Rezumat Teza Doctorat PDF

Investete n oameni!
FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013
Axa prioritar 1 Educaie i formare profesional n sprijinul creterii economice i dezvoltrii societii bazate pe cunoatere
Domeniul major de intervenie 1.5. Programe doctorale i post-doctorale n sprijinul cercetrii
Titlul proiectului: Studii doctorale pentru dezvoltare durabil (SD-DD)
Numrul de identificare al contractului: POSDRU/6/1.5/S/6
Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braov
Universitatea Transilvania din Braov

coala Doctoral Interdisciplinar
Centrul de cercetare: TEHNOLOGII I MATERIALE AVANSATE
METALICE,CERAMICE I COMPOZITE (MMC)
Ing. Adriana URS (cs. ZARA)
CERCETARI PRIVIND IMBUNATATIREA PERFORMANTELOR

PIESELOR SUPUSE LA UZARE PRIN TRATAMENTE TERMICE
MODERNE
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
RESEARCH REGARDING IMPROVING PERFORMANCE ON

PARTS SUBJECT TO WEAR BY MODERN HEAT TREATMENT
ABSTRACT OF THE Ph.D. THESIS
Conductor tiinific
Prof.dr.ing. Ioan GIACOMELLI
BRASOV, 2011
MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETARII, TINERETULUI I SPORTULUI
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV
BRAOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525
RECTORAT
D-lui (D-nei) ..............................................................................................................
COMPONENA
Comisiei de doctorat
Numit prin ordinul Rectorului Universitii Transilvania din Braov
Nr. 4742 din 02.09.2011
PREEDINTE: Prof. univ. dr. ing. Mircea Horia IEREAN

DECAN-Facultatea de tiin a i Ingineria Materialelor
CONDUCTOR TIINIFIC: Prof. univ. dr. ing. Ioan GIACOMELLI
REFERENI: Prof. univ. dr. ing. Petric VIZUREANU
Universitatea Tehnic Gh.Asachi din Iai
Cercet. st.gr.I, dr. Maria DINESCU
Instit. Nat.de Fizica Plasmei, Laserului si Radiaiei,
Mgurele Bucureti
Prof. univ. dr. ing. Ana VEELEANU
Data, ora i locul susinerii publice a tezei de doctorat: 17.10.2011, ora 11:00,
sala W III 4.
Eventualele aprecieri sau observaii asupra coninutului lucrrii v rugm s le

transmitei n timp util, pe adresa adrz2007@yahoo.com
Totodat v invitm s luai parte la edina public de susinere a tezei de

doctorat.
V mulumim.
Rezumatul tezei de doctorat
CERCETARI PRIVIND IMBUNATATIREA PERFORMANTELOR PIESELOR SUPUSE
LA UZARE PRIN TRATAMENTE TERMICE MODERNE
CUPRINS Pg.
teza
Pg.
rezumat
INTRODUCERE 7 7
CAPITOLUL 1. UZAREA METALELOR
1.1. NOTIUNI DE TRIBOLOGIE .................................................................................. 9 9

1.1.1. Proprietile componentelor unui tribosistem.................................................. 11 9
1.1.2. Stratul superficial............................................................................................. 13 9
1.1.3. Tipuri de suprafee de contact n tribosistem................................................... 16 9
1.1.4. Procese de frecare n tribosisteme............................................................................... 16 9
1.2. FAZELE UZARII PIESELOR SI SCULELOR........................................................ 18 9
1.2.1. Tipuri de uzare................................................................................................. 20 9
1.2.1.1. Uzarea de aderen.................................................................................... 22 9
1.2.1.2. Uzarea abraziv......................................................................................... 24 9
1.2.1.3. Uzarea de oboseal.................................................................................... 25 9
1.2.1.4. Uzarea de coroziune.................................................................................. 27 9
1.2.2. Factorii care influeneaz rezistena la uzare................................................... 29 9
1.2.2.1. Calitatea materialului i structura acestuia................................................ 29 9
1.2.2.2. Calitatea suprafeelor................................................................................ 30 9
1.3. POSIBILITATI DE MASURARE A UZURII......................................................... 31 10
1.3.1. Maina cu 4 bile............................................................................................... 32 10
1.3.2. Instalaie de tip Timken.................................................................................... 33 10
1.3.3. Tribometru tift pe disc.................................................................................... 33 10
1.3.4. Maina Amsler................................................................................................. 33 10
CAPITOLUL 2.
STADIUL ACTUAL AL TRATAMENTELOR TERMICE DE SUPRAFATA DESTINATE
IMBUNATATIRII REZISTENTEI LA UZARE
Introducere....................................................................................................................... 35 11
2.1. CALIRE SUPERFICIALA....................................................................................... 37 11
2.1.1. Procedee de clire superficial........................................................................ 38 12
2.1.2. Clire superficial prin inducie...................................................................... 40 12
2.2. TRATAMENTE TERMOCHIMICE........................................................................ 40 12
2.2.1. Tratamentul termochimic de carburare........................................................... 41 12
2.2.2. Tratamentul termochimic de nitrurare............................................................ 43 13
2.2.3. Tratamentele termochimice de carbonitrurare i cianurare............................ 45 13
2.2.4. Aluminizarea sau alitarea .............................................................................. 46 13
2.2.5. Cromizarea..................................................................................................... 46 13
2.2.6. Silicizarea....................................................................................................... 47 13
2.2.7. Borizarea........................................................................................................ 47 13
2.2.8. Titanizarea...................................................................................................... 47 13
2.2.9. Zincarea (sheraedizarea)................................................................................. 48 13
2.3. ACOPERI CU STRATURI DURE.......................................................................... 48 13
2.3.1. Metode de obinere a straturilor prin procedee PVD...................................... 48 13
2.3.1.1. Procedee bazate pe pulverizare................................................................. 49 13
2.3.2. Metode de obinere a straturilor prin procedee CVD...................................... 50 13
1
2.3.2.1.Proprietile straturilor dure....................................................................... 51 13
2.3.3. Depunere laser pulsat (PLD) ........................................................................ 52 13
2.3.3.1. Depunere laser pulsat. Etape................................................................... 53 13
2.3.3.2. Interacia fasciculului laser cu materialul intei. ...................... ............... 54 13
2.3.3.3. Fluena de prag......................................................................................... 55 13
2.3.3.4. Rata de ablaie laser ................................................................................. 56 13
2.3.3.5. Expansiunea plasmei................................................................................ 58 13
2.3.3.6. Creterea filmelor..................................................................................... 60 13
2.3.3.6.1.Varianta Volmer-Weber................................................................... 61 13
2.3.3.6.2.Varianta Frank-Van der Merwe....................................................... 64 13
2.3.3.6.3.Varianta Stranski-Krastinov............................................................. 65 13
2.4. CLIREA SUPERFICIAL CU LASER..............................................................
2.4.1. Inclzirea cu laseri.......................................................................................... 65 14
2.4.2. Generarea radiaiei laser. Inversia de populaie. ............................................ 66 14
2.4.3. Proprietile radiaiei laser. ............................................................................ 67 14
2.4.4. Coerena radiaiei laser .................................................................................. 67 14
2.4.5. Direcionalitatea.............................................................................................. 68 14
2.4.6. Monocromaticitatea ....................................................................................... 69 14
2.4.7. Intensitatea radiaiei laser....................................................................... ....... 69 14
2.4.8. Tipuri constructive de laseri .......................................................................... 69 14
2.5. CALIRE SUPERFICIALA CU FASCICUL DE ELECTRONI..............................
2.5.1. Principiul de funcionare................................................................................ 70 14
2.5.2. Parametrii fasciculului de electroni................................................................ 72 14
2.5.3. Instalaie de prelucrare cu fascicul de electroni.............................................. 72 15
2.5.4. Tunul electronic.............................................................................................. 73 15
2.5.5. Tratamente termice superficiale cu fascicul de electroni .............................. 73 15
2.5.6. Durificarea suprafeelor cu fascicul de electroni .......................................... 74 15
CAPITOLUL 3.
DIRECTII DE CERCETARE, MATERIALE SI APARATUR FOLOSITE.
3.1. DIRECTII DE CERCETARE.................................................................................. 74 16

3.2. UTILAJE SI DISPOZITIVE UTILIZATE LA INCERCRI................................. 75 16
3.2.1. Instalaie pentru depunere laser pulsat (PLD)............................................. 75 16
3.2.2. Instalaie pentru tratarea suprafetelor cu fascicul laser................................. 78 18
3.2.3. Instalaie de prelucrare cu fascicul de electroni............................................ 79 19
3.2.4. Echipament pentru ncercarea spectrochimic a epruvetelor i probelor...... 79 19
3.2.5. Microscopie de for atomic........................................................................ 80 19
3.2.6. Microscopie electronic de baleaj SEM........................................................ 81 19
3.2.7. Echipament de microanaliza metalografic ................................................. 81 19
3.2.8. Difracie de raze X........................................................................................ 82 19
3.2.9. Aparat pentru msurarea microdurittii....................................................... 83 19
3.2.10. Dispozitiv pentru ncercri la uzare............................................................ 83 19
3.2.11. Cuptoare pentru tratamente termice............................................................ 84 19
3.2.12. Aparat pentru msurarea macroduritii...................................................... 85 19
3.2.13. Alte aparate i dispozitive........................................................................... 85 19
3.3. MATERIALE SI EPRUVETE................................................................................ 85 19
2
CAPITOLUL 4
CERCETARI EXPERIMENTALE PRIVIND TRATAMENTELE SUPERFICIALE
DESTINATE MARIRII REZISTENTEI LA UZARE
4.1.DEPUNERE LASER PULSATA

4.1.1. Consideraii generale............................................................................................. 86 20
4.1.2. Distana inta - substrat.................................................................................. 91 20
4.1.3. Temperatura substratului............................................................................... 92 20
4.1.4. Presiunea de lucru......................................................................................... 93 20
4.1.5. Modul de lucru i rezultate obinute............................................................. 94 20
4.1.6. Concluzii....................................................................................................... 110 20
4.2.TRATAMENTE TERMICE SUPERFICIALE CU LASERUL CO2
4.2.1. Schimbul de cldur la nclzirea cu laseri .................................................. 111 20
4.2.2. Densitatea de putere i durata pulsului laser................................................. 112 20
4.2.3. Transferul de energie .................................................................................... 116 20
4.2.4. Principiul de nclzire ................................................................................... 117 20
4.2.5. Tratarea suprafeelor cu fascicul laser ......................................................... 119 20
4.2.6. Durificarea prin clire din stare lichid ........................................................ 119 20
4.2.7. Inclzirea cu topire local.............................................................................. 120 20
4.2.8. Rezultate experimentale................................................................................. 121 26
4.2.9. Concluzii........................................................................................................ 134 26
4.3. TRATAMENTE TERMICE SUPERFICIALE CU FASCICULUL DE ELECTRONI
4.3.1. Noiuni generale............................................................................................. 135 32
4.3.2. Consideraii energetice la lucrul cu fasciculul de electroni........................... 137 32
4.3.3. Aspecte metalurgice ale clirii cu fascicul de electroni................................. 137 32
4.3.4. Rezultate obinute ......................................................................................... 145 32
4.3.5. Concluzii........................................................................................................ 146 32
CAPITOLUL 5
INCERCARI DE UZARE ALE PROBELEOR TRATATE SUPERFICIAL
5.1. Stadiile procesului de uzare..................................................................................... 147 34

5.2. Indicatori ai procesului de uzare.............................................................................. 148 34
5.3. Mecanismul formrii particulelor de uzur ............................................................ 152 34
5.4. Relaii de calcul ...................................................................................................... 153 34
5.5. Date experimentale.................................................................................................. 154 34
5.6. Concluzii.................................................................................................................. 165 34
CAPITOLUL 6.
CONCLUZII GENERALE. CONTRIBUTII PROPRII
6.1. Concluzii generale................................................................................................... 167 38

6.2. Contribuii proprii.................................................................................................... 167 38
6.3. Diseminarea rezultatelor......................................................................................... 167 40
Bibliografie .................................................................................................................... 168 42
Rezumat ......................................................................................................................... 178 44
Curriculum Vitae............................................................................................................ 179 46
3
CONTENT
Introduction 7 7
CHAPTER 1. WEAR OF METALS Pg. thesis Pg. abst.

