Sunteți pe pagina 1din 7

BOLILE AORTEI. ANEVRISM DE AORTA.

DISECTIA DE AORTA

A. DISECTIA DE AORTA

1. FACTORI DE RISC/ ETIOLOGIE

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
AFECTIUNI ASOCIATE CU ANOMALII ALE MEDIEI AORTEI

- SINDROM MARFAN
- SINDROM EHLERS-DANLOS

VASCULITE
TRAUMATISME DE DECELERARE

- ACCIDENT RUTIER
- CADERE DE LA INALTIME

FACTORI IATROGENI

- CATETERE INTRAARTERIALE
- PROCEDURI INTERVENTIONALE INTRAARTERIALE
- INTERMENTII CHIRURGICALE AORTICE

ALTI FACTORI

- SARCINA
- FEOCROMOCITOM
- COCAINA
- TRATAMENT CRONIC CU CORTICOSTEROIZI SAU
IMUNOSUPRESOARE
2. CLASIFICARE

CLASIFICAREA STANFORD

TIPUL A - AFECTEAZA AORTA ASCENDENTA


TIPUL B - AFECTEAZA AORTA DESCENDENTA

CLASIFICAREA DE BAKEY
TIPUL I - AFECTEAZA AORTA ASCENDENTA + AORTA DESCENDENTA
TIPUL II AFECTEAZA AORTA AASCENDENTA
TIPUL III AFECTEAZA AORTA DESCENDENTA

3. TABLOU CLINIC

DURERE

SEVERA SI SFASAIETOARE
DEBUT BRUSC LA INTENSITATE MAXIM
SEDIUL : RETROSTERNAL (AORTA ASCENDENTA)
INTERSCAPULOVERTEBRAL, LOMBAR SAU ABDOMINAL (AORTA
DESCENDENTA)
SINCOPA
INSUFICIENTA CARDIACA
ACCCIDENT VASCULAR CEREBRAL
ISCHEMIE PERIFERICA ACUTA
PARAPLEGIE
MOARTE SUBITA

EXAMEN FIZIC

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA MAJORITATEA PACIENTILOR


HIPOTENSIUNEA ARTERIALA IN CAZ DE RUPTURA IN PERICARD, PLEURA SAU PERITONEU
PSEUDOHIPOTENISUNEA DATORATA AFECTARII AMBELOR ARTERE SUBCLAVII
SUFLU DE INSUFICIENTA AORTICA
DEFICITE DE PULS
SEMNELE NEUROLOGICE

4. INVESTIGATII PARACLINICE

EKG

NESPECIFIC
DIFENTIERE FATA DE IMA

RADIOGRAFIA TORACICA
LARGIREA MEDIASTINULUI CARE SE FACE SPRE DREAPTA IN DESECTIA DE
AORTA ASCENDENTA SI SPRE STANGA CAND ESTE INTERESATA AORTA
DESCENDENTA

ECOCARDIOGRAFIA TRANSTORACIA

EVIDENTIEREA FALDULUI INTIMAL CE SEPARA LUMENUL ADEVARAT DE CEL


FALS
POATE EVIDENTIA POARTA DE INTRATE/ POARTA DE IESIRE
PREZENTA DILATARII AORTEI

DIFERRENTIEREA ECOCARDIOGRAFICA INTRE LUMENUL ADEVARAT


SI CEL FALS SE BAZEAZA PE :

ESC

- EXPANSIUNEA SISTOLICA AMPLA SI PRECOCE CU SAU


FARA COLAPS DISTOLIC
- SITUAREA PE CONTURUL MEDIAN SI INTERN
LUMEN ADEVARAT - CALIBRU COMPARATIV MAI MIC
- LIPSA TENDINTEI LA TROMBOZA
- EVIDENTIREA LA EXAMENUL DOPPLER A FLUXULUI
EXCLUSIV ANTEGRAD, CU VELOCITATE COMPARATIV
MAI MARE

- EXPANSIUNEA DIASTOLICA
- CALIBRU COMPARATIV MAI MARE
LUMEN FALS - TENDINTA LA CONTRAST SPONTAN/TROBOZARE
- SITUARE PE MARGINEA CONVEXA
- FLUX INTARZIAT, INVERS SAU ABSENT LA DOPPLER

ECOCARDIOGRAFIA TRANSESOFIAGIANA

- POATE VIZUALIZA SI OSTIILE ARTERELOR CORONARE


- DIFICULTATE DE VIZUALIZARE A AORTEI ASCENDENTE
DISTALE SI A PORTIUNII ANTERIOARE A ARCULUI
AORTIC
CT

- VIZUALIZARE FALD DE DISECTIE


- EVIDENTIAZA BINE CELE 2 LUMENE, TOMBOZA
LUMENULUI FALS SI REVARSATUL PERICARDIC
- EXTENSIA DISECTIEI
- VIZUALIZEAZA SI OSTIILE SI PARTEA PROXIMALA A
ARTERELOR CORONARE
- NU POATE PRECIZA INTOTDEAUNA POARTA DE INTRARE
SAU PREZENTA INSUFICIENTEI AORTICE
RMN

