Sunteți pe pagina 1din 206

KINETOTERAPIA IN

GERIATRIE-GERONTOLOGIE
SEF LUCR. DR. ANDREI -IOAN COSTEA
CURS 1 - RECUPERAREA MEDICALA IN
GERIATRIE

Geriatria studiaz procesul de mbtrnire la nivel


somatic i mental, mpreun cu modalitile de
asigurare a asistenei medicale, efectele produse n
plan funcional i social de naintarea n vrst,
precum i schimbarea raportului individ-societate n
cazul persoanelor de vrsta a treia.
CURS 1 - RECUPERAREA MEDICALA IN
GERIATRIE

Asistena medical acordat vrstnicilor vizeaz


afeciuni acute sau cronice, strategii de prevenie,
programe de recuperare, dar i ngrijire n faz
terminal, dat fiind c btrneea duce n mod
inevitabil la deces.
CURS 1 - RECUPERAREA MEDICALA IN
GERIATRIE

Recuperarea medical urmrete tratarea


persoanelor cu afectiuni dizabilitante si co-
morbiditi, n vederea stimulrii performanelor
fizice i cognitive ale acestora, pentru a mbunti
calitatea vieii.
CURS 1 - RECUPERAREA MEDICALA IN
GERIATRIE

Reabilitarea medical a vrstnicului urmrete


meninerea capacitilor cognitive i a mobilitii
acestuia, prin exerciii fizice i un stil de via care
ncurajeaz micarea, i nu sedentarismul
compensat prin medicaie.
?
CURS 2 - EXAMENUL CLINIC SI
NEUROMOTOR AL PACIENTULUI
GERIATRIC
Anamneza pacientului vrstnic este complicat de
scderea capacitilor cognitive, surditate,
infirmitate i boli asociate mbtrnirii. De aceea,
aceast categorie de pacieni necesit din partea
personalului medical capacitatea de a asculta cu
atenie i mult rbdare, evitndu-se seriile
nesfrite de ntrebri ale examinatorului.
Cum btrnii prezint adesea mai multe afeciuni, ar fi
bine ca discuia s fie direcionat spre teme de interes
pentru recuperarea medical, cum ar fi cderile,
existena unui mandatar sau a unui nsoitor, efectele
medicaiei multiple asupra mobilitii acestora (ex.
tratamentul cu steroizi poate provoca osteoporoz, cel
cu statine mialgii, iar consumul prelungit de aspirin
poate declana atacuri de gut). E recomandabil s se
verifice dac pacientul fumeaz sau consum alcool.
Permindu-i pacientului s vorbeasc despre viaa
personal i despre activitile sale zilnice, i vom ctiga
ncrederea i i vom da sperana unei evoluii favorabile
a strii sale de sntate. Pacientul va fi ncurajat s i
menin mobilitatea i prin instalarea n locuin a unor
dispozitive precum liftul de trepte sau balustradele.
Examenul fizic al pacientului n vrst trebuie s fie
complet, deoarece semnele bolilor sunt uneori
discrete i atipice. Examinatorul trebuie s
priveasc, s ating, s mite (pasiv i activ) i s
msoare pacientul. Se vor efectua testri speciale
i o evaluare a funcionalitii.
n timpul examinrii este bine ca pacientul s fie
inut de vorb, pentru a ctiga ncrederea
acestuia. Imobilitatea i instabilitatea observate la
btrni apar adesea ca urmare a artritei i
osteoporozei. n cazul n care pacientul se prezint
cu o fractur provocat de o cdere sau cu o
durere de spate, trebuie stabilit motivul acestei
cderi sau algii, i nu doar aplicat un tratament al
simptomelor.
CURS 3 - PROCESUL DE IMBATRANIRE
Simptomele generale cuprind fluctuaii brute ale
greutii (scdere sau cretere n greutate), modificarea
apetitului, febr i letargie. La nivelul aparatului
locomotor apar simptome precum durerea, redoarea i
edemul. Prin palpare, se va identifica zona n care
durerea atinge un nivel maxim, dar fr a se pierde din
vedere faptul c durerea poate iradia din alt zon.
n cadrul examinrii este obligatorie verificarea mersului
i a echilibrului, eventual cu ajutorul testului ridic-te i
mergi, prin care i se solicit pacientului s se ridice de
pe scaun, s mearg 3 metri i s se ntoarc la scaun.
La vrstnici este bine ca personalul medical s fie
pregtit n orice moment s l sprijine pe pacient.
CURS 4 - MODALITATILE TERAPEUTICE
UTILIZATE IN RECUPERAREA
PACIENTILOR GERIATRICI
Under construction
CURS 5 - KINETOTERAPIA IN RECUPERAREA
AFECTIUNILOR NEUROLOGICE LA PACIENTII
GERIATRICI

Curs RAN
CURS 6 - KINETOTERAPIA IN RECUPERAREA
AFECTIUNILOR REUMATOLOGICE LA PACIENTII
GERIATRICI
ARTRITA REUMATOID
ARTRITA REUMATOID

sindrom cronic caracterizat prin inflamaia


nespecific, de obicei simetric, a articulaiilor
periferice, cu evoluie posibil spre distrucie
progresiv a structurilor articulare, cu sau fr
manifestari sisemice:cutanate,pulmonare, renale,
cardio-vasculare, oculare,
gastro-intestinale, hematologice,
neurologice.
DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC:

la debutul bolii -tumefierea esutului moale.


- osteoporoza periarticular
- ngustarea spaiului articular
- eroziuni subcondrale- ca semn de distrucie
osoas pot aparea i n primul an de
evoluie.
DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC:
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR:
Examenul hematologic:
anemie normocrom normocitar, tipic n bolile
cronice, apare in 80% dintre cazuri; Hb este de obicei
>10g/dl, rar ajunge la 8g/dl;
neutropenia apare n 1-2% din cazuri, de obicei asociat
cu splenomegalie(sdr.Felty);
trombocitoza
Hipergamaglobulinemia policlonal
VSH este crescut n 90% dintre cazuri; Proteina C-
Reactiv
factorul reumatoid (FR) de tip IgM, decelat prin teste de
aglutinare ( valoarea minim diagnostic a titrului de
diluie este de 1: 160)
ACPAs( anti-citrullinated protein antibodies) pozitivi n
67% cazuri, specificitate de 95%;
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR:

Examenul lichidului sinovial:


aspect macroscopic:tulbure;
examen microbiologic- steril;
vascozitate crescut, conine 3000-
50000leucocite/l; ragocite ;
cristale absente.
CRITERII DE DIAGNOSTIC:
Criteriile ACR de diagnostic in PR , revizuite in
1987, sunt:
Redoare matinala cu durata de minim 1 ora
(cel putin 6 saptamani)
Artrita simultana la minim 3 arii articulare
(obiectivata de medic)
Artrita articulatiilor mainii (MCF sau IFP)
Artrita simetrica (cel putin 6 saptamani)
Prezenta nodulilor reumatoizi (obiectivata de
medic)
Prezenta factorului reumatoid (in conditiile unei
reactii pozitive la <5 % dintre normali)
Modificari radiologice tipice (eroziuni sau
decalcifieri juxtaarticulare la oasele mainii)
CLASIFICAREA FUNCTIONALA:

Sistemul de clasificare functionala CF a fost stabilit


de catre Steinbroker si col. si apoi acceptat de
catre ARA si a fost intens folosit in ultimele decade.
Clasificarea se bazeaza pe notarea simpla a
gradului in care o persoana este capabila sa
desfasoare activitati ocupationale bazale.
CLASIFICAREA FUNCTIONALA:

Clasa I: activitate fizica normala,


capacitate nealterata de efectuare a
tuturor activitatilor zilnice
Clasa II: activitatile zilnice pot fi efectuate,
dar cu durere si cu reducerea mobilitatii
articulare
Clasa III: capacitate functionala limitata la
autoingrijire
Clasa IV : imobilizare la pat sau in scaun cu
rotile, incapacitate de autoingrijire
DIAGNOSTICUL DIFERENIAL:

Guta
Osteoartrita
Lupus eritematos sistemic
Artrita psoriazic
Boala Lyme
Artrita reactiv
Spondilita anchilozant.
TRATAMENT:
DMARDs( Disease Modifying
Anti-Rheumatic Drugs)
Azatioprin
Ciclosporin A
D-penicilamin
Sruri de aur
Hidroxiclorochin
Leflunomid
Metotrexat
Minociclin
Sulfasalazin
Ciclofosfamid
TERAPIE BIOLOGIC
Blocani-TNF:
etanercept(Enbrel),inflixi
mab(Remicade),adalim
umab(Humira)
Blocani-IL1:
anakindra(Kineret)
Anticorpi monoclonali
anti-celuleB :
rituximab(Rituxan)
Blocani ai activrii
celuleiT :
abatacept(Obrencia)
ANTI-INFLAMATOARE