1.1. TRIBOLOGY NOTIONS ............................................... ....................................... 9 9
1.1.1. Properties of a tribosistem ............................................................................ ....... 11 9
1.1.2. Superficial layer.................................................................................... ........ 13 9
1.1.3.Types of contact surfaces in tribosistem ............................................... ............... 16 9
1.1.4. Friction processes in tribosistems ......................................................................... 16 9
1.2. Phases of wear parts and tool ................................................................... .............. 18 9
1.2.1. Types of wear.................................................................................................. 20 9
1.2.1.1. Adhesion wear ............................................... ......................................... 22 9
1.2.1.2. Abrasive wear........................................................................................... 24 9
1.2.1.3. Fatigue wear........................................... ................................................. 25 9
1.2.1.4. Corrosion wear ............................................... ........................................ 27 9
1.2.2. Factors affecting wear resistance ....................................................... ........... 29 9
1.2.2.1.The quality of materials and its structure ................................................. 29 9
1.2.2.2. Surfaces quality .................................................. .................................... 30 9
1.3. Wear measurement possibilities .............................................................................. 31 10
1.3.1. Four ball testing machine................................................................................. 32 10
1.3.2. Timken installation ............................................... .......................................... 33 10
1.3.3. Tribometer pin on disc .............................................. ..................................... 33 10
1.3.4. Amsler machine................................................................................................ 33 10
CHAPTER 2.
STATE OF SURFACE HEAT TREATMENT FOR IMPROVING PERFORMANCE ON
PARTS SUBJECT TO WEAR
Introduction.................................................................................................................... 35 11
2.1. SURFACE HARDENING...................................................................................... 37 11
2.1.1. Surface hardening processes .............................................. ........................... 38 12
2.1.2. Induction surface hardening .............................................. ............................ 40 12
2.2. THERMOCHEMICAL TREATMENTS .......................................... .................... 40 12
2.2.1. Thermochemical treatments of carburizing ................................................. .. 41 12
2.2.2. The nitriding thermochemical treatments ...................................................... 43 13
2.2.3. Thermochemical treatments of carbonitriding and cyanide ........................... 45 13
2.2.4. Thermochemical treatments with aluminium................................................. 46 13
2.2.5. Thermochemical treatments with chromium.................................................. 46 13
2.2.6. Thermochemical treatments of silicon............................................................ 47 13
2.2.7. Thermochemical treatments with boron ........................................................ 47 13
2.2.8. Thermochemical treatments of titanium......................................................... 47 13
2.2.9. Thermochemical treatments of zinc................................................................ 48 13
2.3. Coating with hard layers .......................................................... ............................. 48 13
2.3.1. Methods for obtaining coatings by PVD procedures...................................... 48 13
2.3.1.1. Spray based procedures.............................................. ........................... 49 13
2.3.2. Methods for obtaining coatings by CVD procedures...................................... 50 13
2.3.2.1. Hard layers properties..................................................... ....................... 51 13
2.3.3.PULSED LASER DEPOSITION (PLD) ....................... ................................ 52 13
4
2.3.3.1 Pulsed laser deposition . Steps ................................................................ 53 13

2.3.3.2. Laser beam interaction with target material. ......................................... 54 13
2.3.3.3. Threshold fluency ............................................... ................................. 55 13
2.3.3.4. Laser ablation rate .............................................. .................................. 56 13
2.3.3.5. Plasma expansion .. ............................................................................... 58 13
2.3.3.6. Film growth ........................................................................................... 60 13
2.3.3.6.1.Volmer-Weber version .. .................................................................. 61 13
2.3.3.6.2.Frank-Van der Merwe version. ........................................................ 64 13
2.3.3.6.3.Stranski-Krastinov version .............................................................. 65 13
2.4. SUPERFICIAL HARDENING BY LASER ........................................................
2.4.1. Laser heating.............................................. ................................................... 65 14
2.4.2. Generation of laser radiation. Population inversion. .................................... 66 14
2.4.3. Properties of laser radiation. ............................................... ......................... 67 14
2.4.4. Laser radiation .............................................................................................. 67 14
2.4.5. Laser coherent................................................................................................ 68 14
2.4.6. Monochromatic light .................................................................................... 69 14
2.4.7. Laser radiation intensity ...................................................................... ........ 69 14
2.4.8. Constructive types of lasers ......................................................................... 69 14
2.5. ELECTRON BEAM SUPERFICIAL HARDENING .........................................
2.5.1. The operating principle ............................................................................... 70 14
2.5.2. Electron beam parameters ........................................................................... 72 14
2.5.3. Processing facility electron beam ............................................................... 72 15
2.5.4. Electronic cannon........................................................................................ 73 15
2.5.5. Surface heat treatment with electrons beam ............................................... 73 15
2.5.6. Electron beam surface hardening ................................................................ 74 15
CHAPTER 3.
DIRECTIONS OF RESEARCH, MATERIALS AND EQUIPMENT USED.
3.1. Research .................................................................. ............................................. 74 16

3.2. Equipment and devices used to test ....................................................................... 75 16
3.2.1. Pulsed laser deposition instalation (PLD )....................................................... 75 16
3.2.2. Equipment for laser surface treatment ............................................................ 78 18
3.2.3. Electron beam processing instalation .............................................................. 79 19
3.2.4. Equipment for testing of specimens and samples .......................................... 79 19
3.2.5. Atomic force microscopy (AFM).................................................................... 80 19
3.2.6. Electron microscopy SEM...................... ........................................................ 81 19
3.2.7. Metallographic microanalysis equipment ....................................................... 81 19
3.2.8. X-ray diffraction ............................................................................................. 82 19
3.2.9. Microhardness measuring microscop ............................................................. 83 19
3.2.10. Wear testing appliance .................................................................................. 83 19
3.2.11. Heat treatment furnace................................................................................... 84 19
3.2.12. Apparatus for measuring hardness................................................................. 85 19
3.2.13. Other equipment and devices ....................................................................... 85 19
3.3. Materials and specimens ....................................................................................... 85 19
5
CHAPTER 4
RESEARCH EXPERIMENTAL REGARDING SUPERFICIAL TREATMENTS FOR
INCREASING WEAR RESISTANCE
4.1. PULSED LASER DEPOSITION

4.1.1. Considerations.................................................................................................. 86 20
4.1.2. Target - substrate distance................................................................................ 91 20
4.1.3. Substrate temperature ...................................................................................... 92 20
4.1.4. Working pressure............................................................................................. 93 20
4.1.5. Mode and results ............................................................................................. 94 20
4.1.6. Conclusions...................................................................................................... 110 20
4.2. SUPERFICIAL HEAT TREATMENT WITH CO2 LASER
4.2.1. Heat exchange in heating with laser ................................................................ 111 20
4.2.2. Power density and laser pulse duration ........................................................... 112 20
4.2.3. Energy transfer ................................................................................................ 116 20
4.2.4. Heating principle ............................................................................................. 117 20
4.2.5. Laser surface treatment ................................................................................... 119 20
4.2.6. Hardening by quenching in liquid ................................................................... 119 20
4.2.7. Local melting heating ...................................................................................... 120 20
4.2.8. Experimental results......................................................................................... 121 26
4.2.9. Conclusions...................................................................................................... 134 26
4.3. SUPERFICIAL HEAT TREATMENT WITH ELECTRON BEAM
4.3.1. General notions................................................................................................. 135 32
4.3.2. Energy considerations to work with electron beam ......................................... 137 32
4.3.3. Metallurgical results of electron beam hardening............................................ 137 32
4.3.4. Results ................................................ ............................................................ 145 32
4.3.5. Conclusions...................................................................................................... 146 32
CHAPTER 5
SUPERFICIAL HEAT TREATED SPECIMENS WEAR ATTEMPTS
5.1. Stages of wear process ..................................................... ...................................... 147 34

5.2. Wear process indicators .......................................................................................... 148 34
5.3. Wear particle formation mechanism ....................................................................... 152 34
5.4. Account relationships.............................................................................................. 153 34
5.5. Experimental data.................................................................................................... 154 34
5.6. Conclusions............................................................................................................. 165 34
CHAPTER 6.
GENERAL CONCLUSIONS. CONTRIBUTIONS
6.1. Conclusions ............................................................................................................. 167 38

