Tehnologie Afaceri Referate Didactica Legislatie Familie

Acasa tehnologie constructii

Imbracaminti din beton de ciment rutier

Imbracaminti din beton de ciment rutier

Imbracaminti din beton de ciment rutier

I GENERALITATI

Imbracamintile rutiere din beton de ciment constau din dale de beton cu rosturi intre ele, executate de
obicei intr-un singur strat. Betonul este proiectat astfel incat sa reziste uzurii traficului. Cand se utilizeaza
metoda de executie cu cofraje fixe, imbracamintile pot fi executate in doua straturi, stratul superior
avand functia si caracteristicile stratului de uzura, in timp ce stratul inferior are rolul de strat de
fundatie.

Imbracamintile rutiere din beton de ciment pot fi executate folosind fie cofraje glisante, fie cofraje fixe.
Ambele metode conduc la rezultate satisfacatoare, astfel ca Antreprenorul trebuie sa decida care dintre
metode va fi folosita.

Principalul criteriu in clasificarea betoanelor destinate imbracamintilor rutiere este rezistenta la

incovoiere (Rinc.) a betonului masurata la 28 zile.

Rezistenta caracteristica la incovoiere, Rkinc este definita ca valoarea sub care se pot situa max. 5% din
rezultatele testelor. Rezistenta la incovoiere este determinata pe epruvete prismatice, 150x150x600
mm. Epruvetele sunt testate dupa o perioada de maturizare a betonului, de 28 zile. In timpul testului,
epruvetei i se aplica doua forte simetrice, iar rezistenta la incovoiere este masurata la punctul de cedare.

Clasificarea betoanelor pentru imbracaminti rutiere este data in Tabelul 1.

Tabel 1 Clasificarea betoanelor

Clasa de beton Rkinc MPa

Bc R3,5 3,5

Bc R4,0 4,0

Bc R4,5 4,5

Bc R5,0 5,0

In general, selectarea clasei de beton depinde de clasificarea drumurilor, intensitatea traficului si

caracteristicile geometrice ale acestuia; acestea sunt enumerate in Tabelul 2.
 Tabel 2 Selectarea clasificarii betoanelor

Clasa de trafic

Trafic
foarte Trafic greu Trafic mediu Trafic usor
greu

Lucrari Numarul straturilor structurii

Strat de Strat de Strat de

Strat de Strat de Strat de
Strat unic uzura uzura uzura
fundatie fundatie fundatie
sau unic sau unic sau unic

Clasa betonului

1 2 3 4 5 6 7 8

Autostrazi, drumuri
nationale, judetene, Bc R 5,0 Bc R 4,5
drumuri comunale Bc R 5,0 Bc R 4,5 Bc R 4,0
(Bc R (Bc R Bc R 4,0 Bc R 3,5
si strazi cu doua sau (Bc R 4,5) (Bc R 4,0) (Bc R 3,5)
mai multe benzi de 4,5) 4,0)
circulatie

Ranforsarea
structurilor rutiere Bc R 5,0 Bc R 4,5
Bc R 5,0 Bc R 4,5 Bc R 4,0
existente ale (Bc R (Bc R Bc R 4,0 Bc R 3,5
drumurilor si (Bc R 4,5) (Bc R 4,0) (Bc R 3,5)
4,5) 4,0)
autostrazilor

Drumuri de santier: Bc R 5,0 Bc R 4,5

Bc R 5,0 Bc R 4,5 Bc R 4,0
- cu 2 benzi de (Bc R (Bc R Bc R 4,0 Bc R 3,5
(Bc R 4,5) (Bc R 4,0) Bc R 3,5
circulatie 4,5) 4,0)

- cu o banda de
- - - - - Bc R 3,5 -
circulatie

Drumuri si
platforme Bc R 4,5 Bc R 4,5 Bc R 4,0 Bc R 4,0 Bc R 3,5 Bc R 3,5 -
industriale

Strazi cu o singura
banda si alei - - - - - Bc R 3,5 -
carosabile
Zone de oprire,
spatii de parcare si - - - - - Bc R 3,5 -
porturi

Piste, platforme ptr.

statii de taxi, piste Bc R 5,0 (Bc R 4,5) un strat
de aeroport, pentru:

- utilizare
Bc R 4,5 (Bc R 4,0) pentru stratul de uzura sau stratul unic
(exploatare)
nationala si Bc R 4,0 (Bc R 3,5) pentru stratul de fundatie
internationala

- alte lucrari

Nota:

1) Din motive tehnico economice si cu aprobarea Beneficiarului, pot fi folosite clasele de beton
avand valorile din paranteza.

2) Clasele de beton Bc R 5,0 si Bc R 4,5 se vor prepara folosind ciment tip CD 40, 42,5 sau ciment tip I, I
42,5 R.

3) Clasele de beton Bc R 4,0 si Bc R 3,5 vor fi realizate folosind tipurile de ciment I 42,5 sau I 42,4 R.

4) Celelalte tipuri de ciment vor fi folosite numai cu aprobarea unui institut specializat in lucrari de
drumuri, a Beneficiarului, Consultantului si Proiectantului.
II STANDARDE SI NORMATIVE

1) SR 183-1/1995 Imbracaminti rutiere din beton de ciment executate folosind tehnologia cu cofraje
fixe. Conditii tehnice de calitate.

2) SR 183-2/1998 Imbracaminti rutiere din beton executate folosind tehnologia cofrajelor glisante.
Conditii tehnice de calitate

3) C 22-92 Normativ pentru executarea imbracamintilor din beton de ciment in sistem cofraje fixe.

4) STAS 6400-84 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de
calitate

5) C 16-1984 Normativ pentru realizarea pet imp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor
aferente

6) C 56-1985 Normativ privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii, si instalatiior

aferente.

