Sunteți pe pagina 1din 4

CONSTANTIN PETROVICI

Unitatea de învățare 16. CALCUL MINTAL ȘI DE CALCUL SCRIS. TEHNICI DE CALCUL RAPID

Practica vieții sociale, cu trebuinţele sale zilnice şi mai ales activitatea desfăşurată în diverse sectoare ale procesului de producţie şi derivare a populaţiei nu pot fi concepute fără utilizarea la fiecare pas a calculului matematic, cu deosebire a calculului mintal. Prin calcul mintal se înţelege calculul care se efectuează în minte, în gând, cu excluderea mijloacelor în scris sau ale diferitelor dispozitive: abac, numărătoare cu bile, etc. Noţiunea de calcul mintal cuprinde:

a) Calculul mintal propriu-zis adică acel calcul în care se dă operaţia cu indicarea elementelor ei

şi se cere doar rezultatul, operaţia efectuându-se în minte, fără întrebuinţarea materialului didactic, fără

repetarea sau scrierea operaţiei.

b) Calculul oral sau vorbit adică acel calcul în care se repetă atât operaţia, cât şi procedeele

întrebuinţate în efectuarea ei, în care se cer şi se dau explicaţii, excluzându-se însă procedeele tehnice. Exerciţiile de calcul mintal care se scriu pe tablă sau pe caiet se numesc exerciţii scrise. Scrierea lor nu constituie un procedeu de calcul, ci se face cu scopul de a pune în evidenţă diferitele etape ale calculului efectuat în minte cu scopul reţinerii rezultatelor sau a stabilirii procedeelor.

Formarea deprinderilor de calcul mintal este condiţionată nu numai de utilizarea judicioasă a acestuia în împrejurări cât mai variate, ci mai ales de cunoaşterea şi utilizarea procedeelor raţionale. Procedeele de calcul mintal se clasifică în două categorii:

1. Procedee generale care se aplică oricăror numere şi se bazează pe compoziţia zecimală a numerelor şi pe proprietăţile generale ale operaţiilor aritmetice. 2. Procedee speciale care se aplinumai anumitor numere, cu o structură specială şi se bazează pe relaţiile aritmetice particulare ce pot fi stabilite între acele numere. Cele mai cunoscute şi cele mai frecvent folosite procedee speciale sunt:

a) Procedeul rotunjirii numerelor constă în adăugarea sau neglijarea unor unităţi pentru a se obţine zeci întregi, sute întregi. Astfel operaţiile devin mai simple, se efectuează mai uşor. Exemple:

- pentru adunare:

298 + 397 = (300 2 ) + ( 400 3 )=

= 300 + 400 2 3 =

= 700

= 695

5 =

- pentru scădere:

898 497 = ( 900 2 ) ( 500 3 ) =

= 900 500 2 + 3 =

= 400 +

= 401

1 =

- pentru înmulţire:

40 x 18 = 40 x ( 20 2) =

= ( 40 x 20 ) ( 40 x 2 ) =

= 800 80 =

= 720

- pentru împărţire:

603 : 3 = ( 600 + 3 ) : 3 =

= 600 : 3 + 3 : 3 =

= 200 + 1 =

= 201

144

DIDACTICA ACTIVITĂŢILOR MATEMATICE

b) Procedeul bazat pe prioritatea comutativităţii adunării sau înmulţirii pe baza comutativităţii se

pot stabili următoarele reguli:

- la adunare, numărul mai mare se adaugă numărului mai mic;

- la înmulţire, se trece ca deînmulţit numărul de mai multe cifre;

- se schimbă ordinea termenilor sau factorilor ori de câte ori se poate uşura calculul. Exemple:

12 + 64 + 36 + 27 + 13 + 28 = (12 + 28) + (64 + 36) + (27 + 13) =

2 x 9 x 15 = (2 x 15) x 9 = = 30 x 9 = = 270

= 40 + 100 + 40 =

= 180

c) Procedeul înmulţirii succesive constă în descompunerea în factori a înmulţitorului şi apoi

înmulţirea deîmpărţitului în mod succesiv cu factorii conţinuţi.

