Indienii americani din Statele Unite ale Americii sunt populaia nativ din America de

Nord, pe teritoriul SUA din zilele noastre. Ei sunt compui din numeroase triburi i grupuri
etnice, multe au supravieuit intacte din punct de vedere politic. Denumirea de americani nativi
este un termen controversat. Multe persoane intervievate n acest sens prefer s se numeasc pe
ei nii indieni americani sau indieni, termen adoptat i de marea majoritate a presei i de unele
grupuri academice.

De la sfritul secolului al 15-lea, imigrarea europenilor n Americi i importul de sclavi

africani, a dus la secole de conflicte ntre societatea lumii vechi i cea nou.

Muli americani nativi triau n societi de vntori , culegtori i transmiteau istoria lor
pe cale oral. n multe grupuri femeile efectuau cultivarea sofisticat a numeroase soiuri de
plante: porumb, fasole, etc. . Multe culturi native au fost matrilineare, oamenii ocupau terenuri
pentru utilizarea de ctre ntreaga comunitate, pentru vntoare sau agricultur. Europenii din
acea vreme au avut culturi patriarhale i au dezvoltat concepte de drepturi de proprietate
individual cu privire la terenuri care erau extrem de diferite de concepia amerindienilor.

Strvechea nelepciune a indienilor americani nu nceteaz s ne uimeasc i astzi.

Profunzimea cu care amerindienii privesc viaa, dar i perspectiva revelatoare pe care le au
asupra vieii, a umanitii, a planetei i a oamenilorsunt ct se poate de autentice i valabile chiar
i n zilele noastre.

Codul etic al amerindienilor

1. 1Trezeste-te odata cu soarele ca sa te rogi. Roaga-te singur. Roaga-te des. Marele
Spirit te va ajuta, trebuie doar sa ii vorbesti...
2. 2. Fii tolerant cu cei care, undeva pe drumul lor, s-au ratacit Ignoranta, trufia, mania,
gelozia si lacomia izvorasc dintr-un suflet pierdut. Roaga-te pentru cei pierduti, pentru
a gasi indrumare.
3. 3. Cauta-te pe tine prin tine. Nu le permite celorlalti sa croiasca ei drumul pentru
tine. Este drumul tau si doar al tau. Altii pot merge pe drumul tau alaturi de tine, insa
nimeni nu poate merge pe el pentru tine.
4. 4. Trateaza oaspetii care pasesc pragul casei tale cu multa atentie. Serveste-le cea mai
buna mancare, ofera-le cel mai bun pat si trateaza-i cu respect si onoare.
5. 5. Nu lua ceea ce nu este al tau indiferent ca este de la o persoana, o comunitate, din
salbaticie sau dintr-o alta cultura. Nici nu a fost castigat, nici nu ti-a fost daruit. Nu este
al tau.
6. 6. Respecta tot ceea ce exista pe acest pamant indiferent ca vorbim de oameni, plante
sau de orice este viu.
7. 7. Onoreaza gandurile, dorintele si cuvintele celorlalti oameni. Nu intrerupe niciodata
pe altcineva, nu rade de el si nici nu-i imita comportamentul in batjocura.
8. 8. Niciodata nu-i vorbi pe altii de rau. Energia negativa pe care o arunci in univers se
va multiplica atunci cand se va intoarce la tine.
9. 9. Toti oamenii fac greseli. Si toate greselile pot fi iertate.
10. 10. Gandurile rele cauzeaza boli ale mintii, ale trupului si ale spiritului. Practica
optimismul.
11. 11. Natura nu este PENTRU noi, este o PARTE din noi. Toti facem parte din familia
planetara.
12. 12. Copiii sunt semintele viitorului nostru. Planteaza dragoste in inimile lor, uda aceste
seminte cu intelepciune si lectii de viata. Cand au crescut, da-le spatiu ca sa creasca.
13. 13. Evita sa ranesti inimile celorlalti. Otrava durerii tale se va intoarce la tine.
14. 14. Fii sincer intotdeauna. Onestitatea este testul constiintei tale in acest univers.
15. 15.Fii echilibrat si mentine-te astfel. Sinele tau Mental, Spiritual, Emotional si Fizic
toate acestea trebuie sa fie puternice, pure si sanatoase. Ai grija de corpul tau si tine-l
activ pentru a intari mintea. Imbogateste-te spiritual pentru a vindeca bolile
emotionale.
16. 16. Ia decizii constiente cu privire la cine vei fi si la cum vei reactiona. Fii responsabil
pentru propriile actiuni.
17. 17. Respecta intimitatea si spatiul personal al celorlalti. Nu atinge proprietatea
personala a celorlalti in special obiectele sacre si religioase. Asa ceva este interzis.
18. 18. Fii devotat in primul rand fata de tine insuti. Nu ii poti hrani si ajuta pe ceilalti daca
nu te poti hrani si ajuta pe tine mai intai.
19. 19. Respecta credintele religioase ale celorlalti. Nu iti impune propriile convingeri
asupra lor.
20. 20. Impartaseste-ti norocul si ceea ce ai cu ceilalti.

