirstei
cronologice, macrosomia cu osftect aoonlegalic, hipertrofia stahtrald, ti, gigantismut.
Vor fi d,escrise aspectul semi,ologic al tegamentului, (palid, uscat, atrofint), Ii,psct
de d.ezxoltafe sau cdderea pdrutui, pubinn gi arilar in i,nsufi,cienfa hipofizard, tn-
grosarea si ridorea tegumentului, cu hipersecrefi,a gland,elor sebacee gi, sud,oripare
An dcromegali,e.
Se ua nrengiona clinlc insuficienla gonorlald, tiioidi,and, sou corticosuyrarenald-
secundcrd. in ?az de certitud.ine sau suspiciune.
Investigaliile de laborator lspecifice sau nespecifice) se uor releri la, mor-
f ogramd, radiogrcfia de f osd pituitard, eldmenul aatitdfiii, uizuale, cimp 1)izuat,
lund de oclli, i.nDestigati,ile hormonale ltipofizare bazale Si, dinamice (stitnutare $i
supresie) pentru HGH, prolactind.. Hofn-Lorlul sonTatotrop (HGH) aL Dalori bazale
inlre 1-10 ng,'ml ora 8.
Dint?e testele d.e stinlulare (aprecierea rezeruei de HGH) se lolosesc in nanis-
mul hipoti,zar, h,ipotrofio staturalA, i,nsttficiento kipotizard:
- testul eu arginind in perftnie (0,5 glkg corp) timp d,e 30 minute, normd;t
(rpare o cregtere a HGH cu cel Wtin 7 nglml (la 30-60 mi.nute)
fald de uatoareo
bazald:

463
 - testur a1t inslLriniL i.D. (1 Uf20 kg corp) in nanisip"ul l.tipofizar $, insuficiento
hi.pofizord d adultului. Normal apare o cregtere d.e cet pufi.n Z ng/ml lo 30_60 mi-
nute lagd de ttaloarea bazald;
- dozareo HGH in tinTpul solnnului, (la 60-120 minute d.e lo. instalarea sotn_
nului profuncl); HGH creste in condifii normale cu cel putin T ng/nl
fatd. d,e xa-
loarea bazald.:
- efortul fizic standardj,zat (timp de i-15 minute) produce o creste.re a HGH
cu cel purin 7 ngiml fald, d.e aaloarea bozald;
- testul d,e stimulore cu RH-HGH (GRF), care se adrninistreazd, i.x. in d.ozd,
.:? 2 corp, induce o cregtere o HGH d,e lo Z-5 nglrnl ta 20-30 nglml tc
$SlkS
30-60 minute de la administrare.
Dintre testele de supresi,e (i,nhibiti,e) o HGH core se f olosesc in acromegali.e,
gigantisrn, hipertrofi,e statrrald:
- tqtlJ,l cu somatostatin 200 Wg i,.a. care i,nduce o scd.d.erea HGH nind. la,
normalizare (sub 10 nglmt) la.J0-60 minute cLe lo ad.ministrare in acromegotie;
- testul oral de toleror.tfid,ta glucozd cu ZS g (OGTT) induce in rnod. iirmol
o scd.dere a HGH sub S nglml Ia J0-60 minute (tupd adrni,nistuare- parad,oral
in
acromegali'e poate apdrea o cregtete a HGH conconlitent ca crettefea gti.cemiei.
se
pot depisto toleradto i,nad.ecxatd,ra grucozd (IGT) sat di,obetut
zakarat, odrori ale
glicemi,ei peste 740 mgldl bdzdt
;i peste 200 ngldl ta Z ore.
Dozarea bazald' a proroctinei euid'enriazd, Darori crescute in micto-
sau rrrdcro-
adenomul moloctinic; peste 700 nglrnt (ualori medii d.e Z3Z!25
ng/nt), corntr)aratis
cu oalorile nornale (j,0-20 nglmt). Valori, ate
tr)rolactinei entre ZO_SOngiit opo,
2n sindromur hiperproroctinic funcrionar (reactia) d.ur)a trata,mentur
cu inhibitori
oi sisternului, d.opaminergic (clorpromazind,, imipramiid, hatoperid,ol etc.).
Di,ntre de supresie a prolactinei se Jotose,tte testul cu brornocriptind
,^ -
(2,5 _testele
mg orar) care i,nduce o scddBre semnificati,ud a
F,rolactinei. in tumoarea piotac_
tinicd' in unele cazuri pind, ra normarizare (sub z0 nglrnr)
an,menfinerea ef ectutua
supresor ptnd la 24 ore. Concomitent..cu scd.derea protacti,nei,,
d,,pd, testul, cu bromo-
olptild se obserDd' o cre;tere amprd. a LH gi mdi purin a FSH. Dintre testere
d.e
stimirlare a proroctinei se forosegte testur cu TRH
iz00-.400 p9 i.o.) care i,nduce o
crettere a prord'ctinei. peste dubrur tsororii bazore, otit in
condigi,i, norrn@re ctt ,i in
adenomul prolactinic.
Inl)estigatiile celorla\i, hormoni hipoJizari uor ji menti,onate
Ie gland,ele entlo-
crine reglate de hipofizd.
8.3. Examenul clinic tiroidian constd.in primul rind,
din inspeclio jetei pa-
cie:-tul:x, g.l.ancleitiroide,. tegutnentelor, etame|,ul card,to,c,l)ascrrlar,
oI sufet intetor
subi,eatixe (simp tom,etor ).
mi,redernur cot't'enitar d'e ra nasbere pind rd J runi se remarcd
faciesul
infikrat,'palid (carotenic), nas turtit ta bazd., ochii, depdrtafi, (hipertelorism),
cu
IanteLe poLpebrsle mi,ctol.ate (ed,em palpebral), macroglosie cu lirnbo
care protru-
z,ioneazd.din cadtatea bucard., greuto.te ra supt, hernie ombilicard., ertrerTiLd.ti.
scurte,
lar plinsul sugarului eDid'entiazd. o t:oce rdgugitd. De ro J runi, ro 7 an
si obserod.
tntirziere in cresterea staturald. ,i, In dezoortarea interig.enfei, (o.spect de cretin), tr,u
ooibe$te, nu htetege nTesdjul aorbi,t,. prezintd un rl,s aiecti.u. virsta osoasd (r'adi,o-
grafia de mtnd) est.entult intlrzi,atd.; fontanelele nu se inchid,.

p o In tnitedemul adultului se eryid,enti,azd.fato infittratd, Ietorgicd,, lnimica

hi.pochineticd., inertd., tegurnentut palid, (earotenic); .l\oceo rdryritd, aorbireo lentd
{braditolie). Pacientur .este erttenl, d,e fri,guros, tegulnentele slnt uscd,te, i,nfittr@te.
aspre, reci,. In caz d,e.Tniredem iatrogen se obserod ci,catricea operatorie ld bez6
gXtului. sau se eaidenfiiazd,Xn ontecedente trotamentul cu t rI.