Exemple:

16

x 4 = 16 x 2 x 2 = 32 x 2 = 64

27

x 8 = 27 x 2 x 2 x 2 = 54 x 2 x 2 = 108 x 2 = 216

d)

Procedeul împărțirii succesive se descompune împărţitorul în factori şi se împarte în mod

succesiv deîmpărţitul prin factorii obţinuţi. Exemple:

640 : 4 = 640 : ( 2 x 2 ) = (640 : 2) : 2 = 320 : 2 = 160 210 : 15 = 210 : (3 x 5) = (210 : 3) : 5 = 70 : 5 = 14

În scopul economisirii timpului şi a energiei nervoase, ceea ce înseamnă modernizarea în sensul cel mai larg se poate folosi calculul prescurtat; înmulţirea cu 5, 25, 125 cu 9 şi 99; înmulţirea a două numere care se termină în cifra 5, a numerelor formate din mai multe cifre de 1, împărţirea la numere asemănătoare. Exerciţiile de calcul mintal pot fi în general clasificate în două categorii:

1. exerciţii simple care cuprind o singură operaţie;

2. exerciţii compuse care cuprind două sau mai multe operaţii de acelaşi fel, de acelaşi grad sau

de grade diferite. Aceste exerciţii se prezintă sub o mare diversivitate de forme pentru a stărui şi a menţine mereu treaz interesul elevilor în rezolvarea lor, dar şi pentru dezvoltarea proceselor de gândire, de formare de noi legături temporale în scoarţa cerebrală, deoarece dacă în prima fază operaţiile aritmetice se efectuează prin procese de gândire şi calcul, în faza următoare operaţiile fundamentale (tabla adunării şi scăderii numerelor până la 20, tabla înmulţirii şi împărţirii numerelor până la 100, procedee mai importante de calcul) trebuie să se efectueze pe baza unor procese de memorie şi a deprinderilor formate prin repetarea necontenită a acestor operaţii şi procedee. Exerciţiile simple se pot prezenta sub formele următoare:

a) exerciţii simple în care se poate indica operaţia ce va trebui efectuată cu numerele date.

Exemple:

- adunaţi numerele 6 si 9;

- scădeţi numărul 9 din numărul 17;

- înmulţiţi numărul 15 cu 14;

- împărţiţi numărul 59 cu 3.

b) exerciţii simple în care se denumeşte rezultatul operaţiei ce urmează a se efectua cu numerele.

Exemple:

- faceţi suma numerelor 5 şi 9;

145

CONSTANTIN PETROVICI

- faceţi diferenţa numerelor 17 şi 9;

- aflaţi produsul numerelor 69 şi 3.

Exerciţiile acestea solicită mai mult gândirea elevului decât cele care indică direct operaţia, deoarece el trebuie să gândească mai întâi operaţia corespunzătoare şi să se fixeze asupra ei, pe baza

procesului de asociaţie stabilit între cele două noţiuni; operaţia şi denumirea rezultatului ei şi după aceea să efectueze calculul respectiv.

c) exerciţii de stabilire a grupărilor posibile pentru unităţile unui anumit număr dat.

Exemple:

- pentru numărul 53:

propunătorul 15; elevii 38; propunătorul 24; elevii 29, etc.

d) exerciţii de înmulţire cu un factor constant sau cu produsul constant.

Exemple: dacă un factor este 6, elevii vor spune toate înmulţirile cu 6, inclusiv 6 x 11, 6 x 12. În

cazul în care produsul este constant, 24 de exemplu, elevii spun toate perechile de numere al căror produs este 24. e) exerciţii simple formulate cu ajutorul tabelelor numerice. Pot fi operaţii de un singur fel sau operaţii diferite, în acest caz semnul de operaţie fiind pus între fiecare pereche de numere. f) exerciţii simple prezentate cu ajutorul figurilor geometrice:

6

8 15 20 - 5 9
8
15
20
- 5
9

5

35

cu ajutorul figurilor geometrice : 6 8 15 20 - 5 9 5 35 40 10

40

10

figurilor geometrice : 6 8 15 20 - 5 9 5 35 40 10 g) exerci

g) exerciţii compuse prezentate sub forma de calcul recurent

Exemple:

7 x 6 + 5 1 =

h) exerciţii de adunare succesiva sau scădere a aceluiaşi număr.

Exemplu adunarea succesivă a lui 7, începând cu 5 5 + 7 = 12; 12 + 7 = 19, etc. Prin calculul scris sau efectuarea în scris a unor operaţii se înţelege calculul în care se întrebuinţează algoritmi, sub forma unor anumite procedee scrise, anumite elemente de tehnică bazate pe scrierea operaţiilor, cum sunt de exemplu, procedeele de adunare în scris a numerelor de mai multe cifre, care utilizează ca mijloc tehnic aşezarea termenilor, astfel că unităţile de acelaşi ordin să vină unele sub altele, iar ca procedeu bazat pe scriere, adunarea succesiva a unităţilor de acelaşi ordin între ele, începând de la dreapta la stângă şi de jos în sus. Între calculul în scris şi cel mintal nu se poate concepe însă o delimitare strictă deoarece chiar dacă în calculul mintal nu se utilizează procedeele specifice, calculul scris, acesta din urmă nu se poate dispersa de calculul mintal, între cele două forme existând o strânsă interdependenţă. De aceea calculul mintal constituie o etapă premergătoare şi necesară pentru calculul în scris.