7) Legea Nr. 10/1995. Legea privind calitatea in onstructii.

Aceasta lista nu trebuie considerata completa.

III MATERIALE

III.1 STANDARDE DE REFERINTA

Materialele utilizate in executarea imbracamintilor rutiere din beton vor fi conform cerintelor de calitate
prevazute in urmatoarel standarde:

Agregate naturale de balastiera STAS 662-2002

Agregate naturale de cariera SR 667-2001

Tipuri de ciment: I 42,5; I 42,5R si CD 40 SR 388-95 si STAS 10.092-78

Cenuse rezultate din centrale termoelectrice STAS 8819-88

Aditivi STAS 8625-90

Apa STAS 790-84

Pelicula de protectie P 45 STAS 12.093-83

Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida STAS 8877-72

Otel beton OB 37 STAS 438/1-89

Hartie rezistenta STAS 3789-86

Folie de polietilena STAS 8171-84

Bitum fara parafina, pentru drumuri SR 754-99

Filer STAS 539-79

Alte materiale, inclusiv materiale pentru etansarea rosturilor: mastic bituminos; poliuretan, silicon
sau rosturi de etansare flexibile; sectiuni de neopren, sau cordoane din materiale speciale. Toate aceste
materiale vor fi aprobate de catre Consultant.

III.2 CONDITII TEHNICE SI CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

Controlul calitatii materialelor se va realiza:

Preliminar, pentru aprobarea furnizorilor si a dozajelor propuse;

Cand materialele sunt livrate pe santier si inainte de a fi folosite, conform Tabelului 16.

III.3 APROVIZIONAREA, TRANSPORTUL, PRELUCRAREA SI DEPOZITAREA MATERIALELOR

Antreprenorul raspunde de verificarea calitatii materialelor in momentul livrarii si de mentinerea calitatii

acestora pe santier.

III.3.1 Ciment

Cerintele tehnice cu privire la receptia, livrarea, stocarea si testarea cimentului vor corespunde Codului
de Practica NE 012-99. Un certificat de calitate emis de catre producator trebuie sa certifice calitatea
oricarei incarcaturi de ciment livrata pe santier.
Pentru verificarea calitatii cimentului (in mod normal in 24 de ore de la livrare) se vor preleva probe
conform SREN 196/7-95 de catre beneficiar si un reprezentant neutru si se vor efectua teste intr-un
laborator autorizat.

In cazul in care cimentul este obtinut de la un furnizor (nu de la producator), livrarea de ciment va fi
insotita de o declaratie de conformitate pentru identificarea:

tipului de ciment si a producatorului;

datei sosirii cimentului in depozit;

numarului certificatului de calitate eliberat de producator cu datele notate pe el;

garantiei de conformitate cu conditiile de stocare;

numarului buletinului de analiza pentru calitatea cimentului, realizat de catre un laborator autorizat
si data, indicandu-se conditiile de utilizare in toate cazurile cand s-a depasit data expirarii.

Obligatia furnizorului referitoare la garantia cimentului va fi inclusa in contractul dintre furnizor si

beneficiar.

Se recomanda ca materialul furnizat sa provina dintr-o singura fabrica de ciment.

Daca Antreprenorul propune utilizarea mai multor tipuri de ciment acesta va trebui sa obtina mai intai
aprobarea Consultantului. In acest caz fiecare tip utilizat va fi pentru sectiuni separate si complete, dupa
acum s-a aprobat anterior de catre Consultant.

Cimentul se va livra vrac, cu trenul, utilizandu-se tancuri speciale, sau cu tiruri prevazute cu dispozitiv
pneumatic pentru descarcare. Alternativ, cimentul poate fi livrat in saci de hartie originali, cu asigurarea
ca in timpul transportului acestia vor fi protejati impotriva umezelii si deteriorarii.

In timpul transportului de la fabrica de ciment la statiile de betoane (sau la un alt loc de depozitare), in
timpul manipularii sau stocarii, cimentul va fi protejat impotriva umiditatii si a contaminarii cu corpuri
straine. Se va evita amestecul mai multor tipuri de ciment.

Cimentul va fi stocat:

in silozuri cu protectie adecvata impotriva conditiilor meteo nefavorabile (ploaie, vant, etc.). Fiecare
transport de ciment va fi stocat separat pentru a se asigura identificarea si controlul sau. Oricand tipul
de ciment este schimbat, silozul va fi golit complet, curatat pneumatic si marcat corespunzator noii
categorii de ciment;

In depozite; sacii se vor depozita maximum cate 10 pe inaltime, cu un spatiu de cel putin 500 mm
intre coloanele de saci si peretii depozitului.

Silozurile si depozitele vor fi marcate corespunzator indicandu-se clar tipul de ciment stocat.
Antreprenorul va pastra datele referitoare la livrarea cimentului si va dispune utilizarea corespunzatoare
a acestuia. Antreprenorul va asigura facilitati pentru stocarea separata a cel putin doua tipuri diferite de
ciment. Capacitatea de stocare a cimentului trebuie sa corespunda pentru cel putin 3 zile de productie in
continuu a betonului.
Nu va fi utilizat cimentul cu o temperatura de peste + 50C.

Cimentul trebuie utilizat inaintea datei de expirare.

Cimentul stocat pentru o perioada mai lunga decat data expirarii nu va fi utilizat decat daca starea sa si
rezistentele mecanice la 2 sau/si 7 zile au fost testate. Cimentul cu rezistenta mecanica mai mica decat
limitele specificate conform clasei respective, va fi declasat si utilizat in conformitate cu noua sa clasa.
Orice ciment cu o rezistenta la compresiune mai mica decat valoarea minima a celui mai slab tip va fi
inlaturat si se interzice folosirea sa la fabricarea betonului.