$64
 . In gu$a enden'Licd,,d'e 7a nastere se podte exiden io capecfi de qetin end,e'
nic (fonno clinicd. mi.redernatoasd sau neurologicd), cu Lnttrzierpa accentuatd in
dezDoltarea p sLlrcmotorie gi somaticd'.
La copi,l, ad.olescent ti odult tse rernorcd' gugo di'fuzd d.e dh:erse mdriini (oez'
grad,ele gugi,i, end.emi,ce), care poate deoeni, ufli,- sau plurinoduTord din d.ecado a
<loua si a treia d,e xiafd. In caz d'e guSd' mare sau xoluminoasd se aor eoidentia'
tulburdrile d.e cotnpresiune 1fonatori,l,, respitatori'i', deglutitie, uasculare).
o In boata Graoes se eoidentiazd eroftohnio euoluti'od' Si. eoentual'e7e compli'
g|lnin), ti'
cdiii, guga mi,cd, mi,ilocie sau lnare; tah'icordie permanentd' (AV peste
brilotie otiiald ti i,nsufici'entd' cardiocd 7a persoanele peste 50 ani' Cd sintptorne tn
boo.lo Grapes ss rernorcd, Tobilitateo emotiad' accentuatd', astenid, insornni'o etc'
a Nodutul tiroi,ition lnLic necoptdnt riclicd' suspi,ci'unea de catcinom tiroid,idn'
Rar un nod.ul unic se eDid'entiazd. ca ad'enom totic ti'roidian' (intens captont) c1'
si,mptome gi selnne 'de tirotoricozd (tahicardi'e, trenTurdturd', transpirafii', sld'bire
occentuatd.in greutate).
Pentru investigatiile de laborator
c in caz de miredetn prbnar se zsor etsidenfia:
- cregterea uaTori,lor TSH yseste15 p,Ulml:
- scdderea'fa (sub 5 ttgldl) sut a T3 $ub 80 ngldl);
- sci.nti,grafio tiroidiarld, nu oo eaidentid. ptezenta tesuathti tiroidian pttr
captdred. ,?rI, iar en cantT disgeneziel tiroidiene apare o ,ntcd, orie de cdptare le
bazd thnbii:
- ln mireilimul cdngeni.tat airsta osoasd.este mult 'tntttziotd;
a An caz de ti.rotori'cozd. investi.gatii,le de laborator eoiden iozd:
- irolori cr8cute ale Ta (peste 1z pVldl), ale T8 (peste 220 ngldl), ale PBI
peste 8 pOldl;
- oalorile TSH opar sub 7 pUlml sou nedozabile pri'n efectul supresiu dt
:f | $i T3;
* noclulul toric tiroidian poate euidentid, talori cresante tfle T2 an Do'lori nor'
male ale T4 $irotoficol4 TJ;
. in cdz d,e Wd, erLd,enTicd:
- apare o scddere a raporhfiui, TtlTs prin scdd,erco T4 $i cre$teree Ta dift
eauza insuficier$ei, oportului de iod';
- o crettele- moderatd o TSH;
e tn cafci,nQnwt ti.roidiort bi,opsio preletsatd, prin puncti.o an ac fin etsid,enli,azd,
aspect celttlar d,e corcinont folianlar, papilar sqt anapl6ti'c.
g.4. Examenul clinic corticosuprarenal se retefd, Ia simptornele 9i semnels
tabtoului, cTini,c aI sind.rornului cushing, sindromului, adfenogenital, lli'rsutisnulut''
pubertaf, insulicientei cofticosuprorenale prinare (boalo Addison, insuficienla cor-
ti,cosuprarenald,, 'poiisuprarenalectomi,e), insufici,entei cofti,cosuprarenale secundare
(lli,pocorticotropd), kipercortizoTi,smului reaitit cu stri.uri fo$ii, din eaoTulia obezi-
tdtii.
I In sind,romuT cuslling apare laciesul ostenic depresil) roLund., congestil) (toz
la nioelul oasetor malare), cu palitlitate perioraTd, si. perinazald, aga-num.itul ,,facies
hipercorti,iolzc,.. Obezitdteo prezintd. o topogtafie tronculard. 9i, la tddd.cina mem-
brelor inferioare si superi,oare cu dtenudrea adipozitdlii s'pre pattea distald o ertre-
mi,tdtltor. Tegurnentu!. este atrofiat, aspru, fragit la traumati'sn1e lni'ci (frecuente
echimoze), cu striuri rotii (purpurice), roz sau xiolocee, de dixerse mdii'rni (pind 16

