Poluarea aerului

Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acopera
globul pamantesc.Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de
razele daunatoare ale Soarelui.

Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite ,in mare parte azot (78%) ,si
oxigen (21%). Acel 1% ramas este format din argon ,dioxid de carbon ,heliu si
neon.Toate acestea sunt gaze neutre ,adica nu intra in reactie cu alte substante.Mai
exista urme de dioxid de sulf ,amoniac, monoxid de carbon si ozon (O3) precum si
gaze nocive ,fum ,sare,praf si cenusa vulcanica.

Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de

ani ,este amenintat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de sera
,incalzirea globala ,poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide.

In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar

pentru echilibrul atmosferic.Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la
formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze ,mai ales dupa
sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul.Dezvoltarea agriculturii a determinat
acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera.

Efectul de sera:

Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele

soarelui reflectate pe suprafata Pamantului.Fara aceasta Pamantul ar fi atat de rece
inat ar ingheta oceanele iar oamenii ,animalele si plantele ar muri.

Insa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera
,atunci este retinuta prea multa caldura si intregul pamant devine mai cald.Din
acest motiv in secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de
grad.

Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua ,si

dupa toate asteptarile ,pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de
1,5-4,5 grade C.

Dupa unele estimari ,in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte
poluat ,in special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf ,rezultate din procesele
industriale.Din aceasta cauza ,numarul celor care de afectiuni toracice-pulmonare
,in special in randul copiilor si al batranilor ,este in continua crestere. La fel si
frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere.Motivul este stratul de ozon
deteriorat ,care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive.
Gauri in stratul de ozon:
Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale
soarelui.Deoarece in zilele noastre a crescut foarte mult folosiria hidrocarburilor
clorinate ,fluorinate in flacoane cu aerosoli ,frigidere ,detergenti si polistiroli ,aceste
gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate de
atmosfera.Pe masura ce se ridica ,se descompun ,formandu-se cloridioni ,care ataca
si distrug stratul de ozon.

Efectul respectiv a fost semnalat pentru prima oarea in anul 1985 de catre oamenii
de stiinta care lucrau in Antarctica ,in momentul in care au observat formarea unei
gauri in stratul de ozon. Cercetatorii au fost ingrijorati de faptul ca stratul de ozon
s-ar putea rarefia si in alte parti ale Globului ,crescand nivelul radiatiilor nocive.Din
nefericire in anul 1995 s-a observat ca si in zona Arcticii si a Europei de N s-au
format gauri in stratul de ozon.

Ploi acide:

Ploaia acida se formeaza atunci cand dioxidul de sulf sau oxizii de azot ,ambele
rezultate ale poluarii industriale ,se amesteca in atmosfera cu aburii de apa. Ploaia
acida distruge plantele si animalele.Paduri intregi au disparut din cauza ploilor
acide.Mai rau este daca aceste ploi acide ajung in lacuri sau rauri care le duc la
distanta ,omorand si cele mai mici organisme.Dupa estimarea oamenilor de stiinta
pana in anul 2001 vor fi doar in Statele Unite si in Canda 50.000 lacuri moarte
biologic.

Dereglarea echilibrului natural al atmosferei nu poate decat sa dauneze Pamantului.

Din cauza incalzirii globale ,va creste nivelul marilor ,regiunile situate mai jos fiind
inghitite de apa. Este de asteptat ca apa sa inghita orasele Londra sau New York.
Poluarea resurselor de apa poate atrage dupa sine izbucnirea unor epidemii
,aparitia unor boli grave si moartea.Sunt modificate si raporturile repartizarii
precipitatiilor:regiuni intregi pot fi secate complet ,ducand la foamete si la pierderea
multor vieti omenesti.

In 1995 in Marea Britanie dintre copii sub 18 ani ,fiecare al saptelea a suferit de
astm.Inflamatia alveolelor pulmonare produce dificultati respiratorii si senzatii de
sufocare.