6.2. Contributions........................................................................................................... 167 38
6.3. Dissemination of results ......................................................................................... 167 40
Bibliography................................................................................................................... 168 42
Abstract.......................................................................................................................... 178 44
Curriculum Vitae............................................................................................................ 179 46
6
INTRODUCERE
Mereu n actualitate, uzarea, acest proces de distrugere a stratului superficial ocup un loc
prioritar n atenia cercettorilor de pretutindeni. Tratamentele termice de clire superficial cu
radiaie laser i fasciculul de electroni, fac parte din realizrile tiinei i tehnicii secolului XX.
Tema acestei teze de doctorat CERCETARI PRIVIND IMBUNATATIREA PERFORMAN-
TELOR PIESELOR SUPUSE LA UZARE PRIN TRATAMENTE TERMICE MODERNE se
inscrie in domeniului tiinei i Ingineriei Materialelor.
Teza a avut drept scop efectuarea unor cercetri experimentale privind mbuntirea performan-
elor pieselor supuse la uzare prin tratamente termice moderne. Studiile i cercetrile experimentale
din cadrul tezei se desfoar pe patru direcii de cercetare cu urmtoarele obiective:
obinerea prin metoda de depunere laser pulsat PLD (pulsed laser deposition) a filmelor subiri
de carbur de siliciu SiC i nitrocarbur de siliciu SiCN, pe substraturi de OLC45, OLC60, 41Cr4,
34MoCrNi6 care n prealabil au fost supuse tratamentului termic de mbuntire (clire +revenire
nalt) . Investigarea acestor suprafele prin microscopie de for atomic (AFM), prin difracie de
raze X (XRD), microscopie optica (OM), microscopie electronica cu baleiaj (SEM+EDAX).
tratamente termice neconvenionale utiliznd laserul GT 1200 W, aplicate pieselor supuse la
uzare prin clirea superficial i topirea (vitrifierea) suprafeelor acestora. Obinerea stratului clit
superficial cu ajutorul laserului CO2 pe epruvete din oeluri de mbuntire carbon ,OLC45 ,OLC
60 i aliate 41Cr4, 34MoCrNi6 care au fost n prealabil supuse unui tratament termic de clire si
revenire nalt. Investigarea acestor suprafele prin microscopie de for atomic (AFM), prin
difracie de raze X (XRD), microscopie optic (OM), microscopie electronic cu baleiaj
(SEM+EDAX).
tratament termic de nclzire ultrarapid cu surse termice concentrate, respectiv tratament termic
cu flux de electroni pentru obinerea clirii superficiale a suprafeelor epruvetelor din oelurile care
fac obiectul de studiu al tezei.
ncercarea la uzare a suprafeelor tratate termic prin tehnologii neconvenionale pe tribometrul
din dotare, calculul masei gravimetrice, reprezentarea grafic i compararea rezultatelor.
7
Realizarea acestei teze ar fi fost imposibil fr susinerea nemijlocit a unor specialiti de excepie,
crora doresc s le mulumesc din suflet.
In primul rnd doresc s aduc mulumiri conductorului tiinific, domului Prof. dr.ing. Ioan
GIACOMELLI pentru ncurajarea permanent , ndrumarea competent i susinerea pe tot
parcursul elaborrii tezei, fcnd posibil finalizarea acestei lucrri.
O parte din cercetrile experimentale au fost realizate in cadrul Departamentului Laser din Institutul
Naional de Fizic Laserilor, Plasmei i Radiaiei situat pe platforma Mgurele. n acest sens
doresc s mulumesc foarte mult din inima, doamnei Dr. Maria DINESCU, ef Laborator de
Prelucrarea Fotonica a Materialelor Avansate (PPAM-Photonic Processing of Advanced Materials
Group), pentru ncrederea si nelegerea acordat, pentru susinerea n efectuarea cercetrilor
experimentale, parte a unei direcii de cercetare din tez.
De asemenea doresc s mulumesc Prof.dr.ing. Petric VIZUREANU de la Universitatea Tehnic
Gh.Asachi din Iai pentru sprijinul acordat n realizarea acestei teze.
Cele mai sincere mulumiri doamnei Prof.dr.ing. Ana VETELEANU GHOD Universitatea
Transilvania din Braov
Mulumesc de asemenea domnului Prof.dr.ing. Doru Romulus PASCU, ef Laborator ncercUi,
Examinri i Analize - LIEA din cadrul Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare n Sudur i
ncercri de Materiale-ISIM Timisoara, pentru susinerea in realizarea unei directii de cercetare.
Mii de mulumiri membrilor Catedrei de Utilaj Tehnologic i tiin Materialelor din cadrul
Facultii de tiina i Ingineria Materialelor, Universitatea Transilvania din Braov, care m-au
sprijinit n diverse etape ale realizrii tezei, precum si colegilor mei doctoranzi, pentru atitudinea
pozitiv i atmosfera de lucru foarte bun din cursul anilor de doctorat.
De asemenea mulumesc colegilor post-doc, care m-au sprijinit n soluionarea unor probleme
tehnice legate de caracterizarea stucturii metalografice i de bun funcionare a dispozitivului pentru
ncercarea la uzare a epruvetelor.
Totodat vreau s mulumesc familiei i n special mamei mele pentru dragoste, nelegere i suport
moral .
8
Cap.1. UZAREA METALELOR
Uzura i gsete expresia n pierderea de material de pe suprafeele n contact ale corpurilor n

micare relativ, avnd ca efect modificarea dimensiunilor, a formei geometrice i n anumite
condiii de temperatur conducnd chiar la modificri structurale n straturile exterioare.
1.2.1.3.Uzarea de oboseal. Fretting-ul, reprezint o form particular i complex de deteriorare
a suprafeelelor n contact, care au o micare oscilatorie de mic amplitudine, micare ce poate fi
determinat de traciune, ncovoiere sau torsiune alternant [46][49] [155].
Fig.1.20. Uzarea de tip fretting[145][154].
Studiile i cercetarile tiinifice au pus n eviden faptul ca analiza particulelor de uzur sub
aspectul dimensiunii, formei i structurii suprafeei are un rol important n diagnosticarea unei
forme de uzare.
Tabel 1.4. Forma de uzare in funcie de forma particulei
Suprafata
Forma de uzare Forma particulei
uzata
uzarea adeziva
uzarea abraziva
uzarea de oboseala
Morfologia suprafeei particulelor de uzur ne d indicii clare despre severitatea uzrii. Particulele
de uzur abraziv sunt mai uor de deosebit fa de particulele de uzur adeziv sau cele de uzur de
oboseal, deoarece acestea prezint o forma alungit i un aspect diferit al suprafeei [113].
9
1.3. POSIBILITATI DE MASURARE A UZURII
Tabel 1.5. Clasificarea tipurilor de ncercri n cercetarea tribosistemelor DIN 50322,[34.]

Categoria Tipul de incercare Simbol
Incercri ale sistemului n exploatare, la

I
locul de funcionare
II Incercri pe stand cu sistemul real ntreg
Incercri pe stand cu sisteme pariale sau

numai cu un ansamblu
III
de componente
Incercri cu componente nemodificate sau

IV
reduse la scar
V Incercri pe modele cu solicitri similare
VI Incercri pe modele simplificate
Aa cum se poate observa i n tabelul 1.5, standardul german DIN 50322 propune ase categorii de
ncercri n cercetarea tribosistemelor.
1.3.3. Tribometrul tift pe disc (pin on disc). Cupla de frecare: tift pe disc n rotaie.
Fig. 1.28. Tribometrul stift pe disc (pin on disc) [13].
Incercarea tribologic permite determinarea uzurii unui material prin intermediul unui vrf ( pin )
din carbura de wolfram, care zgriind proba in micare , fixat n nteriorul unui suport, provoac
uzur. Acest instrument permite msurarea coeficientului de frecare n funcie de doi parametri:
fora de aplicare i viteza de zgriere.
10
CAPITOLUL 2.
STADIUL ACTUAL AL TRATAMENTELOR TERMICE DE SUPRAFATA
DESTINATE IMBUNATATIRII REZISTENTEI LA UZARE
Prelucrarea termic n vederea creterii performanelor pieselor supuse la uzare se caracterizeaz

prin nclzirea ultra rapid cu surse termice exterioare concentrate de mare putere specific, pe o
suprafa foarte mic, din aceast categorie facnd parte: prelucrarea cu fascicul de electroni, cu
laser i cu plasm.
Tehnologiile neconventionale rspund astfel unui aspect deosebit de important i prioritar i anume
mresc durata de exploatare in conditii de siguran i eficien, concomitent cu satisfacerea
cerinelor crescnde privind funcionarea i totodat, reducerea emisiilor poluante.
Mai mult dect att, unele dintre acestea au rol in reducerea costului de fabricaie, pstrnd sau chiar
imbuntind calitatea , n timp ce altele sunt destinate obinerii de produse calitativ superioare sau
chiar de produse noi. Aceste tehnologii nu produc reziduuri care s pun n pericol mediul
nconjurtor.
In urma cercetrilor teoretice i experimentale efectuate la nivel naional, att n cadrul institutelor
de specialitate, ct i n institutele de nvmnt superior au fost realizate primele instalaii de pre-
lucrare cu surse exterioare concentrate de mare putere la I.F.A. Bucureti, I.C.T.C.M. Bucureti si
I.S.I.M. Timioara.
Fig. 2.1. Aplicatii ale clirii superficiale

cu laser
Rezultate experimentale privind mbuntirea performanelor pieselor supuse la uzare s-au obinut
prin depunerea de filme subiri dure prin metoda laser pulsat PLD [39], [23]. Din studiile i
cercetrile efectuate reiese ca aportul utilizrii carburii de siliciu SiC n scopul durificrii
suprafeelor prin tratamente termice superficiale cu radiaia laser este considerabil, mrind astfel
durata de via a pieselor i sculelor [79]. Prin tratamentul termic de clire superficial cu laserul
11
CO2 se realizeaz obinerea unui strat fr poroziti avnd o structur foarte fin, zona afectat
termic fiind redus [121]. Tratamentele termice cu laser i fascicul de electroni au fost folosite cu
succes n industria romneasc pentru mbuntirea rezistenei la coroziune [8].
O important deosebit se acord tratamentelor termice superficiale cu fascicul de electroni. Scopul
acestora const n durificarea suprafeelor prin modificarea proprietilor materialelor metalice, a
rezistentei la uzur i a duritii. Transformarea structurii superficiale are loc n stare solid, fr
apariia topiturilor pariale i fr prelucrri ulterioare. Ferita se transform n austenit iar carbonul
nu apuc s precipite formand martensita, care este dur [88].
Din punct de vedere al studiului tratamentelor termice de nclzire ultra rapid cu surse termice
exterioare concentrate de mare putere specific, se remarc i la nivel internaional abordarea
tematicilor referitoare la mecanismul de depunerea laser pulsat PLD, la interacia laser-suprafaa
materialului [13] [78].
2.1.1. Procedee de clire superficial
Clirea superficial const n nclzirea n domeniul austenitic a unui strat superficial de la supra-
faa piesei pe o anumit grosime urmat de o rcire rapid n ap sau ulei, astfel nct austenita s se
transforme n martensit numai n acest strat. Metoda de clire superficial are drept scop pe de o
parte cresterea duritii, a rezistenei la uzur, a rezistenei la oboseal, iar pe de alt parte pstrarea
propriettilor ridicate de plasticitate n miezul neclit al piesei [122].
Se clesc superficial oelurile carbon i slab aliate cu un coninut de carbon ntre 0,35 0,6% C i
fontele cu grafit lamelar, nodular sau grafit de maleabilizare, a cror mas metalic conine 0,6
0,8% C. Dupa modul de execuie al operaiei de rcire a suprafeei de clit se deosebesc doua
metode de clire: cea simultan, caracterizat prin rcirea simultan a ntregii suprafee de clit i
cea succesiva, prin rcirea progresiv a suprafeei de clit. In funcie de mijloacele de nclzire
folosite se disting procedee de clire superficial rapide i ultrarapide.
Tabel 2.1. Comparaia ntre diferite procedee de clire superficial [122].
Temp. Adancimea
Puterea
atinsa de maxim a
Impulsuri specific Structura Domenii de aplicare
suprafat stratului clit
[W/cm2 ]
[C] [mm]
Fascicul 2000- 5m-2 mm. Martensita foarte Profile complexe cu deformatii
laser 8000 fina,strat alb foarte mici
Fascicul 2000 1500 10m-2 mm. Martensita foarte Profile complexe,volume mici
de fina,strat alb absenta deformatiilor, necesitatea
electroni vidului
12
Tabel 2.2. Avantajele si dezavantajele diferitelor procedee de clire superficial [122].

