Sunteți pe pagina 1din 6

EXPERTIZA MEDICO-LEGALA PE CADAVRU

Expertiza medico-legala pe cadavru reprezinta una dintre cele mai importante expertize
in practica medico-legala curenta. Activitatea expertala referitoare la cadavre se desfasoara
intr-un cadru legislativ bine definit. Unele reglementari privind expertiza medico-legala pe
cadavru sunt prevazute in Codul de Procedura Penala, dar reglementarile specifice referitoare
la aceasta activitate se gasesc in legislatia actuala privind organizarea si functionarea
institutiilor de medicina legala si in normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a
constatarilor si a altor lucrari medico-legale.

In conformitate cu prevederile art.114 Cod Procedura Penala, expertiza medico-legala


pe cadavru este obligatorie in cazurile de moarte violenta, de moarte a carei cauza nu se
cunoaste sau de moarte suspecta.

Reglementarile specifice referitoare la constatarea si expertiza medico-legala pe


cadavru se gasesc in Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatarilor si
a altor lucrari medico-legale in sectiunea 5, la art.34-48. Principlalele aspecte din aceste
reglementari sunt :

Constatarea si expertiza medico-legala pe cadavru implica urmatoarele aspecte:

- examinari la locul unde a fost gasit cadavrul sau in alte locuri pentru constatarea
indiciilor privind cauza mortii si circumstantele ei;
-
- examinarea exterioara a cadavrului si autopsia, inclusiv exhumarea;

- examinari complementare de laborator, cum ar fi cele histopatologice, bacteriologice,


toxicologice, hematologice, serologice, biocriminalistice.

Autopsia medico-legala se efectueaza numai la solicitarea organelor judiciare


(organelor de urmarire penala sau instantelor de judecata) si este obligatorie in urmatoarele
cazuri:

moarte violenta;

cauza mortii nu este cunoscuta;

cauza mortii este suspecta

Autopsia medico-legala se refera la autopsia cadavrului, respectiv a partilor de


cadavru sau a pieselor scheletice.

Organul judiciar care solicita autopsia medico-legala are obligatia sa puna la


dispozitia medicului legist urmatoarele documente:
ordonanta emisa de organul de urmarire penala sau incheierea instantei de efectuare a
expertizei pe cadavru care contine obiectivele acesteia;

procesul verbal de cercetare la fata locului;

copia completa a foii de observatie clinica, in cazul persoanelor decedate in unitati


spitalicesti.

Autopsia medico-legala se efectueaza numai de medici legisti asistati de personal


sanitar mediu (laboranti, autopsieri) la morga institutiilor de medicina legala sau la
prosecturile spitalelor teritoriale. In cazuri exceptionale, cand nu exista posibilitatea
transportarii cadavrului la morga sau prosectura apropiata, cu acordul medicului legist,
autopsia se poate efectua acolo unde se afla cadavrul sau intr-un loc anume ales.

Organele de urmarire penala intocmesc dosarul de identificare a cadavrului in care se


include si rezultatul autopsiei.

Exhumarea cadavrelor in vederea expertizei medico-legale se face numai la solicitarea


scrisa a organelor judiciare. Exhumarea cadavrului se face de o comisie de experti care au
un grad profesional mai mare decat a expertului care a efectuat prima expertiza. Examinarea
cadavrului exhumat si autopsia se face fie la locul unde este inhumat cadavrul, fie la morga
sau prosectura din apropiere.

In toate cazurile, autopsia trebuie sa fie completa.

Nu se pot formula concluzii medico-legale privind cauza si imprejurarile mortii numai


pe baza examenului extern sau a examenului intern partial.

Pentru atestarea leziunilor traumatice externe si interne se pot efectua fotografii


judiciare (care se anexeaza raportului de constatare sau de expertiza pe cadavru).

Medicul legist poate elibera certificat constatator al decesului numai in cazurile in


care a efectuat autopsia medico-legala, cu exceptia cazurilor in care decesul a survenit ca
urmare a catastrofelor.

Autopsiile se realizeaza cu respectarea eticii medicale si a demnitatii persoanei


decedate. Regulamentul privind efectuarea autopsiilor medico-legale se elaboreaza de catre
Consiliul superior de medicina legala cu respectarea Recomandarii R(99) 3/2.02.1999 a
Comitetului de ministri al Consiliului Europei privind armonizarea regulilor autopsiei
medico-legale pentru statele membre si se aproba prin Ordin al Ministrului Sanatatii si
Familiei.

In vederea efectuarii autopsiei medico-legale, cadavrul se pune la dispozitia expertului


pentru un termen ce nu poate depasi 72 de ore.
OBIECTIVELE, METODOLOGIA SI ETAPELE EXPERTIZEI
MEDICO-LEGALE PE CADAVRU

Obiectivele constatarii si expertizei medico-legale pe cadavru

Obiectivele generale ale constatarii si expertizei medico-legale pe cadavru sunt


urmatoarele:

Stabilirea identitatii cadavrului;

Stabilirea felului mortii (moarte violenta, moarte neviolenta);

Stabilirea cauzei medicale a mortii;

Aprecierea momentului producerii decesului;

Constatarea existentei leziunilor traumatice, cu aprecierea modului de producere si a


conditiilor in care s-au produs;

Stabilirea raportului de cauzalitate intre leziunile traumatice si cauza mortii.