Inca nu este dovedit faptul ca aceasta afectiune ar fi produsa de poluarea aerului

,dar un lucru este sigur:poluarea agraveaza simptomele.Principalii vinovati sunt
gazele de esapament si gazele formate sub efectul radiatiilor solare din produsele
arderii combustibililor.

Siropurile si inhalatiile curative amelioreaza accesele ,medicatia preventiva ,este

eficienta ,dar cercetarile continua in directia stoparii acestor afectiuni ,care a luat
proportii ingrijoratoare.

In zilele noastre atentia este orientata din ce in ce mai mult spre problemele de
mediu; multe dintre guverne iau in considerare subiectele "verzi".In intreaga lume
pastrarea resurselor energetice este o problema acuta.

In intreaga lume sunt pornite campanii care incearca sa convinga guvernele sa

renunte la distrugerea padurilor ecuatoriale.Populatia contribuie la aceste campanii
,prin faptul ca nu mai cumpara produse fabricate din lemn tropical ,reducand
oarecum cererea pentru acesta.Sunt tari care ajuta la restabilirea echilibrului ;prin
plantarea de arbori tineri.

Un lucru e sigur:in zilele noastre nu mai putem sa respiram aer curat.

Freonii au fost scosi din procesele industriale si au fost inlocuiti cu alte substante.

Atmosfera este insa un pericol ,ca urmare este in pericol intregul mediu de
viata.Este nevoie de un control riguros si de masuri radicale pentru ca viitorul
atmosferei sa fie sigur.

Poluarea Marii Negrii

1. Marea Neagra este abiotica sub 100 metri

Marea Neagr are o chimie specifc care o diferentiaz de orice alta mare de pe planet.
Ceea ce o face cu adevrat speciala este c n timp ce alte mri si oceane, (cu cteva
exceptii izolate) contin oxigen dizolvat in apele lor, n Marea Negr nu exist deloc oxigen
sub adncimea de 100 metri. Mai mult de att, apa abiotic (fara oxigen) are o concentratie
mare de hidrogen sulfurat, un gaz foarte otrvitor cu miros de ou stricate. Cu exceptia
unor forme de viat foarte adaptate, plantele si animalele nu pot supravietui n conditii
abiotice. Hidrogenul sulfurat este foarte ortvitor si pentru oameni. Apele de suprafat ale
mrii au o densitate mai mic dect straturile abiotice de adncime deoarece sunt mai
calde si au o salinitate mai redus. Din fericire pentru viata din Marea Neagr, aceast
diferent de densitate mpiedic apele abiotice din adncuri s ajung la suprafata mrii.

Fig 1. O sectiune Vest-Est a Mrii Negre de la Varna la Batumi n care se poate vedea
volumul urias de ap anoxic. Observati platforma continental din dreptul Varnei cu apa
oxigenat pn la fundul mrii.

Poluare cu petrol a litoralului

Cum s-a ajuns la aceast situatie?

