Sunteți pe pagina 1din 4

In timpul citirii Apostolului, preotul rostete rugciunea dinaintea Sfintei Evanghelii

care este constituit asemenea unei epicleze, fiind de fapt epicleza Cuvantului, cci
invocm puterea lui Dumnezeu s strluceasc in inimile noastre lumina cea curat a
cunoaterii Dumnezeiriii s deschid ochii gandului nostru spre inelegerea
evanghelicilorpropovduiri. Aceasta intrucat Dumnezeu este luminarea sufletelor i a
trupurilor noastre. 1 Este de fapt invocarea harului dumnezeiesc, care s descopere minii
noastre profunzimea dogmei evanghelice. Apare iari lucrarea teandric luminarea haric
din partea lui Dumnezeu, iar din partea omului inelegerea adevrului revelat prin descoperire.
Citirile biblice trebuiesc s fie cuminecri de Cuvantul lui Dumnezeu. Sfinii Prini insist
asupra acestui lucru, ca de pild Clement Alexandrinul: Trebuie s ne hrnim cu seminele
vieii aflate in Biblie precum facem in Euharistie (Clement Alexandrinul, Stromata I).
Fericitul Ieronim: Noi mancm Trupul i bem Sangele Su in dumnezeiasca Euharistie, dar
i in citirea scripturilor (Fericitul Ieronim, Asupra Eclesiastului). Citirea evangheliei de ctre
preot, are loc, dup ce credincioii au fost indemnai ca s o asculte cu inelepciune, drepi.
Cabasila, zice S fim in stare de veghe cu infiorare i cu toat cucernicia s trim in
aceast convorbire cuDumnezeu.2 Dup citirea acesteia,intreaga comunitate exclam Salv
ie Doamne, slav ie. Odat ce prin Cuvantul Evangheliei ne unim cu Hristos Dumnezeu,
Care-l rostete, ce mai cutm altceva? i ce maiputem rosti, decat slav.3
Legtura dintre Scriptur i Liturghie este una inseparabil, aceasta intrucat Scriptura
aprut ca o colecie de cri autorizate mai intai prin uz liturgic . Liturghia, de altfel, nici
ea nu poate fi separat in nici un mod de Scriptur. Liturghia Ortodox are un profund
caracter biblic, scopul ei fiind pe lang acela de sfinire a credincioilor i acela de
propovduire a Cuvantului lui Dumnezeu. Tocmai acesta este scopul i rolul citirilor biblice
de la Sfanta Liturghie. Iar inelegerea acestor citiri scripturistice este insoit de ambiana
liturgic in care cunoatereaintelectual este completat de cunoaterea i inelegerea haric,
spiritual.4
Totui, ceea ce e important de reinut este faptul c in Liturghie accentul nu cade oe
textul sacru i transmiterea lui, ci pe evenimentul i mesajul ce-l transmite i care e
aprofundat, actualizat i trit in comunitatea liturgic evenimentul este trit ca ceva propriu
comunitii care triete noul aspect ca pe o manifestare a vieii in Duhul Sfant.5
Viaa in comuniune a credincioilor d Scripturii un sens nou actual, adaptat
trebuinelor imediate cci acelai Duh Sfant care a inspirat Scriptura este prezent in cadrul
Liturghiei ca s intreasc i s completeze eforturile umane pentru descoperirea adevrului
ascuns in Scriptur.6 Duhul adun comunitatea i face rugciunea ei vie, insufleit, i acelai
Duh Sfant actualizeaz pentru credincioii adunai la Liturghie, Scriptura, transformand-o in
rspuns viu la solicitrile fiecruia in vederea realizrii urcuului spiritual. i astfel Scriptura
iese din sfera trecutului, depete nivelul unui simbol i inestimabil document cu o cert
valoare istoric, i devine actual prezent. In perspectiv Euharistic, evenimentele biblice
trecute ca i cele eshatologice devin prezente, ele nu sunt doar comemorri ale unor
evenimente, ci triri reale putem spune in felul acesta c Evanghelia lui Hristos rmane
prezent i actual in Biseric iLiturghie, tot aa cum Hristos rmane pururea cu noi in
Euharistie.7

1
Liturghier, p. 115.