Autor anonim

Binecuvantare indiana:

Fie ca Marele Spirit sa-ti zambeasca intotdeauna si sa te protejeze pe tine si pe ai tai

Fie ca drumul sa se inalte astfel incat sa te intalneasca

Fie ca vantul sa-ti bata intotdeauna din spate

Fie ca razele soarelui sa-ti incalzeasca fata

Fie ca ploaia sa cada bland pe campurile tale.

 Diferenele de cultur ntre amerindieni i europenii imigrani, precum i alianele
schimbtoare ntre diferite naiuni ale fiecrei culturi de-a lungul secolelor, au provocat tensiuni
politice extinse, violen etnic i tulburri sociale.

Americani nativi au suferit mari pierderi de la contactul cu europenii din cauza boli
infecioase din Eurasia pentru care amerindienii nu aveau imunitate. Epidemiile de la contactul
cu europenii a cauzat cea mai mare pierdere de viei omeneti pentru populaiile indigene.
Estimri populaiei pre-columbiene pentru teritoriul ce astzi reprezint SUA variaz
semnificativ, variind de 1 milion la 18 milioane de amerindieni . Dup ce coloniile s-au revoltat
mpotriva Marii Britanii i a fost creat Statele Unite ale Americii, preedintele George
Washington i Henry Knox a conceput ideea de "civilizare" a americanilor nativi pentru
asimilarea lor ca ceteni americani. Asimilaie (ori voluntar ca n cazul indienilor Choctaw, sau
forat a devenit o politic urmrit consistent de administraiile americane care se succedau.

S-a spus de multe ori, si timpul a confirmat-o, din pacate, ca istoria s-a scris, in cea mai
mare parte a ei, in urma razboaielor si a ciocnirilor violente dintre civilizatii. O axioma simpla si
cinica a evolutiei, in care cei mai slabi au fost intotdeauna asimilati sau exterminati de cei mai
puternici si, in care, justetea actiunilor a fost transata prin forta armelor de partea invingatorilor.

Probabil ca pentru multi dintre cei care citesc acest articol, conflictul dintre pieile rosii
(nativii nord-americani) si grupurile de colonisti europeni metamorfozati in cowboy, inca mai
reprezinta acel element tipic filmelor western sau al romanelor de aventuri scrise de Karl May
sau James Fenimore Cooper. In fond, o intreaga literatura sprijinita, mai tarziu, de grandioasele
productii hollywoodiene, avea sa ajute la formarea imaginii idilice a unui Vest Salbatic bantuit
de grupuri de pistolari rebeli aflati vesnic in conflict cu autoritatile si cu sangeroasele triburi de
indieni, de atacuri asupra diligentelor si de spectaculoasele curse dupa aur.

Probabil ca pentru multi dintre cei care citesc acest articol, conflictul dintre pieile rosii
(nativii nord-americani) si grupurile de colonisti europeni metamorfozati in cowboy, inca mai
reprezinta acel element tipic filmelor western sau al romanelor de aventuri scrise de Karl May
sau James Fenimore Cooper. In fond, o intreaga literatura sprijinita, mai tarziu, de grandioasele
productii hollywoodiene, avea sa ajute la formarea imaginii idilice a unui Vest Salbatic bantuit
de grupuri de pistolari rebeli aflati vesnic in conflict cu autoritatile si cu sangeroasele triburi de
indieni, de atacuri asupra diligentelor si de spectaculoasele curse dupa aur.

Realitatea este insa alta. Dincolo de pitorescul Wild West-ului comercial se afla unul
dintre cele mai tragice si mai controversate episoade din intreaga istorie a teritoriilor nord-
americane. Un episod in care nici timpul, nici mistificarile si nici macar otelul armelor nu au
putut sterge din memoria colectiva tabloul masacrelor comise, de cele mai multe ori, in numele
civilizatiei.

Bartolomeu de Las Casas, care a fost guvernator al insulei zece ani , a apreciat populaia
iniial la trei milioane. Studiile demografice , istorice , fcute n secolul 20 au apreciat-o la 8,5
milioane. Au fost redui pn la 100.000 de mii prin 1550

I-au exterminat. I-au spnzurat, i-au ars de vii, au luat copii de la snul mamei i i-au
zdrobit de pietre, inndu-i de picioare. Tiau minile indienilor i le lsau s atrne de o fie de
piele, iar pe alii i aruncau la cini dup ce i fceau buci.

Bartolomeu de Las Casas: Columb este un simbol. Dar ce simbolizeaz el, de fapt, este
ceva perfid. Glorificarea lui Columb... n mitologia SUA...ar fi cam la fel , cu glorificarea lui
Heinrich Himmler, de ctre germani i s-i condiionezi s accepte asta. Dar n fiecare an, pe 12
octombrie, srbtorim ziua lui Columb, aniversarea acelei zile din 1492, cnd Columb, a vzut
pentru prima dat, pmntul Lumii Noi...America.