Apele de adncime ale Mrii Negre sunt compuse din apa care provine din Marea
Mediteran si a trecut prin Dardanele si Bosfor, (cunoscute si sub numele de Strmtorile
turcesti.). Bosforul are la rndul su dou straturi, unul de suprafat cu ap care iese din
Marea Neagr si unul de adncime cu ap din Marea Mediteran. Bosforul are o adncime
de doar 50 metri (chiar mai putin n unele locuri) si o ltime de 700 m, iar apa care intr din
Mediterana se vars n zona cea mai adnc a Mrii Negre, aflat cu aproape 2 km mai jos.
Pentru stratul de adncime al Mrii Negre-aproape 95% din volumul mrii-aceast ap care
intr este singura surs de oxigen iar apa nou venit poate sta si 1000 de ani la adncime
nainte de a ajunge din nou la suprafat si a reintra n circuitul ctre Marea Mediteran.
Plantele folosesc energia solar pentru a transforma bioxidul de carbon in materie
organic si oxigen, proces cunoscut ca fotosintez. Noaptea se desfasoar procesul
invers, respiratia, si se consum o parte din oxigen. Acelasi proces are loc si la nivelul
plantelor plutitoare-fitoplanctonul- din largul mrii sau al algelor aflate n zona de coast.
Ecuatia fotosintezei, in lipsa creia nu ar exista oxigen n atmosfera noastr se scrie
astfel: ( notati ca formula CH2O reprezint carbohidratii, componenta cea mai important n
structura fiintelor vii)
Fotosinteza
(1) CO2 + H2O CH2O + O2
Respiratia
Straturile de ap din adnc primesc un aport constant de plante si animale moarte precum
si excremente ale acestora, care sunt supuse descompunerii bacteriene, consumatoare de
oxigen. In cazul straturilor mai adnci ale Mrii Negre, consumul de oxigen al reziduurilor
organice este mai mare dect aportul de ap bogat n oxigen furnizat de Marea
Mediteran. Aceasta explic de ce nivelurile de adncime ale Mrii Negre sunt abiotice.
Hidrogenul sulfurat de la acest nivel este produs de bacterii care gsesc o surs
altrenativ n oxigenul continut n ionii de sulfat care sunt abundenti in apa marin:
 Respiratia
2-
(2) SO 4 + 2(CH2O) H2S + 2(HCO3-)
Se petrec multe procese fascinante n adncurile Mrii Negre. Mediul pare s semene cu
cel al oceanului timpuriu, nainte de prezenta oxigenului n atmosfer, si de aceea atrage
interesul cercettorilor. Sedimentele de pe fundul Mrii Negre, de exemplu, contin depozite
bogate de metan inghetat (hidrati de metan), la temperaturile joase si presiunea mare de la
mare adncime. Metanul a rezultat ca produs final al descompunerii de-a lungul a mii de
ani a materiei organice acumulate si poate deveni un combustibil pentru viitor. Totusi nici
acesta nu rmne intact. Recent au fost descoperite micro-organisme primitive, arhaeni,
care in ritm lent oxideaz metanul n carbonati, formnd o crust sau cratere la nivelul
fundului mrii. n unele locuri gazul metan bolboroseste din aceste cratere dar rareori
ajunge la suprafat deoarece este dizolvat pe msur ce urc. Povestirile despre focuri
aprinse se refer la metan dar nu pot fi adevrate deoarece cele mai multe bule de gaz se
transforam n nitrogen dizolvat pe masur ce urc n coloana de ap. Ceea ce mai iese la
suprafat nu este inflamabil. Numai un zcmnt de metan n ape putin adnci ar putea fi
inflamabil, dar zcmintele de metan sunt de obicei la adncimi de cel putin 100 metri.