. 30 - Endocrinologie 465
osI'ectu| d.e ftacd.rd.), sitl)ate pe obdomen, ;olduri, rd.dd.cina membrelor - striur'i|e
opar rnai,.frecuent intre 15-35 ani ,i, r.tr 70 pacientii, peste 40 orli. Se exidentiazd.
d.e osemenea, osteopol.oz&lrnanifestatd. clinic prin dureri osoase), atrofio tnuscularii,
ostenia, adinatnia, dereglareo ri,tmuTui sonLnuTui,(insomni,e) prin di,sporifi.o ritmutui
circadian aI cortizoluTui.
. 7n sind.romul d.drenogenital Ia fetitd, de Ia naqtere se remdrcd dspectul de
interseruoTi,tate (Tobioscrot, clitoronegalie pind. la aspect de penis d.ecalotabLl, ofi'-
ficiu perineol unic prin persistenla sinusultti, urogeni,tal), reolizind. tabloul cTinic de
uiriTizare congeni,told. care exoluteazd pind. Ia oitsta de 8-70 ani, cat hi,pertrofie sta'
turo,Id. i&r la u|rsta pubertdfii' cu lti.pottoti'e stoturald' $i fenoti'p lnasculin.
o 1n silL1lromul &dTenogenital Ia bdiat, de 70 na$tete apare ary,ectuL de lnacro'
geni,tosomie (mdrireo de xolum a peni,sului';i scrotultt'i) at testicule nedezuoltate
TabTouI clinic euolueazd att aspectul de pseudopubertdte precoce (dez0oltarea peni-
sului, scrotului pind la G3, o pdrului' pubian pind' To aspectul de Pa-Ps, cu andro-
lenizarea oacii, cu testiculi mici, (prepubertari). Pind 7a xirsta de 8*10 ani' se dez-
Doltd somati'c ca lfiperstaturdT, iar de Lo dceastd Dirstd, co hipostaturaT.
a Sinclromul d,e lti'rsutism pubertar Ia feti'td opdre o d'atd' cu pubertatee
(8-18 ani,) prin dea)oltarea pdrului pe fatd. (buza superi,oard.,subrnentonier, bdrbie,
preauricular), supropubian, pe efiremitdli, cu seboree 9i acnee, fdrd. aparifia selr".
nelor de uirili,zare (hipertrofie clitoridiand, ingrotorea, oocii' etc.), cu dezooltarea
norm,old, o tractului, genitaT, menlinerea ri'trnului lnenstrual fi'zi'ologic, cu dezDolts-
reo normaTd o gland,ei lnarnore. Hirsuti,srnul pubertar poote f i gi' d'e ori.gi'nd oua-
ri,and. Dacd. secretio de ondrogeni. este rtuoi crescutd' pot opdrea dereglared ri't1ru)tLli
menstruoT, perioad.e dd omenoree Si,troct geni,tol hi'potrofic.
o In boctlo. Acldison se eaid.entiazd.astenie, adi,ndrnie, hipotensiunc arterio,ld ac'
centuotd. in ortostotis.rr,, hiperpigmentare cu aspect melanic, onoterie, fianzi't intes'
ti,nal incetini,t, sldbtre in greutafie. Se uo lnentiono obligd.toriu prezenta in antece-
dente a insuficieniei corticosuprarenale acute (scd"dereo tensiunii' orteriale pind, 1&
precolaps sdu cold,ps).
o IrL insuficienta corticosupratenald, ic;trogend. (postsuprarenolectomie) se Da
euid,en i,a, pe lingd hipotensiunea drteriald., cu decornpenso,re pind, 7a colaps, hi'per-
pi,gmentorea d) aspect melani,c mult mai, intens d.ecXtin boalo Addison ti eDentuala
simptomatologie d stnd.rolrrului tunloral hi'pofizar (cefalee, d,iminuarea adritdtii ui-
zudle, edem, palid,i.tate sur atrofie papilard).
o In insufi,cienta corticosuprorenold secundard, (hipocorticotropd ) se remarcd'
pe tlngd asterne, od,inarni'et hi'potensiune ortefiold' an ddcompensrire pln'd Id colaps,
cdd.erea pdtului. pubi'an Si, arilar ptnd la disparifie, depigtnentareo, attofia tegu-
mentelor ar dspect de poliditate accentuatd (cerodsd.).
In hipercortisotismul reacLiu din obezitate se eoid.enliazd laciesul rot nd' ltior
uultuos fi striuri obd.ominale ros,ii, cele de fu $olduri' ti' rdd'dcinti membrelor sint
mai superficiale ii an d.imensiuni nai mici-
investigatiile de laborator ale corticosuprareno.Tei'Dor fi' recomand,ate in func-
li,e cLespecificul si.ndromului sau bolii:
- cortizolul Tiasmatic cu uolori, medii norm'r e de 12 Vgldl (RIA) sou 16.psldt
{fluorescent) Ia ora I ti scd.d.ereauL peste 50oJoGub ttLgldl Io ora 20), (mentiner'ea
ri,trruului circodian). VaTori scd.zute sltb 7 $gldl (RIA) apor in inzulicienta cartico-
suprerenold, ,i peste ,20 pgldl F;IA an sind,romul Cusking clnd dispare 9i titrnul
(ircadian;

4 bb
 - 77 OH-CS ufinarilz4 ore cu Dolori normale intre 3-12 mgl24 ore. Vo7ort
sub 3 mgl24 ore apar in insuficienfo corticosuprarenald, 9i peste 72 rngl24 ore in
slndromul Cushing;
- 17 CS urinaril24 ore cu tsolori normole intre 8-75 rngl24 orc. Volori sub
8 mgl24 ore apar in insuti,cienla corticosuprardnald. ;i. peste 15 mg in si.ndronul
sdrenogenitdl, sind,romul Cushing ;i, peste 72 nrglz4 ore in hi,rsutisnul pubertar;
- ACTH plasm.ati,c (RIA) cu ualori noflnole intre 60 pind 7o 100 pglrnl 10
aro 8- La oro 20 ni,xelul circulant sca(le cu peste 50olo(sub 30-50 pg/rnl Ia ora 20)
(rnentinerea ritmului ci.rcadidn) care dispare in sindromul Cushing;
- testul de sti.mulare d ACTH (rezeruele d,e ACTH) prin combinafia CRH
L bglkg greutote i.x, + LVP 10 unitdti in- induce o creqtere o ACTH pldsmati,c
(Fi.IA) de la 60 pglml pini Io 750-200 pglml la 30 ni.nu.te d.e 7a admini,strore. Corn-
binolia celor doi, hornxoni ki,potaTotnici are efeet morim asupro stimuldrii ACTH
'Laom:

- testul de supresie cu de'ametkosone (1 mg orol anfue orele 22-24 cu d.o-

z(trea cortizolului, in diminealo precedentd, $i o doua zi Io oro 8) induce 7a persoa-
nele normole o scdd.ere a cortizolului, plosmatic RIA sub 5 tr$|dL, iar in sindrornul
Cusl'ti,ngniuelu! cortizolului plasrrLatacrur scade sub 10 6Oldl;
- testul de supresie cu deramethasone (4 mg oral a.dministrat i.ntre orele
22-24 cu (l,ozarea cortizolului in di,mi,neafa preced"entd.;i; a doua zi, Io ora 8) i.rL-
cluce o scddere a cortizolului sub 2 &gldl la persoanele norrnale gi nu scode ctt
Saalol.n sinclromut Cushing cu tumoare'adrenold sau ACTH ectopic;
- testul d,e supresie cu deramethasone (7 mgl24 ore oral) in si,ndromul ad.re-
nogeni,tal induce o supresie a 17 CS uri,narL sub 5 mgl24 are, dupd. 2 zile de adtni,
nbtrare;
- testul de stimulare cu ACTH r_24 7 mg i,.m. cu dozarea cortizolului, plas-
maLic (d.upd 24 ore) si 17 OH CS urinaril24 ore d.upd admi nistrare induce o creg-
tere pind. La de trei ori camparati,D cu uolorile bazale normale (opreciered.rezer-
z,elor de corlizol). In insuficienlo corticosuprdrenald. primard. (boeta Ad.d,ison) Dolo-
rale baza'le ale, corti,zolului sint sub 7 pOldl ;i, 17 OH CS urinari, sub 3 mgl24 ore
ti nu se clubleazd. dip6 odministrarea de ACTH (reducerea rezerDei cortizoli,ce);
- d.ozarea aldosteronului plasmatic sub ingesti,e normald de sodiu 100-
150 mEqlz{ orel euidenfiazd. 7a persoanele normale n niDeT intre 5-25 ngldl si
5-20 LLS:\4 ore in urind.. Valori uescute ale aldosteronului, dpar in hipterald.oste-
ronismul prrmar $i secundar;
- angiotep,sina I. RIA eDidentidzd Dalori, intre 7,,20-1,60 nglmllord Ia persoa-
nele normale gi xalori crescute de 76 nglrnllord in hi.pertensitnea arteriald ctt hi,per-
acti,Ditatea sistemului, renind-angiotensind..
8.5. Examenul clinic ovarian exidentiazd de 7d nagtere organe genitale er-
'terne f eminine. In peri.oada pubertdli,i (8-18 ani) se oa et:id.enfia dezuoltared glan-
rlei mamare (Br-Bs), d.ezDolLarea pdrului pubiotl (Pt-P), moLurared organclor ge-
xritdle erterne moturarea tractului genital exid,enfiiat prin er&rnen gi,necologic,
aparilia primei, rnenstre, euolu$ia ci.clxtlui n'rcnstrual ritmic. lntre 18 ;i 40 ani se xa
euidenfia n-LentinPrea ritmului menstrual, nulndrul de sarcini, Iipso. aporiliei sar-
einii dupd 2 dni, de cd.sd.tori,ean uiafd. seruald normald, apari$ia menopallzei, (anul
ultimei m,enstre) inhle 45-55 arli. Eramenul glandei mamore pfin i,nspecr.ie$i !)aI-
pare oo euidentia micromastia, masomastia, sindromul prernensfiuol, (mostodinii,
mastaLgii, displazie mamard zonald, chisticd., nod.ulard). Dupd 1)irsta de 40 ani, pre-
zetuta unei zone di,splazice (noduldrd, placard,), cte obicei unilateraTd., nedureraasd

467
 ridicd suspi,ci,unea d,e carcinotn Tnanlor core trebuie d,i,agnosi:aJt indinl:e de apari,fii,a
inbtastazei, ganglionilor din zonele adi,acente (lateronlamare, prearilare gi arilareS.
Eramenul clinic aa pune in eaidentd. tabloul clinic de pubertote precoce, pu-
bertate tnth'ziatd, sindrornul Tumer, i,nsufi,cienld. ooariand, o ferneii. ad,ulte, lneno-
pauzd,, sindromul ouaruhti poli,cl'tistic, hirsuti,yn otsorian.
Ex:arnenul clinic oa ti completot cu etamenul gi,necologi.c (tuteu rectal s{1u
Taginai) pentru aprecierea troficitdfii tracturui. geni,tal si unndrirea curbei telnpe-
?aturii bazdle timp de cel pulin un ciclu nlenstrual (28 zile), cu aspectul bifazic
(n'ornral) sau rnonofazic (prin di,spari,fia otsulafiei,
Fi scdd,elpa secretaei rJe pro-
9esteran).
Investigatiile de laborator ale ooarului, se ref erd. atit Ia func[ia de reglare
{GnRH, LH, FSH), cit ,i, la funciiile horm.onole o.le oDdrulTti,(estrad,iol, progesteron),
,,nind cont d.e ciclul menstrual (oDariorL) d.e 28 zile:
- niDelul seric RIA aI estradiolului, este de j00 pgllnl dill prima zi a cictu-
|ui lnenstrual pind in a sapte(r zi, cind incepe sd creascd, progresio, atingtnd. ttn
z;irf de 400 pglrnl in ziud. a 13-a a ciclului (rirful preoouldtoriu), scdzt?1,tlapai
brusc in a 74-a zi, o ciclului, Ia un nit>el de 1b0 pglml ti, apoi, crescond, u6or pind.
la 200 pglml in ziuo a 27-a a ciclului,, scd,and,brusc sub I00 pgltnl in ziua a 2g-a
o ciclu,Lui.;
- niuelul seric RIA al progesteronului este sub I nglnl di.n prima zi, o ciclu.
lui pind 2n ziua a 14-a (mornentul oaulatiei,), cind, incepe sd creascd. treptat ati,n-
.gind, niuelul mariln de 15 nglmt in ziuo a zl-d; apoi. incepe sd. scad.Affeptat pind.
an ziua a 28-a o ci,clului,, cind ajunge la un niuel cle 2 nglml;
* ni,aelul seric RIA al LH este in jurul oalorii, cLeZ0 m'UI
lnxl in prima zi a
ci,clului., anregistrind o crestere Joarte mod,eratd pind tn a IJ-o zi, (ZS mulftnt), cres-
cind brttsc ra Darori, rntre 50 si D0 rJllrnl in ziua a 14-o (oirf care induce ovutatia)r
apoi, scod,e brusc pind, 10 30 tuU I lrnl, continunnd sd scadd, pind la niaeh.tl d.e
15 rnulitnl care se rnentine de-a lungul f@ei. tuteo.le o ciclutui, an o usoard.\endinfd
d"e crestere ln a 27-o - a 28-a zi a ciclului pind la Z0 mullmt. Dupd. menopauzd
LH creste in jurul xalori.i de 700 mulflnl .si se menNine Ia acest nioel pind. Ia xirstc
ae 9u an'L:
- ni,tseluL selric RIA aI FSH este in jurul ualorii d,e 10 mtlllml in primele
3 ziTe ale aclului; crette concomatent cu d,ezDoltorea lblicututui. ouarian pind It
75 mUIlmI in ziuo a 7-a; scade mod.erdt cji,n nou pind Ia 10 mUllml 6n zilele
72-73 ale ciclului,, apoi, crelte brusc pind, la 25-30 mUIlmI ln zi,ua a l4-a gi, scad.e
brusc, d.in a 75-a zi a ci,clului menfinindu-se usor szb niuelul d.e 70 mtJ I lml de.'c
lungl intregii faze luteale a ciclului, cu o u;oard.. tendi.nfd de 6e$tere in o ZT-a -
a 28-.1 zi. Dupd, rnenopauzd. FSH cregte in jurul t.o.lorii de 740 intlllml gi se men-
tine ld acest niuel pind. la oirsta de g0 ani;
- ni.z:elul seric RIA al GnRH este in jurul uolorti d.e 20-25 pglml in fa;,a
f otis,Iard a ciclului, crescind pind la un nitsel d,e 55-.60 pglmt in z,uo a 74-d. c
ciclultti Si apoi reoieni,ild lo ni,uelul oalorii de 20 pglml in faza lutedld a ciclului.
Dupd. rnenapauzd Gfl"RH creste in jurul oalorii d.e 45 pglml si, se rnenline la acesl
:ni,uel pi,nd,Io olrsta, de g0 ani;
- testul d,e stimulnre cu Gn RH (200 ug i.Lr.) ind"uce la {emeia cu ciclu men-
:strua! o crettere o LH d,e 3-4 ori, ta SO4O rni,nute colnparAnl) at oalorile bazate
Si de doud, ori, dle FSE. In inwflcienta ouariaid, kipogonadotropd cre$terea LH 9i,FSEI
dupd. stimulareo dt GqRH delnanslreazd, cd. leziunea este la niDelul h,ipotalamustt.
lui, iar li,psa cregterii, LIJ gi FSIJ clupd, stimularea cu GnRH indicd lezauneo lc
nioelul hi,pofizei;