Glucocorticoizi
AINS

ANALGEZICE
Acetaminofen
Opiacee
Lidocaina
MOLECULELE DE ADEZIUNE
CELULAR
( CAMS CELL ADHESION
MOLECULES)
proteine localizate pe suprafaa celular implicat
in legarea cu alte celule sau cu matricea
extracelulara.
MOLECULELE DE ADEZIUNE
CELULAR
( CAMS CELL ADHESION
MOLECULES)
sunt receptori transmembranari alctuii din trei
domenii:
Intracelular care interacioneaza cu citoscheletul
Transmembranar
Extracelular care interacioneaz fie cu alte molecule de
adeziune de acelai tip (homophilic binding) fie cu
molecule de tipuri diferite sau cu marticea extracelular
(heterophilic binding).
FAMILIILE DE MOLECULE DE
ADEZIUNE CELULARA

n prezent sunt cunoscute 4 familii


de molecule de adeziune :
1.IgSF CAMs( superfamilia
imunoglobuline)
2.Integrinele
3.Caderinele
4.Selectinele
1.IGSF CAMS
( SUPERFAMILIA
IMUNOGLOBULINE)
sunt fie homofile fie heterofile i leag
integrine sau molecule IgSF CAMs:

NCAMs Neural Cell Adhesion Molecules


ICAM-1 Intercellular Cell Adhesion Molecules
VCAM-1 Vascular Cell Adhesion Molecules
PECAM-1 Platelet-endothelial Cell Adhesion Molecule
L1
CHL1
MAG
NECTINE si MOLECULE NECTINE-LIKE
1.IGSF CAMS
( SUPERFAMILIA
IMUNOGLOBULINE
NCAM are rolul n dezvoltarea normala cerebral,
n dezvoltarea axonilor, dendritelor i n formarea
sinapselor.Este implicat n etiopatogenia unor
tulburri neuropsihiatrice,acestea avnd ca
trstur comun disfuncia cognitiv: schizofrenie,
tulburari bipolare, depresie i boala Alzheimer. n
prezent este cercetat i rolul moleculei NCAM-180
ca factor de prognostic n cancerul colorectal.
1.IGSF CAMS
( SUPERFAMILIA
IMUNOGLOBULINE
ICAM-1 cunoscut i sub numele de CD54 este
prezentat de endoteliu i mediaz extravazarea
leucocitelor.Are rolul de a promova controlul
endogen al durerii inflamatorii .
1.IGSF CAMS
( SUPERFAMILIA
IMUNOGLOBULINE
VCAM-1- cunoscut i sub numele de
CD106, este o molecul cu un rol
considerabil n sistemul imun uman. Este
prezent n vasele mari i mici. Conine 6-7
domenii imunoglobulinice i este exprimat
de ctre celulele endoteliale doar cnd
acestea sunt stimulate de citokine.
Molecula promoveaz adeziunea
limfocitelor, monocitelor, eozinofilelor i a
bazofilelor. VCAM-1 stimuleaz aderarea
melanocitelor la endoteliu i particip la
migrarea monocitelor n sinovial. Acest
fapt confer moleculei statutul de
potenial int terapeutic.
PECAM-1- este un co-receptor inhibitor cu rol
crucial n supresia dezvoltrii artritei autoimune
L1 cunoscut si sub numele de L1CAM sau CD171,
este o protein transmembranar, cu greutatea
molecular de 200-220 kDa, cu rol n dezvoltarea
sistemului nervos ( migrarea i diferenierea
neuronal). Mutaiile duc la apariia sindromului
neurologic cunoscut sub acronimul CRASH (
hipoplazia Corpului calos,Retard,Afazie, paraplegie
Spastic, Hidrocefalie).
sunt ataate la plasma celular printr-un
singur helix transmembranar.
heterodimeri; conin dou lanuri i ; prin
diferite combinaii sunt generate 24
integrine.
funciile majore ale acestor molecule sunt:
ataarea celulei la matricea extracelular i
conducerea semnalului de la matricea
extracelular spre celul i invers.
Alte roluri: fixarea virusurilor ( adenovirus,
Echo, Hanta) de celule, migrarea celular,
formarea cheagului (GPIIbIIIa).
Liganzii integrinelor sunt: fibronectina,
vitronectina, colagenul i laminina.
3.CADERINELE

molecule homofile, calciu-dependente


Superfamilia caderinelor include: caderine,
protocaderine, desmogleine i desmocoline.
Caderina-E este implicat n metastazarea
cancerului.
Tipuri de caderine:
CDH-1 E-cadherin(epiteliala)
CDH-2 N-cadherin(neurala)
CHD12 N-cadherin2
CHD3- P-cadherin(placentara)
CHD4- R-cadherin(retiniana)
CHD5- VE- cadherin(endoteliu vascular)
CHD6- K- cadherin(renala)
CHD11- OB- cadherin(osteoblast)
CHD13- T- cadherin-H- cadherin(cord)
CHD15-M- cadherin(miotubul)
CHD16-KSP- cadherin
CHD17-LI- cadherin(liver-intestine)
3.CADERINELE

n acest moment rolul caderinei-11 n patogenia


artritei reumatoide este n lumina reflectoarelor.
Dr.M.Brenner i dr.D.Lee de la,Universitatea Brigham,
au descoperit c aceast molecul are un rol
deosebit de important n dezvoltarea sinovialei i
este responsabil cu formarea panusului, prin
experimente efectuate pe oareci caderin-11-
knock-out.
4.SELECTINELE

sunt molecule heterofile, calciu -dependente.


Selectina-E (endoteliala), L (leucocitara) i P
(trombocitara - din engl platelet) sunt cei 3 membri
ai acestei familii.
4.SELECTINELE

Selectina-E,cunoscut i sub numele de


CD62E, este molecul exprimat pe celulele
endoteliale i activat de citokine.Selectina
E recunoate i se leag de carbohidraii
sialylated(LEWIS X),prezeni pe proteinele de
suprafa a leucocitelor.n timpul inflamaiei
selectina-E joac un rol important:
stimuleaz migrarea leucocitelor spre locul
leziunii.Eliberarea local a IL-1 i a TNF de
ctre celulele lezate induce o exprimare n
exces a moleculei de ctre celulele
endoteliale.
SELECTINA-E
4.SELECTINELE

Selectina-L, CD62L, funcioneaz ca un receptor de


homing, care faciliteaz intrarea leucocitelor n
esuturile limfoide via venulele endoteliale. Liganzii
exprimai pe celulele endoteliale se vor lega de
leucocitele care exprima selectina-L; leucocitele
ramn fixate. O alt localizare a fost observat pe
suprafaa celulelor T naive, care nu au ntalnit
antigenul specific lor.
Selectina-P,CD62P, descoperit n 1989, este
stocat n mebrana corpilor Weibel-Palade i au
rolul, la fel ca i selectinele-E n migrarea
leucocitelor spre locul leziunii. Stimulat de
histamin sau trombin, selectina-P i shimb
localizarea: din intracelular la extracelular.
SELECTINA-P
?
?
Chronic pain is not like any other malady. Its
consistent. Its laborious. It is constant.
It doesnt leave you alone. It is the number
one reason that we have suicide in this country
today. Jerry Levis
SPONDILITA
ANCHILOPOETICA
(SPONDILITA ANCHILOZANTA,B.MARIE
STRUMPELL)
DEFINITII:

Boala reumatismala caracterizata prin inflamatia


coloanei vertebrale si a articulatiilor periferice mari.
Boala cronica si progresiva care intereseaza in
principal articulatiile sacroiliace si articulatiile
coloanei vertebrale, cu evolutie spre anchiloza
vertebrala.
B.inflamatorie cronica de etiologie necunoscuta,
care afecteaza cu predilectie articulatiile sacro-
iliace, coloana vertebrala si tesuturile moi
adiacente,evoluand progresiv spre anchiloza
invalidanta si complicatii cu rosc vital
GRUPA SPONDILARTROPATIILOR
SERONEGATIVE(CU FR NEGATIV)
Sdr.Reiter (veneric sau dizenteric)
Psoriazis
Artrita reactiva
Colita ulceroasa
B.Crohn
EPIDEMIOLOGIE

De trei ori mai frecventa la barbati decat la femei


Debut: 20-30 ani
De 10-20 ori mai frecventa la rudele gr.I
HLA-B27(rasa caucaziana)-risc 20%
HLA-B7(rasa neagra)
SEMNE SI SIMPTOME:

Cel mai frecv.simptom: dorsalgia


Atipic: debuteaza cu articulatiile periferice
(copii&femei)
Rar: irita acuta(uveita anterioara)
Precoce: diminuarea expansiunii cutiei
toracice,subfebrilitate,oboseala,anorexie,scadere
ponderala,anemie
Redoare matinala ameliorata de efort
Semnele neurologice: compresie radiculara sau
sciatica,fracturi vertebrale,sdr.de coada de
cal(impotenta,incontinenta urinara nocturna,scaderea
sensibilitatii vezicale si rectale si abs.reflexelor achiliene)
MANIFESTARI CARDIOVASCULARE:

Insuficienta Aortica
Angina
Pericardita
Tulburari de conducere
MANIFESTARI PULMONARE:

Fibroza lobilor superiori


Caverne(dg.dif.cu TBC)-suprainfectate cu
Aspergillus
DIAGNOSTIC:

Debut:
-axial: dureri trenante,tardiv-nocturne,cu redoare
matinala care diminua progresiv la mobilizare la
nivel sacro-lombo- fesier,sciatic sau/si toracic-
intercostal
-articular periferic: la niv.articulatiior mari
-visceral: irido-ciclita recidivanta
Perioada de stare:
-acuze subiective: sciatalgii inalte recidivante(nu
coboara sub popliteu);lombalgii persistente, cu
intensificare nocturna progresiva; dureri toracice
intercostale;poliartralgii periferice(articulatii mari)
-Semne obiective: limitarea mob.coloanei
cervicale(n:IMS,IOP,ITA,IMA=0); limitarea
mob.coloanei lombare(i.Schober min.14cm,
i.degete-sol=0);durere la nivelul art.sacro-iliace
Faza tardiva:
Fen.generale!confuzie cu
neo!!:astenie,inapetenta,scadere ponderala,
(sub)febrilitate
Fen.vertebrale:durere spontana la
mob.fortata(incl.inspir),durere la percutia apofizelor
spinoase,limit.marcata si dureroasa a mob.active si
pasive,rigiditatea coloanei vertebrale.
Fen.viscerale:-cardio-vasculare:Insuficienta
Ao,tulb.de conducere,cardiomegalie)
-oculare: irita/irido-ciclita recidivanta
PARACLINIC:

VSH: 30-60mm/h
Hiperfibrinogenemie : 600-800 mg/dl
Disproteinemie
Anemie hipocroma de tip inflamator
Fr si Ac antinucleari sunt absenti
RADIOLOGIC:

Sacroiliita(precoce)
Spondilita: aspect de sine de tramvai si tulpina
de bambus
CT axiala si Scinti Tc99- diagnostic precoce
DIAGNOSTIC DE STADIU:

Incipient: sciatalgii,lombalgii,limitarea flexiei si a


coloanei vertebrale
Tardiv: rectitudinea,rigiditatea si ankiloza coloanei
vertebrale cu atrofii musculare; alterarea starii
generale,coafectare viscerala
DG.DIFERENTIAL:

Osteocondroza juvenila Scheuermann


Morbul lui Pott(osteoartrita TBC)
Artrita sacro-iliaca
Spondiloza(discartroza)
Neoplasmele primitive si metastazele osoase
Spondilitele infectioase(bruceloza)
DG.COMPLICATIILOR

Subluxatie/fracturi cervico-spinale cu consecinte


neurologice grave
Fibroza pulmonara
Insuficienta respiratorie cronica
Amiloidoza
Insuficienta aortica
TRATAMENT:

Obiective:
Reducerea inflamatiei si a durerii
Incetinirea/stoparea procesului inflamator
Evitarea/corectarea deformarilor si ankilozelor
coloanei vertebrale si articulatiilor periferice
Prevenirea si combaterea complicatiilor viscerale
REGIMUL IGIENO-DIETETIC

IMOBILITATEA calmeaza durerea DAR FAVORIZEAZA


ANKILOZA!!!!!
Repaus relativ-doar in timpul episoadelor de
decompensare
Repausul la pat si somnul: fara perna,pe saltea tare
asezata pe planseu de scanduri
Mentinerea posturii drepte a trunchiului
Gimnastica medicala,gimnastica respiratorie si
sportul de agrement previn ankiloza.
TRATAMENT MEDICAMENTOS:

AINS
CORTICOTERAPIA
SALAZOPIRINA(SULFASALAZINA) IN DOZA
PROGRESIVA 0,5 g/zi 2-3g/zi
Metotrexat 7,5-15 mg/saptamana
Ciclofosfamida 200mg/zi iv la 2 zilex 3sapt,apoi
100 mg/saptx3luni
TRATAMENT ORTOPEDIC SI
CHIRURGICAL
Prevenirea ankilozelor vicioase:corsete amovibile
sau aparate gipsate temporare
Corectia chirurgicala a ankilozelor: artroplastii +
osteotomie vertebrala spinala
Proteze totale de sold
TRATAMENTUL
BALNEOFIZIOTERAPEUTIC:
Kineziterapia subacvatica
Helioterapia marina(Mangalia,Eforie Nord)
Reeducarea in piscina cu ape
termale(Herculane,Techerghiol,Victoria)
GUTA
ARTRITA CRONICA SAU ACUTA A ARTICULATIILOR
PERIFERICE,DATORATA DEPOZITARII LA NIVELUL ARTICULATIILOR A
CRISTALELOR DE URAT MONOSODIC
Henry VIII

Antonie Philips van Leeuwenhoek


1632-1723

Spiked rods of uric acid (MSU) crystals photographed under a microscope with
polarized light from a synovial fluid sample.
Cauze:hiperuricemia (excesul de acid uric in sange).
- deseori asimptomatica
Afectiuni legate de dieta si greutatea corporala:
- obezitatea
- ingestie moderata sau cronica de alcool, in special bere
- dieta bogata in carne si fructe de mare (bogate in purine)
- diete cu continut caloric mic
Medicamente care pot sa creasca concentratia sangina a acidului uric:
- tratament cronic cu aspirina sau produse care contin niacin (acid
nicotinic)
- diureticele (medicamente care elimina excesul de apa si sare de la
nivelul organismului)
- chimioterapia (medicamente folosite in tratamentul cancerului,
provoaca moartea rapida a celulelor maligne)
- imunosupresoare (medicamente care scad imunitatea organismului),
ca de exemplu ciclosporina, folosita in profilaxia rejetului de grefa dupa
transplant de organ
Boli cronice:
- boli care asociaza scadere rapida in greutate sau pacienti
care au scazut in greutate secundar unor modificari drastice
in dieta sau datorita folosirii anumitor tratamente
- boala renala cronica
- hipertensiunea arteriala
- afectiuni care asociaza un turnover celular (ciclul celular)
accelerat, precum psoriazisul , mielomul multiplu , anemia
hemolitica (moartea rapida a celuler rosii din sange sau
tumori
- saturnismul (intoxicatia cu plumb)
- hipotiroidismul (afectiune a glandei tiroide caracterizata prin
deficitul hormonilor secretati la acest nivel).
Afectiuni genetice caracterizate prin niveluri crescute a
acidului uric. Persoanele cu sindrom Kelley-Seegmiller sau
sindrom Lesch-Nyhan, au un deficit partial sau uneori complet
al enzimei care mentine echilibrul adecvat al acidului uric.
Factori de risc:
- sexul masculin
- istoria familiala pozitiva pentru guta
- obezitatea
- consumul moderat - excesiv de alcool
- dieta alimentara bogata in carne sau produse alimentare de
origine marina (au un continut ridicat in purine)
- tratamentul cronic cu diuretice (medicamente care elimina
excesul de apa si sare din organism, folosite deseori in bolile
cardiace, renale si in hipertensiunea arteriala)
- utilizarea cronica a aspirinei (1-2 comprimate pe zi)
- episoade frecvente de deshidratare
- boli intercurente sau boli infectioase acute
- intoxicatia cu plumb (saturnism), cel mai adesea accidental
- diete cu continut caloric foarte mic (cure)
- leziuni articulare sau periarticulare
Afectiunile asociate acesteia :
- diabetul zaharat
- bolile renale
- arterioscleroza (ingrosarea arterelor)
- boala cardica.
Semne si simptome:
-debuteaza fara semne premonitorii
-poate fi precipitatat de traumatisme minore,aport alimentar crescut de alimente
bogate in purine,consum de alcool, interventii chirurgicale,stres emotional.
-primul simptom este durerea articulara (monoarticulara rar poliarticulara), frecvent
nocturna
-cresterea temperaturii locale, durere, edem si sensibilitate crescuta la nivelulMTF I(
podagra), dar si la niv.calcaiului,gleznei,genunchiului,pumnul si cotul.
-prurit tegumentar si exfolierea pielii aparuta dupa remitarea atacului de guta
-culoare rosie-vinetie a tegumentului in regiunea articulatiei afectate, asemanatoare
unei infectii tegumentare locale
- febra
- limitarea miscarilor normale a articulatiei (redoare)
- primele simptome ale gutei pot fi nodulii (tofii gutosi), cu localizare la nivelul
mainilor, coatelor sau urechilor. Acesti noduli nu sunt insa caracteristici atacului de
guta.
Diagnostic diferential:
- artrita reumatoida
- osteoartrita
- osteomielita
- tratament imunosupresor
- infectia HIV
- diabet zaharat
- pneumonie bacteriana recenta
- infectie cutanata sau renala
- proteza osoasa sau a unei articulatii
- febra
- pseudoguta este o afectiune in care se pot identifica depozite
articulare de calciu. Pseudoguta poate prezenta simptome
precum, edem, durere a unor articulatii mari precum articulatiile
genunchiului sau a coatelor. Aceasta afectiune apare in special
in randul adultilor si varstnicilor.
- artrita septica
Exista 4 stadii evolutive a bolii:
Stadiul 1: hiperuricemia asimptomatica
- niveluri serice crescute de acid uric, dar fara simptome clinice caracteristice gutei
- hiperuricemia (nivel crescut de acid uric seric), poate sa ramana asimptomatica
permanent, simptomele caracteristice gutei fiind absente pe tot parcursul vietii.
Stadiul 2: artrita gutoasa acuta
- cristalele de acid uric incep sa se acumuleze la nivelul lichidului articular, de
obicei la nivelul unei articulatii (articulatia degetului mare de la picior). Apare de
asemenea un raspuns inflamator generalizat al organismului - atacul gutos
- degetul mare de la picior este locul de electie al atacului de guta, dar acesta
poate aparea si la nivelul altor articulatii, precum incheietura mainii, a genunchilor
sau a degetelor
- intre 10-25% dintre persoanele cu guta, dezvolta litiaza renala (pietre la rinichi)
- intre 10-40% dintre persoanle cu guta si care au si litiaza renala secundara
hiperuciduriei, prezinta o colica renala inaintea atacului propriu zis de guta
- odata cu terminarea atacului gutos, simptomele articulare se remit in decurs de
cateva zile, dar pot reaparea pana la un interval de 2 ani de la atacul initial.