2. Continutul de nitrogen si fosfor al Mrii Negre

determin fertilitatea sa si a dus la eutrofizare
Ecuatia fotsintezei (1) nu descrie complet productia de alge si plante in Marea Neagr.
Plantele au nevoie si de alte substante pentru a creste. Acestea includ ngrsminte,
compusi ai nitrogenului si fosforului, si n unele cazuri siliciu, precum si minerale ca fierul,
magneziu si vanadiu si stimulenti organici cum sunt vitaminele. Cresterea fitoplanctonului
(micutele plante plutitoare care sunt baza lantului trofic marin) poate fi limitat prin aportul
de nitrogen, fosfor, siliciu si fier.
O mare parte din aportul nutritiv al productorilor primari marini ( termen generic pentru a
desemna fitoplanctonul fotosintetic, iarba de mare din apropierea trmurilor si algele) in
apele de suprafata ale mrii provine din reciclare. n timpul procesului de respiratie si al
descompunerii bacteriene, nutrientii sunt eliberati din nou n coloana de ap si pot fi
ridicati spre suprafat de o nou generatie de productori primari. Unii nutrienti sunt
totusi pierduti, eliminati din sistem, ngropati pentru totdeauna n sedimente sau chiar
nlturati sub forma pestelui pescuit de om. Pierderile sunt compensate prin sosirea de noi
substante nutritive din ruri, atmosfer si apele de adncime. Aici ncepe problema pentru
Marea Neagr.
Activittile umane de pe uscat au crescut deversarea de substante nutritive n mare
ducnd la o enorm dezvoltare n productia primar, prea mare pentru rezervele de oxigen
si asa limitate pentru a putea face fat unui exces de materie organic. Acest fenomen
cunoscut sub numele de eutrofizare a provocat o degradare serioas a ecosistemului Mrii
Negre, mai ales pe trmul de nord vest, ncepnd cu anii 1970. Rezultatul acestei evolutii
este hipoxia sezonier (niveluri foarte sczute de oxigen) si ocazional anoxia in apele bine
oxigenate n trecut ale trmului de NV. Dintre substantele nutritive, nitrogenul are chimia
cea mai complex. n ape bine oxigenate, nitrogenul din materia organic natural poate fi
oxidat n nitrati (NO32) si acesta este cel mai abundent compus al nitrogenului din apa
mrii. Forma cea mai putin oxidat, nitritul (NO 2) este si el prezent, dar n mod special
acolo unde concentratia de oxigen este sczut. Forma redus a nitrogenului combinat,
amoniu, este emanat de numeroase organisme marine si este forma cea mai stabil
pentru apele abiotice cum sunt cele de pe fundul Mrii Negre. El exist ca un echilibru
ntre forma gazoas si cea ionizata:
(3) NH3 + H2O = NH4+ + OH-
Gazul de nitrogen dizolvat este abundent n mare dar putine organisme marine l pot folosi
ca pe o substant nutritiv. Procesul de fixare a nitrogenului necesit o mare cantitate de
energie solar si fier dizolvat; ambele sunt resurse limitate n Marea Neagr.

Fig 2. Profilul tipic al prezentei oxigenului, hidrogenului sulfurat, nitratului si amoniului din
sectorul vestic al Mrii Negre. Nitratul de la suprafat este in concentratie sczut
deoarece este consumat de fitoplancton. (date preluate din Yakubenko si Lukashev si
citate de Sorokin, 2002)
Activittile umane care au provocat eutrofizarea sunt legate de modul n care ne producem
hrana si trasm canalizarea. Folosirea ngrsmintelor n bazinul Dunrii a crescut de la
1,3 milioane de tone annual n 1961 la 4,8 milioane de tone n 1981, si numrul locuitorilor
conectati la sitemul de canalizare a fost n continu crestere. Practicarea agriculturii
intensive a nruttit situatia. Scurgerile de ngrsminte nspre Dunre au sczut n ultimii
ani datorit costurilor mari pentru agricultori n folosirea ngrsintelor si declinului
cooperativelor agricole de productie. Exist ngrijorarea c folosirea ngrsmintelor va
creste din nou odat cu ameliorarea economiei dar aplicarea unor tehnologii moderne ar
putea s opreasc ngrsmintele acolo unde le este locul, pe uscat.