468
 - inxesti.gatiile h,orn onale de rutind, ale oaorului se fac prin clozarea ganu-
d'otr:opilor totoli tin urino de 24 ore in ziuo o 74-a a ciclutui (ud,lori, nonnate
20-30 u.s,. - unitdti toarece -124 ore), a estrogenilor (Dalori normale 20_J0
u9124
ore) si a pregrzandiorului in urina de 24 are in ziua a 27-a o ci,clului (oalori,'nor-
n&Ie 3*5 rng124 ore),
8.6. Examenul clinic testicular euid,entiazd chiar de Io, noftere organe genit&le
erterne frdidfifie lfidZ*fii-i6fiantelor in scrot), tr)enis cu d,escltid.erea oriticiutui
'uretral la nioelul glandului penian, sc|ot nornal confonnat.
In perioada copildri,ei 1-3 oni, testiarlele, sc.rotul, penisul se d,ezxottd foarte
Ient. In aceastd perioadd cit mai tinpuriu posibil se to did,gnosti,co criptorhidia
{prezento testiculului pe trdi,ectul conalului inghinal, care rnr coboerd in bursa
scfotald, pri.n diuerse nTanetre). Nu trebuie confundat testiculul retrocti,l (ftotant;t
at criptorhidid, care se gdsegte frecuent Id copit in ettrenlitatea distald. a canalu,
lui; inghi,nal Si care reuine uSor in burso scrotald" pri,n ugooro apdsare a condlului
i.nghdnal cu morgi,nea cubitald a mi,i,ni,i,stingi,. Se uor menliona aspectul normol al
peni,iului,, deschiderea uretrei., eristenld. Jim.ozei,.
Itu perioodo pubertdfiii, (8-78 anL) eranlenul clini,c genital aa mentiona pt-e-
zento testicu,lelor in burso scrotold., dezaoltarea testiculelor (stadiile G1-G3.d,upd,
Tanner) prin mdsurareo diametrului longitLldi,nal in cm sau a oolumului cu aju-
torul orhidornetrului Prader ht rnl, aprecijpreo eonsistenfei, d,ezooltarea, pli,caturg-
rea $i pi,gmentarea scrotului,, dezooltareo penisului Tongitudinal ti, in ctcumterintd
(stadi,ile Gt-G , d,ezuoltareo pdrahti pubian (stadiile p1-ps dupd Tanner),
Erdmenul clini,c generol i, anronnestic oo consernna eristenla aspectului, so-
matic eunucoid, d.ezooltarea pdrului corporat Si Ia ni,oetut !elei,, .ingrogarea Siimatu-
fared, oocii, d,ezuoltareo rnusculaturii,, serualizareo psihicd, (erotizoreo), prezen a
erecliilor nocturne, iar dupd cd,sdtori,e,fertilltatea, d.ifi,cultdfi tn reali,zarea actului
seruq,l (tulburdri ale erecliei si ejadrtdrii).
Investigaljiile de laborator se aor releri ta luncliite testiculdre (spermaLo-
genezo ti l1,orn'Lonogeneza) sau la reglarea funcfiilor testiculare (dozsrea G\RH, LH,
FSH, testele de stimulore Si supresi,egonadotropd.).
- spern'Logramo pteleDatd. pri,n lnastuTbare sou act seruol intrerupt (dupd,
4 ziTe cle repaus sental) c6nsemneazd ls bdrbatul fertil un aolun q,t ejaculatului
d,e 2-5 rnl, un nurndr d,e sperlnatozoizi de 60-120 mi,tioanelml, motilitatea si, for-
rnele normale peste 70olo.Alrcrmal se pot euidentia o.z3oq)errni,e,oligosperlnie lsper-
matozoizi sub 30 miliianefml), astenospermie (.rnoti,litatea spern-Latozoizilor s"tb
50old. necrosper-rnie lli,psa motilitdlii spermatozoizilor);
- niuelul sefic EIA oI testosteronului, este in timpul pubertdtii nomdle d,e
7-2 nglml in Gb 2-J nglml tn G2, 5-6 nglnt in G3, t1-12 nglmt ,n Ga Si 12-
13 ttglnl in G5. La bdrbatul adult, d.in decada a treid si, o patra d,e ailrst| nioelul
testosteTonului este rn rnedie de 7-10 nglmt, iar ld bdrbotul Difstnic, d,in decacla
a sopteo ;i a opto scad,ela 1,5-2,5 ngfml-
- niaelul seric RIA dl LH in tirnpul pubertdtii, normale este de 4-S nLrIlmI
in Gs de 8-9 nullml tn G2 ;i Gs, de 1J-15 mUI in Ga $i, (te Z0*ZS mt| I in G5.
La bdrbahll adul, d.ifu decada a treia gi a ptatru niuelul LEI este d,e 20-22 rnIJllml.
iar la bdrbotul oirstni,c, din clecada a $aptee gi a opta crette nnd,erat pind, ta
27-30 mU!ini;
- nirelul seric EIA oL tr'SIl in tim,pul pubertdtii, normdle este d.e pind, ttt
7 mUlml in G1 ;i, G2,2-3 m.Ullml tn G3, 9-70 mullmt in Ga 6i 71-14 mLt I ltnl
in G5. La bdrbatul adult, tlin decada a treio ,i a patr& nixelul FSH este cte
7-9 mUllml, i,ar la bdrbafii airstnic, clin clecarl.ad, gaptea ti, a opta crerte mod.erat
pind la. 74-18 mUllml;

