Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2 Perceptia legile

perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

RudolfArnheim Artasiperceptiavizuala

TeoriaGestaltului:setdeprincipiistiintificeformulatepebazaunorexperimenteindomeniul
perceptieisenzoriale.Bazelecunostintelordespreperceptiavizualaaufostpusedepsihologii
gestaltisti.
Conformteorieigestaltistecontemplarealumiicereointeractiuneintreproprietatileobiectuluisi
naturasubiectuluiobservator.

Vazulnuesteoinregistraremecanicaaunorelementecireceptareaunorimaginistructurale
semnificative.
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
RudolfArnheim
Perceptia legile perceptiei Artasiperceptiavizuala
vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Structuraascunsaaunuipatrat

Relatiaspatialadintrecercsipatrat,incadrulintregului,esteoparteaceeacevedem.
A vedea un lucru inseamna aiiatribuiunlocincadrulansamblului:amplasamentinspatiu,
Avedeaunlucruinseamnaa atribui un loc in cadrul ansamblului : amplasament in spatiu,
dimensiunepescaramarimilor,stralucirii,distantelor,etc..
Acestecaracteristicisuntvazutecaproprietatialecampuluivizualtotal.

Experientavizualaestedinamica.Percepeminprimulrandnuunaranjamentdeobiecte,culori,
l d l d d b l
formeciointeractiunedetensiunidirectionate.Acestetensiunisuntinerenteoricaruipreceptca:
dimensiuni,forma,amplasaresiculoare.Avandmarimesideirectieacestetensiunipotfinumite
forte
forte psihologice.
psihologice.

Fig.1 cerculesteatrasde
centrul patratului
centrulpatratului.
Fig.2 cerculesteatras
spremargine

RudolfArnheim Artasiperceptiavizuala
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2 Perceptia legile
perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Incampulvizualabundastructurileinduse.(deexemplu:centrulnefiguratalpatratului,portiunea
lipsaaunuicercincomplet,punctuldefuga,etc)Inductiileperceptualesuntcompletarinascute
spontanintimpulactuluiperceptieidinconfiguratiadataaimaginii.
Pozitiaceamaistabilaadisculuiincadrulpatratuluiseobtineatuncicandceledouacentre
coincid.
coincid
Scheletulstructuralalpatratului

P
Patratulprezintaliniistructuraledebaza
l i li ii l d b
Oriundeasezamdisculacestavafiafectatdefortele
factorilorstructuraliascunsi.Incentrufortelese
contrabalanseazaceeacefacepozitiastabila.Dealtfelorice
pozitiecarecoincidecuunadintretrasaturilescheletului
structuraladuceunelementdestabilitate.
Zonelecuatractiiambivalentedeterminamesajevizuale
neclare.
l

RudolfArnheim Artasiperceptiavizuala
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

RudolfArnheim Artasiperceptiavizuala

GunnarGoudesiIngaHjortzberg
Rezultateleunuiexperimentinlaboratorulde
psihologiealUniversitatiidinStockholm,1967
h l l d kh l

Tendintelededeplasarealeunuidiscnegrude
Tendintele de deplasare ale unui disc negru de
diametru4cmpeunpatratalbculaturade
46cm.
Tendinteledirectionalesegrupeazadealungul
axelorprincipalealescheletuluistructural.
l i i l l h l l i l

Introimaginevizualaexistamaimultdecat
formeleinregistrateperetina.Scheletul
structuralservestedreptcadrudereferinta.

Echilibruloricaruipunctesteomanifestarea
t i il
tensiunilor

RudolfArnheim Artasiperceptiavizuala
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Forteleperceptuale

Suntrealeatatcafortepsihologicecatsicafortefizice:
psihologic,efectuldeatractieexistainexperienta
oricaruiprivitor.
avand
avandpunctdeaplicare,directiesimarime,
punct de aplicare directie si marime
acesteefectesatisfacconditiilestabilitede
fizicienipentrufortelefizice

Privitorulvederelatiiledeatractiesirespingeredinimaginile
vizualecapeproprietatialeobiectelorinsesi.

Fig.a:perechesimetricasezatainrepaus.

