Biofiltre

Cuprins

1. Introducere
2. Descriere generala a procesului
3. Biofiltre. Tipuri si clasificare
4. Metode analitice ale creativitii

4.1. Metoda matricelor

4.2. Metoda listelor

5. Bibliografie
 1.Introducere

Biofiltrele au o tehnologie care folosete microorganisme, n general bacterii,

pentru tratarea apelor, mirosurilor ,emisiilor de gaze, ntr-o maniera economica si
sigura pentru mediu. Biofiltrele constau n filtre poroase, prin care este distribuit un
curent de apa reziduala, gaz rezidual. Microorganismele care se hrnesc din apa,
gazul rezidual sunt ataate de acest substrat poros.

Procesul de biofiltrare este nrudit cu procesul de tratare a precipitatului

obinut convenional, n care, n amndou ipostazele, microorganismele sunt
folosite pentru a oxida complet compuii organici n CO2 si apa. Biofiltrele sunt
folosite pentru a controla emisiile de gaz, de a epura apele uzate, din operaiile de
composting, uzine de recuperare, industria alimentara si a tutunului, prelucrare
chimica, turnatorii de fier si otel si alte utilaje industriale.

2. Descrierea generala a procesului

Biofiltrele(utilizate la controlul emisiilor gazoase) sunt de tipul bireactoare cu

film fix, care folosesc microorganisme ataate materialelor de substrat, care pot fi
compost, turba, scoara de copac, sol sau materiale inerte, pentru a converti produse
reziduale organice/anorganice n CO2 si apa. Substratul asigura suportul structural
si nutrimenti elementari pentru microorganisme. Structura lui poroasa asigura o arie
adecvata, la o pierdere de presiune rezonabila a gazului. Pe msura ce gazele
reziduale sunt trecute prin reactor, poluanii se difuzeaz n biofilm. Poluanii sunt
apoi descompui printr-un proces aerobic natural de biodegradare. Biofiltrele sunt
economice cnd sunt aplicate unor fluxuri de gaze cu concentrare joasa (<
1000ppm), bogate n oxigen. Eficiente de distrugere mai mari de 90 % pot fi obinute
din organice solubile n apa cu alcoolul, aldehidele si aminele. Anorganicele solubile
n apa, ca H2S si NH3, pot, de asemenea, suferi descompuneri aerobe.

3. Biofiltre. Tipuri si Clasificare

Filtrele de picurare

Filtrele de picurare, au fost si sunt folosite de aproape doua secole pentru

filtrarea apelor de diferite folosine. Tratamentul biologic a fost folosit in Europa
pentru a filtra apele de suprafaa in scopuri de consum nc din 1900 si in prezent
prezinta un interes crescut. Tratamentul biologic prin este de asemenea comun
pentru tratarea apelor menajere, apelor din aquacultura si a apelor rezultate din
depozitele de deeuri.

Filtrele de picurare, prelingere constau dintr-un bazin sau turnuri umplute cu

pietri, achii de lemn sau achii de plastic. Apele uzate sunt introduse intermitent
sau continuu, iar microorganismele ncep sa se ataeze la acesta umplutura
intermitent sau continuu si formeaz un starat biologic sau film. Materia organica
din apele uzate difuzeaz in acest strat unde este metabolizata. Oxigenul este normal
furnizat filmului de ctre micarea naturala a aerului in sus sau in jos depinznd de
temperatura apelor uzate cat si de aerul ambiental. Excesul de aer se poate asigura
prin infiltrare de aer dar este rareori nevoie. Grosimea biofilului creste pe msura
ce noi microorganisme cresc.

Filtre rotative cu film atasat la caile de sprijin

Filtre rotative cu film atasat la caile de sprijin : Rotaia contactorului biologic

sunt reactoare de fixat filme biologice similare cu biofiltrele dar unde suportul sunt
discuri parial submersibile in apele uzate si unde oxigenul este adus partial de in
care sunt cufundate si parial de poriunea de film biologic aflata afara, de unde
oxigenul este transferat la apele uzate prin rotaia discurilor.
 Filtre in pat fluidizat