46t)
 pglml
in timpul pubertdiii normole de 18-20
- nil)elul seric (tI GLRH este ctdu'l't' d'i'n
pglnl in Gs' La bdrbatltl
in G1 9i' Gz, 23-25 pglrnl in G3 ;i Ga, 30 35 bdrb&tul'
cle 25-30 pglml' iar Ia
d.ecod.a a treia gi (L patra nl'ietut C'nnA estu
Id niuelul d'e 12-74 pglml;
oirstnic, din decoda o sapte& ;i a opta scad'e
ind'uce Ia bdrbatul norinol' din
- testul de siimutare cu GLRH (200 pt9 i'u) cu
7a 20 mtlllmt la 62 mIJ IlmI Io 30 minute
decada o Patro o cregtere a LH d'e 70 bdrbatuT uirstnic',
pind 1o 780 rft:unute' iar
mentinerea nioelului' ae eo rnitlmt
GLRH induce o crettere o
din" decacftLa gaptea stirnulorea cu aceea;L'30 dozd' d'e
minute' cu mentinerea nixeluTui d'e
LH d.e 7a 23 Tn'UIlrrLL.n Ai'Omtillmf Lo
mai Tent'
25-3i;0mUIfml pind Ia 180mLnxLte,cu un rd'spuns
(200 VLsi't') i'nduce la bd'rbdtul din d'ecada
- testul de stirnulare cu GnRH
mrJIlmI Ia 30-60 nlinute cu
(L patrd o crestere a FSH d'-eta I mu:Ilmt la 75-20 a
lninute' Lo bArbdtul uirstnlc' din decada
scddeTeo sub nitel'ul uotol auia 720 7a un niuel tnai
stiinularea cu GnRH este rnai' Ientd' 9i
$apteo. cretterea FSH d,upa
scdzut;
(crette'
cli'n urina d'e 24 ore prin metodo bi'ologicd
- dozarea gonadotropilor oarori' sub
sorieioaLcaprepubertard) euidentiazd
rea in greutate a corpurux "i*u"" i" adult
5 u.r. pind To I ani, uoto'i' iil" 70-25 u't- tn stodiul G5 9i' 1o bdrbatul
70 silnptomele seln-
8.7. Examenul clinic a1 pancreasului endocrin se--referd'
-"i""iraii gi sindromul hi'popon-
'i
,"r" in diabetur- ,oiorot, sincJroTnul kipogricernic
cleral (insuficiento enteroi'nsulard)'
@lncazuTpdcTenlu|ui'obezd'elainspec|ieseuormen|ionaelcesuTpondefal abdo-
tapografi'a adipozitdtii" folo rotundd' 9orl
in kg fatd. de 'naso medie nonnaTd,
ore tegu'mentuhri' ro nioe'
m.i.na:, prezenta xaricelor, ;;;;;; 1i'tuibtndri:lor trofice
d'ebutul obezi'tdtii (obezLtoteo kiper-
1uL mernbrelor i'nferioare Se aor'n'ten7i'ona
kipertroficd' cu debut dupd 20 ani)'
plazicd. cu debut pind U ni-zO eni' obezitoteo
(foome d"e stes' prefeiintd
cdrocterul foamel', pr.e\erhJte\J 9i oii'cei'urite .aTtunentare
prdiihni, prinzul unic etc )'
* 1r" gii"", cartofi,
dezxoltorea eicesi'ad a lesutului
c Si'ndrom l l-Liperinsuliric as manif estd'tr'rin
sidri hipoglicemice' inti'rzierea apari'liei satietdtii tn
od,.i,pos,prin f oo*" o""nntuoti,-i'eiefio 'al'iaetului'
zoharot noninsulinodependent -
tin'Lpul ingesti'ei alimentori' tL::r::1:'
s"t" p"'*onen.tu;*'*::
pri.n foamei"rnperioasd', 1y::: i"Yt^Y#;
i,i'J,i"'",iii.*,i" Mr";:?;;'";::,,
!:'::-:::^:-"::t::::",:HW"::::.:;:i"tr;
sorrluri'hiftryt:t*:i::l::"-
i'"ri t";i^-it"iri,i, strimi.actinepe abdomen,.
mentlonade asemenea dereslirea'i'ty!I! me;nstrlat',-tul!.:i:'::"::-::^{.2'::
oorrnenrLotLu
oor (prezenfo kiper-
ri*uota io bdrbat, scd'd'erea sou liytso erotizdri'i" moer,o:(tmi.o fetatd,
prezento (ostenie' scdderea
gltcemLei, in timpul sorcinii), gecum 9i -lti'potiroid'iei tolerantd' scd'
outerii d.e lnuncd" fizicd' ;i int)tectuotd ti' o initi'atioei" soninolenfd'
zutd. t& lrig' constiPdtie)'
insulinod'ependent (cetoacid'ozic) nediag',
7n cazul pacientului cu di'sbet zah'arat
pond'erold' accemtuatd (70-20 kg) intr-un-
rLosticot se 1)or mentiono scdderea -ti'mp,
';;:;
at*lnuor"o fiesuturui. ad.ipos 9i a rnasei, muscuTore, poTldiosie,
;,"i, ii ,r^r.l
"u d'e aceiond' in
;i poliurie perttan'entd (zitt"a ;i' noaptea)' erpir. cu..miros .abpe'nfo
de d'iobet zaharat insulino'
postului prelungit, astenie. Con'firmorea 'u'pi"iu'rti'
(1)a7ori'bo'zo\e pestet\T mgldl) Std'rile d'6
rlepenclent apare dupd dozareo gli'cem'iei
arsuri etc')- pot precipito dpariti'a cornei
stres (Iebrd', traume psi'hice, triumati'sme'
hi'persecreti'o d'e cortizol' GH ' catecolamine'
d,iabetice. In timput stdri'tot d'e stres
inabsenosaui'nsuficienfiasecreti'eid'einsulindind'ucli'polizd'rrLosiud'cetooci'dozd''
deshi'd'ratare' hi'perovnolaritate'
h"ipergluconeogenezd',cu accentuarea lti'pergticerniei'
comd sL cola1s.
 a Sindron'Lul hipogli,cernic (prin insulinom, insulicientd corticosuprateno.ld, in-
suf i,cientd pitui,tard, supradozarea insuli.nei, in tratamentul d,i,abetu|ui. zohoratl se
mani,festd pri.n somnolenfd, Derti,i, transpiratii; frison, lipotimi,i,, uneori, conaulsi! li,
con7a.
In cazurile de ltipotrofie ponderald accentuatd. pind. la stare precagecticd, ct"
red.ucerea tesutului adipos gi muscular, se uor men iona ottoreria, scd.dereotole-
ranfei alimentare sau uneori foameo accentuatd, ar ingesti,e normold, sau crescutd
de alimente. Cre$terea ponderald, pe searna tesutului, adi,pos nu apare cllidr in cazul
supraa Lim ent dr ii p dcientului.
Investigatiile de ]aborator ale functiilor pa.ncreasului endocrin sint orientate