3. Poluarea chimic (incluznd si petrolul) nu este att

de mare pe ct s-a considerat dar riscurile unor
incidente serioase sunt n crestere
Poluarea se produce atunci cnd chimicale sau energie (zgomot sau cldura), deversate in
mediul nconjurtor, afecteaz orice form de viat sau scad valoarea mediului pentru
oameni ( pentru amenajri sau alte destinatii). Exist dovezi c multe ruri care se vars n
Marea Neagr au fost puternic poluate n decada dintre 1970 si 1980. Unele dintre sursele
de poluare, fabrici din industria grea sau agrochimic, cum ar fi cele productoare de
pesticide, sunt acum nchise datorit colapsului economic care a afectat multe tri dup
1990. De asemeni unele ntreprinderi care mai functioneaz nc au redus indicele de
poluare prin aplicarea de tehnologii moderne si tratarea deseurilor. Transportul de petrol
prin Marea Neagr a crescut foarte mult si exist un risc constant de poluare prin
deversri datorate accidentelor si manevrelor gresite (robinete slbite, manevrare neatent
si splarea ilegal a tancurilor petroliere). Poluarea poate fi prevenit n toate situatiile
ntruct ea este rezultatul accidentelor sau folosirii intentionate a mediului pentru
depozitarea deseurilor.
Principalele categorii de poluanti potentiali sunt urmtoarele:
Tabelul 1. Substante poluante potentiale ale Mrii Negre
Categoria de substante poluante
Sursa
Situatia n Marea Neagr
Produse chimice organice sintetice
Cteva mii de chimicale incluznd substante foarte toxice cum ar fi:
0 Pesticide
1 Solventi
2 Dioxina (provenit din arderea plasticului)
3 Hidrocarburi poliaromatice (PAHS)
Agricultura
Pesticidele sunt folosite uneori n mari cantitti pentru a omor insectele duntoare sau
pentru a distruge buruienile si nfectiile cu ciuperci. Unii dintre acesti compusi sunt foarte
persistenti si toxici.
Industria
Procesul industrial foloseste si produce mii de chimicale diferite. Fr msuri de
precautie, acestea pot fi eliberate n mediu ca deseuri n timpul producerii sau mai trziu
prin folosirea produsului.
Asezrile omenesti
Folosim o mare cantitate de substante chimice n gospodrie. Unele obiecte de plastic
eman dioxin atunci cnd sunt arse; evitare producerii gunoiului n exces si depozitarea
lui n conditii de securitate sunt foarte importante.

Este foarte dificil, cronofag si scump s se msoare concentratia de substante chimice

organice care pot provoca poluarea. Stim putine despre concentratia si repartitia lor n
Marea Neagr. Stim totusi c nivelul de pesticide este mai mic dect n alte mri europene
datorit dificulttilor tranilor de a le procura.
Titei
Titeiul brut contine mii de hidrocarburi. Acestea sunt compusi ai carbonului si
hidrogenului care pot fi saturati (nu contin legturi duble), nesaturati (contin legturi duble
sau triple si de accea sunt mai reactivi) sau aromatici (contin inele de benzen)
n general, cu ct numrul de inele de benzen sau de legturi duble si triple este mai mare
ntr-un compus al titeiului, cu att mai toxic este acesta.
Transportul maritim
Cea mai mare parte a cantittilor de titei de pe vapoare, nu provine de la marile deversri
ci de la cele mici, mai frecvente, datorate descrcrii apei de balast, splrii tancurilor si
santinelor (santina este fundul vasului, unde se depun apa si alte lichide) precum si
instalatiilor defectate n timpul ncrcrii sau descrcrii vaselor. Binenteles c marile
deversri produc pagube locale specatculoase.
Producerea si rafinarea
Lubrifiantii bazati pe petrol se mai folosesc n utilajele de forare a titeilui sau a gazelor.
Acestea provoac un impact local major.
Ocazional rafinriile arunc produse petroliere dar exist suficiente tehnologii pentru a
prntmpina acest lucru.
Canalizarea urban
Aceasta este singura surs major de petrol pentru mare. Aruncarea neglijent a
combustibilui de masini n reteaua de canalizare constituie un factor major de poluare, la
care se adaug reziduurile provenite din transportul n comun si industrie.
Desi transportul de titei a crescut semnificativ, din fericire au fost putine scurgeri majore
de titei n Marea Neagr. Totusi titeiul se ntlneste frecvent n zonele plajelor, iar
concentratia de titei dizolvat este mai mare dect n Mediterana vecin. Acest lucru apare
ca rezultat a doi factori:
1. Un mare numr de descrcri provemite din transportul maritim (golirea tancurile de
balast pare a fi o problem major)
2. Canalizarea urban si deseurile industriale aruncate n ruri si mare. Mari cantitti de
titei ptrund n mare odat cu apele rurilor care se vars aici, dar acelasi fenomen are loc
si n largul oraselor costiere.
Pentru mai multe informatii vezi materialul despre navigatie.
Metale grele
Metale grele este un termen care este folosit pentru a desemna elementele de tranzitie si
compusii lor, (cum ar fi cupru, mercur, zinc, cadmiu, plumb, cositor, etc.)
Poluarea cu metale grele este o problem major n apa potabil (cu urmri grave pentru
sntatea oamenilor care beau ap contaminat) dar este mai putin rspndit n mediul
marin.