16.1. TIPURI DE EXERCIŢII UTILIZATE ÎN FORMAREA ŞI CONSOLIDAREA DEPRINDERILOR DE CALCUL MINTAL

Calculul mintal are un rol predominant în predarea-învăţarea matematicii în ciclul primar pentru că cea mai mare parte din exerciţiile şi problemele din clasele IIV se rezolvă prin calcul mintal. Elevii folosesc calculul mintal chiar şi după ce învaţă calculul în scris deoarece apare necesitatea unor

146

DIDACTICA ACTIVITĂŢILOR MATEMATICE

explicaţii în scopul însuşirii conştiente a unor operaţii aritmetice şi a diferitelor procedee de calcul. După felul în care sunt utilizate în lecţii, exerciţiile se clasifică în:

a) exerciţii de calcul oral rezolvate cu învăţătorul acestea constau în comunicarea orală a

exerciţiului, repetarea lui şi efectuarea în minte a operaţiilor, indicarea procedeului de calcul şi

comunicarea rezultatului.

b) exerciţii scrise, rezolvate cu învăţătorul care constau în comunicarea orală a exerciţiului,

efectuarea în minte a calculului, anunţarea rezultatului şi scrierea acestuia.

c) exerciţii scrise şi rezolvate prin munca independentă li se prezintă elevilor exerciţiilor, se

citesc, elevii le copiază şi le rezolvă fără nici un ajutor după care se citeşte rezolvarea.

Din această categorie de exerciţii fac parte şi cele date ca temă pentru acasă. Elevii iau la cunoştinţă de exerciţiile pe care le vor rezolva astfel:

- prin efectuarea exerciţiilor din manual;

- prin copierea exerciţiilor de pe tablă;

- prin dictarea lor de către învăţător;

- prin folosirea fişelor de lucru.

Calculul oral este specific lecţiilor de dobândire de cunoştinţe, în care elevii învaţă noi tehnici de calcul. Se foloseşte însă şi în lecţiile de consolidare a cunoştinţelor, priceperilor și deprinderilor în care ei repetă prin exerciţii orale sau scrise procedeele stabilite în orele precedente. Calculul mintal propriu-zis se foloseşte în special pentru formarea deprinderilor de aplicare a unor reguli sau pentru consolidarea anumitor procedee, dar şi pentru formarea abilităţilor necesare calculului rapid. Acest calcul se foloseşte în lecţiile de consolidare a cunoştinţelor, în lecţiile de dobândire a cunoştinţelor în cadrul primei părţi a lecţiei şi anume în timpul verificării şi reactualizării cunoştinţelor ori în evaluarea lor. Solicitând intens gândirea, activitatea de calcul mintal trebuie să aibă o durată de 2-5 min.

TESTUL NR. 16 DE AUTOEVALUARE (alegeți singura variantă corectă de răspuns) Exerci ţ iile de calcul mintal pot fi î (alegeți singura variantă corectă de răspuns) Exerciţiile de calcul mintal pot fi în general clasificate în:

a) exerciții simple și exerciţii compuse;

b) exerciții rezolvate oral și de rezolvate în scris;

c) exerciții cu o operație și cu mai multe operații.

TEMĂ DE CONTROL NR. 16 Elaborați câte un exercițiu de fiecare tip: 16 Elaborați câte un exercițiu de fiecare tip:

a) exerciţii simple în care se poate indica operaţia ce va trebui efectuată cu numerele date.

b) exerciţii simple in care se denumeşte rezultatul operaţiei ce urmează a se efectua cu numerele.

c) exerciţii de stabilire a grupărilor posibile pentru unităţile unui anumit număr dat.

d) exerciţii de înmulţire cu un factor constant sau cu produsul constant.

e) exerciţii simple formulate cu ajutorul tabelelor numerice.

f) exerciţii simple prezentate cu ajutorul figurilor geometrice.

g) exerciţii compuse prezentate sub forma de calcul recurent.

h) exerciţii de adunare succesivă sau scădere a aceluiaşi număr.

147