2
Nicolae Cabasila, Tlcuirea Dumnezeietii Liturghii,p.33.
3
Pr. Dumitru Stniloae, op. cit.p188.
4
Pr. Prof. Dr. Mircea Basarab, op. cit., p. 465.
5
Idem, Scriptur i Liturghie p. 466.
6
Ibidem., p. 467.
7
Ibidem., pp. 467-468).
Sarcina aceasta a actualizrii Scripturii i adaptrii ei la nevoile credincioilor, desigur
in comuniunea Duhului Sfant, revine in mare msur predicii, omiliei. Omilia are din punctul
acesta de vedere i ea o dimensiune profund liturgic. Tocmai de aceea, printele Schmeman
sublinia c predica nu este un dar personal, ci harisma dat Bisericii este slujirea de
invtur a ierarhiei avand izvorul su haric in adunarea Bisericii.8 Rolul comunitii in
revelarea coninutului Scripturii in sensul ei actual, e unul covaritor, cci numai Biserica
intreag are mintea lui Hristos.9 Tot privitor la interpretarea sensului Scripturii se cuvine
subliniat inc o dat rolul experienei euharisitice, cci numai prin experiene euharistice
repetate, prin imprtiri dese, exegetul primete o dat cu Hristos euharisticul i <<gandul lui
Hristos>> (I Corinteni 2, 16) (Pr. Mircea Basarab, Scriptur i Liturghie, p. 472).
Actualizarea Scripturii ine apoi de comunitate in msura in care comunitatea liturgic
adunat in rugciune s frang painea ascult Scriptura i interpretarea ei. Ori, ascultarea cu
evlavie a cuvintelor lui Iisus atrage, dup mrturisirea Scripturii, lucrarea Sfantului Duh.
Scriptura i comunitatea liturgic se condiioneaz deci reciproc, pentru c fr Scriptur
credina acesteia ar slbi, iar fr comunitatea liturgic, Scriptura n-ar fi actualizat (Ibidem.,
p. 476).
- Ectenia ntreit
Ectenia de dup Evanghelie, este una de cerere. Miluiete-ne pe noi Dumnezeule
dupmare mila Ta, ne rugm ie auzi-ne i ne miluiete. Rspunsul credincioilor este i el
tot ocerere, rostit ins struitor, Fiind una intreit: Doamne miluiete. Tocmai de aceea i
ectenia poart numele de intreit, iar lucrul acesta ne duce cu gandul la struina noastr in
rugciunea ca Dumnezeu s-i arate spre noi mila Sa. Mila aceasta pe care noi o cerem de la
Dumnezeu ne-a druit-o El, mai inainte de a o cere noi in Liturghie cci a trebuit mil
deosebit de mare ca s-L fac pe Fiul Su om i Acesta s se rstigneasc pentru noi.10
Deci noi cerem ceea ce deja am primit, deschizandu-ne cu alte cuvinte in faa milei
dumnezeieti, i dandu-ne acordul voinei noastre. Ecfonisul ecteniei, nu mai cere mil, ci
proclam smerit un Dumnezeu Milostiv: C milostiv i iubitor de oameni Dumnezeu eti.
Liturghia scoate in eviden, deci, in acest moment, un alt atribut a lui Dumnezeu, anume
milostenia, cci Dumnezeul Liturghiei nu e un Dumnezeu al raiunii reci, ci al unei sfiniri
luminoase, al unei participri la durerea celor ce sufer cumplit, in starea de adanc decdere
i fr sens in care se afl.11
. Tocmai de aceea ectenia ii cuprinde in cererile ei pe toi cei ce au nevoie de iubirea lui
Dumnezeu: clerul bisericesc, ctitorii bisericii, carmuitorii rii i pe toi cei aflai in grele
nevoi i suferine. Ectenia aceasta reflect i dimensiunea slujitoare a Bisericii, indreptat spre
lume, artand putina lui Dumnezeu de a participa la toate durerile noastre.