Stadiul 3: intervalul gutos asimptomatic
In marea majoritate a cazurilor, pacientii cu guta care au suferit un atac initial, au sanse mari sa devolte
recurente la un anumit interval de timp.
- intervalul dintre atacurile recurente de guta este deseori asimptomatic
- persoanele care prezinta atacuri frecvente, care s-au inmultit in ultima perioada, prezinta de asemenea si
intensificarea simptomelor articulare, care devin mult mai severe si dureaza de asemenea mai mult.
Stadiul 4: guta tofica cronica.
-confundat cu alte artrite, cel mai adesea cu osteoartrita.
- in acest stadiu, acidul uric formeaza noduli duri, calcarosi sau nisiposi (tofi gutosi). Tofii gutosi sunt localizati
imediat sub tegumente si sunt identificati sub forma unor depozite dure si mobile. Pielea inconjuratoare poate fi
subtiata sau inrosita. In unele cazuri, tofii care sunt localizati imediat sub piele, pot fi identificati prin culoarea lor
galbuie, caracteristica
- la inceput tofii gutosi sunt identificati la nivelul coatelor, degetelor de la picioare sau la nivelul radacinii urechii
- daca guta nu este tratata, tofii pot aparea la nivelul pavilionului urechii, precum si la nivelul articulatiilor si
tesuturilor adiacente (burse, ligamente si tendoane), cauzand diferite simptome, precum durere, edem, roseata si
caldura locala (semnele caracterisice inflamatiei). Este posibila de asemenea aparitia leziunilor distructive osoase
si ale cartilajului, cu impotenta functionala asociata
- datorita tratamentului eficient, care este inceput intr-un stadiu incipient, acest stadiu este relativ rar intalnit in
clinica
Preventia:-limitarea consumului de alcool si fructoza
-dieta hipocalorica
-vitamina C
-Allopurinol
Tratament: AINS( Ibuprofen)
Glucocorticoizi
Colchicine
COLAGENOZE

(1) degenerescenta
fibrinoida
a tesutului conjunctiv
(2) hipergamaglobulinemie (inclusiv autoAc)
(3) evolutie favorabila
sub tratament cortizonic

LUPUS ERITEMATOS
SISTEMIC
DEFINITIE

afectiune multisistemica
B.inflamatorie de etiologie necunoscuta
Manifestarile clinice sunt secundare lezarii tesuturilor prin
depunerea patologica de auto-Ac si /sau a
complexelor imune.
ETIOPATOGENIE
-factor genetic (LES descris n familii, HLA B8, HLA DR2,
HLA DR3, HLA DRw52)
factor ambiental
medicamente: hidralazina, procainamida, izoniazida,
metildopa
expunere la soare
CRITERIILE ACR DE DIAGNOSTIC
American College of Rheumatology -1982,(1997). 4 din 11 simptome
Serozita: Pleurita/Pericardita;
Ulceratii orale (include:orale sau nasofaringiene ).
Artrita: nonerosiva ,2 articulatii periferice
Fotosensibilitate
Tulburari hematologiceanemie hemolitica / leucopenie (WBC<4000/l),
lymfopenia (<1500/l)/ trombocitopenia(<100000/l)
.Hipocomplementemia este intalnita(C3 si C4 )
Boala Renala: Proteinurie>0.5g/zi,Hematurie,Cilindrurie
Ac. Antinucleari:test positiv
Immunologic: anti-ADNdc, Ac. antifosfolipide,Ac anti-Sm VDRL fals pozitiv
Neurologic : Convulsii/Psihoze
Rash malar
Rash Discoid(placi elevate,rosii,cu hiperkeratoza si atrofie)
CIOBANU&SUTEANU

Criteriu obligatoriu: VSH>20mm/h


Criterii majore -M
Factor LE seric +
Corpi hematoxilinici prezenti
GA<3000/mm3
Eruptie cutanata caracteristica
Criterii minore:
Artralgii/serozite/subfebrilitate/protinurie/Ac anti-
ADN/VDRL+/scaderea complementului seric
LED cert= O+3M=O+2M+2m
LED probabil= O+2M=O+1M+2m
PROBLEME DE DIAGNOSTIC:

Femeie tanara
Stare (sub)febrila
Vespertillo
Artralgii(fara deformari sau modificari radiologice)
Afectare multisistemica
VSH accelerata
Leucopenie,anemie,trombocitopenie
CONFIRMARE DIAGNOSTIC:

Ac anti-nucleari
Ac anti-ADN anti-Smith
Celule lupice
FORMA CLINICA:

Cutanat-articular
Sever(renal/cardiac/neurologic)
Iatrogen(HIN,procainamida,contraceptive)
Sero-negativ=semne cutanate-abs.celulelor LE
AFECTARE ARTICULARA

95% dintre pacienti, 15% artrita


deformanta
(degete "n gt de lebada")

artrita
dureroasa la miscare
afecteaza simetric articulatiile mici ale minii

-AFECTARE MUSCULARA: mialgii


SCLEROZA SISTEMICA PROGRESIVA

-Afectiune cronica, de etiologie necunoscuta, care


afecteaza microvascularizatia si tesutul conjunctiv
lax, fiind caracterizata prin fibroza si obliterarea
vaselor sanguine din piele, plamni, tract gastro-
intestinal, rinichi si cord.
Exista o forma ce se manifesta exclusiv sau
predominant cutanat (morfee) si o forma sistemica
(sclerodermia sistemica).
1. MORFEEA
1.1. MORFEEA LOCALIZATA (SCLERODERMIE LOCALIZATA,
SCLERODERMIE CIRCUMSCRISA)
-Prezinta urmatoarele tipuri clinice: circumscrisa, n placi sau
placarde ,lineara, cu leziuni frontoparietale (en coup de sabre)
cu/fara hemiatrofie faciala
Etio-patogenie: teorii: autoimunasi cea infectioasa (Borellia
burgdorferi)
Manifestari clinice :placi sclero-atrofice, bine circumscrise, cu
centrul alb-ivoriu si periferia violacee //placi gutate, leziuni liniare,
leziuni frontoprietale (srd. Parry Romberg), leziuni inelare
Manifestari asociate: artralgii, sdr. Raynaud unilateral, alopecia
areata
MODALITATI PARACLINICE DE
DIAGNOSTIC
-examene de laborator: anticorpi anti ADN
monocatenar, anticorpi anti histone, FR
Examen histopatologic: epidermul poate fi normal
sau atrofic; n dermul ngrosat exista fibre dense de
colagen si cteva fibroblaste; tesutul elastic este
redus; anexele cutanate si tesutul adipos
subcutanat sunt reduse sau absente.
2. MORFEE GENERALIZATA (SCLERODERMIE
GENERALIZATA) -leziuni de scleroza idiopatica
tegumentara
sunt multiple si diseminate
-debuteaza pe trunchi si nu se asociaza, de regula,
cu afectare sistemica
Manifesari clinice
-placi ca n morfeea localizata dar de dimensiuni
mult mai mari -pe trunchi, abdomen si coapse, fata,
scalp (alopecie cicatriciala), fenomen Raynaud
-artralgii apar n 50% din cazuri
Modalitati paraclinice de diagnostic: VSH crescut,
eozinofilie, hipoCp, Ac anti ADN
Examen histopatologic
Tratament: -fizioterapie, corticoterapie sistemica,
penicilamina, salazopirina
DERMATOMIOZITA

Definitie = afectiune caracterizata printr-o miopatie


inflamatorie asociata cu leziuni cutanate caracteristice.
Polimiozita este o afectiune similara, dar fara manifestari
cutanate.
Clasificare tipul I: polimiozita adultului primara
idiopatica
tipul II: dermatomiozita
tipul III: polimiozita / dermatomiozita asociata
unei neoplazii
tipul IV: miozita copilului
tipul V: polimiozita / dermatomiozita asociata
altei boli de colagen
MANIFESTARI CLINICE

-astenie musculara bilateralasi simetrica la nivelul muschilor centurilor


scapulara si pelviana, ai gtului si ai faringelui; se instaleaza progresiv
n saptamni sau luni; dificultate la ridicarea de pe scaun, la urcarea
scarilor sau la mentinerea minilor deasupra capului;
mialgii si sensibilitate la palparea grupelor musculare afectate
sindromul Raynaud n 10% din cazuri.
manifestarile cutanate preced sau apar concomitent cu suferinta
musculara: rash heliotrop leziuni pokilodermice, telangiectazii
periunghiale, hipertrofia cuticulei si hemoragii unghiale n aschie,
calcinoza musculara si tegumentara artralgii, artrita
scad n intensitate odata cu accentuarea asteniei musculare
tulburari functionale prin afectarea musculaturii netede (deglutitie)
sau a miocardului (TR)
-fibroza pulmonara progresiva la adult neoplazii ale plamnilor,
snului, tract genital feminin, stomac, rect, rinichi
MODALITATI PARACLINICE DE
DIAGNOSTIC