Daca cimentul este contaminat cu apa, acesta se va utiliza in conformitate cu urmatoarele prevederi:

Tabel 3

Reziduuri (r%) Calitatea cimentului

0 buna

Max. 10% Ciment deteriorat, a fi utilizat dupa verificarea caracteristicilor fizico-mecanice

la 2(7) zile conform prevederilor Tabelului 5. Alternativ cimentul poate fi
asimilat tipului III V 32,5 si utilizat numai cu aprobarea institutului specializat
in drumuri si a Consultantului.

Peste 10% Ciment deteriorat, a fi utilizat numai pentru prepararea mortarului, cu

aprobarea Consultantului

Testarea calitatii cimentului va fi realizata de catre Antreprenor, in conformitate cu prevederile Tabelului

16.

Laboratorul de santier va pastra un dosar cu testele efectuate pe ciment, dupa cum urmeaza:

Certificatele de calitate ale furnizorului se vor tine intr-un dosar separat;

Rezultatele testelor de laborator vor fi pastrate intr-un registru (registru de ciment).

III.3.2 Agregate

Agregatele naturale vor fi furnizate in avans si depozitate in depozite provizorii. Inaintea utilizarii se vor
realiza teste in vederea asigurarii conformitatii cu Caietele de Sarcini.

Transportul, prelucrarea si depozitarea agregatelor naturale vor fi realizate astfel incat sa se evite
amestecarea sau contaminarea acestora.

Agregatele vor fi depozitate pe platforme de beton avand pante si rigole in scopul drenajului. Pentru
evitarea amestecarii agregatelor de diferite tipuri sau provenind de la furnizori diferiti, fiecare unitate de
depozitare va fi prevazuta cu spatii adecvate. Depozitele vor fi identificate in permanenta prin panouri
indicand sursa si dimensiunea agregatului principal.

Agregatele nu vor fi plasate pe platforme de pamant sau balastate.

Drumurile de acces catre depozitele de agregate vor fi amplasate astfel incat sa se evite contaminarea
agregatelor cu noroi sau alte materiale. In cazul cand agregatele sunt transportate pe calea ferata, se vor
prevedea rampe de beton pentru descarcare. Zona in care vagoanele vor fi descarcate va fi suficient de
intinsa, pentru evitarea riscului de amestecare a agregatelor. Antreprenorul va prevedea de asemenea,
o zona unde agregatele refuzate sa poata fi depozitate provizoriu.

In zone unde nisipul natural nu poate fi obtinut cu usurinta, se poate folosi nisipul concasat, daca acest
lucru este aprobat printr-un laborator autorizat care va specifica raportul dintre nisipul natural si cel
concasat.

Agregatele naturale trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile in contact cu aerul, apa sau la inghet.
Este interzisa folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

Agregatele vor fi neutre si nu vor avea efecte daunatoare (inclusiv continut de sulfat si clorura) asupra
cimentului. De asemenea, nu vor contine particule de siliciu micro-cristaline sau amorfe.

Datele testelor cu privire la calitatea agregatelor vor fi pastrate in Laboratorul Antreprenorului, dupa
cum urmeaza:

un dosar pentru certificatele de calitate emise de catre furnizor;

un registru continand rezultatele testelor de laborator

III.3.3 Cenusa de termocentrala

Cenusa de termocentrala este produsa prin arderea carbunilor din centralele electrice si este un
material cu proprietati puzzolanice, (ex. poseda proprietati de cementare putine sau deloc), dar va
reactiona chimic cu hidroxidul de calciu, in conditii de umiditate, pentru formarea amestecurilor ce
poseda proprietati de cementare.

Cenusa va fi transportata, prelucrata si depozitata astfel incat sa se evite orice posibila contaminare si
orice schimbari in caracteristicile fizico-chimice ale acesteia.

Cenusa poate fi livrata vrac sau in saci de plastic, in aceleasi conditii specificate si pentru ciment. Durata
de depozitare a cenusei este de 6 luni.

Cenusa va fi depozitata in silozuri metalice sau in magazii. Capacitatea de depozitare a acesteia trebuie
sa corespunda pentru cel putin trei zile de betonare continua.

Aceleasi prevederi privind cenusa vor fi de asemenea aplicate agentilor de activare (var stins sub forma
de pulbere, var stins concasat, etc.).

III.3.4 Aditivi

Aditivii se folosesc pentru a modifica proprietatile betonului proaspat sau intarit. Aditivii pot fi livrati sub
forma de pulbere sau de solutie si vor fi transportati si manipulati cu grija, pentru a preveni deteriorarea
ambalajelor, in vederea evitarii contactului cu umezeala.

Conditiile specificate de catre producator si prevederile principalelor reglementari si normative trebuie

respectate cu strictete.
Capacitatea de depozitare a aditivilor pentru beton trebuie sa corespunda pentru cel putin trei zile de
betonare continua.

III.3.5 Otel beton

Fiecare fascicul sau grup de bare va fi prevazut cu etichete care sa contina cel putin urmatoarele
informatii:

diametru;

tip;

numar de serie (lot);

furnizor;

certificat de calitate semnat de catre Inspectorul de Calitate.

Otelul-beton va fi transportat, manipulat si depozitat in vederea evitarii oricaror daune ce pot afecta
barele de otel-beton sau betonul (eroziune, supraincalzire, indoire).
III.3.6 Materiale auxiliare

Celelalte materiale folosite in executarea imbracamintilor rutiere din beton, inclusiv materialele de
intarire, pene, bare de legatura si materiale de etansare a rosturilor de expansiune, sunt specificate in
prescriptii tehnice speciale.

III.3.7 Apa

Apa pentru prepararea betonului nu va contine materiale care afecteaza hidratarea cimentului.