Procesul de calire
Avantaje Dezavanteje
superficiala
Clirea superficial cu laser Precizia tratamentului. . Investitii foarte mari. Masuri speciale,
Posibilitatea obtinerii unei game de pregatire a suprafetelor.Intretinere
mari de grosimi de straturi. si reparare dificila.Structura neomo-
Posibilitatea tratrii locurilor gena. Probleme de securitate. Folo-
dificil accesibile celorlalte pro- -sirea straturilor absorbante duce la
cedee, prin utilizarea prismelor randament scazut.
sau oglinzilor. Deformatii foarte
mici. Poate fi automatizat.
Clirea superficial cu flux Precizia tratamentului. . Investitii mari.Necesitate a utilizarii
de electroni Deformatii mici . Absenta bbbb vidului. Limitarea dimensiunilor
oxidarii din cauza utilizarii pieselor. Necesitate demagnetizarii
vidului. Consumul redus de pieselor. Generarea de raze X.
energie. Poate fi automatizat si
integrat in fluxul de fabricatie-
catie.Productivitate ridicata.-
Flexibilitatea instalatiilor.
Clirea superficial cu Deformatii extrem de mici din Procedeu in curs de dezvoltare. Putin
plasm cauza adancimii de calire adaptat pieselor de dimensiuni mari si
mica.Investitii medii.Bine cu suprafete concave si convexe.
adaptata tratamentului Uneori necesita dus de racire.
continuu(lame sau sarme). Poate
fi automatizat si integrat.
2.2.2. Tratamentul termochimic de nitrurare const n mbogirea n azot (nitrogen) a stratului

superficial al pieselor din oeluri sau fonte, n scopul durificrii superficiale a acestor piese i
mbuntirii performanelor lor privind rezistena la uzare, la oboseal sau la coroziune.
Tratamentul termochimic de nitrurare se realizeaz, n mod obinuit, n cuptoare etane, n
atmosfer de amoniac gazos, care prin disociere pune n libertate atomi activi de azot.
2NH3 2Nactiv + 3H2 (2.7.)
Compoziia chimic a oelului sau fontei din care se confecioneaz piesele supuse nitrurrii i
parametrii de regim la care se conduce acest tratament se stabilesc n funcie de scopul principal
urmrit.
2.3.3. Depunere laser pulsata (PLD)
Metoda de depunere laser pulsat (PLD, Pulsed Laser Deposition) este larg folosit n domeniul
producerii de straturi subiri n particular din materiale i combinaii de materiale care nu pot fi
procesate dect cu mari dificulti prin alte metode. Recent, au fost obinute prin PLD acoperiri de
nalt calitate cu o mare varietate de proprieti speciale. [22]
13
Principalul motiv al progresului PLD este acela ca materiale cu compozitie orict de complicata se
pot transfera pe un substrat fara schimbarea stoichiometriei (ablatie congruenta).
Interacia radiaiei laser cu inta (solid) este complex, pentru c energia electromagnetic este
transformat n energie termic, chimic i mecanic, provocnd excitarea electronic, vaporizarea
i ablaia materialului. Toate aceste fenomene depind att de energia i frecvena impulsurilor
laserului, ct i de proprietile optice, termodinamice i morfologice ale intei.
2.4. CLIREA SUPERFICIAL CU LASER
Termenul laser la origine, este acronimul LASER, denumire format in limba englez provenind de la
iniialele cuvintelor Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation, ceea ce nseamn
Amplificarea luminii prin stimularea emisiei radiaiei. Romania a raportat in anul 1961 construirea
primului laser, fiind a patra ar din lume in care s-au realizat laseri. Ion I. Agrbiceanu (fiul
scriitorului Ion Agrbiceanu) a intrat in istoria laserilor romanesti ca fiind cel care a condus colectivul
de cercetatori in acea perioada. Dupa 50 de ani de cercetare in acest domeniu tara noastr intr din
nou in istorie ocupand o pozitie ierarhica de varf prin participarea la Programul european Extreme
Light Infrastructure (ELI) cu ELI NUCLEAR PHYSICS (ELI-NP). Acest proiect urmreste
construirea unui laser de cel puin 100 de ori mai puternic dect oricare laser existent n acest moment
pe Terra.
Clirea superficial cu laser const n nclzirea rapid i local a suprafeei unui material la o
temperatura superioar temperaturii de austenitizare, fr a ajunge la temperatura de topire a
materialului. Rcirea se face prin conducie termic avnd loc o autocalire. Vitezele de clire
superioare vitezelor critice de clire , permit obinerea de structuri martensitice fine [122].
2.5. CLIREA SUPERFICIAL CU FASCICULUL DE ELECTRONI
Prelucrarea cu fascicul de electroni (Electron Beam Machining EBM), utilizeaz transformarea

energiei cinetice a unui flux de electroni n energie termic n momentul n care acetia ntlnesc
piesa de prelucrat si face parte din categoria procedeelor de prelucrare termice [51],[112].
Procedeul se bazeaz pe fenomenul de emisie termoelectronic, adic pe proprietatea unui catod
nclzit de a emite un flux de electroni. Fasciculul de electroni cu densitate i energie cinetic mare
este accelerat i focalizat asupra piesei de prelucrat ntr-un spaiu vidat. Energia fluxului se
calculeaz cu relaia:
14
unde: n numrul electronilor; - sarcina electric a unui electron; U tensiunea
de accelerare [V]; - masa unui electron; v viteza de accelerare a electronilor

[km/s],[51],[164].
La clirea superficial cu fascicul de electroni, stratul supreficial este nclzit pn la o temperatura
bine determinat inferioar temperaturii de topire i superioar temperaturii de austenitizare.
Rcirea se face prin conducie n interiorul piesei, nefiind nevoie de un mediu special de rcire.
Procedeul de clire superficial cu fasciculul de electroni este un procedeu sub vid.
2.5.3.Instalaie de prelucrare cu fascicul de electroni.
Componenta instalaiei de prelucrare cu fascicul de electroni este urmtoarea:

dispozitivul de producere i dirijare a fasciculului de electroni (tunul electronic);
instalaia electric de alimentare i producere a tensiunilor de accelerare;
instalaia de realizare a vidului;
instalaia electric de comand i reglare [51],[88].
2.5.4.Tunul electronic
Tunul electronic este subansamblul
principal al unei instalaii de prelucrare
cu fascicul de electroni, asigurnd
principalele funciuni:
-producerea electronilor liberi;
-formarea fasciculului de electroni;
-focalizarea i direcionarea
acestuia.
Fig.2.12. Tunul electronic [156].
Tratamentul termic superficial cu fascicul de electroni are ca scop obinerea unei duritai superioare
pe zona bombardat, fa de restul materialului netratat. Pe lng creterea rezistenei la uzare,
obinut pe suprafaa durificat se mai obine i creterea rezistenei la oboseal.
Tabel 2.4. Durificare cu fascicul de electroni [102]
Otel OLC20 OLC45 OSC10 VMn10 Rp3
HV recopt 160 210 230 250 280
HV durificat 740 900 900 830 800
15
CAPITOLUL 3.
DIRECTII DE CERCETARE, MATERIALE SI APARATUR FOLOSITE.
3.1. DIRECII DE CERCETARE
Studiile si cercetrile experimentale din cadrul tezei urmresc patru directii de cercetare privind
imbunttirea performantelor pieselor supuse la uzare prin tratamente termice neconventionale, cu
urmtoarele obiective:
de carbur de siliciu SiC i nitrocarbur de siliciu i SiCN, pe substraturi de OLC45, OLC60,
41Cr4, 34MoCrNi6 care n prealabil au fost supuse tratamentului termic de mbuntire (clire
+revenire nalt) . Investigarea acestor suprafele prin microscopie de for atomic (AFM), prin
difracie de raze X (XRD), microscopie optic (OM), microscopie electronic cu baleiaj
(SEM+EDAX).
tratamente termice neconvenionale utiliznd laserul de mare putere CO2 aplicate pieselor supuse
la uzare prin clirea superficial i topirea (vitrifierea) suprafeelor acestora. Obinerea stratului
clit superficial cu ajutorul laserului CO2 la o putere de 500W pe epruvete din oteluri de
mbuntire carbon OLC45 ,OLC 60 i aliate 41Cr4, 34MoCrNi6 care au fost n prealabil
supuse unui tratament termic de calire+revenire nalt. Topirea stratului superficial (vitrifierea)
s-a realizat cu laserul CO2 la o putere de 700W pe probe din oteluri de mbuntire carbon i
aliate OLC45, OLC60, 41Cr4, 34MoCrNi6 .
tratament termic de nclzire ultrarapid cu surse termice concentrate, respectiv tratament
termic cu flux de electroni pentru obinerea clirii superficiale i a topirii suprafeelor epruvetelor
din otelurile care fac obiectul de studiu al tezei.
ncercarea la uzare a suprafeelor depuse prin tehnologii neconvenionale pe tribometrul din
dotare, calculul masei gravimetrice, reprezentarea grafic i compararea rezultatelor.
3.2. UTILAJE SI DISPOZITIVE UTILIZATE LA INCERCRI.
La realizarea acestei teze s-au folosit aparate, utilaje si instalaii puse la dispoziie de Universitatea
Transilvania din Brasov, Universitatea Gh.Asachi din Iasi , Institutul National de Fizica Laserilor,
Plasmei si Radiaiei Bucuresi si Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in Sudura si Incercari
de Materiale-ISIM Timisoara.
3.2.1. Instalaie pentru depunere laser pulsata (PLD)
Instalaia cu ajutorul careia s-a realizat depunerea cu laser pulsat, PLD (pulsed laser deposition) ,
obtinandu-se filme subiri de carbur de siliciu SiC si nitrocarbur de siliciu SiCN, pe substraturi de
16
OLC45, OLC60, 41Cr4, 34MoCrNi6 care in prealabil au fost supuse tratamentului termic de
imbunatatire (calire +revenire inalta), se compune din :
un laser pulsat cu Nd-YAG (CONTINUUM, SURELITE II-10) si unul cu excimeri
COMPexPro 205(ArF) care emite la 193 nm.
sistemul de vid format din camera de reactie plus sistemul de pompe.
Fig.3.1. Depunere laser pulsat (PLD). Montaj experimental

Laserul ND:YAG se caracterizeaz printr-un puls laser cu lungimea temporal de 5 nanosecunde,
cu o distributie de intensitate gaussian si o energie pe puls variabil in functie de armonica la care
functioneaz, respectiv 650 mJ (la 1064 nm), 300 mJ (la 532 nm), 155 mJ (la 355 nm) si 90 mJ (la
266 nm).
Laserul ArF cu excimeri cu lungimea de und de 193nm se caracterizeaz prin parametrii ca energia
maxim a pulsului 400mJ, puterea maxim medie 15 W (msurat la rata de repetare maxim.), rata
de repetare maxim 50 Hz si durata pulsului 25ns. Radiatia laser este focalizat pe tinta aflat in
interiorul camerei de depunere sub un unghi de inciden de 45.
Pentru obtinerea vidului preliminar, s-a folosit o pomp

primar, iar pentru obtinerea presiunilor sczute in
incinta camerei de depunere, s-a folosit o pomp
turbomolecular. Msurarea presiunii din incinta de
reactie se realizeaz prin intermediul a dou joje. In
timpul proceselor de depunere laser pulsat in atmosfer
reactiv, admisia de gaz se face printr-un dispozitiv
Fig.3.3. Camera de depunere special cu care este dotat incinta de reactie.
17
3.2.2. Instalaie pentru tratarea suprafeelor cu fascicul laser
Fig.3.4. Epruvetele sub actiunea laserului GT 1200W

Incercrile experimentele pentru tratarea suprafetelor cu fascicul laser, respectiv clirea superficial
si vitrifierea (clirea superficial in faz lichid) s-au efectuat pe o instalatie formata din doua
blocuri principale si anume: unitatea laser si unitatea de alimentare.
Fig. 3.5. Instalatia de tratare a suprafetelor cu laser tip GT 1200 W prezentat schematic.
18
3.2.3. Instalaie de prelucrare cu fascicul de electroni.
Fig.3.6. Instalatie de prelucrare cu fascicul de electroni.