-dozarea enzimelor musculare: CPK, SGOT, aldolaza ,anticorpi


antinucleari, celule lupice, anticorpi anti PM-1, anticorpi anti Jo-1
-electromiograma cu potentiale microvoltate polifazice, fibrilatie
de repaus, salve repetate
-examen histopatologic: cutanat cu manifestari diferite si
nespecifice n functie de stadiul bolii; un element important sunt
depozitele dermice de mucina depunere de Ig M; G si C3 la
nivelul JDE. muscular pierderea striatiilor transversale si hialinizare
. atrofie si fibroza.
Criterii de diagnostic:
1. Astenie musculara progresiva si simetrica
2. Cresterea valorilor enzimelor musculare
3. Aspect tipic al EMG.
4. Biopsie musculara caracteristica
5. Afectare cutanata.
ARTRITA PSORIAZICA
Artrita inflamatorie asociata cu leziuni psoriazice
tegumentare si unghiale; FR negativ; antigen HLA-
B27 prezent la unii pacienti.
Apare la 7% din pacientii cu psoriazis
La 10 ani dupa primele semne de psoriasis.
Prevalenta crescuta la pacientii cu HIV/SIDA
30 50
B=F
SEMNE,SIMPTOME,DIAGNOSTIC

Psoriazisul cutanat sau unghial poate preceda sau


urma interesarea articulara
Pacientii: monoartrita inflamatorie
seronegativa+oligiartrita/poliartrita trebuie
examinati pt.psoriazis(modificari unghiale,AHC...)
dactilita
5 TIPURI:

Simetrica: 50% din cazuri, si afecteaza artic.pe


ambele parti ale corpului simultan. Acest tip este
similar cu Artrita reumatoida.
Asimetrica: 35% din cazuri f.blanda. Implica mai
putin de 3 articulatii.
Artrita mutilanta :sub 5% -f.severa, deformarmanta si
distructiva .Poate apare si in AR.
Spondilita : rigiditate la niv.CV,dar poate afecta si
artic.mainilor si picioarelor;se aseamana cu
f.simetrica.
Predominant IFD: 5% - inflamatie si rigiditate la
niv.IFD. Modificari unghiale- frecvente.
SEMNE,SIMPTOME,DIAGNOSTIC

Artic.distale interfalangiene IFD(mana&picior)


Interesarea asimetrica a articulatiilor mari si
mici,inclusiv a artic.sacro-iliace sau vertebrale.
Nodulii reumatoizi sunt absenti
Exacerbarile si remisiunile simpt.cutanate si
articulare pot coincide
RADIOLOGIE:

Interesarea IFD
Resorbtia ultimelor falange
Artrita mutilanta
Distructie extensiva si dislocarea articulatilor mari si
mici
TRATAMENT

Diminuarea leziunilor tegumentare si a inflamatiei


articulare
!antimalaricele pot agrava un psoriazis preexitent
SSZ
Terapie bilogica: infliximab, etanercept si
adalimumab.
Chirurgical
FOTOCHIMIOTERAPA

Metoxalen pe cale orala si raze UVA cu


psoralen(PUVA)-eficienta pt.artrita periferica dar nu
si pt.cea axiala.
REUMATISMUL
ABARTICULAR
TORTICOLISUL SPASTIC

Contracturi involuntare,permanente sau


intermitente, ale muschilor gatului care provoaca
rotatie(torticolis), o inclinare laterala (latero-
torticolis),anterioara(antero-torticolis) sau
posterioara(retro-torticolis) a capului.
TORTICOLISUL SPASTIC

Prevatelta: 3/10000 pers


Torticolis congenital-rar
Torticolisul cu debut la varsta adulta este mult mai
frecvent
Diskinezia tarda, hipertiroidia,leziunile nucleilor
bazali,infectiile SNC sau tumorile oaselor sau
tesuturilor moi ale gatului pot mima acest sindrom.
TORTICOLISUL SPASTIC

Distoniile sunt contracturi musculare sustinute care


determina miscari repetitive de rasucire si posturi
anormale
Torticolisul este o distonie focala cronica diferita de
spasmul autolimitat al gatului, care este o
contractura activa dureroasa.
TORTICOLISUL SPASTIC- SEME SI
SIMPTOME
Debutul : 30-60 ani
Femeile sunt mai frecvent afectate
Frecvent unilateral
Poate persista toata viata
Evolutia este lent progresiva timp de 1-5 ani,apoi in
platou
10-20% cazuri insanatosire spontana in primii 5 ani
TORTICOLISUL SPASTIC-DIAGNOSTIC

Sugar: hematom al m.sternocleidomastoidian la


cateva zile dupa nastere si poate deveni fibros in
lunile urmatoare.
Dg.diferential: traumatisme,encefalita,boli
extrapiramidale( Rx, CT, RMN coloana cervicala)
TORTICOLISUL SPASTIC-
PROGNOSTIC&TRATAMENT
T.congenital: tratament precoce de recuperare
fizica( incl.elongatii pasive ale muschilor scurtati
timp de >1 an)
T.cu debut la varsta adulta: prognostic bun in
af.ortopedice( recuperarea in af.neurologice
dificila)
TORTICOLISUL SPASTIC-
PROGNOSTIC&TRATAMENT
A.) Bolnavul n decubit-ventral:
- Se vor aplica ventuze sau comprese calde sau raze infraroii n regiunea cervical incluznd
muchii stemocleidomastoidieni;
- Se va face un masaj general al spatelui, concomitent cu regiunea umerilor i cea cervical;
- Masaje i friciuni blnde n regiunea cervical, care vor fi superficiale, medii - dup tolerana
celui bolnav;
- Frmntri digitale n zonele fr contractur sau a celor dureroase; ele vor fi lente i blnde; se
alterneaz friciunile cu frmntrile;
- Frmntri digitale n zonele contracturate, care vor fi precedate de friciuni i din cnd n cnd,
de ntinderi;
- Se vor aplica friciuni la muchii sternocleidomastoidieni;
- Aplicarea de cldur, sau de raze infraroii timp de 3 minute;
- Se vor face vibraii pe ntregul spate, precum i n regiunea cervical, mai puin dureroas, cu
foarte mare grij - dup tolerana bolnavului;
- B.) Poziia bolnavului eznd:
Maseurul se va posta n faa pacientului i va executa urmtoarele micri:
- Flexie, extensie, circumducie lent i progresiv;
- Cu grij se vor executa micri de rotaie laterale la dreapta i la stnga; primele micri se vor
adresa prtilor mai puin dureroase sau contractate urmnd regula non durere" i micare
invers;
- Se lucreaz pe partea dureroas sau contractat, fiind ateni la semnele de durere pe care
pacientul le va manifesta;
TORTICOLISUL SPASTIC-
PROGNOSTIC&TRATAMENT

Medicatia : miorelaxantele,antidepresivele
triciclice.
Injectii multiple cu toxina botulinica tip A-Botox
reduc spasmul muscular dureros timp de 1-3luni la
70% din pacienti. !la Ac-anti-toxina
Chirurgical: denervarea selectiva a muschilor
gatului
Tratam.psihiatric
LOMBALGIA

Resimtite in regiunea lombara inferioara, lombosacrata sau


sacroiliaca.
Etiologie multifactoriala: entorse,contracturi,procese
fibromusculare,artrozice,spondilita ankilozanta,etc.
50% la persoane peste 60 ani
Lombalgia reprezinta o durere situata la nivelul vertebrelor
lombare, adica dedesubtul ultimei vertebre la care se ataseaza
coastele (respectiv vertebrele cuprinse intre T12 si pana la S1)

Durerile situate deasupra vertebrei T12 sunt numite dorsalgii. Ele


au cauze, mecanisme si tratamente diferite fata de lombalgie.
Durerile legate de lombalgie pot cobora catre fese, partea
posterioara a coapselor si a genunchilor, pana la gambe si
picioare constituind durerea de tip sciatic.
LOMBALGIA- SEMNE &SIMPTOME

Sciatica poate sau nu sa insoteasca durerea


lombara, dupa cum si durerea lombara poate sau
nu sa insoteasca sciatica.
De asemeni, trebuie precizat ca sciatica poate fi
uni sau bilaterala.
Cauza cea mai frecventaa durerii de tip sciatalgie
este reprezentata de hernia de disc care comprima
o radacina nervoasa la iesirea din canalul
vertebral.
LOMBALGIA- SEMNE &SIMPTOME

Tipuri de lombalgie (durere de spate)


Dupa evolutia in timp a durerii, lombalgia poate fi clasificata
ca fiind acuta, cronica sau recidivanta, dupa cum se poate
observa in graficul alaturat.
Mecanismele lombalgiei
Imbatranirea naturala a structurilor coloanei vertebrale
In 90% din cazuri, lombalgia comuna se datoreaza
efectului de suprasolicitare a unor vertebre care
compenseaza rigiditatea altor articulatii vertebrale
datorita sedentaritatii.
Pierderea hidratarii nucleului central discal se asociaza
cu aparitia fisurilor la nivelul anulus fibrosus prin care
nucleul se poate infiltra si hernia catre posterior, catre
canalul vertebral generand hernia de disc. Cel mai
frecvent, hernia de disc este asimptomatica. Durerea
apare atunci cand hernia vine in contact cu o structura
nervoasa, ligamentara, sau daca creeaza un obstacol
mecanic ce impiedica functionarea normala a discului.
Efectuarea unui efort inadaptat
Solicitarea brusca a coloanei vertebrale in flexie sau
extensie fara a adopta o postura adecvata si fara
a compensa si anticipa la nivelul musculaturii
vertebrale efortul necesar poate duce la aparitia
brusca a lombalgiei de mare intensitate.
Modificarea posturii si a gesturilor efectuate pot
duce la disparitia simptomatologiei.
Gradul antrenamentului muscular ca si varsta
pacientului pot determina modificari semnificative
ale capacitatii de efort la nivelul coloanei lombare.
Obezitatea scade tonusul
musculaturii abdominale
si creste stressul mecanic la
care este solicitata coloana
lombara.