Fig.b:dezechilibrulprovinedinasezareainegalaa
celordouadiscuri:unulincentru,inpozitiade
maximastabilitate.Rezultaostructuracuo
accentuataambivalentaspatiala.

RudolfArnheim Artasiperceptiavizuala
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Echilibrulpsihologicsiechilibrulfizic
Infizica,echilibrulestestareaincareforteleceactioneazaasupraunuicorpsecompenseaza
recioproc.
Oriceimaginevizualafinitaareunpunctdeechilibru(saucentrudegreutate).

Echilibrulnuimpunesimetrieinsasimetriaesteunmodelementardecreereaechilibrului.

Fig 7 Fig 8

MaitlandGraves testdedeterminareasensibilitatiiartistice Fig 9

fig.7a esteechilibratacuproportiicaresesustinreciproc;7b
fig.7a este echilibrata cu proportii care se sustin reciproc ; 7b proportiisovaitoare,imagineambigua.
proportii sovaitoare, imagine ambigua.
8a imagineambigua;8b imagineechilibratacudominantavizuala
fig.9 configuratiaechilibrataizoleazacanedoritaoricedeviere. RudolfArnheim Artasiperceptiavizuala
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Concepteperceptuale
Perceptiaincepecusesizareacelormaievidentetrasaturistructurale.
Trasaturilestructuralegeneralenusuntfurnizateexplicitdenicioconfiguratiedestimuli.
Configuratia de stimuli participa la procesul perceptual doar in sensul in care trezeste in creier o
Configuratiadestimuliparticipalaprocesulperceptualdoarinsensulincaretrezesteincreiero
anumitaconfiguratiedecategoriisenzorialegenerale.
Perceptiarezidainformareaunorconcepteperceptuale.Vedereacreeazaoconfiguratiede
formegeneralepecareleaplicacazuluiinspeta.Perceptianuesteooperatieintelectualaciare
g p p p p p
locinsectorulvizualalsistemuluinervos.Aceleasimecanismeactioneazalanivelperceptualsi
intelectual.
Vazulesteastfeloactivitatecreatoareamintiiomenesti,perceptiarealizandlanivelsenzorial
echivalentul intelegerii pe taramul gandirii Vazul este intelegere
echivalentulintelegeriipetaramulgandirii.Vazulesteintelegere.

Figura
Figuraperceptualarezultadininteractiuneadintreobiectfizic,luminasiconditiileexistentein
sistemulnervosalprivitorului.

Influentatrecutului
Fiecare experienta vizuala este inclusa intr un context spatial si temporal Amintirea obiectelor
Fiecareexperientavizualaesteinclusaintruncontextspatialsitemporal.Amintireaobiectelor
familiareinfluenteazafigurapecareovedem,dacastructurarespectivaopermite.

RudolfArnheim Artasiperceptiavizuala
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2 Perceptia
legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Simplitate
Simplitateapoatefidescrisacaexperientasubiectivaaunuiprivitorceintelegefaradificultate
ceea ce i se infatiseaza
ceeaceiseinfatiseaza.
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2 Perceptia
legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Simplitate
Simplitateapoatefidescrisacaexperientasubiectivaaunuiprivitorceintelegefaradificultate
ceea ce i se infatiseaza
ceeaceiseinfatiseaza.

Legea fundamentala a perceptiei

vizuale sustine ca orice configuratie
de stimuli tinde sa fie vazuta astfel
i
incat
t structura
t t rezultanta
lt t sa fie
fi cea
mai simpla permisa de conditiile date.
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie 2 Curs 2
Perceptia legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

fig.31 AlexandersiCareyexperimentcu3patratenegresi4
albe.Inordineasimplitatii:2,3,1.

fig.32. Patratulestemaisimpludecattriungiul laturiegale

inlungime,dispuselaaceeasidistantadecentru,toate
unghiurileegale.Imagineaarecaracterdesimetrieinraport
cu cele patru axe Elementele triunghiului desi mai putine la
cucelepatruaxe.Elementeletriunghiului,desimaiputinela
numardiferacadimensiunesiasezare.

fig.33 Unghiuldreptestemaisimpludecatalteunghiuri
deoareceproduceosubampartireaspatiuluibazatapeacelasi
unghi. RudolfArnheim Artasiperceptiavizuala

Fig 33
Fig 32
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2 Perceptia
legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Simplitatearelativaimplicaparcimoniesiordinelaoriceniveldecomplexitate...Principiul
parcimonieiestevalabilsubraportesteticinsensulcaartistulnutrebuiesatreacadincolode
ceeaceiiestenecesarpentruscopulsau.