Filtre in pat fluidizat , sunt probabil cele mai eficiente filtre biologice
disponibile avnd n incredibila suma de suprafaa pe care le ofer granat sau nisip
de siliciu ca si mediu de contact, de dimensiune variind de la 0,45 mm la 2 mm.
Filtre in pat fluidizat sunt rapide devenind principala surs de filtrare
biologice, n multe sisteme moderne de acvacultur, care tind s nlocuiasc mai
puin eficientele "trickle" filtre de acum. n timp ce pentru trickle filter si filtre in
pat fluidizat se bazeaz pe aceeai specie de bacterii de eliminare pentru amoniac i
nitrit, diferit este modul n care cele dou seturi de filtre care opereaz n afara ei.
Filtrele in pat fluidizat, pe de alt parte, sunt butelii sau cisterne inundate; parial
completate cu o mass-media granulara, cum ar fi cuar alb. Numrul mare de
bacterii care colonizeaz servesc pentru a elimina elemente nutritive, care sunt
prezente n ap curgtoare. Filtru pat care are rezultate deosebite este un filtru
dinamic . n timp ce pentru un filtru trickle suprafaa putea s fie relativ mare (pn
la 200 de metri ptrai pe picior cub de mass-media), este practic imposibil pentru
bacterii pentru a coloniza toata suprafaa.

O alt problem serioas cu aceste filtre este numita "bio-aciune". Acest

lucru apare pentru ca particule de materii organice se depun n filtru pat. Odat ce
sa blocat, nu avei nici o alegerea, ci doar sa curam filtrul
 Filtre cu Margele
"Clepsidr" sau "bubble-splate" bead filtre folosesc un pat de mrgele de
plastic plutitoare, pentru biofiltrele.

Mrgele utilizate n filtre sunt sferice, n forma, de aproximativ 1 / 8 inci n

diametru, i sunt de polietilen de plastic cu o anumit gravitate de 0,91. Ele plutesc
i ser completeaz atunci cnd camera de filtrare, filtrul este n funciune. Mrgele
conine aproximativ 400 de metri ptrai de suprafaa pentru fiecare 0.03 metri cubi
de mrgele care este utilizat pentru nmulirea bacteriilor. De regula mrgelele
sunt foarte durabile i niciodat nu trebuie s fie nlocuite.
 Filtre de nisip

Pentru apa de but, tratarea apelor prin metoda biologica implica folosirea
microorganismelor pentru a mbuntii calitatea apei. In condiii optime, incluznd
turbiditatea sczut si oxigen crescut, microorganismele sedimenteaz materia
mbuntind calitatea apei. Filtrele de nisip lent sau carbonul sunt folosite deoarece
pune la dispoziie mediul pe care microorganismele se formeaz cresc si acioneaz.
Aceste sisteme de tratament biologic reduc vectorii infecioi purtai de apa, dizolva
carbonul organic, reduc turbiditate si culoarea n apa de suprafa, mbuntind
calitatea apei.
Filtrele de nisip lente au o seam de o caliti unice:

1. Spre deosebire de alte metode de filtrare, filtrele de nisip lente folosesc procesele
biologice pentru a cura apa, si sunt sisteme nepresurizate. Filtrele de nisip lente nu
necesit chimicale sau electricitate pentru a funciona.

2. Curarea este n mod tradiional fcut cu folosire unor rztoare mecanice, care
este dirijata in mediul filtrant de unde odat o sa fie eliminat afara. Oricum, civa
operatori ai acestor filtre folosesc metoda metode numita "rzuire, grpare umed
","wet harrowing" unde nisipul este rzuit n timp ce nc se afla sub apa, si apa
folosit pentru curare s fie drenat spre depozit de deeuri etc.;

3. Pentru sistemele municipale acolo de obicei este un grad sigur de redundant. Ele
sunt dorite pentru un consum maxim de ap si pentru a fi realizabil sunt unul sau
mai multe filtre de nisip funcie de debite.

4. Filtrele de nisip lente necesit nivele relativ sczute de turbiditate pentru a

funciona eficient. n perioada de var cnd apa este tulbure, nfundarea filtrelor se
produce mult mai repede si pre-tratamentul este recomandat.
 4.Metode analitice ale creativitii

4.1. Metoda matricelor

Aceasta tehnic const n cercetarea caracteristicilor biofiltrelor i prin

precizarea parametrilor se evideniaz eficiena lor.
A clasificarea biofiltrelor.
A=[ A1,A2,A3,A4,A5]
A1 biofiltre de picurare;
A2 biofiltre de fluidizare ;
A3 biofiltre cu mrgele;
A4 biofiltre cu nisip;
A5 biofiltre rotativa.
B material filtrant.
B=[B1,B2,B3,B4]
B1 pietris;
B2 granit;
B3 cuart alb;
B4 nisip.
C forma.
C=[C1,C2,C3,C4]
C1 circular;
C2 ptrat;
C3 oval;
C4 dreptunghic.
 Combinaiile marcate cu reprezint existen biofiltrelor cu acele detalii,
combinaiile noi sunt marcate cu , iar combinaiile imposibile sunt marcate cu *.
B1 B2 B3 B4
A1 - -
A2 - -
A3 * - *
A4 * * -
A5 * * *
Din 20 de soluii posibile se vor verifica 5 soluii.