Apa utilizata pentru prepararea betonului poate fi luata din sursa publica sau din alte surse. Apa din
toate sursele va fi verificata astfel incat sa corespunda cerintelor tehnice prevazute in STAS 790-84.

Apa va fi testata la inceputul lucrarilor iar testele se vor repeta ori de cate ori se observa schimbari in
caracteristicile acesteia.

Apa ce urmeaza a fi folosita pe santier va fi protejata impotriva contaminarii cu detergenti, materii

organice, uleiuri, argila, etc.
IV BETON UTILIZAT IN PROIECTAREA STRUCTURILOR RUTIERE

IV.1 CERINTE TEHNICE CU PRIVIRE LA MATERIALE

Materialele folosite in executarea imbracamintilor rutiere din beton vor corespunde cerintelor Tabelelor
4, 5, 6 si 7.

Tabel 4 Cerinte tehnice pentru agregate

Conditii acceptabile
Caracteristicile agregatelor
Nr. pietris nisip
naturale nisip pietris criblura
concasat concasat

0 1 2 3 4 5 6

1. Continut de impuritati:

- corpuri straine (bucati nepermis nepermis nepermis nepermis nepermis

de lemn, frunzis, etc.)

- bucati de argila sau

argila aderenta pe particule - - - nepermis nepermis
de agregate;

- mica libera, %, max. 1 - - - -

- carbune, %, max. 0,5 - - - -

- continut de materii incolor,

organice (culoarea solutiei de pana la - - - -
oxid de sodiu) galben

- sulfati (in SO3), %, max. 1 nepermis - - -

- continut de particule - 0,3 0,3 - -

fine, %, max.

2. Compozitia granulometrica conform tipului

Fractiunea sub 0,09 mm: - - - 1 -

- in tipul 8-16, %, max. - - - 0,5 -

- in tipul 16-25, %, max. - - - - 0,3

- in tipul 25-40, %, max.

3. Echivalentul in nisip, min. 85 - - - -

4. Gradul de rupere, %, min. - - 65 - -

 5. Rezistenta la strivire a
agregatelor in conditii de - 60 60 - -
saturatie, %, min.

6. Abraziune cu dispozitivul tip

- 35 25 25 25
Los Angeles (LA), %, max.

7. Rezistenta la inghet-dezghet: - - - 3 3

- indicele de inghet- - - - 25 25
fisurare, %, max.
- 10 10 - -
- sensibilitatea la
inghetare, %, max.

- pierdere de masa, %,
max.

8. Forma granulelor agregatelor - 0,66; 0,33 0,66; 0,33 - -

cu dimensiunea minima de
- 25 25 - -
7(8) mm:
- - 25 25
- coeficientul min b/a;
c/a.

- continutul de particule
plate si ascutite: %, max.

- indicele de forma, %,
max.

Agregatele vor proveni din roci minerale omogene, fara semne de schimbare din punct de vedere fizic,
chimic sau mecanic. Agregatele nu vor contine pirita, limonite si saruri solubile. Nu vor fi folosite in
prepararea cimentului agregatele brute cu silice microcristalina sau amorfa care ar putea reactiona cu
alcaliile din ciment.

Tabel 5 Conditii tehnice pentru ciment

Tipul cimentului

Caracteristicile cimentului CD 40 I 42.5 I 42.5 R

STAS 10092-78 SR 388-95 SR 388-95

Caracteristici fizico-mecanice: 2 1 1

priza incepe dupa min. ore 10 8 8

priza se incheie dupa max. ore buna - -

constanta de volum - 10 10 10
constanta de volum cu indicatorul Le (10) - -
Chatelier,max. mm
3,5 - -
finetea de macinare exprimata
5,0 - -
de suprafete specifice (ghidare,
6,5 - -
resturi la cernere 0,09) cm2/g
15 10 20
rezistenta la intindere
26 - -
prin incovoiere: min.N/mm2
40 42,5 la 62,5 42,5 la 62,5
- dupa 2 zile

- dupa 7 zile

- dupa 28 zile min.

rezistenta la compresiune:
N/mm2

- dupa 2 zile

- dupa7 zile

- dupa 28 zile

Tabel 6 Conditii tehnice pentru Aditivul Disan A

Caracteristici fizico-chimice ale aditivului

Nr. Limite acceptabile Testare
Disan A

1 Aspect praf maron inchis vizual

2 Continut de substante uscate %, min. 92 STAS 8625-90

3 Substante insolubile in apa, %, max. 2 STAS 8625-90

4 Substante reducatoare, %, max. 5,5 STAS 8625-90

5 Continut de cenusa, %, max. 16 STAS 8625-90

6 PH-ul solutiei de concentratie 1% 4,5 pana la 5,5 STAS 6367-82

Valorile din tabel sunt legate de materialele uscate la 105C 5C.

Tabel 7 Cerinte tehnice cu privire la cenusa volanta

Nr. Caracteristicile cenusei provenite de la centralele termice Conditii acceptabile

1 Continut de apa, %, max. 1

 2 Particule reziduale pe site cu ochiuri de sarma de 0,2 conform STAS
10
1077-1976, %, max.

3 Substante inflamabile, %, max. 5

4 Oxizi totali (SiO2 + Al2O3 + Fe2O3), % 70

5 Oxid de Magneziu (MgO), %, max. 4

6 Trioxid de Sulf (SO3), %, min. 3

IV.2 STABILIREA RETETELOR

Inainte ca betonul sa fie pus in opera, probele necesare vor fi pregatite utilizandu-se materiale provenite
din sursele ce urmeaza a fi folosite in prepararea betonului.