Metodologia constatarii si expertizei medico-legale pe cadavru

Metodologia constatarii si expertizei medico-legale pe cadavru cuprinde totalitatea


mijloacelor tactice si tehnice care se aplica in vederea solutionarii obiectivelor generale ale
expertizei, precum si ale obiectivelor formulate de organul judiciar solicitant. Metodologia nu
implica reguli fixe si se poate adapta in functie de particularitatile fiecarui caz.

Etapele constatarii si expertizei medico-legale pe cadavru

In general, constatarea si expertiza medico-legala pe cadavru trebuie sa parcurga doua


etape de baza:

Cercetarea la fata locului;

Examenul cadavrului (autopsia medico-legala);

In caz de omucidere se includ inca doua etape:

Examinarea corpurilor delicte;

Examenul agresorului sau al presupusului agresor.

Cercetarea la fata locului

Cercetarea la fata locului este o activitate complexa, efectuata de o echipa operativa


alcatuita din procuror, ofiteri de politie judiciara, criminalisti si un medic legist. Seful echipei
este procurorul care coordoneaza intreaga activitate de cercetare la fata locului. Fiecare
membru al echipei are sarcini distincte, constatarile tuturor fiind consemnate intr-un proces
verbal de cercetare la fata locului. Consemnarile se fac complet si cat mai exact.

In cazul in care se suspicioneaza infractiunea de omor se vor cauta, cerceta si preleva


toate urmele prezente pe cadavru, obiecte si sol. Examinarea trebuie facuta cu mare atentie
pentru a se evita modificarea, alterarea sau distrugerea urmelor si creerea de noi urme. Se va
incerca sa se stabileasca drumul parcurs de infractor pana la consumarea infractiunii si dupa
aceasta, pentru a parasi locul faptei, deplasarile infractorului si ale victimei, timpul scurs de la
comiterea faptei, precum si orice alte elemente menite sa ajute la solutionarea cauzei.

Cercetarea la fata locului trebuie sa se desfasoare cat mai rapid dupa consumarea faptei,
in conditii de luminozitate cat mai buna.

In general, cercetarea la fata locului se face in doua faze: faza statica si faza dinamica.

- faza statica cercetarea urmelor, a suporturilor pe care se gasesc si a obiectelor se face


fara ca ele sa fie miscate.

- faza dinamica se realizeaza examinarea obiectelor din perimetrul cercetat dupa


miscarea si ridicarea acestora.

In cadrul cercetarii la fata locului medicul legist are sarcina de a examina cadavrul. In
prima faza, examinarea cadavrului urmareste precizarea locului in care se gaseste, a pozitiei
cadavrului, examinarea leziunilor si a urmelor gasite pe cadavru, inclusiv pe imbracaminte. In
cea de-a doua faza se examineaza amanuntit leziunile existente pe cadavru, precum si
modificarile cadaverice cu precizarea stadiului evolutiv pentru a putea face aprecierea
timpului scurs de la producerea mortii.

Medicul legist nu va formula concluzii privind cauza medicala a mortii numai pe baza
examenului cadavrului la fata locului. Concluziile se vor formula numai dupa efectuarea
autopsiei medico-legale complete si a examinarilor complementare.

In timpul cercetarii la fata locului se efectueaza fotografii judiciare care se anexeaza


procesului verbal de constatare. Este recomandabil ca activitatea de cercetare la fata locului
sa fie inregistrata video.

Dupa terminarea cercetarii la fata locului se procedeaza la prelevarea si ambalarea


urmelor si corpurilor delicte, urmand ca acestea sa fie trimise pentru examinari complexe la
laboratoare specializate de biocriminalistica.
Autopsia medico-legala

Autopsia medico-legala este precedata de studierea imprejurarilor in care a survenit


decesul. Date referitoare la imprejurarile producerii mortii pot fi furnizate de procesul verbal
de cercetare la fata locului si de acte medicale, respectiv foi de observatie clinica in situatia in
care decesul s-a produs intr-o unitate spitaliceasca. De asemenea se pot obtine date de la
apartinatori sau de la persoane din anturajul victimei.

Autopsia medico-legala propriu-zisa este precedata de examenul hainelor, acesta fiind


obligatoriu in situatia in care medicul legist nu a participat la cercetarea la fata locului. De
asemenea se procedeaza la identificarea cadavrului, care in principal se face pe baza actului
de identitate a persoanei decedate, dar in unele cazuri se poate face cu ajutorul apartinatorilor,
rudelor sau a altor persoane din anturaj. In cazul cadavrelor cu identitate neprecizata, pe langa
metodele de identificare criminalistica ce revin in sarcina organelor de urmarire penala
(fotografii judiciare, amprentare) medicul legist va examina si consemna principalele
caractere somatice (culoarea si forma parului, forma fetei, urechilor, nasului, forma si
culoarea ochilor etc.), precum si eventualele semne particulare (tatuaje, cicatrici, lipsa unor
segmente anatomice etc.).