3.2.10. Dispozitiv pentru incercari la uzare
Cercetrile experimentale privind imbunttirea performantelor pieselor supuse la uzare
s-au efectuat pe tribometrul din fig.3.14.
Fig.3.14. Tribometru pentru determinarea rezistentei la uzare a epruvetelor.
3.3. Materiale si epruvete.
Probele folosite in teza de doctorat au fost Astfel s-au confectionat epruvete seria A, cu
oteluri de imbunttire carbon marcile OLC dimensiuni de 15 /20mm si probe seria B,
45, OLC 60 si aliate marcile 41Cr4 si cu dimensiuni de 8/20mm , acestea din urm
34MoCrNi6. Epruvetele folosite pentru fiind impuse de cotele mandrinului din
tratamente termice superficiale cu surse componenta aparatului de uzare.
concentrate de energie de mare putere au fost
supuse in prealabil unor tratamentele termice
de clire urmate apoi de revenire. S-au
realizat numeroase seturi de probe de
dimensiuni diferite , care au fost supuse
diferentiat tratamentului termic de clire. Fig. Seturi de probe .
19
CAPITOLUL 4
CERCETARI EXPERIMENTALE PRIVIND TRATAMENTELE SUPERFICIALE
DESTINATE MARIRII REZISTENTEI LA UZARE
4.1.DEPUNERE LASER PULSATA (PLD)

4.1.5. Modul de lucru si rezultate obinute
Substraturile au fost discuri de otel-OLC 45, OLC60, 41Cr4 si 34MoCrNi6, polisate in prealabil si
curtite intr-o baie de ultrasunete succesiv cu ap cu spun, alcool, aceton si ap. Ca tinte s-au
folosit discuri de carbur de siliciu. Conditiile experimentale folosite la depunerea filmelor subtiri
sunt prezentate in tabelul 4.1. pentru carbur de siliciu.
Tabel 4.1. Conditiile de depunere laser pulsat PLD a carburii de siliciu SiC pe substrat
OLC45,OLC 60, 34MoCrNi6, 41Cr4.
Nr. Tinta Marca otel P1 PAZOT (mbar) d t-c NPuls
proba (mbar) in timpul depunerii (cm) (nm)
885 SiC 41Cr4 10-4 10-4 4 60.000 193
886 SiC 41Cr4 10-4 10-4 4 60.000 193
-4
887 SiC 41Cr4 10 0.05 4 60.000 193
8889 SiC OLC 45 10-4 10-4 4 60.000 193
8890 SiC OLC 45 10-4 10-4 4 60.000 193
892 SiC OLC 45 10-4 0.05 4 60.000 193

893 SiC OLC 60 10-4 10-4 4 60.000 193
895 SiC OLC 60 10-4 0.05 4 60.000 193
896 SiC OLC 60 10-4 0.05 4 60.000 193
897 SiC 34MoCrNi6 10-4 10-4 4 60.000 193
898 SiC 34MoCrNi6 10-4 10-4 4 60.000 193
900 SiC 34MoCrNi6 10-4 0.05 4 60.000 193
Tabel 4.2. Film subtire dur SiCN rezultat prin depunere laser pulsata , substrat OLC 45, OLC 60,
34MoCrNi6, 41Cr4.
Nr. Tinta Marca otel P1 PAZOT (mbar) d t-c NPuls
proba (mbar) in timpul depunerii (cm) (nm)
888 SiCN 41Cr4 10-4 0.05 4 60.000 193
899 SiCN 34MoCrNi6 10-4 0.05 4 60.000 193
894 SiCN OLC 60 10-4 10-4 4 60.000 193
891 SiCN OLC 45 10-4 0.05 4 60.000 193
20
Analiza microstructurilor epruvetelor s-a facut prin microscopie cu baleaj (SEM), microscopie de
forta atomica (AFM),difractie de raze X (EDAX), microstructuri cu microscopul Nikon MA200 si
microduritate Vickers. Probele au fost supuse analizei de microscopie optica dupa ce s-au depus
straturi subtiri de carbura de siliciu. Imagine SEM la suprafata stratului (SiC) , substrat OLC45.
Fig.4.14. Filme dure de SiC depuse pe OLC
45, imbunatatit, (proba 889).
Fig. 4.15. Stratul de SiC cu substrat OLC 45

imbunttit (proba 892).
In cazul depunerii cu carbura de siliciu se observa aglomerri de cristalite care sunt distribuite
uniform pe suprafat. O serie de investigatiile microscopice s-au realizat cu microscopia de forta
atomica (AFM). Rezultatele scot in evidenta o suprafata rugoasa . Asa cum se poate observa in
figurile 4.14. si 4.15., suprafata stratului nu este unifom , aspect care se reflect foarte bine si in
valorile microdurittilor obtinute pe aceasta suprafat.
Tabel 4.3. Valori ale microdurittii dup PLD, pe substrat OLC45 imbuntit
Nr.crt. Oel Tratament termic Distanta (mm) Duritate (HV 0,005)
1. 15 634
2. 30 670
Depunere
3. OLC45 45 1106
laser pulsat
4. mbuntit 60 905
(PLD)
5. 75 492
6. 90 498
21
Aceast tez urmreste in primul rand cresterea rezistentei la uzare a pieselor prin mrirea durittii
stratului superficial. Dac privim tabelul 4.4. observm valori apreciabile obtinute in urma depunerii
laser pulsat . Acest lucru s-a realizat pe probe supuse initial tratamentului termic de imbunttire.
Tabel 4.4. Valori comparative ale durittii
Duritate
Dup clire Dup imbuntire Dup PLD
Marca oel
[HRC] [HRC] [HV 0.005]
valori medie valori medie valori medie
60.5 36,0 634
OLC45 61.0 60,3 33.0 33,8 670 625
59.5 32.5 571
63.0 38.0 1388
OLC60 64.5 63,8 37.5 38,1 1106 1258,3
64.0 39.0 1281
54.0 38.0 753
41Cr4 56.0 54,8 36.5 37,6 710 711
54.5 38.5 670
57.0 43.0 1969
34MoCrNi6 56.5 56,8 41.5 41,8 1791 1716
57.0 41.0 1388
Carbura de siliciu este foarte dur, ajungand la valori de 2400 HV [daN/mm2]. Chiar dac filmele
obtinute din acest material prin metoda de depunere laser pulsat sunt foarte subtiri, totusi ele
imbunttesc mult duritatea stratului superficial . In figura 4.18. se observ o epruvet din OLC45
inainte si dup depunere cu SiC.
a) b)
Fig.4.18. OLC 45 : a) inainte de depunere(765); b) dupa depunere SiC (proba 884)
22
Fig.4.19. Microscopie de forta atomica AFM film subtire SiC,depunere laser pulsata PLD, substrat
otel aliat 41Cr4(calire+revenire inalta).
Epruvetele depuse cu carbur de siliciu (SiC) au fost apoi sectionate pentru obtinerea unei
microstructuri in strat, substrat si miez. Imaginile prezentate in figura 4.20 reprezint rezultate
obtinute cu microscopul optic (MO). Filmele dure din SiC obtinute prin depunere laser pulsat sunt
foarte subtiri, de aceea grosimea stratului se observa vag.
a) in strat b) in miez
Fig.4.20. Microstructura in strat (SIC, depunere laser pulsata PLD) si in miez a epruvetei OLC 45
imbunatatit, vazuta la microscopul electronic NIkon MA 100.(proba 890)
De asemenea in figura 4.20. se poate observa zona de interferent termic imediat in apropierea
stratului, aspect confirmat si prin obtinerea unor valori ale microdurittii in adancimea acestuia.
Fiind de ordinul micronilor, stratul este strpuns indiferent de sarcin, de aceea pe suprafata
stratului duritatea este mai mare decat valorile trecute in tabelul 4.3. Actionand cu diferite sarcini
asupra stratului si comparand rezultatele cu cele obtinute in adancimea acestuia, se confirm
23
existenta zonei de tranzitie, asa cum reiese si din imaginile prezentate in figura 4.20. In imaginile
din fig.4.20 b) se poate vedea o structur format din sorbit de revenire , obtinut in urma
tratamentului termic de imbunttire, ceea ce asigur epruvetei o bun tenacitate si o rezistent
mecanic ridicat.
Fig.4.21. Imagini SEM+EDAX, , cu elementele identificate in microstructura stratului si reprezentarea

lor grafica;strat SiC, depus PLD, substrat OLC45imbunatatit.
Imaginile din fig.4.21. sunt realizate cu microscopul electronic cu baleiaj SEM+EDAX pe strat de
carbura de siliciu SiC depus cu laser pulsat PLD, substrat OLC45 (clire+revenire inalt ) si
reprezint micrografiile stratului si reprezentatrea grafic a elementelor identificate in compozitia
stratului.
24
a) C b) Cr c) Si
d) Fe e) toate f) Oxigen
Fig.4.22. Analiza EDX cu spectrofotometrul de fluorescenta in raze X evidentiaza compusii existenti
in microstructura stratului SiC depus cu PLD, substrat OLC45.
Tabel 4.5. Elementele identificate cu spectrofotometrul de fluorescenta in raze X

Element AN [masa %] [masa norm.%] [at. norm. %]
Fier 26 76,16506642 70,73928556 43,74662356
Oxigen 8 13,83759057 12,85184031 27,74248389
Siliciu 14 9,727633501 9,034664794 11,10998831
Carbon 6 1,329710543 1,234985778 3,551129482
Crom 24 0,769774553 0,714938021 0,474878139
25
4.2.TRATAMENTE TERMICE SUPERFICIALE CU LASERUL CO2
4.2.8. Rezultate experimentale

Epruvetele din OLC 45 , OLC 60 de dimensiuni (15x20 mm) au fost supuse unui
tratament termic de imbunatatire in prealabil dupa care, suprafeele de tratat au fost rectificate.
Pe probele pregatite astfel s-a aplicat tratamentul termic de clire superficial cu radiatia laser.
Tabel 4.6.Conditiile de clire superficial cu laser CO2 pentru otelurile de
imbunttire mrcile OLC45 si OLC60.
Proba Marca P v dspot dfascicul
[w] [mm/s] [mm] [mm]
777 OLC 45 700 7,5 3,5 30
778 OLC 45 700 7,5 3,5 30
779 OLC 60 700 7,5 3,5 30
780 OLC 60 700 7,5 3,5 30
Fig.4.23. Epruvete confectionate din otel

aliat marcile OLC45, OLC60, 41Cr4 si
34MoCrNi6 clite superficial cu laserului
CO2; P=700W; 5 benzi de trecere; dspot
=3,5mm;v =7,5mm/s;
In figura 4.23. sunt prezentate epruvetele tratate termic cu radiatie laser. Se observ
cinci benzi de trecere pe suprafata fiecrei probe, diametrul spotului fiind de 3,5mm.
Epruvetele din oteluri aliate marcile 41Cr4, 34MoCrNi6 de dimensiuni (15x20 mm) , au fost
supuse unui tratament termic de imbunatatire in prealabil dupa care, suprafeele de tratat au
fost rectificate.
Tabelul 4.7. Conditiile de clire superficial cu laser CO2 pentru otelurile aliate
41Cr4 si 34MoCrNi6.
Proba Marca P v dspot dfascicul
[w] [mm/s] [mm] [mm]
781 41Cr4 700 7,5 3,5 30
782 41Cr4 700 7,5 3,5 30
783 34MoCrNi6 700 7,5 3,5 30
784 34MoCrNi6 700 7,5 3,5 30
26
Prin tratarea superficial a suprafetei cu inclzire ultrarapid cu surse termice exterioare

concentrate de mare putere s-au obtinut duritti diferite inregistrate pe stratul epruvetei asa cum
se observ si in tabelul 4.8. Acest aspect se poate explica prin faptul c stratul format prin clire
superficial nu este uniform si acolo unde exist o suprapunere partial a spotului peste o zon in
prealabil clit, duritatea are valori mai mici n comparatie cu zone de adncime maxim a
spotului unde se inregistreaz valori ale durittii mai mari.
Tabel 4.8. Valori ale microdurittii dup clire cu radiaia laser, pe substrat 34MoCrNi6
imbuntit
Nr.crt. Oel Tratament termic Distana (mm) Duritate (HV0,03)
1. 15 525
2. 30 563
3. 34MoCrNi6 Clire superficial 45 545
4. mbuntit cu laser CO2 60 515
5. 75 443
6. 90 481
Fig.4.24. Imagini reprezentand analiza