Genocidul conform legislaiei internaionale, Comitetul Politic al Onu, dezbate o

problem istoric vital. n 1948, ONU a schiat Convenia pentru prevenirea i combaterea
genocidului.

Articolul 2 al conveniei:

Genocidul trebuie neles ca orice politic iniial, cu intenia de a distruge, n ntregime

sau parial, un grup naional, etnic, rasial sau religios, astfel- primularticol este uciderea
membrilor acelui grup.
 n diverse momente ale istoriei acestei ri au existat politici de exterminare, ce ar
echivala cu un genocid, fiindc au zis Omori-i pe toi! Nu au emis nici o clauz de luare de
prizonieri , ci au fost cuvinte ca exterminai i decimai iar n unele lupte au afirmat
Ucidei-i pe toi cei vii!Asta nseamn s ucid copii fiindc ar fi crescut s devin indieni.
Teritoriul Colorado a devenit un stat, prin proclamarea unei politici de exterminare a indienilor
Cheyenne i Arapahoe, demonstrnd asta n masacrul de la Sand Creek, din noiembrie 1864.

Colonelul Chivington a condus 900 de oameni narmai, la Sand Creek. Instruciunile sale
erau de a-i ucide i scalpa pe toi , mici sau mari.

Preedintele Theodore Roosevelt, a descris masacrul de la Sand Creek, ca fiind ...la fel
de drept i util, ca orice fapt vitejeasc, svrit la frontier.

Masacrul de la WOUNDED Knee 29 decembrie 1890

Trupele SUA, au masacrat 300 de brbai, femei i copii. Trupurile morilor erau nirate
pe mai muli kilometri

1860 ntregul tribut Wiyot , masacrat n somn.

1853: 450 de indieni Tolowas ucii de Yontoket.

Albii au aprins un foc mare n care au aruncat copiii, nc vii.

1854Restul indienilor Tolowas au fost exterminai.

1850soldaii au ucis un ntreg sat de indieni Pomo, brbai, femei i copii.

1868Generalul Custer a ucis 103 Cheyenne la rul Washita...93 erau btrni, femei i
copii.

La sosirea lui Columb se estima la 12-15 milioane, numrul indienilor din actuala SUA.

n 1890, rmseser mai puin de 250000 98% au fost exterminai.

Articolul 2.a Recompensa pentru scalpuri

Recompensele pentru scalpuri variau pentru brbai, femei i copii i se presupunea c

sunt ale unor indieni ostili, dar nu exista o etichet care s-i ateste proveniena. Se plteau cam
45 de lire pentru brbai, 25 pentru o femeie i 10 pentru un copil, cnd 40 de lire era venitul
mediu anual al unui fermier

Aceast practic a scalprii a durat n California pn n 1860, albii scalpnd indienii din
zon. i erau pltii pentru scalpuri, obicei meninut n Colorado pn n sec. 19.
 Al treilea articolul 2.c este implementarea de politici ce urmrete distrugerea fizic a
unui grup prin dispersare, de exemplu gonirea de pe pmnturile lui

n 1828 indienii au fostmutai din sud est, i-au internat n lagre i au fcut maruri sub
escort militar, fr nimic asemntor unei logistici adecvate pentru supravieuire: mncare,
medicamente adposturi sau urice altceva, ceea ce a condus la moartea a 25.000 de indieni.

Apatrulea spune simplu: prevenirea naterilor n grupurile int.

n 1970 George HW Bush, a creat Legea de Planificare Familial CARE PERMITEA

UTILIZAREA FONDURILOR federale pentru sterilizarea membrilor acestor grupuri

i ultimul articol, al cincilea, vorbete despre transferul forat al copiilor din grupul int
ctre un alt grup pentru a-i crete fr s tie cine sunt

La sfritul anilor 1880 a fost iniiat programul colilor Internat pentru indieni. Copii
chiar de tri ani au fost luai de la prinii lor , cu scopul declarat de a le distruge identitatea
indian. Erau dispreuii att de mult nct s-a fcut un proiect naional pentru a-i
distrugeOmori indianul i salvai omul, n fiecare copil indian

Aa susinea arhitectul sistemului american Richard Henry Pratt.

Pentru unii copii a durat 6-8 -10 ani fr s-i vad prinii sau semeni

Ctre sfritul secolului 19 a fost adoptat politica rezervaiilot indiene.Astzi sunt 304
rezervaii indiene pe teritoriul SUA

Oamenii obosiser s-i petreac ntreaga via luptnd cu aceste poveri, era
obositor,ngrijortor i este colonialism.

Epidemia de sinucideri din inuturile indiene sunt o manifestare a ]ntregii noastre istorii

Rata sinuciderilor este de 10 ori mai mare dect n restul rii,abuz de droguri , violuri cu
peste 50 la sut mai mult i totui nu sunt ageni DEA dect 11