Managementul stresului ca premisa a eficientizarii procesului

instructiv educativ

Motto:
Nu-ti ia prea mult sa ii ajuti pe oameni sa se schimbe
Marshall Goldsmith
 Noile tendinte ale pedagogiei incearca sa mute accentul de pe cantitatea de cunostinte pe care elevul trebuie sa o
achizitioneze, pe modalitatea de uzitare a acestora. Intr-o lume aflata intr-o cursa continua de schimbare, adaptare,
evolutie, replica Ce te-a adus aici nu te va duce mai departe asezata pe coperta cartii-busola aparuta in urma
colaborarii Marshall Goldsmith si Mark Reiter capata un contur tot mai potentat.

Aceasta mutare de accent este impusa, asa cum am descoperit si din propria experienta, si de insusi subiectul
procesului instructiv-educativ ELEVUL. Comportamentul acestuia este generator de noi provocari la adresa tactului
pedagogic al cadrului didactic. Acestia solicita prin diverse activitati echiparea adecvata pentru a putea face fata
stimulilor interni si/sau externi la care sunt expusi. Adaptabilitatea devine astfel o premisa a succesului alaturi de
cognitie si abilitati.

Inteligenta emotionala si sociala se refera la abilitatea de a te intelege pe tine si de a-i intelege pe ceilalti.

Constructul de inteligenta emotionala a fost utilizat de Wayne Leon Payne in anul 1985, care considera ca
inteligenta emotionala implic o relationare creativa cu starile de teama, durere si dorinta (cf. M. Roco, 2001).

Cel mai important element al inteligentei emotionale il constituie emotiile. Ele sunt foarte importante deoarece
asigura supravietuirea, luarea deciziilor, stabilirea limitelor, comunicarea, unitatea grupului.

Gardner, in abordarea conceptului de inteligenta, ii atribuie statutul unei promisiuni de potential bio-psihologic
omniprezent la toate fiintele umane care contribuie la acte de creatie, iar faptul ca domeniul sau campul de manifestare
determina inteligenta care este valorizata, subliniaz importanta actului educativ in dezvoltarea uneia sau mai multora
dintre inteligentele umane in functie de oportunitatile si posibilitatile de dezvoltare.

In teoria sa, Gardner atribuie un loc important formelor de inteligenta, componente ale inteligentei emotionale si
anume: inteligenta interpersonala si inteligenta intrapersonala.
 Inteligenta interpersonala consta in abilitatea de a-i ntelege pe ceilalti, de a cunoaste ceea ce ii motiveaza pe
oameni, cum muncesc ei, cum poti sa cooperezi mai bine cu ei.

Inteligenta intrapersonala consta in abilitatea de a se intoarce spre sine, in interiorul propriei persoane, de a
realiza o aprofundata cunoastere personala.

Putini oameni sunt binecuvantati cu o busola interioara care ii ajuta sa se orienteze din reflex.[...]Oamenii
acestia au un simt al orientarii aproape infailibil, care ii ghideaza nu numai in mers, ci si in cariera, in casnicie si in
relatiile de prietenie (cf. Marshal Goldsmith, 2012, Introducere) Intrucat putini sunt oamenii inzestrati natural,
educatia dtrebuie sa imbogateasca natura educatului acu aceasta achizitie, sa devina o harta catre inzestrarea cu
aceasta busola.

A aparut inca din anii `90 o conturare a conceptului de inteligenta emotionala ca incercari ale psihologilor vremii.
Astfel, Mayer si Salovey (1990, 1993) prin inteligenta emotionala definesc capacitatea de a percepe emotiile si modul de
exprimare a acestora, de a accede sau genera sentimente atunci cand ele faciliteaz gandirea. Subliniaza astfel
implicatiile necesitatii de a cunoaste si intelege emotiile in vederea promovarii si dezvoltarii emotionale si intelectuale.

Psihologului american Festinger formuleaza teoria disonantei cognitive. Acesta considera ca oamenii refuza sa
se gandeasca la lucruri care le provoac sentimente, emotii negative. Totodata, in urma relationarilor interpersonale
exista tendinta de a selecta ideile care sunt conforme cu valorile proprii si care declanseaza sentimente pozitive.

Reuven BarOn prezinta o alt versiune a inteligentei emotionale determinate de aspectul intrapersonal si cel
interoersonal. Conform acestuia, inteligenta emotionala este constituita din componente grupate dupa aspect.

Din punct de vedere intrapersonal, inteligenta emotionala este observabila prin capacitatea constientizarii
propriilor emotii, optimism , asertivitate, respect, consideratie pentru propria persoana, autorealizare, independenta.
 Din punct de vedere interpersonal, inteligenta emotionala sxe face simtita prin crearea de relatii interpersonale,
atribuirea de responsabilitati sociale, adaptabilitate, flexibilitate, rezilienta la stres, si dispozitia generala.

In viziunea lui Daniel Goleman (1995) conceptele care compun aceasta forma a inteligentei sunt constiinta de
sine, auto-controlul, motivatia, empatia, aptitudinile sociale.

Constiinta de sine reprezinta identificarea si intelegerea emotiilor. Presupune constientizarea unei emotii care se
schimba, nelegerea diferentei dintre ganduri, emotii si comportamente. Adica intelegerea consecintelor unor
comportamente in termeni de emotii;

Auto-controlul presupune managementul emotiilor dificile, controlul impulsurilor, managementul constructiv al

acestora.

Motivatia reprezinta caopacitatea de a stabili obiective pe care sa le indeplinesti, optimism si speranta in fata
obstacolelor, initiativa, perseverenta.

Empatia presupune a fi capabil sa te pui in pantofii diferitelor persoane cu care relationezi, cognitiv si/ sau
afectiv, a fi capabil de a-i intelege pe ceilalti, perspectivele acestora.

Aptitudinile sociale reprezinta stabilirea si pastrarea relatiilor (prieteni), rezolvarea conflictelor, cooperarea,
colaborarea, capacitatea de a lucra in echipa, comunicarea, influenta, conducerea (leadership-ul);

Albert Bandura, psiholog la Stanford care a realizat multe cercetari in legatura cu eficacitatea personala, rezuma
astfel: Convingerile oamenilor despre capacitatile lor au un efect profund asupra acestor capaciati. Capacitatea nu este
o proprietatea fixa. Exista enorm de multe variante in care aceasta capacitatea poate fi folosita. Cei care au aceasta
eficacitate personala se dau la o parte din calea esecului; ei abordeaza lucrurile in asa fel incat sa le poata stapani fara
sa se ingrijoreze in privinta diverselor dezastre posibile (D. Goleman, 2001, p. 117).