Amestecurile pentru stabilirea dozajelor vor fi realizate in numar suficient pentru stabilirea proportiilor
optime ale agregatelor si pentru scoaterea in evidenta a continuturilor de ciment si a raportului apa
ciment, in cadrul cerintelor specificate cu privire la continutul de aer si lucrabilitate.

Betonul (rezultat in urma amestecului) pentru imbracamintile rutiere va fi verificat si reproiectat

folosindu-se aceeasi procedura oricand exista schimbari majore la sursa de material, si cand se
descopera devieri majore de la proiectul initial, in timpul controlului de calitate al productiei.

Tipurile de agregate ce urmeaza a fi folosite in prepararea betonului rutier sunt enumerate in Tabelul 8.

Tabel 8 Tipuri de Agregate

Descrierea Clasificarea
Structura rutiera executata Tipul agregatului
agregatului agregatului total

1 2 3 4 5

A Dintr-un singur strat nisip natural 0-3 si 3-7, sau 0-7 0-25

cribluri 8-16 si 16-25 0-25

nisip natural 0-3 si 3-7, sau 0-7

cribluri 8-16 si 16-25 0-40

pietris 25-40 sau 16-40

B Din doua straturi: nisip natural 0-3 si 3-7, sau 0-7

0,25
- strat de uzura; cribluri 9-16 si 16-25

- strat de fundatie nisip natural 0-3 si 3-7, sau 0-7

0-40
cribluri 8-16 si 16-25
 pietris 25-40 sau 16-40

nisip natural 0-3 si 3-7, sau 0-7

0-40
pietris 7-16 si 16-40

nisip natural 0-3 si 3-7, sau 0-7

0-31
pietris concasat 7-16 si 16-31

Granulometria agregatelor betonului pentru imbracaminti rutiere este prezentata in Tabelul 9.

Tabel 9 Clasificarea agregatelor

Scara de clasificare a % din masa care trece prin sita

Limite
agregatelor 0,2 1 3,15 7,1 16 25 31,5 40

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Agregate: granulometrie min. 2 8 20 35 63 95 - -

continua:
max. 8 27 42 60 83 100 - -
0 pana la 25 mm pentru
min. 2 15 30 45 70 95 - -
sistemul de cofraj fix
max. 8 27 42 60 83 100 - -
0 pana la 25 mm pentru
sistemul de cofraj glisant min. 2 7 17 31 55 68 - 95
0 pana la 40 mm pentru max. 7 25 40 55 76 86 - 100
sistemul de cofraj fix
min. 2 15 25 40 65 75 - 95
0 pana la 40 mm pentru
sistemul de cofraj glisant max. 7 25 40 55 76 86 95 100

0 pana la 31 mm pentru min. 2 7 17 31 55 - 100 -

sistemul de cofraj fix max. 7 25 40 55 76 - 95 -
0 pana la 31 mm pentru min. 2 15 25 40 65 - 100 -
sistemul de cofraj glisant
max. 7 25 40 55 76 - -

Granulometrie discontinua a min. 2 20 30 30 45 95 - -

agregatelor cu cofraj fix:
max. 8 30 45 45 60 100 - -
0 pana la 25 mm fara sortul 3-
min. 2 8 20 35 35 95 - -
7
max. 8 27 42 55 55 100 - -
0 pana la 25 mm fara sorturile
8-16 sau 7-16 min. 2 14 25 25 40 - 95 (95)

max. 7 28 40 40 52 - 100 (100)

0 pana la 31,5 (40) mm fara min. 2 7 17 30 30 - 95 (95)
sortul 3-7
max. 7 25 40 50 50 - 100 (100)
0 pana la 31,5 (40) mm fara
sorturile 7-16 sau 8-16

Dozajele de referinta ale cimentului si aditivului, precum si raportul apa/ciment, sunt indicate in Tabelul
10.
 Tabel 10 Dozarea betonului

Clasa betonului
Materiale Observatii
BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0

1 2 3 4 5 6

1. ciment CD 40, kg/m3 - - 330-350 350-370 cofraj fix

310-330 330-350 min. 310 min. 310 cofraje glisante

2. ciment I 42,5; I 42,5R 310-330 330-350 350-370 350-370 cofraj fix

3. raportul apa/ciment, max. min. 310 cofraje glisante

4. % aditiv DISAN A din masa 0,45 pentru beton cu granulometrie continua cofraj fix
de ciment
0,47 pentru beton cu granulometrie cofraj fix
discontinua

0,52 pentru beton cu cenusa adaugata cofraj fix

0,43 pentru beton cu granulometrie continua cofraje glisante

0,25 pana la 0,30 pentru beton cu

cofraj fix
granulometrie continua

0,30 pana la 0,35 pentru beton cu

cofraj fix
granulometrie si agregate naturale concasate

0,35 pana la 0,40 pentru beton cu

granulometrie discontinua si agregate naturale
de balastiera cofraj fix

0,15 pentru beton fluidizat cofraj fix

conform Caietelor de Sarcini ce urmeaza a fi cofraje glisante

analizate

Caracteristicile fizice ale betonului proaspat sunt indicate in Tabelul 11.

Tabel 11 Caracteristicile betonului

Caracteristicile betonului proaspat

Nr. Valoare
Nume
Cofraj fix Cofraje glisante
 1 Lucrabilitate:
3 -
- prin metoda tasarii, cm., max.