Marileoperedeartasuntcomplexedarnoilelaudamsipentrufaptulcaausimplitate,
intelegandprinaceastacacaelecuprindobogatiedesensurisiformeintrostructuragenerala
carestabilesteclarloculsifunctiafiecaruidetaliualintregului.

RudolfArnheim Artasiperceptiavizuala
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2 Perceptia
legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Echilibrul actiuneafortelorperceptuale:
Echilibrulfizicsipsihologic
Inoperadeartadistributiaelementelortrebuiefacutaastfel
incatsarezulteostaredeechilibru.
Infizicaechilibrulestestareaunuicorpasupracaruiaactioneaza
forteacaroractiunesecompenseazareciproc.Regulaeste
aplicabila si in domeniul perceptiei vizuale
aplicabilasiindomeniulperceptieivizuale.

Sfantul Mihail cantarid sufletele, sec XV

Greutatea vizuala a petecului inchis creeaza forta necesara

echilibrarii si redarii sensului imaginii.
RudolfArnheim Artasiperceptiavizuala
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2 Perceptia
legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Echilibrul
hilib l actiuneafortelorperceptuale:
i f l l
Directia
Asemeneagreutatiidirectiadeterminaechilibrulsiesteinfluentatadeamplasament.Greutateaunuielementcompozitionalle
atrage pe cele inconjuratoare si le impune o directie In fig 10 calul pare tras in spate prin atractia figurii calaretului In fig 11
atragepeceleinconjuratoaresileimpuneodirectie.Infig.10calulparetrasinspateprinatractiafiguriicalaretului.Infig11
estetrasinfata.

RudolfArnheim Artasiperceptiavizuala
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Simplificarea toatedesenelesunt
simplificarialeuneiconfiguratiiinitiale
date.
date

RudolfArnheim Artasiperceptiavizuala
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Nivelaresidiferentiere

Prezentandulisefiguri
ambiguedetipulasid,
subiectiitindsale
simplificeaccentuandule
fie simetria (b e) fie
fiesimetria(b,e)fie
asimetria(c,f)

RudolfArnheim
Artasiperceptiavizuala
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

RudolfArnheim Artasiperceptiavizuala
Intregsiparte

Conexiunilesisepararilelocalecareformeazasvasticasuntdominatedealteleincazulpatratului.
Conexiunile si separarile locale care formeaza svastica sunt dominate de altele in cazul patratului
Inmodevidenteanuesteoparteaacestuia.

Fragmentelebunenusuntnicisurprinzatordecompletenicjenantdeincomplete;eleaufarmecul
deadezvaluicalitatineasteptatealepartilor,sugerandtotodataoidentitatepierduta,aflata
dincolodeele.

RudolfArnheim Artasiperceptiavizuala
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Asemanaresideosebire

Desitoatelucrurilediferain
anumiteprivintesiseaseamana
inaltele,comparatiileisiau
rostulnumaicandpornescdela
obazacomuna
Elementelecomunedin
ilustratie sunt : figura
ilustratiesunt:figura,
orientarea,nivelulde
luminozitate
Deosebirea marimea
determinasubdivizareasi
grupareaelementelor.

RudolfArnheim Artasiperceptiavizuala
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie
Curs 2 Perceptia legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen
multisenzorial

RudolfArnheim Artasiperceptiavizuala

Gruparisisepararidatorita
trasaturilorperceptuale.
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs
Perceptia legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

RudolfArnheim Artasiperceptiavizuala

Scheletulstructuralsi
transformariletriunghiului.
Scheletulstructuralalfiecarui
ti
triunghiisiobtinecontururilepe
hi i i bti t il
bazalegiisimplitatii.
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