Autopsia medico-legala consta dintr-un examen extern si unul intern.

Examenul extern consta in studierea si consemnarea amanuntita a modificarilor


cadaverice, leziunilor traumatice (semne de violenta), modificarilor patologice, urmelor de
tratamente medicale sau chirurgicale si a semnelor particulare constatate la examinarea
exterioara a cadavrului. Examenul extern se efectueaza sistematic, in sens cranio-caudal,
examinand pe rand capul, gatul, trunchiul (toracele si abdomenul), membrele superioare si
membrele inferioare.

Examenul intern consta in deschiderea marilor cavitati ale cadavrului cu examinarea si


sectionarea viscerelor. Se face sistematic, incepand cu deschiderea cutiei craniene si
examinarea continutului acesteia, continuandu-se cu deschiderea cavitatii toracice si
abdominale, cu examinarea viscerelor toracice, abdominale si pelvine. In functie de
particularitatile cazului se practica deschiderea canalului rahidian pentru a putea fi examinata
maduva spinarii. In cazurile in care exista fracturi se efectueaza disectia focarului de fractura
pentru a putea studia aspectul morfologic al fracturii.

In general, autopsia medico-legala respecta tehnica clasica a autopsiei. In unele cazuri


tehnica autopsiei se adapteaza in functie de particularitatile cazului respectiv. De exemplu, in
caz de plaga impuscata, inainte de deschiderea cavitatilor capului se practica o disectie pe
straturi anatomice ale canalului, pornind de la orificiul de intrare. Numai in acest fel se pot
studia detaliile morfologice ale canalului, aceasta permitand rezolvarea obiectivelor specifice
ale expertizei in caz de impuscare (directia de tragere, calibrul armei, distanta de tragere,
etc.). Totodata permite recuperarea proiectilului in caz de plaga impuscata oarba. Cand se
banuieste o embolie gazoasa examenul intern incepe cu deschiderea toracelui, practicandu-se
deschiderea inimii sub apa.

In caz de omor sau suspiciune de omor, precum si in cazurile de leziuni cauzatoare de


moarte, autopsia se efectueaza in prezenta procurorului si a ofiterilor de politie care au
participat la cercetarea la fata locului. In aceste cazuri se efectueaza fotografii judiciare care
se anexeaza raportului de autopsie.
Examenul corpurilor delicte

Examenul corpurilor delicte se face initial cu ocazia cercetarii la fata locului. Se


urmareste prezenta urmelor biologice pe suprafata acestora, precum si posibila corespondenta
intre particularitatile corpului delict si leziunile traumatice de pe corpul victimei.

Criminalistul va face o descriere amanuntita a corpurilor delicte si va preleva toate


urmele gasite pe acestea.

Ridicarea corpurilor delicte se va face cu mare grija pentru a se pastra toate urmele
existente si sa nu se adauge urme noi in timpul examinarii. Corpurile delicte se ambaleaza
dupa regulile criminalistice si se inainteaza pentru examinare laboratoarelor de
biocriminalistica.

In cazul intoxicatiilor sau al suspiciunii de intoxicatie, corpurile delicte care contin


presupusa substanta toxica vor fi ridicate si trimise la laboratorul de toxicologie.

examenul agresorului sau al presupusului agresor

Examenul agresorului sau al presupusului agresor este o operatiune care trebuie facuta
cat mai repede posibil. Se urmareste punerea in evidenta pe corpul si imbracamintea acestuia
a unor urme biologice (pete de sange, fire de par, etc.). Se vor cauta pe haine eventuale urme
ce pot atesta violenta (sfasieri, rupturi) care s-ar fi putut produce in timpul altercatiei cu
victima. De asemenea se va face un examen somatic al agresorului pentru evidentierea
leziunilor traumatice care ar demonstra lupta victima-agresor, cu stabilirea mecanismului de
producere, vechimii, etc. Se va cerceta daca agresorul este sub influenta alcoolului prin
examen clinic si recoltari de probe biologice.

O examinare foarte importanta in cazul infractiunii de omor este examenul psihic


preliminar al agresorului. In cazul in care la acest examen se depisteaza tulburari
psihopatologice se impune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.

Examinari complementare in expertiza medico-legala pe cadavru

Pentru solutionarea optima a expertizei medico-legale pe cadavru, rezultatul autopsiei


medico-legale trebuie completat cu examinari complementare efectuate in laboratoarele
specializate ale institutiilor de medicina legala.

Examinarile complementare utilizate in expertiza medico-legala pe cadavru sunt


examenul histopatologic care, in general, se face in toate cazurile, examinari toxicologice (in
caz de intoxicatii sau suspiciuni de intoxicatii), examinari bacteriologice, serologice,
biocriminalistice.