- prin metoda gradului de compactare 1,15 pana la 1,35 1,15 pana la 1,35

- prin metoda de remodelare Webe, sec. - 10 15

2 Densitatea aparenta, kg/m3 2400 40 2400 50

3 Continutul de aer % 3,5 0,5 4-6

Cerintele cu privire la caracteristicile fizice si mecanice ale betonului intarit sunt prezentate in Tabelul
12. Caracteristicile betonului in timpul testelor preliminare ale proiectului ar trebui sa fie cu 10% mai
mari decat cerintele prevazute in Tabelul 12. Acele valori ce urmeaza a fi folosite ca referinta in studiul
preliminar sunt prezentate in Tabelul 13.
Tabel 12 Rezistenta betonului la executie

Conditii ce trebuie indeplinite Clasa betonului

Nr.
de betonul intarit BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0

1 Rezistenta la incovoiere (Rkinc)

determinata la 28 zile pe epruvete 3,5 4,0 4,5 5,0
prismatice de 150x150x600 mm MPa, min.

2 Rezistenta medie la compresiune (Rc)

determinata la 28 zile pe cuburi cu latura
de 141 mm, bucati prismatice cu latura de 30 35 40 45
150 mm, conform STAS 1275 sau pe carote
conform Instructiunilor. MPa, min.

3 Gradul de gelivitate a betonului, conform

G 100 G 100 G 100 G 100
STAS 3518-89

Tabel 13 Rezistenta betonului / teste preliminare

Conditii ce trebuie indeplinite de betonul Clasa betonului

Nr. intarit
BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0
TESTE PRELIMINARE

0 1 2 3 4 5

1 Rezistenta la incovoiere (Rkinc)

determinata la 28 zile pe epruvete 3,8 4,4 4,9 5,5
prismatice de 150x150x600 mm MPa, min.

2 Rezistenta medie la compresiune

determinata pe cuburi sau pe bucati
33 39,0 44 50
prismatice cu latura de 150 mm (Rc med.)
MPa

3 Gradul de gelivitate conform STAS 3518-89 G 100 G 100 G 100 G 100

Nota: Rezistentele la compresiune pe epruvete prismatice trebuie folosite doar informativ.

V EXECUTIA LUCRARILOR

V.1 APROBAREA ECHIPAMENTULUI SI UTILAJELOR

Utilajele si echipamentul vor fi selectate luandu-se in considerare cerintele Contractului, Proiectului si

Caietelor de Sarcini si va fi inaintat Consultantului pentru aprobare.

Antreprenorul va prevedea echipamentul si utilajele dupa cum urmeaza:

centrala de preparare a betonului;

echipament de turnare cu cofraj glisant cu palpatori electronici si vibratoare, sau

echipament de turnare cu cofraj fix cu palpatori electronici si vibratoare.

Dispozitivul de pavare va avea urmatoarele caracteristici:

frecventa de vibrare: 50 75 Hz;

amplitudine: aprox. 1,0 mm;

viteza de avansare: min. 0,6 m/min;

latimea grinzii vibratoare, cel putin egala cu grosimea dalei.

Dispozitivele pre-vibratoare vor fi folosite in cazul in care stratul de beton masoara mai mult de 200
mm grosime;

Placile sau grinzile vibratoare cu frecvente vibratoare de 50 pana la 75 Hz si minimum 3000

vibratii/min, amplitudine de 1 mm. Latimea grinzii vibratoare va fi cel putin egala cu grosimea dalei.

grinda de finisare;

cilindru metalic: 250 mm, lungime 3 4 m, greutate de 150 200 kg;

maiuri metalice;

punti pentru muncitori;

mijloace de striere a suprafetei de beton (perii, etc.);

masina de taiat rosturi;

invelitori mobile pentru protejarea betonului proaspat;

dispozitive pentru pulverizarea peliculei de protectie;

echipament si materiale pentru inchiderea rosturilor, de ex. malaxor mecanic, compresor de aer
(minimum 6 atmosfere), perii de sarma, cancioace, pensule, etc., dispozitiv pentru instalarea snurului de
etansare.

V.2 DOZARE SI MIXARE

Producerea betonului va fi in conformitate cu Sistemul de calitate al Antreprenorului, inclusiv manualul

de calitate, sistemul de calitate, procedurile de calitate, Tehnologiile de Executie, planul de calitate,
manualul de calitate al laboratorului, etc. Activitatile centralei de dozare trebuie sa fie in conformitate
cu documentatia.

Centrala de dozare va fi complet automata, iar in cazul tehnologiei de cofrare glisanta, productivitatea
trebuie sa fie adecvata pentru a mentine o avansare uniforma a repartizatorului de nu mai putin de 0,75
m/min. Cu toate acestea conditiile de punere in opera specificate pentru imbracamintile rutiere
executate in timpul sezonului calduros vor fi de asemenea luate in considerare, la determinarea
cerintelor de capacitate ale centralei.

Dozarea agregatelor, cimentului si adaosurilor pentru beton se va face pe criteriu de greutate, pe cand
dozarea apei se poate face fie dupa greutate, fie dupa volum. Dozarea dispozitivelor trebuie verificata si
calibrata saptamanal. Cantitatile agregatelor si cimentului din centrala de dozare vor fi verificate
folosind greutatile standard.
Tolerantele de dozare acceptabile ale centralei de dozare sunt urmatoarele:

3% pentru fiecare sort de agregat si 2% pentru cantitatea totala a agregatelor;

2% pentru ciment, apa si aditivi;

3% pentru cenusa volanta.

Tolerantele sunt exprimate dupa criteriul de greutate teoretica a fiecarui material si conform cu reglajul
centralei de dozare.

Stabilirea proportiilor amestecului va fi realizata de catre Antreprenor in timpul productiei, pentru

stabilirea celor mai bune proportii de amestec corespunzatoare conditiilor si materialelor folosite.
Inainte de a face orice schimbare la aceste proportii aprobate, Antreprenorul va notifica Consultantul si
va indica schimbarile ce urmeaza a fi facute.

Durata de mixare va fi de minimum 60 secunde (90 sec. in cazul folosirii cenusei de termocentrala)
pentru imbracaminti rutiere din beton realizate cu cofraj fix si intre 90 si 120 secunde pentru
imbracamintile rutiere din beton realizate cu cofraj glisant.