SEM, a stratului OLC45 (C+RI), clit
superficial CO2; 500:1; P=700W; dspot
=3,5mm;v =7,5mm/s;
Fig.4.25. Micrografie electronica cu

baleiaj SEM, strat OLC45 (C+RI), calit
superficial CO2; 200:1; P=700W; dspot
=3,5mm;v =7,5mm/s;
27
Fig.4.26. Imagini SEM+EDAX, , cu elementele identificate in microstructura stratului si reprezentarea

lor grafica;strat calit superficial CO2, substrat OLC45imbunatatit.
Tabel 4.9. Elementele identificate cu spectrofotometrul de fluorescenta in raze X

Element AN [masa.%] [masa norm. .%] [norm. at.%]
Fier 26 70,46207152 74,96442617 46,28637669
Oxigen 8 18,24095305 19,4065055 41,82553033
Carbon 6 3,11855361 3,317821586 9,525146725
Siliciu 14 1,428876885 1,520178636 1,866423861
Magneziu 25 0,743556655 0,791068113 0,496522401
28
a) toate b) Fe c) C
d) Mn e) Si f) O
Fig.4.27. Analiza EDX cu spectrofotometrul de fluorescenta in raze X evidentiaza compusii existenti
in microstructura stratului clit superficial cu radiatie laser, substrat OLC45.
Din analiza metalografic a epruvetei din 34MoCrNi6 imbunttit, clit superficial cu radiatia
laserul asa cum se observ si in figura 4.28. reiese structura martensitic obtinut.
29
a) b)
Fig. 4.28. Otel aliat 34MoCrNi6 imbunatatit, calit superficial cu CO2, atac nital,
500:1 ; a) adancimea z a spotului; b) spoturi partial suprapuse.
a) b)
Fig.4.29. Otel aliat OLC 60 imbunatatit, calit superficial cu CO2, atac nital, :a) ZIT-200:1 ;
b) ZIT-500:1 ; P=700W; 5 benzi de trecere; dspot =3,5mm;v =7,5mm/s;
a) b)
Fig. 4.30. Micrografia miezului: a) OLC60, imbuntit clit superficial cu CO2, atac nital,
500:1; b) OLC45,imbunttit, clit superficial cu CO2, atac nital, 500:1.
30
a) b)
Fig. 4.31. Otel OLC45 imbunatatit, topit superficial cu CO2, atac nital, 500:1;
a) distanta intre spoturi; b) spoturi partial suprapuse; P=800W; 5 benzi de trecere;
dspot =3,5mm;v =7,5mm/s;
Fig.4.32. OLC45, imbunatatit , topit partial cu CO2 P=800W; 5 benzi de trecere;

dspot =3,5mm;v =7,5mm/s;
a) b)
Fig.4.33. Amprente de microduritate, otel OLC45 imbunttit, topit cu CO2 ; a) in ZIT
(zona de influenta termica); b) in miez; P=800W; dspot =3,5mm;v =7,5mm/s.
31
4.3. TRATAMENTE TERMICE SUPERFICIALE CU FASCICULUL DE ELECTRONI

4.3.4. Rezultate obtinute
Tabelul 4.10. Parametrii de clire superficial cu fascicul de electroni
Proba Marca U v I dtir
[kV] [cm/min] [mA] [mm]
oelului
430 OLC45 60 140 18 150
431 OLC45 60 140 18 150
432 OLC45 60 140 18 150
433 OLC45 60 140 18 150
434 34MoCrNi6 60 140 18 150
435 34MoCrNi6 60 140 18 150
436 34MoCrNi6 60 140 18 150
437 34MoCrNi6 60 140 18 150
438 OLC60 60 140 18 150
439 OLC60 60 140 18 150
440 OLC60 60 140 18 150
441 OLC60 60 140 18 150
442 41Cr4 60 140 18 150
443 41Cr4 60 140 18 150
444 41Cr4 60 140 18 150
445 41Cr4 60 140 18 150
Tabel 4.11. Valori ale microdurittii dup calire cu fascicul de electroni, pe substrat 41Cr4
imbuntit
Nr.crt. Oel Tratament termic Distanta (mm) Duritate (HV0,005)
1. 15 797
2. 30 714
Clire superficial
3. 41Cr4 45 583
cu fascicul de
4. mbuntit 60 591
electroni
5. 75 963
6. 90 1005
32
Tabel 4.12. Valori comparative ale duritii

Duritate
Dup clire cu fascicul
Dup clire Dup mbuntire
Marca oel de electroni
[HRC] [HRC]
[HV0.005]
valori medie valori medie valori medie
60.5 36,0 692
OLC45 61.0 60,3 33.0 33,8 680 676
59.5 32.5 656
63.0 38.0 1004
OLC60 64.5 63,8 37.5 38,1 1106 1018
64.0 39.0 945
54.0 38.0 797
41Cr4 54,8 37,6 739
56.0 36.5 717
54.5 38.5 705
57.0 41.0 787
34MoCrNi6 56.5 56,8 41.5 41,8 704 723
57.0 43.0 680
Sunt prezentate in tabelul 4.12. valori comparative ale durittii, obtinute dupa tratamentul
termic de clire, dup tratamentul termic de imbunttire si de asemenea dup clirea
superficial cu fascicul de electroni. Se poate observa cresterea apreciabil a valorilor durittii
in ultimul caz.
Tabel 4.13. Valori comparative ale duritii
Duritate
Marca oel
imbunttit Dup depunere laser pulsat SiC Dup clire cu fascicul de electroni
[HV0,005] [HV0.005]
OLC45 625 676
OLC60 1258,3 1018
41Cr4 711 739
34MoCrNi6 1716 723
Valori ale durittii obtinute prin depunere laser pulsat PLD a unor filme subtiri din carbur
de siliciu SiC si clirea superficial cu fascicul de electroni sunt prezentate in tabelul 4.13. In
ambele cazuri se observ cresterea durittii in comparatie cu valori obtinute dup
mbunttire.
33
CAPITOLUL 5
INCERCARI DE UZARE ALE PROBELEOR TRATATE SUPERFICIAL
5.6. Date experimentale
Probele folosite in teza de doctorat au fost oteluri de imbunatatire nealiate marcile OLC 45, OLC 60
si aliate marcile 41 Cr 4 si 34MoCrNi6. Epruvetele folosite pentru tratamentele termice superficiale
cu surse concentrate de energie de mare putere au fost supuse in prealabil unor tratamentele termice
de calire urmate apoi de revenire. S-au realizat numeroase seturi de probe de dimensiuni diferite ,
care au fost supuse diferentiat tratamentului termic de calire. In cuptorul incalzit pana la temperatura
de calire au fost introduse probele din otel OLC45 si OLC 60, seria A., intervalul de timp in care ele
au fost mentinute fiind de 40 minute. Racirea probelor dupa scoaterea lor din cuptor s-a realizat in
mediu lichid, respectiv apa. Inainte de introducerea probelor in cuptorul de revenire acestea au fost
supuse unor teste de duritate folosind metoda Rockwell, STAS 493 88 valorile obtinute fiind
cuprinse in tabelul de 5.1.
Tabelul 5.1. Duriti obinute dup clire
Nr.crt. Nr.proba Marca oelului Duritate dup clire [HRC]
1. 889 OLC 45 60.5 HRC
2. 890 OLC 45 59.5 HRC
3. 891 OLC 45 61.0 HRC
4. 893 OLC 60 63.0 HRC
5. 894 OLC 60 64.5 HRC
6. 895 OLC 60 64.0 HRC
In cuptorul de revenire care a atins temperatura de lucru de 550C au fost introduse probele si
mentinute timp de o ora dupa care cuptorul a fost oprit, iar piesele au fost lasate inauntru pentru inca
30 de minute. Masurarea macroduritatii dupa revenire s-a realizat cu aparatul Rockwell iar valorile
sunt cuprinse in tabelul 5.2.
Tabelul 5.2. Duriti obinute dup imbuntire
Nr.crt. Nr.proba Marca oelului Duritate dup imbunttire [HRC]
1. 889 OLC 45 36.0 HRC
2. 890 OLC 45 33.0 HRC
3. 891 OLC 45 32.5 HRC
4. 893 OLC 60 38.0 HRC
5. 894 OLC 60 37.5 HRC
6. 895 OLC 60 39.0 HRC
Din oteluri aliate marcile 41Cr4 si 34 MoCrNi6 au fost de asemenea confectionate epruvetele din
care s-au realizat mai multe seturi de probe care au fost supuse unor tratamente termice de calire si
34
revenire. Dupa calirea lor in cuptorul cu temperatura de 900C ele au fost racite in ulei. Testele de
macroduritate s-au facut cu aparatul Rockwell iar rezultatele sunt cuprinse in tabelul 5.3.
Tabelul 5.3. Duriti obinute dup clire
Nr.crt. Nr. proba Marca oelului Duritate dup clire [HRC]

1. 883 41Cr4 54.0 HRC
2. 888 41Cr4 56.0 HRC
3. 854 41Cr4 54.5 HRC
4. 897 34MoCrNi6 57.0 HRC
5. 898 34MoCrNi6 56.5 HRC
6. 899 34MoCrNi6 57.0 HRC
Revenirea epruvetelor confectionate din otel aliat marcile 41Cr4 si 34MoCrNi6 s-a facut in cuptorul
incalzit la temperatura de lucru de 550C si mentinute timp de 60 de minute dup care cuptorul a
fost oprit, iar piesele au rmas inuntru pentru inc 30 de minute.Valorile macrodurittilor
determinate dup ce probele au fost scoase din cuptorul de revenire au fost cuprinse in tabelul 5.4.
Tabelul 5.4. Duriti obinute dup imbuntire
Nr.crt. Nr.proba Marca oelului Duritate dup imbunttire [HRC]
1. 883 41Cr4 38.0 HRC
2. 888 41Cr4 36.5 HRC
3. 854 41Cr4 38.5 HRC
4. 897 34MoCrNi6 43.0 HRC
5. 898 34MoCrNi6 41.5 HRC
6. 899 34MoCrNi6 41.0 HRC
Tabelul 5.5. Evolutia masic a epruvetelor pe care a fost depus un strat de carbur de siliciu
SiC in timpul testelor de uzare prin frecare
Oel M1 M2 M3 M4 M5
Proba Strat
substrat [mg] [mg] [mg] [mg] [mg]
914 OLC 45 SiC 0,01 0,03 0,04 0,05 0,07
996 OLC 60 SiC 0,03 0,05 0,07 0,08 0,09
883 41Cr4 SiC 0,04 0,09 0,14 0,20 0,28
899 34MoCrNi6 SiC 0,05 0,07 0,09 0,14 0,18
Tabelul 5.6. Evolutia masic a epruvetelor imbuntite in timpul testelor de uzare prin frecare
M1 M2 M3 M4 M5
Proba Oel marca
[mg] [mg] [mg] [mg] [mg]
914 OLC 45 0,01 0,03 0,04 0,05 0,07
996 OLC 60 0,03 0,05 0,07 0,08 0,09
883 41Cr4 0,04 0,09 0,14 0,20 0,28
899 34MoCrNi6 0,05 0,07 0,09 0,14 0,18
35
Tabelul 5.7. Mrimea uzurii la OLC 45