C1 C2 C3 C4
A1B3 - * *
A2B3 * * -
A3B3 - * *
A4B2 - * *
A5B4 * * *

Din 80 de posibiliti am obinut 5 posibiliti de creare a unor idei noi.

4.2. Metoda listelor

4.2.1. Lista interogativ Osborn

Lista interogativ Osborn cuprinde 60 de ntrebri organizate n 9 grupuri.

Grupa 1 Alte utilizri

1. Ce alte utilizri ar putea avea n forma actual?

Este destinat doar filtrrii.
2. n ce alte produse ar putea fi utilizat?
Doar pentru filtrarea apei.
3. Dac ar fi modificat produsul finit?
i poate schimba eficiena.
4. Ce putem face cu deeurile?
Deeurile pot fi valorificate.

Grupa 2 Adaptarea

5. Cu ce seamn?
Cu o cutie.
6. Ce idee sugereaz?
O ap mai pur.
7. Exista vreun precedent?
Da, procesele clasice de separare.
8. Ce s-ar putea copia sau imita?
Materialul de filtrare.

Grupa 3 Modificarea

9. Are alta destinaie?

Nu.
10. Are o alta semnificaie?
Nu.
11. Cum este cu alta culoare?
Culoarea nu-i schimb eficiena.
12. Alta micare?
Micare este n funcie de intrarea apei n circuit.
13. Alt sunet?
Nu produce un zgomot ridicat.
14. Alt miros?
Nu se sesizeaz miros dect la mentenan.
15. Alta form?
Forma poate varia, n funcie de firma de producie.
16. Alt mod de prezentare?
Da.
17. Ce alte schimbri pot fi fcute?
Pot fi realizate combinaii de materiale filtrante .
 Grupa 4 Mrirea

18. Ce i se poate aduga?

O treapt de pretratare.
19. Trebuie s dureze mai mult?
Nu.
20. S i se mreasc frecvena?
Nu.
21. S fie fcut mai rezistent?
Nu.
22. Poate trebuie sa fie mai ncptor?
Nu .
23. Dar mai nalt?
Nu.
24. Poate mai lung?
Nu.
25. Ce-ar fi dac este dublu?
Nu.
26. Multiplicat?
Purificarea se face mai precis.
27. Dar exagerat, a fost fcut?
Nu.

Grupa 5 Combinarea

28. L-am amestecat pn acum?

Nu.
29. Un ansamblu?
Un astfel de filtru face parte dintr-un ansamblu.
30. S facem o combinare funcional?
Funcioneaz n combinaie cu mai multe materiale filtrante.
31. S combinm gusturile?
Nu are relevan.
32. Ce alte combinri putem face?
 Grupa 6 Micorarea

33. Mai mic?

Nu.
34. Mai compact?
Nu.
35. Miniaturizat?
Nu.
36. Mai scund?
Nu.
37. Mai scurt?
Nu.
38. Mai uor?
Nu.
39. Mai repede?
Nu.
40. Ce i se poate suprima?
Suprimarea i poate afecta funcionarea.
41. Cum s-l divizm n piese componente?
eav de alimentare cu apa. Material filtrant. eav de evacuare apa tratata.
Carcasa
42. S-l minimalizm?
Nu.

Grupa 7 nlocuirea

43. Ce s punem n loc?

Un alt sistem de purificare al apei.
44. S utilizm alte materiale?
Da, se pot utiliza materiale naturale sau sintetice.
45. Dar alte procedee?
Procedee de tratare convenionale.
46. Poate alta surs de energie?
Da, surs de energie regenerabil.
47. Alte locuri de amplasare?
Da.
48. Alt form de abordare a problemei?
Da.
49. Putem nlocui unele pri componente?
Da, putem nlocui materialul filtrant.

Grupa 8 Reorganizarea

50. S schimbm unele pri componente ntre ele?

i poate afecta funcionarea.
51. Adoptarea unor modele complet diferite?
Da.
52. Dispunerea elementelor ntr-o alt ordine?
i poate afecta funcionarea.
53. Inversarea cauzei cu efectul?
Da.
54. Schimbarea efectului?
Nu.

Grupa 9 Inversarea

55. Am luat n considerare opusul?

Nu.
56. L-am ntors?
Nu.
57. l punem cu capul n jos?
Da.
58. Inversm rolurile?
Nu.
59. Schimbm poziiile personalului?
Nu.
60. Schimbm ordinea derulrii?
Nu.
 5.Bibliografie

1. *** https://www.scribd.com/
2. *** http://biblioteca.regielive.ro/
3. *** https://www.wikipedia.org/