RudolfArnheim Artasiperceptiavizuala

Orientareainspatiuimplicauncadrudereferintadeterminanduneorialterarea
Orientarea in spatiu implica un cadru de referinta determinand uneori alterarea
completaacaracteruluifigurilor.Alteoriacestemodificarinuschimbacaracterul
obiectului.
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Legile perceptiei vizuale nu sunt singurele determinante ale conceptiei arhitecturale. Materialele, textura,

tehnicile de punere in opera, fenomenele de imbatranire a materialelor joaca un rol important in perceperea obiectul de

arhitectura . Percepem arhitectura nu numai cu ochii ci si parcurgand-o

parcurgand o , inregistrand volumele in spatui
spatui, citind ritmicitatea

unor elemente constructive. Sunetul pasilor pe pardoseala, senzatia tactila a elementelor de finisaj, mirosul lemnului sunt

elemente ce contribuie la citirea multisenzoriala a arhitecturii.Unul dintre textele fundamentale care abordeaza problema

perceptiei
ti i multi-senzoriale
lti i l a arhitecturii
hit t ii este
t eseull lluii JJuhani
h iP Pallasmaa
ll H ti it and
Hapticity d ti
time.

Cred de asemenea ca numeroase aspecte ale patologiei arhitecturii de azi pot fi intelese si printr-o

critica I a p
parti-pris-ului
p ocular al culturii noastre . Ca o consecinta a p
puterii ochiului asupra
p altor taramuri senzoriale

arhitectura s-a transformat intr-o arta a imaginii vizuale instantanee. In loc sa creeze microcosmosuri existentiale,

reprezentari intrupate ale lumii, arhitectura proiecteaza imagini retiniene in scopul persuasiunii imediate.

Platitudinea materialelor si suprafetelor , egalitatea iluminarii,

iluminarii ca si eliminarea diferentelor microclimatice
microclimatice, intaresc si

mai mult uniformitatea obositoare si soporifica a experientei. Una peste alta, tendinta culturii tehnologice de a

standardiza conditiile de mediu si de a face mediul cu totul predicibil cauzeaza o saracire considerabila. Cladirile

noastre si-au pierdut opacitatea si adancimea, invitatia senzoriala la descoperire, misterul si umbra .

Juhani Pallasmaa Hapticity and Time

JuhaniPallasmaaHapticityandTime
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Experienta multi-senzoriala semnificatia atingerii

-fiecare experienta arhitecturala este multi-senzoriala

-calitatile materiei, spatiului si scarii sunt percepute ca o structura unica ce se adreseaza tuturor simturilor
-organele de simt sunt specializari ale pielii toate simturile sunt legate de tactilitate
-atingerea este modalitatea senzoriala care integreaza modul in care experimentam lumea si pe noi insine
-arhitectura concretizeaza si incadreaza existenta umana in carnea lumii
-cultura controlului si a vitezei a favorizat arhitectura ochiului,, cu o raspandire
p instantanee a imagini
g si un
impact instantaneu.
-arhitectura haptica promoveaza materialitatea apropierea si intimitatea
-arhitectura
arhitectura ochiului detaseaza si controleaza
-arhitectura haptica angajeaza si uneste
-In mod obisnuit nu ne dam seama ca un element inconstient al tactilitatii este ascuns in viziune; pe cand
privim ochiul atinge
privim, atinge, si inante chiar de a vedea obiectul l-am
l am atins deja
deja. Prin viziune atingem stelele si
soarele, dupa cum scrie Merleau-Ponty.

JuhaniPallasmaaHapticityandTime
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Materie si timp

- Sarcina arhitecturii de a ne oferi domiciliul in spatiu este recunoscuta de cei mai multi dintre arhitecti
-Sarcina arhitecti, dar a
doua sarcina, cea de a media relatia noastra cu dimensiunea inspaimantator de efemera a timpului nu este
de obicei luata in considerare.

-in cautarea artefactului autonom

autonom, arhitectura modernismului a privilegiat materialele care ofera senzatia

imaterialitatii si atemporalitatii.

-suprafata
suprafata modernista este tratata ca o limita abstracta a volumului,
volumului si are o esenta mai degraba

conceptuala decat senzoriala.