Proba Marca Timp Mrimea uzurii [mg]
oelului [min] Clire+Revenire Clire+Revenire+SiC
0 0 0
15 0,02 0,01
914 OLC 45 30 0,04 0,03
45 0,09 0,04
60 0,11 0,05
75 0,14 0,07
Fig.5.5. Mrimea uzurii la probele din OLC45 Fig.5.6. Mrimea uzurii la probele
tratate diferit . din OLC60 tratate diferit
Tabelul 5.8.Mrimea uzurii la OLC 60

Timp Mrimea uzurii [mg]
Proba Marca oel
[min] Clire+Revenire Clire+Revenire+SiC
0 0 0
15 0,04 0,03
30 0,08 0,05
996 OLC 60 45 0,11 0,07
60 0,15 0,08
75 0,17 0,09
Tabelul 5.9. Mrimea uzurii la.41Cr4

Proba Marca oelului
0 0 0
15 0,01 0,04
30 0,18 0,09
883 41Cr4
45 0,22 0,14
60 0,26 0,2
75 0,3 0,28
36
Tabelul 5.10. Mrimea uzurii la 34MoCrNi6

Proba Marca
0 0 0
15 0,07 0,05
30 0,09 0,07
899 34MoCrNi6
45 0,12 0,09
60 0,15 0,14
75 0,19 0,18
Fig.5.8. Mrimea uzurii la probele din 34MoCrNi6 tratate diferit
Fig. 5.9 Mrimea uzurii la probele din OLC60 tratate diferit
Tabelul 5.11. Evolutia masic a epruvetelor imbuntite in timpul testelor de uzare prin frecare
M1 M2 M3 M4 M5
Proba Oel marca [mg] [mg] [mg] [mg] [mg]
990 OLC 45 0,0032 0,0041 0,0053 0,0074 0,0089
993 OLC 60 0,0039 0,0048 0,0064 0,0089 0,0104
894 41Cr4 0,0023 0,0040 0,0059 0,0070 0,0087
899 34MoCrNi6 0,0036 0,0129 0,0135 0,0140 0,0186
37
CAPITOLUL 6.
CONCLUZII GENERALE. CONTRIBUTII PROPRII.
6.1. CONCLUZII GENERALE.

In urma cercetrilor stiinifice efectuate si a rezultatelor experimentele obinute in aceast tez pot
formula cteva concluzii generale.Uzarea epruvetelor tratate termic cu inclzire ultra rapid cu surse
termice exterioare concentrate de mare putere specific, respectiv radiaia laser si fasciculul de
electroni, a pus n evident urmtoarele aspecte:
rezistent mare la uzare a epruvetelor pe care a fost depus stratul de carbur de siliciu SiC
prin metoda de depunere laser pulsat (PLD);
rezistent mare la uzare a probelor tratate termic cu laser GT1200W;
rezistent mare la uzare a stratului superficial obtinut prin clirea superficial cu fasciculul
de electroni;
comportare la uzare foarte buna in urma duritatilor comparabile obtinute prin cele procedee
neconventionale aplicate probelor.;
din analizele metalografice am observat obtinerea in stratul superficial a unei structuri
martensitice iar in miez pstndu-se sorbita de revenire. Acest lucru a fost posibil innd cont
de faptul c temperatura de lucru este una superioar temperaturii de austenitizare, fr a
ajunge la temperatura de topire a materialului. De asemenea temperatura stratului superficial
variaz foarte repede, fie ca este vorba de rcire sau de nclzire, tratamentul termic
realizndu-se fr mentinere la temperatura maxim, aspect confirmat si n literatura de
specialitate.
6.2. CONTRIBUTII PROPRII
Avnd in vedere rezultatele obinute n urma diferitelor investigaii teoretice i experimentale
consider c am mbogit cunotinele n domeniu prin :
analizarea filmelor subiri dure de carbur de siliciu SiC depuse prin tehnica laser pulsat
PLD pe epruvete confectionate din oeluri de mbuntire carbon mrcile OLC45, OLC60
si aliate mrcile 41Cr4, 34MoCrNI6 prin microscopie electronic cu baleiaj, SEM;
analizarea filmelor subiri dure de nitrocarbur de siliciu SiCN depuse prin tehnica laser
pulsata PLD pe epruvete confectionate din oeluri de imbunataire carbon marcile OLC45,
OLC60 si aliate marcile 41Cr4, 34MoCrNI6 prin microscopie electronica cu baleiaj, SEM;
38
realizarea difractogramelor pentru probele cu film subtire dur de SiC depuse prin tehnica
laser pulsat PLD pe epruvete confectionate din oeluri de imbunataire carbon mrcile
OLC45, OLC60 si aliate mrcile 41Cr4, 34MoCrNI6;
realizarea difractogramelor pentru probele clite superficial si topite cu radiatie termic CO2
pe epruvete confecionate din oeluri de imbuntire carbon marcile OLC45, OLC60 si
aliate marcile 41Cr4, 34MoCrNI6;
efectuarea testelor de macroduritate pentru probele supuse tratamentului termic de

imbuntire (clire+revenire inalt);
efectuarea testelor de microduritate la suprafaa stratului pentru epruvete supuse

tratamentului de clire superficial cu laser CO2 confecionate din oeluri de imbunataire
carbon marcile OLC45, OLC60 si aliate marcile 41Cr4, 34MoCrNI6 ;
efectuarea testelor de microduritate in adancimea stratului pentru epruvete supuse

tratamentului de clire superficial cu laser CO2 confecionate din oeluri de imbunataire
carbon marcile OLC45, OLC60 si aliate marcile 41Cr4, 34MoCrNI6 ;
efectuarea testelor de microduritate in adancimea stratului de carbur de siliciu SiC si

nitrocarbur de siliciu SiCN, prin depunere laser pulsata PLD pentru epruvete confecionate
din oeluri de imbuntire carbon marcile OLC45, OLC60 si aliate mrcile 41Cr4,
34MoCrNI6 ;
realizarea graficelor de rezistent la uzare obtinute in urma uzrii epruvetelor depuse cu SiC
si SiCN pe discuri din fonta cenusie si materiale ceramice;
realizarea graficelor de rezistenta la uzare obtinute in urma uzrii epruvetelor clite

superficial cu laserul CO2 pe discuri din font cenusie si materiale ceramice;
realizarea graficelor de rezistent la uzare obinute in urma uzarii epruvetelor topite

superficial cu laserul CO2 pe discuri din font cenusie si materiale ceramice.
obinerea histogramelor in urma rezultatelor obinute prin uzarea epruvetelor depuse cu SiC
si SiCN prin metoda laser pulsat.
39
obtinerea histogramelor in urma rezultatelor obtinute prin uzarea epruvetelor depuse cu SiC
si SiCN prin metoda calirii superficiale cu laser CO2
obtinerea histogramelor in urma rezultatelor obtinute prin uzarea epruvetelor depuse cu SiC
si SiCN prin metoda topirii superficiale cu laser CO2.
6.3. DISEMINAREA REZULTATELOR
1. A. Zara, E. Ene, B. Novac - STUDIES REGARDING OF SUPERFICIAL HEAT

TREATMENTS EFECTUATED WITH MODERN TECNHOLOGIES, AFASES 2009, ISBN 978-
97369415-67-6;
2. A. Urs (Zara) , M. Benta , R. Oprisan (Stoica) , E. Ene , B. Novac - STUDIES REGARDING

SEVERAL ASPECTS IN FRETTING WEAR, International Journal of Modern Manufacturing
Technologies MODTECH 2010, ISSN 2067-3064;
3. A. Zara, R. Stoica, N. Torodoc, B. Novac - ASPECTS OF FACTORS AFFECTING LASER

TRANSFORMATION HARDENING, AFASES 2010, ISBN 978-973-8415-76-8;
4. A. Zara, R. Stoica , E. Ene, G. Dragusin - THERMAL PERFORMANCE OF A PORTABLE

WATER HEATER UNDER CLIMATIC CONDITION , International Journal of Modern
Manufacturing Technologies MODTECH 2011, ISSN 2069-6736;
5. E. Ene, A. Zara, B. Novac, Gh. Novac - STAGE RESEARCH ON AMORPHOUS MATERIAL

ON TYPE METALL GLASS AND THEIR CONCEQUENCE, BULLETIN OF THE
POLYTECHNIC INSTITUTE OF IASI, ISSN 2065-2119 ;
6. Novac B., Pitulice C., Ene E., Zara A., Novac Gh. - THE INFLUENCE OF ELABORATION
ON QUALITY STEEL FOR TRANSFORMER PLATE, BULLETIN OF THE POLYTECHNIC
INSTITUTE OF IASI, ISSN 2065-2119 ;
7. E. Zamfir, M. Cazacu, A. Zara - PLASMA METAL CUTTING, AFASES 2010, ISBN 978-
973-8415-76-8;
8. E. Ene, A. Zara, B. Novac, R. Oprisan (cas. Stoica), N. Torodoc - CHARACTERIZATION

TOOL STEELS, AFASES 2010, ISBN 978-973-8415-76-8;
9. M. Cazacu, E. Zamfir, A. Zara - STUDIES REGARDING THE CAUSES OF AVERAGES

PRODUCED AT COMPONENT PARTS OF ROLLING MATERIALS, AFASES 2009, ISBN
978-97369415-67-6;
10. R.V. Oprisan (Stoica), A. Zara (Urs), B. Novac - AUTOMATIC VISUAL INSPECTION OF
SPECULAR SURFACES , AFASES 2010, ISBN 978-973-8415-76-8;
40
11. E. Ene, A. Zara, B. Novac - STATE OF THE PRESENT RESEARCH OF THE METALIC
GLASSER AND THEIR PROPERTIES, AFASES 2009, ISBN 978-97369415-67-6;
12. B. Novac, A. Zara, E.Ene - THE MECHANISM OF CAST IRON BY MIXING LIQUID
STATE OF TWO CAST IRON TO A DIFFERENT DEGREE OF SATURATION IN CARBON,
AFASES 2009, ISBN 978-97369415-67-6;
13. R.V. Oprisan (Stoica), A.V. Matei (Todor), A. Zara (Urs), B. Novac - RAPID PROTOTYPING
TECHNIQUES, , Transilvania University of Brasov, ISSN 2066-3919;
14. Gh. Novac, M. N. Novac, A. Zara - STUDY TO OBTAIN THE OPTIMAL STRUCTURE OF
CAST STEEL PARTS RECONDITIONED BY WELDING , TEHNONAV 2010 THE 7TH
INTERNATIONAL SCIENTIFIC CONFERENCE ON NAVAL, MECHANICAL, INDUSTRIAL
AND POWER ENGINEERING ISBN 978-973-614-541-4;
15. R.V. Oprisan (Stoica), A. Zara (Urs), B.Novac - AUTOMATIC VISUAL INSPECTION OF
MATTE SURFACES, AFASES 2010, ISBN 978-973-8415-76-8;
16. E. Ene, N. Torodoc, A. Zara - INFLUENCE OF VACUUM HEAT TREATMENT ON HIGH

SPEED STEEL CHARACTE-RISTICS, BRAMAT 2011 ISSN 1582-0246;
17. R.V. Oprisan (Stoica), A. Zara (Urs), E. Ene, L. Cristea - AUTOMATIC VIZUAL
INSPECTION , Proceedings of the 22nd International DAAAM 2011Symposium.
Cotatia
Nr.lucrri Denumirea publicatiei
revistei
ISI 2 Proceedings of the 14th International Conference - Modern