- dozarea glicemiei de bazd la ora 7 dupd postul de tr)este noatr)te. Valotile

nonnale ale gli,cemiei, d.ozatd. prin n1etod.d" cu fericianidd (Hojimon) este de
90+1 ,ngld.I cu U'mlte tntre 87 tL 95 mgld.l;
- dozarea insulinemiei, pri,n metoda RIA eoidenfiazd. la persoanele nor"rno-
ponderal,e fdrd diobet zaharat un niDel de 9*1 Nit:eIuI bazal aI insuline-
'pulml.
mi,ei, crette de 3---_4ori, fdtd de normol. in obezitate $i scad.e pind. la ualori ned,a-
zobile in IDDM;
- dupi. recornanddri,le OMS (1980) testul OGTT se f ace crt 75 g Io adult ti
7,75 glkglcorp greutate id,eald.7o copil. Se considerd cd o persoand are diabet za-
. horat cind xaloarea bozo,ld,a glieemiei d,epdgegteU0 mgldl, sur 7a 2 ore, depd$es,te
nioelul de 200 mg/dl.
d.8. Examenul clinic paratiroidian se referd. la prezentarea tabToului' clinic al
hipoparatiroi.dismului, (tetoni,o, paroti,reopri.o6,, tetania croni,cd, i'di'opaticd', spasmof i-
lia) ;i hiperparatiroidismul (sind,rornul lt'iper colcemic).
. in cazul tetaniei, parati,reopri,oe $i eI tetaniei idiopatice ua fi descrisd. criza
t, rle tetonie mani,festotd. prz.n anri,etate, palpi'tofii, Farestezii, 7a ni,DeLuIfetei' s,i erLTe-
rLi,tdfilor care dexin din oe in ce tnai intense, cralnpe tnusculare, apoi spasrn tna'
seter cu imposibi.litateo de deschiilere a gttrxi', spasin carpal ;i pedol, uneori' stridor
trori,ngicn, bronhospasrn cu dispnee core J&uorizeazd. olcaloza. Contractura din eiza
de tetanie este si,rnetricdi congtiento pacientultti este pdstratd.. Ror pot apdrea cat>
oulsii,, in speci.al, Ia coTtii. Contractura de tetanie hipocalcerhicd poo'te clura 75-30
mi,nute gi, c*d tro adnini,strared. lentd d? calciu gluconi'c l?oJoi.u- (20-30 mL)
Durerile musculare il#Illta cl.teDdore dupd incetarea crizei.
Crizo d,e tetani,e poate fi i,ndttsd prin ki'perpnee prouocatd. Intre crizele de
tetonie se pot euid.entia iritabilitate, d,epresie, sposmofilie mani[estdtd prin cre$-
j' terea etcitabilitdtii, neuronxusculare (prezenta seintruIui' Chaostek qi Trousseau,
hipqreflectiaitate oste6tend,inoasd,),ai.se teritiante. Di,nfiii ptezintd nurneroase corii,
existd rj d.ezooltore detectuoosd a emailului, iar la copii se eoidenfriazd intirziere in
erupfio dentard, kipoplazie d,entdrd,, nurneroage cari,i. Apafilia cataractei este o
nranil e stare irnp ortontd a hi.pop or atir oidism.ului.

a In lriperparotiroidisln se uor mentiona astenie musculard, cefolee seDerd'

anoreri,e, greatd, udrsdturd, constipatie, pruri't prin depozi'tateo cutdndtd a fosfatu-
s \ui d.e calciu, hipefiensiune arteri'ald prbt lezi'utti renale, d.eformdri' ti' dureri osoase
fieneratizale, mai a!&ntuate la niDcluL (leget.lor. fractttri frecuente dupd' trduma-
tisne mirwr4
Investigatlile de laborator TLtilizote itz conf.irmarea diagnosticului clinic al unrt
paratiraidiene:
- calcemi,a nonnaTd, (9-11 nry;dl tau 4,5-5,5 moqll) este scdzutd in tetanie
fi crescutd in hiperparaiiroicli snt ;