Sedentaritatea scade tonus


muscular la nivelul muscula
abdominale si paravertebra
Toate acestea fac ca fortel
suportate de structurile
discoligamentare si osoase
vertebrelor lombare sa nu m
fie compensate si echilibra
optim, cu suprasolicitarea
mecanica a coloanei lomb
La cei care efectueaza activitate fizica intensa la
locul de munca, musculatura posterioara devine
hipertrofica, cu pierderea elasticitatii
ischiogambierilor. Datorita acestei rigiditati
musculare, coloana este suprasolicitata in extensie,
generand dureri de spate (lombalgii) intense. Apoi
exista conceptia gresita ca efectuarea unui efort
fizic la locul de munca nu mai face necesara
efectuarea unei activitati fizice usoare, de
intretinere a tonusului si a elasticitatii musculare.
Lombalgia datorata muncii prelungite in domeniul
informatic
Munca prelungita la birou cumuleaza doi factori
care genereaza lombalgia: sedentaritatea si
imobilizarea intr-o pozitie incomoda pentru o
perioada indelungata de-a lungul unei zile.
Aceasta are ca prima repercursiune generarea de
contracturi musculare reflexe la nivelul lombar cu
relaxarea insuficienta in repaus.
In plus, tendinta generala este de a adopta o
atitudine in flexie a coloanei vertebrale, cu un efect
global de rulare, incovoiere, a spatelui.
LOMBALGIA-DIAGNOSTIC

Pierderea in greutate recenta inexplicabila


Dificultati la urinat si defecatie, scaderea fortei musculare a gambelor, tulburari de
sensibilitate in regiunea perianala si fesiera
Traumatism important
Antecedente de cancer
Febra
Utilizarea de medicamente intravenos
Utilizarea de medicamente corticoide (cortizon)
Varsta superioara a 55 de ani sau inferioara a 20 de ani
Dureri agravate de repausul orizontal
Dureri nocturne severe
Aceste simptome pot necesita o interventie chirurgicala de urgenta deoarece pot fi
datorate unei infectii rahidiene, unei tumori, unei fracturi vertebrale, unei compresii majore
nervoase (sindromul de coada de cal).
Sistematic trebuie evaluate reflexele osteotendinoase, sensibilitatea cutanata si forta
musculaturii membrelor inferioare, asocierea sau nu a sciatalgiei (sciatica) la lombalgie.
Numeroase teste clinice pot fi facute de medic pentru a evalua cauzele lombalgiei.
In durerile cauzate de hernia de disc, cauza lombalgiei si a sciaticii este hernia de disc. Totusi,
intr-un numar semnificativ de cazuri cauzele lombalgiei si ale sciaticii nu coincid, ceea ce
face tratamentul mai dificil.
IMAGISTICA

Examenul radiologic
Radiografia coloanei vertebrale lombare trebuie
efectuata in minim doua incidente, de preferat in
ortostatism (in picioare). La nevoie, medicul poate sa
ceara incidente speciale, ca si radiografii dinamice (in
flexie si extensie).
Radiografia coloanei lombare de profil care arat
scderea discului intervetrebral L4-L5 comparativ cu
cea a discului L3-L4
Mielografia reprezinta injectarea unei substante de
contrast radiologice in interiorul spatiului dural pentru a
vizualiza continutul nervos al canalului medular. Actual
examenul RMN a inlocuit in mare parte mielografia.
Examenul CT (tomografie computerizata), mielo CT
Acest examen presupune iradierea de intensitate mare a regiunii
examinate. De aceea daca pacienta care trebuie examinata este
insarcinata se contraindica in principiu examenul CT. Se pot obtine
diferite sectiuni ale coloanei vertebrale si la nevoie se poate obtine o
imagine tridimensionala a coloanei prin reconstructia imaginilor obtinute
cu ajutorul unui program informatic special. Ca si examenul radiografic
standard, CT poate fi combinat cu mielografia pentru a creste
acuratetea vizualizarii structurilor nervoase. Actual se considera ca
examenul CT obtine date foarte utile in privinta structurilor osoase. De
asemenea, daca la nivelul coloanei este prezent un implant metalic,
examenul CT poate inca vizualiza detalii osoase, spre deosebire de
examenul RMN, care nu poate fi folosit in cazul unui implant metalic. CT
poate fi efectuat destul de rapid, fiind folosit pentru diagnosticul in
urgenta al patologiei vertebrale, unde obtinerea unui diagnostic si
momentul inceperii tratamentului sunt esentiale in privinta prognosticului
leziunilor nervoase. Nu in ultimul rand pretul acestui examen fata de cel
RMN este mult mai mic.
Scintigrafia osoasa
Reprezinta vizualizarea scheletului dupa
administrarea unei substante radioactive care se
fixeaza la nivelul unde exista o leziune osoasa. Astfel
scintigrafia poate fi pozitiva cand radiotrasorul
hiperfixeaza la nivelul coloanei vertebrale
in spondilodiscita, tumori, artroza etc. Actual
scintigrafia este prescrisa de catre medic mai ales
in cazul existentei leziunlor osoase multiple (frecvent
metastaze) pentru a evalua invazia la nivelul
intregului schelet a maladiei.
Examenul RMN
Ofera detalii ale ale structurilor nervoase, si discale pe care
nici o alta tehnica imagistica nu le egaleaza. Pretul unui
examen RMN este destul de mare, iar interpretarea rezultatului
nu este intotdeauna usoara. Observarea unor anomalii
anatomice la examenul RMN nu este responsabila totdeauna
de simptomatologia curenta adica RMN este un examen
foarte sensibil dar nu si specific.
Existenta unui implant metalic, ca si a unui pacemaker
(stimulator) cardiac contraindica examenul RMN.
In principiu majoritatea pacientilor care urmeaza sa
beneficieze de o interventie chirurgicala la nivelul coloanei
vertebrale au nevoie de un examen RMN.
Actual se considera ca cea mai mare acuratete in
interpretarea durerii de tip discal o reprezinta corelarea
vizualizarii leziunii RMN cu rezultate pozitive ale discografiei.
Discografia
Reprezinta injectarea unei substante de contrast
radiologic in discul intervertebral. Se urmareste
modul in care aceasta substanta se distribuie in
interiorul discului intervertebral si de asemeni este
evaluata si reactia dureroasa in momentul injectarii.
Discografia este un examen considerat destul de
specific pentru durerea cauzata de degenerarea
discala, iar aceasta investigatie se efectueaza de
preferinta inaintea practicarii unei interventii
chirurgicale vertebrale.
TRATAMENTUL LOMBALGIEI

presupune in mare parte participarea activa a


pacientului.
.
A. Scaderea durerii
-obiectivul este de a scadea nivelul durerii, in asa
fel incat pacientul sa poata avea o viata normala,
fara restrictii.