- procesele imbatranirii si uzurii, reactia materialelor nu sunt luate in considerare

-obiectul de arhitectura exista intr-o conditie arificiala de eterna tinerete si atemporalitate

-forma
forma e vocala pe cand materia ramane muta
muta

- ca o consecinta a acestei viziuni arhitectura creeaza de cele mai multe ori scenografii pentru ochi, fara

calitati temporale
p
JuhaniPallasmaaHapticityandTime
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Materie si timp
Exista arhitecti care evoca experientele vindecatoare ale timpului. Arhitectura lui Sigurd Lewerentz ne
conecteaza cu timpul profund; lucrarile sale isi obtin puterea emotionala unica din imaginile materiei care
vorbesc despre adancime opaca si mister, incetosare si umbra, metafizica si moarte.

JuhaniPallasmaaHapticityandTime

Sigurd Lewerentz: Sankt Petri Kyrka, Klippan, Goteborg, 1966 (1); Markuskyrkan, Bjorkhagen, Stockholm, 1960 (2,3)
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Limbajul materiei
Materialele si suprafetele au un limbaj propriu. Piatra vorbeste despre originile sale geologice indepartate, despre
durabilitate si simbolul inerent al p
permanentei;; caramida ne face sa ne gandim
g la pamant
p si foc,, gravitatie
g si traditiile
fara varsta ale constructiei; bronzul evoca extrema caldura a prin care este manufacturat, profesiile stravechi ale
turnarii metalului si trecerea timpului ca masurata de patina sa. Lemnul vorbeste despre cele doua existente si scari
temporale ale sale; prima sa viata ca un copac care creste si cea de a doua ca artefact uman facut de mana grijulie a
dulgherului sau tamplarului.
-arta si arhitectura recunosc din nou senzualitatea materiei
-Colajul si asamblajul care fac posibila o densitate arheologica nenarativa prin juxtapunera imaginilor
fragmentate cu origini ireconciliabile
-Colajul
Colajul si cinematograful sunt formele artistice care definesc contemporaneitatea si au penetrat toate manifestarile
artei, inclusiv arhitectura.

JuhaniPallasmaaHapticityandTime

Limbajul materiei : sculpturi de Richard Serra (1,2) si Eduardo Chillida (3,4)

Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Imaginatia materiala
In investigarea fenomenologica a imaginarului poetic Gaston Bachelard face o distinctie intre imaginatia
formala si imaginatia
g materiala. Considera ca imaginile
g ce pornesc de la materie proiecteaza experiente
mai adanci si mai profunde decat imaginile formei. Materia evoca imagini inconstiente si emotii, dar
modernitatea in mare a avut drept prima preocupare forma.
Alvar Aalto arhitectura regionalista, romantica,istorica, ce suprima dominanta unica a unei singure imagini
vizuale.
vizuale
- intregul arhitectural nu e legat atat de un concept intelectual cat de o atmosfera emotionala
realizata prin scene, episoade,detalii.
J h i P ll
JuhaniPallasmaaHapticityandTime
H ti it d Ti

Alvar Aalto: Villa Mairea,Noormakku, Finlanda 1938-39

Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

-in anii 30 Erik Gunnar Asplund, Erik Bryggman, Alvar Aalto se indeparteaza de functionalism spre o
arhitectura stratificata si multi-senzoriala
multi-senzoriala.
-indepartare de caracterul masculin si vizual al arhitecturii moderne si apropierea de o sensibilitate tactila si
feminina
-materialitatea
materialitatea senzuala si simtul traditiei evoca durata naturala si continuumul temporal
-arhitectura nu lupta cu timpul ci concretizeaza cursul timpului

Juhani Pallasmaa Hapticity and Time

JuhaniPallasmaaHapticityandTime

Gunnar Asplund, Biblioteca din Stockholm, 1928; Eric Bryggman, Capela Invierii ( capela cimitirului din Turku), 1939-45
Teoria arhitecturii Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial
- Perceptia multisenzoriala in arhitectura contemporana

Kengo Kuma: Galeriile de ata populara ale Academiei chineze de Arta,

Hangzou, 2015;
Peter Zumthor, Bai termale, Vals, Elvetia,1996;
Herzog &De Meuron
Meuron, Crama Dominus
Dominus, Napa Valley
Valley, California
California, 1997
1997.