Mila lui Dumnezeu descoper o alt calitate, un alt atribut al Su, anume libertatea Sa, dup
cum se exprim i printele Stniloae: Un Dumnezeu al milei, e un Dumnezeu al libertii,
un Dumnezeu personal iar lumea creat de El e o creaie liber a Lui, chemat la libertatea
deplin a Lui, o lume druit unor fiine crora le poate ajuta s scape, dac vor i ele, din
stramtorri i s se bucure de fericirea comuniunii chiar cu Sine Insui 12 . Tot printele
Stniloae, zice c mila pe care o cerem de la Dumnezeu nu inseamn a ne umili, ci a ne
considera ca fiine create prin iubire liber, in comuniune cu El -cci- in concepia cretin
omul e vzut la treapta de partener a lui Dumnezeu. Intre om i Dumnezeu exist nite relaii
oarecum umane sau pot deveni umane, ca intre el i semenii si.13

8
Alexandre Schmemann, Euharistia,p. 84.
9
Ibidem., p. 85
10
Pr. Dumitru Stniloae, Spiritualitate i comuniune n Liturghia Ortodox, p. 201.
11
Ibidem., p. 202.
12
Ibidem, p. 203.
13
Ibidem, p. 204.
- Ectenia pentru cei adormii
Comuniunea credincioilor cu Hristos i intreolalt atinge dimensiuni nebnuite. Ea se
extinde pan dincolo de mormant. Cretinul dorete s comunice i cu cei trecui din lumea
aceasta, in aceea a veniciei. Tanjete spre comuniunea universal din venicia Impriei lui
Dumnezeu. Ectenia pentru cei adormii este expresie a acestei dorine. Ea incepe, ca i ectenia
intreit prin cererea milei lui Dumnezeu, ins de data aceasta pentru cei adormii. Rugciunea
se inal apoi pentru iertarea acestora de pcate. Comuniunea a ajuns aici pe una din culmile
sale, cci vrem s-i cuprindem in dragostea noastr nu numai pe cei ce triesc pe lang noi, ci
i pe cei care i-au implinit rostul pentru lumea aceasta. Rugciunea de iertare pentru cei
mori cuprinde importante elemente de eshatologie: la inceput e afirmat spiritualitatea lui
Dumnezeu (Dumnezeul duhurilor) i atotputernicia Sa (i a tot trupul); apoi este amintit
lucrarea rscumprtoare a lui Hristos Care-ai clcat moartea i pe diavol l-ai surpat, i ai
druit via lumii tale, exprimandu-se, desigur, prin acesta rechemarea omenirii la slujirea
cea dintai; in scurte cuvinte este fcut o prezentare, desigur alegoric a locului de odihn a
drepilor: in loc luminat (referindu-se la lumina dumnezeiasc necreat, de care vorbete i
Sfantul Simion Noul Teolog), in loc cu verdea, in loc de odihn, de unde a fugit toat
durerea, intristarea i suspinarea. Aceast prezentare a Impriei lui Dumnezeu, desigur c
nu intenioneaz s sprijine ideea unei materialiti a lui in exclusivitate, ci ea trebuie vzut
ca o exprimare plastic, ca o expresie a linitii absolute ce i-o druiete comuniunea cu
Hristos. Rugciunea exprim de asemenea ideea unei pctoenii generale: Nu este om care
s fie viu i s nu greeasc a omenirii, excepie fcand de aici doar persoana divino-uman a
lui Iisus Hristos: Numai Tu singur eti fr de pcat. Rugciunea se incheie cu exprimarea
altui atribut a lui Dumnezeu, anume dreptatea: Dreptatea ta este dreptate in veac iar vis-a-
vis de ceea ce spunea Mantuitorul:Eu sunt Calea, Adevrul i Viaa, rugciunea zice:
Cuvantul Tu este Adevrul..14 Ecfonisul ecteniei il proclam pe Hristos ca inceptor al
invierii morilor: C Tu eti Invierea i viaa i odihna adormiilor robilor Ti, Hristoase .