Repausul prelungit la pat este o conceptie eronata


pentru tratamentul lombalgiei!!!!
B. Evitarea repausului strict
Este demonstrat statistic ca repausul prelungit la pat prelungeste evolutia durerii de
spate (lombalgiei). De aceea este de preferat ca pacientul sa faca o activitate
fizica adaptata in timpul zilei. Un repaus de scurta durata (minute) este in general
admis in durerile de intensitate mare.
C. Exercitiile fizice-kinetoterapia
Acestea trebuiesc facute dupa prescrierea medicului in afara episoadelor
dureroase de intensitate mare si sub indrumarea unui kinetoterapeut. Este
demonstrat statistic ca efectuarea exercitilor fizice sub indrumarea
kinetoterapeutului scade semnificativ riscul recidivei lombalgiei.
O sedinta de kinetoterapie cuprinde doua etape: de practicare a exercitiilor si de
invatare si de urmarire a exercitiilor pe care pacientul le va practica singur.
Kinetoterapia reprezinta un tratament esential al lombalgiei, fara de care arsenalul
terapeutic este considerat incomplet.
Lombalgia si viata profesionala
Este recomandat ca pacientul sa nu intrerupa munca, daca aceasta nu
presupune un efort fizic intens. Munca participa la intretinerea unei functii normale
sociale si la o intretinere a activitatii fizice minime utile. De asemenea continuarea
muncii scade rata depresiei care insoteste lombalgia cronica.
In cazul lombalgiei acute sau cronice, tratamentul medicamentos trebuie intotdeauna avut in
vedere alaturi de kinetoterapia adaptata.
Antiinflamatoarele nesteroidiene AINS
Reprezinta medicatia de electie (prima care se da, care are cele mai mari sanse de succes) in
tratamentul lombalgiei acute. Acestea sunt prescrise odata cu aparitia durerilor. Administrarea
AINS se poate face oral sau injectabil intramuscular, alaturi de un antialgic in formele dureroase
majore.
In cazul lombalgiei cronice, administrarea AINS trebuie sa se faca cu precautie in absenta
semnelor si simptomelor ulcerului gastric pentru a nu agrava evolutia ulcerului.
Miorelaxantele
Sunt prescrise sistematic atunci cand se constata o contractura paravertebrala marcata. De
obicei se asociaza AINS.
Antidepresivele
Sunt prescrise mai ales in lombalgia cronica, insotita sau nu de depresie. Prescrierea unui astfel
de medicament poate ridica suspiciuni din partea pacientului in privinta starii sale mentale (ma
trateaza un psihiatru deci sunt nebun?medicul curant crede ca durerea mea nu e reala ci doar
in capul meu?). Totusi, acest medicament scade la nivelul sistemului nervos central (adica
acolo unde se formeaza in final senzatia de durere), nivelul unui mediator chimic numit
serotonina. Acest mediator chimic este prezent in cantitati crescute si la pacientii care prezinta
un sindrom depresiv. Prescrierea acestui medicament pentru lombalgie nu presupune deci
neparat ca pacientul sa aiba tulburari psihice.
Centurile lombare
Sunt reprezentate de centuri suple cu rolul de contentie a zonei
lombare. Nu se prescriu niciodata independent de tratamentul
fizic si medicamentos. Purtarea indelungata a centurii scade
tonusul musculaturii paravertebrale si abdominale, cu efecte
nefaste asupra lombalgiei. Totusi, unii medici prescriu centurile
lombare pentru perioade scurte sau la pacientii care necesita
eforturi fizice intense la locul de munca.
Lombostatul
Reprezinta o structura rigida realizata de catre ortoprotezist dupa
masura pacientului, dintr-un material termoformabil si care
permite imobilizarea relativa a primelor vertebre lombare. Acest
tip de orteza este recomandat pentru perioadele extrem de
dureroase ale lombalgiei. Unii chirurgi prescriu lombostatul ca test
preterapeutic inainte de a efectua o interventie chirurgicala de
tip artrodeza lombara.
Infiltratiile cu steroizi si analgezic peridurale, articulare posterioare,
foraminale
Reprezinta tratamentul de prima intentie dupa esuarea tratamentului
conservator. Infiltratiile reprezinta injectarea unei substante anestezice
locale si a unui antiinflamator steroidian la nivelul unde medicul
presupune ca este cauza durerii. Infiltratia trebuie sa fie precisa, cu
regului de asepsie (sterilitate)stricte, si de aceea se efectueaza la blocul
operator, cu control radiologic. In functie de patologie, infiltratia se
poate sa se faca la nivelul articulatiilor posterioare, a punctului de iesire a
radacinii nervoase din coloana vertebrala (foramen), sau in jurul
radacinilor nervoase (peridurala).
Rizoliza
Reprezinta perenizarea efectului infiltratiilor posterioare prin
termocoagularea percutanata a ramurii posterioare a radacinii nervoase
si se realizeaza doar dupa ce testul infiltratiilor posterioare a fost pozitiv.
Majoritatea chirurgilor sunt de acord ca aceasta interventie nu trebuie
practicata la pacientii mai tineri de 50 de ani datorita repercursiunilor
nefaste asupra musculaturii paravertebrale posterioare (denervare). Ca
si infiltratiile vertebrale, aceasta procedura se realizeaza in ambulator, cu
anestezie locala si sub control radiologic in blocul operator.
Excizia herniei de disc (discectomia lombara)
Hernia de disc poate produce o durere lombara severa, scaderea fortei
musculare a membrelor inferioare si tulburari de sensibilitate. Clasic, dupa
cum se observa in figura de mai jos, se practica o incizie posterioara la
nivelul discului care trebuie excizat, apoi se diseca musculatura
paravertebrala care se dezinsera de pe apofiza spinoasa. Apoi se
practica o fereastra osoasa la nivelul peretelui posterior al canalului
vertebral prin care se poate repera si exciza portiunea discului care
produce compresia nervoasa. In general chirurgii care practica aceasta
interventie admit ca rezultatele cele mai bune se observa la nivelul
simptomatologiei membrelor inferioare (sciatica) si mai putin la nivelul
lombalgiei.
Recent au aparut mai multe variante ale tehnicii clasice care
efectueaza aceeasi procedura (discectomia), prin incizii mai mici,
disectie a tesuturilor mai mica, cu scaderea durerii postoperatorii si
scaderea duratei spitalizarii .
Trebuie mentionat ca nu toate variantele anatomopatologice ale herniei
de disc permit efectuarea unei tehnici noi miniinvazive si ca unii chirurgi
mentioneaza o rata a complicatiilor mai mare cu variantele moderne ale
discectomiei.
Artrodeza vertebrala
Uneori, atunci cand durerea este in principal generata de degenerarea severa a
discului sau de alunecarea vertebrelor una fata de alta (spondilolistezis) ,
medicul poate decide sa efectueze o artrodeza vertebrala.
Artrodeza reprezinta blocarea miscarii dintre doua sau mai multe vertebre
adiacente prin formarea unui bloc osos intre vertebre (artrodeza vertebrala).
Aceasta interventie chirurgicala are mai multe variante si poate fi realizata prin
mai multe incizii si aborduri ale coloanei. Aceasta inseamna ca incizia poate fi
situata pe partea anterioara a abdomenului, pe partea laterala a
acestuia, posterior lombar sau o combinatie a acestora.
Medicul decide daca trebuie sa fixeze vertebrele prin intermediul unor suruburi
care sunt conectate intre ele prin tije. Acest tip de instrumentatie spinala
determina o stabilitate foarte buna a vertebrelor in timpul procesului de fuziune
osoasa.
Desi aceasta operatie blocheaza miscarea dintre doua vertebre, pacientii prezinta
o mobilitate postoperatorie de care sunt multumiti deoarece miscarile sunt
compensate de celelalte articulatii vertebrale si de articulatiile soldului.
Actual tehnicile chirurgicale permit ca aceasta operatie sa fie efectuata in
siguranta si cu rezultate postoperatorii predictibile.
Proteza de disc intervertebral
Inlocuirea discului intervertebral uzat cu un alt disc artificial
care permite o mobilitate a coloanei vertebrale apropiata de
cea naturala reprezinta o alternativa chirurgicala moderna
pentru artrodeza intervertebrala. Aceasta interventie
chirurgicala se practica cu predilectie la pacientii tineri,
activi fizic. Scopul acestui implant este sa pastreze distanta
dintre vertebre, mobilitatea, flexibilitatea coloanei, (pentru a
preveni degenerarea secundara a segmentelor vertebrale),
iar durata teoretica de functionare a acesteia este de
aproxomativ 40 de ani. Actual proteza de disc nu este
recunoscuta de toate sistemele de asigurari ca un tratament
al durerii provocate de degenerarea discala si deci costurile
acestei interventii nu sunt rambursate. Motivul principal este
acela ca nu exista studii care sa urmareasca pacientii operati
pe o perioada suficient de indelungata desi rezultatele
actuale ale artroplastiei discale sunt incurajatoare.
Alte tratamente
Osteopatia, chiropraxia, masajul, acupunctura, etc,
dau rezultate care depind de pregatirea
profesionala a terapeutului si care sunt inconstante.

Actual aceste tratamente nu sunt unanim


acceptate in tratamentul lombalgiei.

Acupunctura poate determina scaderea intensitatii


durerii fara rezolvarea patologiei de fond.
CURS 7 - KINETOTERAPIA IN RECUPERAREA
AFECTIUNILOR CARDIO-VASCULARE LA PACIENTII
GERIATRICI

1. Cardiomiopatiile sunt un grup de boli care


afecteaz n principal miocardul i nu sunt
consecina unor anomalii congenitale sau anomalii
dobndite valvulare, hipertensive, coronariene sau
pericardice.
Din punct de vedere clinic, cardiomiopatiile sunt
clasificate n: dilatative, restrictive i hipertrofice:
Cardiomiopatia dilatativ (CMD) este caracterizat
prin dilatarea VS i/ sau VD cu afectarea funciei
sistolice a VS ce apare n lipsa factorilor anormali
de suprancrcare presional sau de volum (HTA,
valvulopatii) sau a bolii coronariene. Epidemiologie:
CMD poate aprea la orice vrst indiferent de
sexul sau originea etnic a pacientului. Prevalena
CMD este de 1 caz la 2500 persoane iar incidena
de 7 /100.000/ an.
Cardiomiopatia restrictiv (CMR) este o cardiomiopatie
caracterizat prin afectarea funciei ventriculare diastolice
datorat rigidizrii miocardului care nu permite umplerea
ventricular. Forme ale CMR: amiloidoz, sarcoidoz,
hemocromatoz, boala Fabry, endocardita Loffler i fibroza
endomiocardic.

Cardiomiopatia hipertrofic (CMH) afeciune miocardic


caracterizat prin hipertrofia VS n lipsa afeciunilor asociate
care ar putea determina hipertrofia, respectiv: HTA, stenoz
aortic.
Epidemiologie: CMH este una dintre cele mai frecvente
afeciuni cardiovasculare cu transmitere genetic. Are o
prevalen de 0,2% n populaia general, cele mai multe
cazuri fiind nregistrate n Canada, SUA, Europa de Vest, Israel,
China i Japonia.
Miocardita este o afeciune inflamatorie a
miocardului secundar unui proces infecios
complicat de un proces autoimun.

Epidemiologie: incidena miocarditei n populaia


general este aproximat la 8-10 cazuri la 100.000 .
Boala afecteaz mai ales adulii i tinerii, vrsta
medie fiind de 42 de ani, sexul masculin avnd o
preponderen a bolii uor mai crescut fa de
sexul feminin.