471
 - calcetnia ionicd. norrnaln 4-5 mgldl salt 2-2,5 rnEqll) este scdzutd in hi'po-
paratiroidism;
- f osforemio normald, (2,5-4,5 mg f dl) este crescutd in hipoparatiraiclisttt" si
scdzutd. in hip er p ar atir oidism ;
- calciurio dre urmdtoorele eelori normale pe 24 ore: 3 nglkg corp, greutate
id.eald la bdrbat si 4 mglkg corp greutate ideald Ia fen'Leie; este cresafid in hiper'
paratiroidisrn 9i scdzutd.in hipoparatiroidi.sm;
- fosf oturia normald este de 1000 mgl24 ore; este crescutd, in ki'perparatiroi'
dism, $i scdzLtd in hipoparatiroi.distn;
- magnezemia norrrlald xari,azd. intre 1,5-2,5 mEqll; scddered sub limita in-
I er Loar d in duce Letan i a llipomagn ezemicd.
- niuelul hormonului, paratiroidian (PTH) seric RIA prezintd xolori medii
nornldle de 2,7 mu llrnt; este foarte crescltt in hiperparatiroidisrn $i. insuficientd re-
nald cronicd. cu uremie depdgi,td ti ned,ozabi.l in tetania paratireopriad. Poate pre-
:ento oalori nortndle sau moderat crescute in tetania idiopaticd. (lipsd de tecepti-
xita[e);
- eliminarea urinatd normald de AMPT este 5 Lmolilg creatinind; este cres-
cu t d, in hi p er p ar ati r oi di sm ;
- fosfataza alcalind. normald este intre 2-4,5 urlitdti (Boddnski) la ddult ti
3-13 uni,tdti. la copi,l; este riult crescutd in hi,perparatiroidism.
- niuelul calcitoninei, (CT) serice RIA, la persoane normale este 50 pglmi. In
carcinolrutl lnedular. tiroidian cdlcitoni,no sericd" 6e$te peste 200 pglrnl 10. 2-5 mi-
nute dupd. ad,ministrarea d.e pentagastrin (0,5 lrSlkS s6rp i,.u. in 10-15 secunde);
- EMG eoidentiazd. i.n hipoporatiroidi.sm descd.rcdri,de unde (dublete, triplete,
rnultiplet e r ep etitiDe).
- radiogrofio osoasd. eaid,enfiiazA in hi,perpoxatboidistn un proces de i,ntens6.
osteolizd, cu subtierea tdbli,ei osoase, nutTeroose geode, dispariri,o laminei iltna la
ni,oelul aread.elor d.entore, im Ia ni.oel Tenal bazinetele apdr opacifiate prin calci-
iozd, masi,ud;
- ECG in hiperparatiioidisn eDid.enliazd.o scurtare d segrnentului, S-7, re-
ducerea interuolului, Q-T, bradicardi,e, bloc de gr. I.
8.9. Examenul clinic al medulosupraren alei se referd, Io prezentareo tablottlui.
clini,c al f eocromoci,totnului, 9i, sindrornului hipercatecolaminic Junclional.
o Semne gi sLmptome atribuite hipersecretiei d,e catecolamine: hipertensiune
arteriald parofi,sticd sau pernlanerltd, hipotensiune posturald' transpiratii, c'rizd de
palidi,tate soi conge;tie, balpitatii, tahicdrdie, cefalee, anordri.e, scd.d.e're in gieu-
tate, tremurdiuri, labilitate emotitsd, ar.rietate, constipdlie, p.oli,ui,e l-z.titri. d,upd,
crizd.
. In . si1'Ldrorrurlll,ipercotecolelninic Junctional, pe llngd simptomatoTogia nen-
lionatd mai, ius, care poate fi .m.ai.atenuatd, nai' apnr stareo hipoglicemicd, spasmo-
filia pind Io crizd c.tetetanie, szndromul premensttual, Iri.potiroidio, insonlnio, uisele
teri,fiante, iar catecolatninele slnt nxod,erat cresarte compdrati,o al feocromocitomul
;i numai in timpul crizei,.
Investigatiile de laborator utilizate in conlirmarea d,iagnosticului de feocro-
rnocitom:
adrendlina (epineff;ina) ut'inard, 'ore
- cu oalori normale intre 10-70 t,g,'Z.!
iar in plasmd,0,05&SII;

472
 ufinord ctt ollori norlnale intre 0-20 VPlz'
- norod'rendlino (norepinefrino)
ore, iar in plasmd 0,2 polli
mgl24 ore;
- acid.ul uoni'Tmanilelic urinar at ualori nonnale en6e 7'8-9
1 pgllD
- catecolarninele totale plasrnatice (ualori nofinale I
rsrl'7,'colestfrol oizltolizea'zd' AtnToorea medulo-
- sci'ntigtafi'o od'renald cu
s upr or en ald (f eocr omo citoraul ) ;
tn feoctomncitom o scd-
- testul la fentolami'nd' (regitind) 7 ng i'o' i'nduce
putLn 35125 mrnIIg' cara
d,ere a tensi,urni orteriale gistolice dufd 4 ninute car ce|
poote persista 2-3 ore;
(0,5 ng plnd la 2 i'o') incluce tn feocronlocitorn o
- testul 70 tiramini 'ng intre 20 gi 80 mmHg"
l:reftere o tensiutzii arteri'ole sistotlie dupd' 45-60 secttnd'e'
g.Dupdstabilireadiagnostieuluiclinic,confirmatprininvestigaliiledelabo.
(hormonal) sau nespecific (nehor'
rator, trebuie recomandat tratamentul specific
hormonale sau
*o"u11. l-u prescrierea tratamentului se vor folosi medicamentele
specificarea dozei zilnice 9l
nehormonale cele mai eficace cu denumirea exacte Ei
a ritmu.[ui de administrare a doz1orfractionate'