Statiile de mixare vor fi prevazute cu buncare intermediare avand capacitatea de sustinere a trei doze.
Pentru evitarea segregarii, betonul va fi descarcat in buncar folosind o conducta si o palnie, de la o
inaltime de 0,5 m peste mijlocul acestuia.

Betonul nu va fi pastrat in buncar mai mult de 15 minute de la descarcarea primului transport, iar durata
totala de incarcare in mijloacele de transport nu va depasi 20 de minute. Buncarul va fi curatat cel putin
la doua schimburi, sau in perioadele de repaus ce dureaza mai mult de 1 ora.

Dupa ce betonul paraseste statia, el va avea o temperatura cuprinsa intre + 5 si + 30C; cand este pus in
opera, temperatura nu va depasi 30C.

Folosirea diferitelor amestecuri in acelasi timp este permisa doar cu conditia folosirii acelorasi
caracteristici pentru beton: componente, dozare, lucrabilitatea betonului, etc.

Inaintea inceperii turnarii, operarea corecta a statiei de dozare va fi verificata cu ajutorul unui test de
functionare. In timpul acestei incercari Antreprenorul va analiza si verifica succesiunea descarcarii
componentelor in malaxorul de beton. Dozarea materialelor, durata de mixare, etc. vor fi realizate in
concordanta cu prescriptiile tehnice si cu principalele normative si reglementari in vigoare. In timpul
productiei, statia de beton va fi periodic testata, cel putin o data la fiecare trei luni, conform
normativelor si reglementarilor curente.

Rezultatele testelor vor fi inregistrate in Registrul statiei de betoane.

Dispozitivele de punere in opera a betonului vor fi verificate cu regularitate. Parametrii de lucru (viteze,
durata de vibratie, etc.) vor fi analizati in timpul incercarilor preliminare. In timpul executiei lucrarilor
eficienta statiei trebuie in mod constant verificata.
V.3 FUNDATIA PLATFORMEI

Inainte de executia imbracamintii rutiere din beton vor fi verificate calitatea fundatiei platformei,
compactarea, cotele, etc.

Stratul de fundatie va avea aceleasi pante longitudinale si transversale ca si imbracamintea din beton.

Uniformitatea suprafetei masurata cu ajutorul unei grinzi (lata) de 3 m lungime se va incadra in

urmatoarele limite:

20 mm in panta transversala pentru straturile de balast, piatra concasata sau materiale stabilizate
mecanic;

15 mm in panta transversala pentru materialele granulare stabilizate cu ciment sau lianti

puzzolanici;

7 mm in panta longitudinala.

V.4 STRATUL SUPORT

Pentru fundatii din materiale stabilizate cu ciment, se poate renunta la foliile de plastic/hartie si stratul
de nisip.

Stratul suport va fi verificat si aprobat inainte de punerea in opera a betonului. Pregatirea stratului
suport va fi de o zi intreaga inaintea utilizarii utilajului de turnare a betonului, pentru a asigura timp de
verificare si rectificare.

V.5 TRANSPORT

Betonul realizat in statie poate fi transportat intr-o autobetoniera sau intr-o autobasculanta. Aceasta va
fi neteda, etansa, si va avea jgheaburi care sa permita controlul descarcarii betonului; se vor prevedea
prelate in vederea protejarii betonului in timpul transportului. Betonul transportat cu autobasculanta va
fi descarcat in cofrajele fixe sau glisante in max. 45 de minute de la introducerea apei si cimentului
pentru amestec in malaxor. La transportarea betonului vartos, pot fi necesare vibratoare pentru
descarcarea betonului si vor fi folosite doar in cazul in care se dovedeste ca betonul poate fi descarcat
fara intarziere. Dispozitivele de basculare vor fi curatate folosindu-se un jet de apa la fiecare 3-4
transporturi si oricand este necesar.

Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul va inainta Consultantului spre aprobare, Tehnologiile de

Executie privind executarea imbracamintilor rutiere din beton de ciment.

Procedura va cuprinde o descriere a tehnologiei de executie adoptate, ce urmeaza a fi verificata la

inceputul lucrarilor de betonare pe un sector experimental (min. 50 m lungime) si va include
urmatoarele informatii:

Descrierea detaliata a echipamentului;

Descrierea detaliata a intregului proces de executie a lucrarilor, inclusiv pregatirea terenului de

fundare al drumului, productia betonului, transportul, punerea in opera si maturizarea acestuia.
 Documentul va include date cum ar fi viteza repartizatorului, intensitatea vibratiei betonului,
grosimea stratului de beton inainte de vibratie, finisarea stratului de beton, protejarea betonului finisat,
taierea si finisarea rosturilor.

V.6 SECTORUL EXPERIMENTAL

Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul va realiza sectorul experimental. Acesta trebuie sa

cuprinda cate un rost de constructie longitudinal si transversal. Scopul incercarii este demonstrarea
conformitatii materialelor propuse, proportiilor amestecului, mixarii, asternerii, utilajului de compactare
si procedurilor de executie.

Numarul testarilor pentru sectorul experimental nu va fi mai mica decat cea necesara pentru verificare,
conform cerintelor Consultantului. Sectorul experimental va fi acceptat doar pentru constructia efectiva
in cadrul Lucrarilor Permanente daca corespunde Caietelor de Sarcini. Constructia in cadrul Lucrarilor
Permanente nu va incepe pana cand testul nu va demonstra conformitatea cu Caietele de Sarcini.
Materialele, proportiile amestecului, mixarea, asternerea, utilajul de compactare si procedurile de
constructie nu vor fi modificate decat in cazul in care Antreprenorul realizeaza un alt sector pentru a
demonstra conformitatea modificarilor propuse sau convine asupra acestor modificari impreuna cu
Consultantul.