3.Valvulopatiile

Stenoza aortic valvular (SA) reprezint ngustarea orificiului valvular aortic cu obstrucia tractului de ejecie al
ventriculului stng. Epidemiologie: scleroza aortic valvular (principala cauz de SA) este o patologie frecvent a
vrstnicului cu o prevalen de 26% la populaia de peste 65 de ani, fiind principala valvuopatie cu indicaie pentru
intervenie chirurgical.
Regurgitarea aortic (RA) reprezint o valvulopatie n care valvele aortice nu se nchid complet permind refluxul
unei cantiti de snge din aort in VS n timpul diastolei. Epidemiologie: conform studiului Framingham dintr-un lot
de 3.000 de subieci, forme uoare de RA au fost decelate la 13% dintre brbai i 8,5 % dintre.Indicena maxim a
RA este atins n decadele de 4-6 de vrst.
Stenoza mitral (SM) reprezint afectarea valvei mitrale cu ngustarea orificiului mitral mpiedicnd trecerea sngelui
din AS n VS n diastol.
Epidemiologie: SM este cea mai rar valvulopatie izolat a cordului stng.
Regurgitarea mitral (RM) reprezint afectarea aparatului valvular mitral care permite refularea a unui volum de
snge din VS n AS n timpul sistolei ventriculare.
Epidemiologie: RM este prezent la 31% dintre pacienii cu leziuni valvulare mitrale fiind a doua valvulopatie cu
frecven n Europa.
Stenoza tricuspidian (ST) este o valvulopatie caracterizat prin apariia unui gradient de presiune la trecerea
sngelui din AD n VD n timpul diastolei.
Regurgitarea tricuspidian (RT): valvulopatie carceterizat prin refularea anormal a unei cantiti de snge din VD
n AD n timpul sistolei ventriculare.
Stenoza pulmonar valvular reprezint ngustarea orificiului valvelor arterei pulmonare care mpiedic golirea VS n
timpul sistolei.
Regurgitarea pulmonar este o valvulopatie n care valvele pulmonare nu se nchid complet, permind refularea
unei cantiti de snge din artera pulmonar n VD n timpul diastolei.
Insuficiena cardiac (IC)
Insuficiena cardiac poate fi clasificat dup sediu (stng, dreapt, global),
dup debut (acut sau cronic) i dup la tolerana la efort (clasele I-IV NYHA ).
Insuficiena cardiac cronic (ICC) reprezint sindromul clinic cauzat de
incapacitatea cordului de a asigura debitul sangvin corespunztor necesitilor
metabolice ale organismului.
Insuficiena cardiac acut (ICA) reprezint apariia brusc a semnelor de
insuficien cardiac la o persoan aparent sntoas.
Clasificarea insuficienei cardiace dup criteriile NYHA :
Clasa I NYHA: pacientul nu prezint simptome de insuficien cardiac la
activitatea obinuit;
Clasa II NYHA: pacientul poate prezenta simptome cnd desfoar activiti
obinuite, ns acestea nu sunt prezente n repaus;
Clasa III NYHA: pacientul prezint simptome cnd desfoar activiti la
intensitate mai redus de ct cele obinuite, ns n repaus simptomele nu sunt
prezente;
Clasa IV NYHA : pacientul este incapabil s desfoare orice tip de activitate fr
apariia simptomelor, acestea fiind prezente i n repaus.
Angina pectoral. Infarctul miocardic acut.

Angina pectorala (AP) : form clinic a cardiomiopatiei ischemice


caracterizat prin crize dureroase paroxistice cu sediul retrosternal, care
apare la efort sau la emoii, dureaz cteva minute i dispare la
ncetarea cauzei sau la administrare de compui nitrici (nitroglicerin,
nitrit de amil).
Forme de angin pectoral:
Angina Prinzmetal (vasospastic) este o form de angin pectoral
cauzat de un spasm coronarian localizat.
Angina instabil reprezint angina care apare la eforturi din ce n ce mai
mici sau n timpul repausului, are durat mai mare de 10 minute i
cedeaz mai greu la administrarea de compui nitrici.
Epidemiologie: numrul cazurilor de angin pectoral crete odat cu
naintarea n vrst , afectnd femeile n procente variabile de la 0,1 -1%
( 45-54 ani), pn la 10-15% (65-74 ani), iar bbaii de la 2,5 % ( 45-54 ani)
pn la 10-20% (65-74 ani).
Infarctul miocardic acut (IMA) este o zon de
necroz miocardic care apare datorit obliterrii
unei artere coroniene mari.
Epidemiologie: IMA reprezint unul dintre cele mai
frecvente diagnostice la pacienii internai n rile
industrializate. n SUA sunt diagnosticate anual
650.000 cazuri noi i 450.000 de IMA recurent cu o
rat a mortalitii de 30% dup episodul de IMA.

METODOLOGIA RECUPERRII (vezi Zdrenghea,


Dumitru. Recuperarea bolnavilor cardiovasculari,
Cluj Napoca, Clusium, 1995).
Recuperarea cardiovasculara se realizeaz n trei
faze.
Faza I sau faza intraspitaliceasc se aplic la
bolnavii post IMA sau postchirurgie cardiac.
La aceast categorie de bolnavi se poate include
o faz intermediar care
dureaz de la externare pn la includerea n
programele de recuperare, cu o durat de 1-3
sptmni (4-6 sptmni post chirurgie cardiac).
Faza a II-a sau recuperarea propriu-zis, n care bolnavul obine capacitatea
maxim de efort n raport cu afectiunea pe care o prezint. Se poate desfasura:
a. Cu spitalizare initial (2-3 sptmni)
- n sectii sau compartimente de recuperare
- bolnavii cu complicatii:
- tulburri de ritm
- insuficien ventricular stng
- anevrism ventricular
- capacitate de efort sub 5 METS (optional)
- n scop de cercetare
- optional si pentru alte categorii
b. Ambulatoriu institutionalizat
- servicii de recuperare
- toate cazurile necomplicate
c. Ambulatoriu neinstitutionalizat
- cazurile necomplicate cnd (b) nu este disponibil
- cu control periodic (bilunar) la serviciile de recuperare
- fr control periodic n serviciile de recuperare (control sptmnal la medicul
cardiolog curant)
Faza a III-a, de mentinere, cu durat indefinit.
Bolnavii si mentin capacitatea de efort pe care au
cstigat-o n faza II pe care eventual si-o
amelioreaz.
Se desfsoar ambulator neinstitutionalizat. n cazul
n care exist posibilitti se poate desfsura
ambulator instituionalizat (cu grupe de coronarieni)
sau intraspitalicesc n spitale de recuperare de faza
III (ex. Covasna) unde bolnavul poate efectua cure
periodice (anuale).
CONTRAINDICAII N RECUPERAREA CARDIOVASCULAR
Sunt expuse separat deoarece sunt comune pentru majoritatea afectiunilor supuse
recuperrii. Contraindicatiile se refer strict la masurile de recuperare fizic,
msurile de recuperare psihologica si de preventie secundar fiind necesar a fi
aplicate. Aceste contraindicaii sunt:
- insuficienta cardiac cu semne de decompensare (sindrom congestiv prezent)
- angorul instabil
- aritmiile ventriculare severe
- hipertensiunea arterial pulmonara (TAPs >60 mmHg)
- hipertensiunea arteriala sever
- tromboza intracavitar
- revarsat pericardic moderat sau mare
- antecedente recente de embolie pulmonar sau tromboflebit
- cardiomiopatiile obstructive (obstructie moderat - sever)
- stenoza aortic sever sau simptomatic
- stenoza mitral strns
- afectiunile inflamatorii sau infectioase evolutive
- handicapurile motorii care nu permit sau interzic practicarea efortului fizic.

CURS 8 - KINETOTERAPIA IN RECUPERAREA


AFECTIUNILOR ARTICULARE DEGENERATIVE
LA PACIENTII GERIATRICI
Metodele folosite pentru aprecierea durerii
A. Anamneza : - localizarea durerii ( teritoriul durerii i
al iradierii durerii ); - tipul durerii : - '' arsur
B. - ritmul durerii : - diurn, nocturn, permanent,
sezonier; - caracterul durerii : - acut sau cronic
(durerea cronic are o durat mai mare de 3
luni,altereaz personalitatea pacientului i i
afecteaz viaa familial, social i profesional). -
circumstanele apariiei durerii i factorii
declanatori; - semne acompaniatoare; -
intensitatea durerii.
C. Examenul clinic - determin traseul anatomic al
durerii; '', '' pulsaie '', '' traciune '', '' presiune ''
CURS 8 - KINETOTERAPIA IN RECUPERAREA AFECTIUNILOR
ARTICULARE DEGENERATIVE LA PACIENTII GERIATRICI
CURS 8 - KINETOTERAPIA IN RECUPERAREA AFECTIUNILOR
ARTICULARE DEGENERATIVE LA PACIENTII GERIATRICI
CURS 8 - KINETOTERAPIA IN RECUPERAREA AFECTIUNILOR
ARTICULARE DEGENERATIVE LA PACIENTII GERIATRICI
CURS 8 - KINETOTERAPIA IN RECUPERAREA AFECTIUNILOR
ARTICULARE DEGENERATIVE LA PACIENTII GERIATRICI
CURS 10 - LIFE EXTENSION
SCIENCE/SENS