Au existat probleme locale serioase de poluare cu mercur iar folosirea compusului

organic tributyl cositor (TBT) a fost de mai multe ori interzis datorit efectelor sale
asupra vietuitoarelor marine.
Mineritul
Operatiunile miniere si depozitarea deseurilor provenite din activitatile miniere reprezint
o surs major de metale grele. Uneori deseurile sunt depozitate la suprafat de unde se
pot scurge n ruri.
Industria
Industria metalurgic este o surs de metale grele dar multe alte industrii folosesc
compusi ai metalelor si produc deseuri.
Industria de prelucrare a pieilor (tbcria), de exemple, foloseste mari cantitti de crom
toxic.
Transportul
Pentru a mpiedica fixarea si inmultirea organismelor marine pe chilele vaselor, se
folosesc deseori vopsele speciale care contin de obicei cupru. S-a constatat ca TBT este
mai eficient dar are influente negative asupra mediului marin.
Surse de energie
Deseori bateriile contin mari cantitati de metale grele, plumb sau cadmiu. Depozitarea lor
in spatii speciale este foarte importanta dar ele sunt deseori aruncate mpreun cu
deseurile menajere sau cele industriale.
Sunt putine indicii de poluare a Mrii Negre cu metale grele, dar exist zone locale de
contaminare, asociate cu mineritul sau unele industrii.
Accidente ca cel petrecut la Baia Mare, n bazinul Dunrii, unde o deversare masiv de la
minele de aur a omort animalelel pe o distant de 200 km n rul Tisa. Asemena accidente
sunt un risc major n trile din jurul Mrii Negre.
Substante radioactive
Acestea sunt elemente care emit radioactivitate. Ele pot fi att substane din natur,
lantanide sau actinide, sau elemete continnd uraniu, produse ale activittii umane.
Elemente ca uraniul exist n natur, astfel nct un anumit nivel de radioactivitate este
ntotdeauna prezent.
Mineritul
Productia de combustibil nuclear (pentru reactoare, uz medical si industrial, sau
armament) necesita prelucrarea de mari cantitti de uraniu mbogtit. Aceasta elibereaz
n mediul nconjurtor mari cantitti de deseuri radioactive.
Energia nuclear
n mod normal, emisiile de la reactoarele nucleare sunt foarte strict controlate. Exist
totusi riscuri de accidente iar depozitarea pe termen lung a deseurilor radioactive este
dificil si costisitoare.

Alte activitti
Folosirea radioactivittii n scopuri medicale, militare si industriale poate produce
contaminri, dar acestea sunt limitate n comparatie cu alte surse.
Accidentul nuclear de la Cernobl din 1986 a produs imense suferinte umane si
contaminri ale mediului, n special n unele zone ale Niprului, fluviu care se vars n
Marea Negr. ndiguirile de pe fluviu au mpiedicat ns cea mai mare parte a polurii s
ajung n Marea Neagr. Din cauza acestui accident dar si a altor deversri operationale,
nivelul de radioactivitate al Mrii Negre este dublu fat de al Mrii Mediterane, fr a pune
totusi n pericol fauna si oamenii.
Deseuri solide
Prezenta gunoiului n mare este o problem major deoarece el amenint vietuitoarele si
habitatul acestora.
Deseurile din plastic reprezint o problem deosbit de dificil.
Depozitarea de gunoi urban si provenind de pe vase
Gunoiul provine mai ales din ambalaje aruncate din gospodrii sau din industrie.
Multe plji din jurul Marii Negre sunt pline de gunoaie.Acestea provin din amenajri
improprii de depozitare a gunoaielor urbane, gunoaie de pe vase sau datorit neglijentei
cettenilor. Exist putine informatii despre cantitatea de gunoaie de pe fundul mrii.