Technologies, Quality and Innovation MODTECH 2010
1 Proceedings of the 15th International Conference - Modern
Technologies, Quality and Innovation MODTECH 2011
B+ 2 The7th International Conference on Materials Science &
Engineering BRAMAT 2011
4 The International Session of X-th Scientific Paper AFASES 2010
The 7th International Scientific Conference On Naval, Mechanical,

1
Industrial And Power Engineering TEHNONAV 2010
4 The International Session of XI-th Scientific Paper AFASES 2009
2 BULLETIN OF THE POLYTECHNIC INSTITUTE OF IASI
1 Proceedings of the 22nd International Symposium DAAAM 2011
41
Bibliografie selectiva:
[29] F. CRACIUN, P. Verardi, M. Dinescu, Piezoelectric thin films: processing and properties,
Handbook of Thin Film Materials, Vol. 3. Ferroelectric and Dielectric Thin Films, Ed- H.S. Nalwa,
Academic Press, pp. 231-309 (2002)
[30] F. CRACIUN and M. Dinescu, Pulsed Laser Deposition of Piezoelectric Thin Films in
R.W. Eason, (ed.), Pulsed Laser Deposition of Thin Films, John Wiley & Sons, New York, pp. 487-
533, ( 2007)
[34] H. CZICHOS, T. Saito, L. Smith, Springer Handbook of Materials Measurement Methods,
Springer Science+Business Media, Inc,ISBN-10: 3-540-20785-6, 2006.
[35] H. CZICOS H. Tribology, Elsevier Scientific Publighing Company, Amsterdam-Oxford-New
York, (1978).
[41] DUMITRESCU C. R.SABAN, Metalurgie Fizica Tratamente Termice, Editura Fair Partners,
Bucuresti, 2001
[49] GIACOMELLI, Ioan si col. Structural changes in AlSiCu alongs throngh unconventional
thermic treatment aparut in International Conference on Materials Science and Engineering
BRAMAT 2003, 2:195 198 Brasov : Tipografia Universitatii Transilvania 2003
[50] GIACOMELLI, I. Tehnologii neconventionale cu transformari de faza , Brasov: Editura
Lux Libris
[60] HOLMBERG, K.: Reliability aspects of tribology, Tribology Internaional, 34 (5), 2001,
p. 801-808
[61] HOLMBERG, K:COATINGS TRIBOLOGY: Contact Mechanisms, Deposition Techniques and
Application. 2nd ed. (Tribology and interface engineering series; v. 56) ISBN: 978-0-444-
52750-9 p.43
[76 ] F. LEFEVRE- SCHLICK , D. EMBURY:Ultra Fast Heat Treatment ;Pulse laser
irradiation, Hamilton, Ontario ,Mc Master University, Department of Materials Science and
Engineering, Canada 2005
[78] M. Lippmaa, et.al. Appl. Phys. Lett. 76, 2439 (2000).

[79] D.B. LUO , V. Fridrici, Ph. Kapsa, Relationships between the fretting wear behavior and the
ball cratering resistance of solid lubricant coatings 2009 Published by Elsevier B.V.
[83] MIKOS, I., Organe de masini si transmisii mecanice,Editura Mirton,Timisoara, 2005.
[84] A. MIOTELLO ,Paolo M. Ossi,Laser-Sur face Interactions for New Materials Production
42
Springer Series in Materials Science ISBN 978-3-642-03306-3.

[94] PRIGOGINE I. The End of Certainity. Time, Chaos and the New Laws of Nature. The Free
Press. N.Y., London, Toronto, (1997).
[ 98] POPESCU, N. si col. : Tratamente termice neconventionale, Editura Tehnica, Bucuresti 1990
[99 ] J.S.PRESTON , G.A. BOTTON: Sectional TEM Examination of Semiconductors
Iradiated by laser pulser, aparut in 19th Canadian Materials Conference Hamilton, Ontario
McMaster University, Departament of Materials Science and Engineering, Canada , 2007
[100] A.RAMALHO, A geometrical model to predict the wear evolution of coated surfaces,
ElsevierB.V,2007
[106]H.R. SHERCLIFFand MF.Asby, The prediction of case depth in laser transformation,
metallurgical transactions A, 22A, 1991[] P.H. SHIPWAY,A mechanical model for particle motion
in the micro-scale abrasion wear test , Elsevier B.V,2004
[108] M.STOICANESCU et all, Fizica Metalelor, Ed.Universitatii Transilvania din Brasov, 2006
[112] TACHIBANA T., Kong H.S., Wang Y.C, Davis R.F., (1990), Hall measurements as a
function of temperature on monocrystalline SiC thin films, Journal of Applied Physics, 67, pp:
6375- 6381.
[117] VERMESAN, GH.et at.,Introducere in ingineria suprafetelor, Editura Dacia 1999.
[118] VERMESAN G . si col. : Tratamente termice speciale , U.T. Cluj. 2000
[137].ASTM Standard G190-06, ASTM International, West Conshohocken, PA, 2006.
[138] ASTM Standard G99-05, ASTM International, West Conshohocken, PA, 2005.
[139] ASTM Standard G133-05, ASTM International, West Conshohocken, PA, 2005.
43
Rezumat
Teza are drept scop efectuarea unor cercetri experimentale privind mbuntirea performanelor
pieselor supuse la uzare prin tratamente termice moderne. Studiile i cercetrile experimentale din
cadrul tezei se desfoar pe patru direcii de cercetare cu urmtoarele obiective:
de carbur de siliciu SiC i nitrocarbura de siliciu i SiCN, pe substraturi de OLC45, OLC60,
41Cr4, 4MoCrNi6 care n prealabil au fost supuse tratamentului termic de mbuntire ;
clirea superficial cu radiaia laser, pe epruvete din oteluri de mbuntire carbon, OLC45,
OLC 60 i aliate 41Cr4, 34MoCrNi6 care au fost n prealabil supuse unui tratament termic de
calire+revenire nalt;
clirea superficial cu fascicul de electroni, a suprafeelor epruvetelor din otelurile care fac
obiectul de studiu al tezei;
ncercarea la uzare a suprafeelor tratate termic prin tehnologii neconvenionale pe tribometrul
din dotare, calculul masei gravimetrice, reprezentarea grafic i compararea rezultatelor.
Din rezultatele experimentale se poate observa mbuntirea rezistenei la uzare a epruvetelor,
rezultat al durificrii suprafeelor prin clire superficial cu radiaie laser, clire superficial cu
fascicul de electroni i prin depunere de laser pulsat.
Abstract
The purpose of this thesis is to accomplish experimental research regarding improving the
performance of parts subject to wear with modern heat treatments. Studies and experimental
research in this thesis is carried out on four lines of research with the following objectives:
obtaining by pulsed laser deposition method PLD (pulsed laser deposition) of thin films of silicon
carbide SiC and SiCN ,on OLC45, OLC60, 41Cr4, 4MoCrNi6 substrates, which previously subject
to hardening and annealing.
superficial hardening with laser , on steel specimens OLC45, OLC 60 and 41Cr4, 34MoCrNi6
which were previously subjected to a hardening heat treatment + high annealing;
superficial hardening with electron beam of steel specimens surfaces, subject to study of the
thesis;
attempt to wear of unconventional technologies heat-treated surfaces, on existing tribometer,
calculation of gravimetric mass, plot and compare the results.
From experimental results it can be observed improving wear resistance of specimens, as result of
surface hardening by superficial hardening by laser radiation, superficial hardening with electron
beam, and pulsed laser deposition.
44
45
46

Rezumat Teza Doctorat PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezumat Teza Doctorat PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investete n oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Universitatea Transilvania din Braov

Ing. Adriana URS (cs. ZARA)

CERCETARI PRIVIND IMBUNATATIREA PERFORMANTELOR

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

RESEARCH REGARDING IMPROVING PERFORMANCE ON

ABSTRACT OF THE Ph.D. THESIS

D-lui (D-nei) ..............................................................................................................

PREEDINTE: Prof. univ. dr. ing. Mircea Horia IEREAN

Eventualele aprecieri sau observaii asupra coninutului lucrrii v rugm s le

Totodat v invitm s luai parte la edina public de susinere a tezei de

1.1. NOTIUNI DE TRIBOLOGIE .................................................................................. 9 9

3.1. DIRECTII DE CERCETARE.................................................................................. 74 16

4.1.DEPUNERE LASER PULSATA

5.1. Stadiile procesului de uzare..................................................................................... 147 34

6.1. Concluzii generale................................................................................................... 167 38

CHAPTER 1. WEAR OF METALS Pg. thesis Pg. abst.

2.3.3.1 Pulsed laser deposition . Steps ................................................................ 53 13

3.1. Research .................................................................. ............................................. 74 16

4.1. PULSED LASER DEPOSITION

5.1. Stages of wear process ..................................................... ...................................... 147 34

6.1. Conclusions ............................................................................................................. 167 38

Cap.1. UZAREA METALELOR

Uzura i gsete expresia n pierderea de material de pe suprafeele n contact ale corpurilor n

Fig.1.20. Uzarea de tip fretting[145][154].

1.3. POSIBILITATI DE MASURARE A UZURII

Tabel 1.5. Clasificarea tipurilor de ncercri n cercetarea tribosistemelor DIN 50322,[34.]

Incercri ale sistemului n exploatare, la

II Incercri pe stand cu sistemul real ntreg

Incercri pe stand cu sisteme pariale sau

Incercri cu componente nemodificate sau

V Incercri pe modele cu solicitri similare

VI Incercri pe modele simplificate

Fig. 1.28. Tribometrul stift pe disc (pin on disc) [13].

Prelucrarea termic n vederea creterii performanelor pieselor supuse la uzare se caracterizeaz

Fig. 2.1. Aplicatii ale clirii superficiale

Tabel 2.2. Avantajele si dezavantajele diferitelor procedee de clire superficial [122].

2.2.2. Tratamentul termochimic de nitrurare const n mbogirea n azot (nitrogen) a stratului

2.4. CLIREA SUPERFICIAL CU LASER

Prelucrarea cu fascicul de electroni (Electron Beam Machining EBM), utilizeaz transformarea

unde: n numrul electronilor; - sarcina electric a unui electron; U tensiunea

de accelerare [V]; - masa unui electron; v viteza de accelerare a electronilor

Componenta instalaiei de prelucrare cu fascicul de electroni este urmtoarea:

3.1. DIRECII DE CERCETARE

Fig.3.1. Depunere laser pulsat (PLD). Montaj experimental

Pentru obtinerea vidului preliminar, s-a folosit o pomp

3.2.2. Instalaie pentru tratarea suprafeelor cu fascicul laser

Fig.3.4. Epruvetele sub actiunea laserului GT 1200W

3.2.3. Instalaie de prelucrare cu fascicul de electroni.

Fig.3.6. Instalatie de prelucrare cu fascicul de electroni.

Fig.3.14. Tribometru pentru determinarea rezistentei la uzare a epruvetelor.

3.3. Materiale si epruvete.

4.1.DEPUNERE LASER PULSATA (PLD)

892 SiC OLC 45 10-4 0.05 4 60.000 193

Fig. 4.15. Stratul de SiC cu substrat OLC 45

Fig.4.21. Imagini SEM+EDAX, , cu elementele identificate in microstructura stratului si reprezentarea

Tabel 4.5. Elementele identificate cu spectrofotometrul de fluorescenta in raze X

4.2.TRATAMENTE TERMICE SUPERFICIALE CU LASERUL CO2

4.2.8. Rezultate experimentale

Fig.4.23. Epruvete confectionate din otel

Prin tratarea superficial a suprafetei cu inclzire ultrarapid cu surse termice exterioare

Fig.4.24. Imagini reprezentand analiza