In incheiere, preotul cere lui Hristos pentru cei adormii nu numai odihna, ci venica odihn
i venica pomenire. Iar prin aceasta mrturisim i cerem; in primul rand: mrturisim pe
Dumnezeu ca fiind Via venic,fr de sfarit i cerem de la El s intind aceast via i
la cei ce se alipesc de El prin credin i mrturisim apoi ndejdea noastr c vom dura i
noi in veci prin Dumnezeu.15
- Ectenia celor chemai
Aceast ectenie, se adreseaz celor nebotezai, care dei au primit adevrul de credin
aL Bisericii, au fcut aceasta doar la nivel intelectual, fr a fi mdulare vii ale acesteia. In
privina coninutului, ectenia este foarte important, intrucat surprinde cateva aspecte
dogmatice privitoare la randuiala catehumenatului i la Taina Sfantului Botez. La inceput, cei
chemai sunt indemnai la rugciune. Apoi sunt pomenii cei credincioi, cei ce sunt deja
membrii ai Bisericii: Cei credincioi pentru cei chemai s ne rugm, ca Domnul s-i
miluiasc pe danii. S-i inveecuvantul adevrului. S le descopere Evanghelia dreptii. S-i
uneasc cu Sfanta Sa soborniceasc i apostoleasc Biseric. Aceast cerere a ecteniei nu
face altceva decat sexprime deplina comuniune, comuniune ce se exprim nu numai in
legtur cu cei botezai, ci i cu cei ce intenioneaz s fac acest lucru. Este rugciunea celor
credincioi pentru convertirea i mantuirea tuturor celor ce au cunotin de Cuvantul Vieii.
Ectenia aceasta exprim un adevrat proces luntric, o colaborare reciproc intre voina
omului i harul lui Dumnezeu.Dumnezeu e rugat s-i miluiasc, invandu-i cuvantul
adevrului. i cum poate Dumnezeu s-i invee, decat descoperindu-le Evanghelia dreptii?
Este scos in eviden acum caracterul revelatoriu al credinei cretine. Credina e darul lui
Dumnezeu, concretizat in revelaia natural, dar mai ales in cea supranatural druit nou in
14
Liturghier,p. 119.
15
Pr.Dumitru Stniloae, Spiritualitate i comuniune n Liturghia Ortodox, p. 209-210.
Evanghelie. Dumnezeu druiete totul, omul doar se deschide, dandu-i acordul voinei sale.
i aa, el se integreaz in organismul viu al Bisericii prin Botez, devenind viu i lucrtor in
cadrul acesteia. Continuand ectenia, preotul zice:cei chemai, capetele voastre Domnului s
le plecai. Gestul acesta al plecrii capetelor e gestulprin care se manifest contiina c cel
chemat are trebuin de darurile de sus ale lui Dumnezeui c in parte, nu e nici el in afar cu
totul de mila lui Dumnezeu i de imprtirea de darurileLui, chiar dac nu este inc
botezat.16 Rugciunea plecrii capetelor celor chemai, dup ce exprim din nou lucrarea
mantuiriineamului omenesc prin jertfa lui Iisus Hristos, cere lui Dumnezeu: caut spre robii
ti cei chemai i-i invrednicete pe danii, la vremea potrivit la baia naterii celei de-a
doua, deiertarea pcatelor i de vemantul nestricciunii, unete-i pe danii cu Biserica Ta i
numr-i pe danii cu turma Ta cea aleas. 17 Rugciunea aceasta exprim o adevrat
teologie a Botezului. Taina Sfantului Botez apare ca natere de-a doua, conform cuvintelor
Mantuitorul (Ioan 5, 16), aducand dup sine ca prim consecin a tergerea pcatelor, atat a
celui strmoesc cat i a celor personale. Botezul ne face fpturi noi, ne imbrac in
vemantul nestricciunii i ne d dreptul de a deveni membrii ai Bisericii.
Ectenia se incheie cu expedierea din Biseric a celor chemai, pentru c de acum
inainte se va desfura Taina celor credincioi catehumenii sunt trimii i credincioii
reinui, cci acest moment descoper sfaritul veacurilor. Cel ce rmane, se pregtete pentru
prezentarea la judecat18 zice Paul Evdokimov.

16
Pr. Dumitru Stniloae, Spiritualitate i comuniune, p.211.
17
Liturghier, p. 121.
18
Paul Evdokimov, Rugciunea n Biserica de Rsrit, p. 178.