- CEA MAI PRECISA METODA DG


- DEZAVANTAJE: DISPONIBILITATE REDUSA, TIMP LUNG
DE EXAMINARE, DIFICULTATE MONITORIZA PACIENT IN
TIMPUL EXAMINARII
AORTOGRAFIE

TRATAMENT

1. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

SCADEREA TENSIUNII ARTERIALE SI A FORTEI DE EJECTIE A VS (dp/dt) PENTRU A IMPIEDICA


PROGRESIA DISECTIEI
MEDICATIA DE ELECTIE BETA BLOCANTE, ADMINISTRATE INTRAVENOS (PROPRANOLOL,
METOPROLOL, ESMOLOL, LABETOLOL ) OBIECTIVUL FIIND O TA (100-120mmHG) SI O ALURA
VENTRICULARA (<60 B/MIN)
INTOLERANTA LA BETA BLOCANTE BLOCANTE DE CALCIU
DACA VALORILE TA NU POT FI CONTROLATE PRIN BETA-BLOCANTE, SE ADAUGA VASODILATATOARE
VASODILATATOARELE NU SE VOR ADMINITRA FARA BETA-BLOCANTE DEOARECE DETERMINA
TAHICARDIE REFLEXA SI CRESTEREA FORTELOR DE FORFECARE
PENTRU CONTROLUL DURERII POATE FI NECESARA ADMINISTRAREA DE MORFINA

2. TRATAMENTUL CHIRURGICAL
DISECTIA DE AORTA ASCENDENTA (TIP I SI II DE BAKEY SI TIP A STANFORD) TRATAMENT
CHIRURGICAL DE URGENTA
IN DESECTIA DE AORTA DESCENDENTA TRATAMENT MEDICAMENTOS, CHIRURGIA FIIND
NECESARA IN CAZ DE PROGRESIE A DISECTIEI IN POFIDA TRATAMENTULUI, RUPTURA IMINENTA A
AORTEI SAU COMPROMITEREA UNOR TERITORII VASCULARE ESENTIALE
LA NIVELUL AORTEI DESCENDENTE , CHIRURGIA CLASICA , A FOST INLOCUITA IN MARE PARTE DE
TRATAMENTUL INTERVENTIONAL ENDOVASCULAR

B. ANEVRISMUL DE AORTA

1. ANEVRISMUL DE AORTA ABDOMINALA

TABLOU CLINIC

MAJORITATEA SUNT ASIMPTOMATICE, FIIND DESCOPERITE INTAMPLATOR CU


OCAZIA UNEI ECOGRAFII SAU TOMOGRAFII ABDOMINALE
LA CEI SIMPTOMATICI :

DUREREA ABDOMINALA SAU LOMBARA


UNEORI IRADIATA INGHINAL SAU FESIER
CONSTANTA SI CHINUITOARE
NEINFLUENTATA DE MISCARE
PERSISTA ORE SAU ZILE

EXAMENUL OBIECTIV

SE PALPEAZA O MASA PULSATILA LA NIVELUL ABDOMENULUI


UNEORI SE POT ASCULTA SUFLURI ABDOMINALE SAU FEMURALE DETERMINATE
DE STENOZELE VASCULARE ASOCIATE

PARACLINIC

1. ECOGRAFIA ABDOMINALA
2. CT
3. RMN
4. AORTOGRAFIA

TRATAMENT

BETA-BLOCANTELE PRINCIPALA CLASA DE MEDICAMENTE


ORICE ANEVRISM CU DILATARE PESTE 5.5 NECESITA OPERATIE PENTRU ELIMINAREA RISCULUI DE
RUPTURA

2. ANEVRISMUL DE AORTA TORACICA

TABLOU CLINIC

MAJORITATEA SUNT ASIMPTOMATICE


CAND ANEVRISMUL ESTE MARE POATE DETERMINA COMPRESIE PE TRAHEE, PRODUCAND
DISPNEE, TUSE SAU WHEEZING; PE ESOFAG, PRODUCAND DISFAGIE; PE NERVUL RECURENT,
PRODUCAND DISFONIE

PARACLINIC

RADIOGRAFIA PULMONARA

LARGIRE A MEDIASTINULUI SI DEVIERE A TRAHEEI

ECOGRAFIA TRANSTORACICA
ECOGRAFIA TRANSESOFAGIANA
CT

TRATAMENT

SE OPEREAZA CAND DIAMETRUL DEPASESTE 5.5 CM


TRATAMENT ENDOVASCULAR CU STENT-GRAFT DOAR PT AORTA DESCENDENTA