V.7 PUNEREA IN OPERA

Betonul poate fi pus in opera intre cofraje fixe sau folosind echipament de turnare cu cofraj glisant
aprobat. Antreprenorul va alege metoda ce trebuie folosita.

Echipamentul de turnare cu cofraj glisant va fi prevazut cu un senzor de directie, un senzor de nivel si

doua unitati de vibrare, transportoare cu banda si cofraj.

Punerea in opera a betonului va fi realizata fara intreruperi. In caz de urgenta, cand in asternerea
betonului intervine o intrerupere neprevazuta, vor fi executate dale cu o lungime de minimum 3,0 m (in
cazul cofrajului glisant) sau de minimum 1,5 m (in cazul cofrajului fix), terminandu-se cu un rost de
constructie transversal.

In functie de panta profilului longitudinal al drumului, punerea in opera a betonului va fi efectuata dupa
cum urmeaza:

Daca declivitatea este mai mica sau egala cu 3% lucrarile se vor executa in amonte;

Daca declivitatea este mai mare de 3%, lucrarile se vor desfasura in aval, asigurand ca atat
lucrabilitatea betonului, cat si desfasurarea sunt corespunzatoare.

Daca se adopta tehnologia ce prevede cofraje fixe, acestea vor fi metalice pentru toate lucrarile de
imbracaminte rutiera.

Antreprenorul va prevedea cofraje metalice egale cu grosimea majoritatii dalelor structurii rutiere
pentru fiecare zona dalata. Pot fi folosite alt tip de cofraje numai acolo unde grosimea marginilor
depaseste grosimea standard.
Vor fi montate cofraje si se vor realiza linii de trasare inaintea operatiunilor de asternere a betonului
astfel incat verificarile cerute si oricare corectii necesare sa poata fi facute fara oprire sau impiedicand
punerea in opera a betonului.

In general, cofrajele pentru imbracaminti rutiere pot fi indepartate la 12 ore dupa ce betonul a fost pus
in opera. Va fi necesara o perioada mai lunga atunci cand cresterea rezistentei betonului este
impiedicata din cauza protectiei inadecvate sau intarziate in timpul sezonului rece.

Grinzile longitudinale vor fi curatate si tratate astfel incat sa se previna aderenta la beton prin aplicarea
materialelor corespunzatoare. Detaliile vor fi inaintate Consultantului pentru aprobare. Grinzile
longitudinale deformate nu vor fi folosite.

Cofrajele laterale glisante aferente echipamentului de turnare vor avea inaltimea corespunzatoare
imbracamintii rutiere. Cofrajele metalice trebuie sa fie usor utilizabile pentru sustine betonul plastic in
caz de urgenta.

Firele de ghidare vor fi din cablu sau sarma de inalta rezistenta.

Betonul va fi pus in opera inainte sa atinga priza initiala si in curs de 45 minute de la adaugarea
cimentului la dozare. Adaugarea apei in amestec, in exces fata de proportia necesara stabilita, nu este
permisa.

Imprastierea manuala a betonului va fi admisa numai pentru latimi suplimentare, sau alte forme de dale,
sau in cazuri de urgenta cum ar fi defectiuni ale echipamentului. De asemenea imprastierea si finisarea
manuala vor fi permise, doar daca beneficiile rezultate din folosirea echipamentului de turnare nu
compenseaza costurile acestuia.

Masuri pentru conditii atmosferice nefavorabile

Imbracamintile rutiere din beton de ciment vor fi realizate atunci cand temperatura aerului este
cuprinsa intre 5C si 35C. In mod exceptional turnarea in cofraj a betonului poate fi realizata la
temperaturi intre 0 si 5C, dar numai cu aprobarea Consultantului. Temperatura betonului trebuie
mentinuta la peste +5C pentru o perioada de cel putin 3 zile. Protectia va fi asigurata cu ajutorul
copertinelor (prelatelor) sau al altor mijloace care asigura un strat de aer de 3 pana la 5 cm deasupra
suprafetei betonului in vederea prevenirii daunelor provocate de inghet. Temperatura aerului va fi
verificata si inregistrata in timpul acestei perioade.

Executia imbracamintilor din beton la temperaturi sub cea de inghet nu este permisa.

Realizarea si asternerea betonului pentru imbracaminti rutiere va fi suspendata pe timp de ploaie.

In timpul sezonului foarte cald sunt necesare masuri de precautie pentru prevenirea formarii fisurilor de
contractie care rezulta din pierderea excesiva de umiditate din beton, inainte de intarire. In nici un caz
temperatura betonului nu va depasi 30C.

Daca apar intarzieri la turnarea betonului, pentru impiedicarea uscarii suprafetei de beton, aceasta va fi
pastrata umeda prin pulverizare, iar punerea in opera in continuare a betonului se va suspenda pana se
vor lua masuri corective. In zone cu vant frecvent vor fi necesare pelicule de protectie a betonului
impotriva evaporarii rapide cauzata de vant.

Compactarea

Cerintele de vibrare sunt influentate de mai multi factori cum ar fi tipul si dimensiunea agregatului,
proportiile de mixare, convectia aerului, tasarea, lucrabilitatea mixturii, grosimea imbracamintii, etc.
Distanta maxima dintre unitatile vibratorului cat si procedurile de vibrare vor fi bazate in consecinta, pe
cerintele santierului si vor fi descrise in intregime in Metodologia lucrarii ce urmeaza sa fie inaintata
Consultantului, de catre Antreprenor, pentru aprobare, inaintea inceperii lucrarilor. Pervibratoarele vor
fi asezate la o distanta de maximum 500 mm. La marginea riglei vibratoare va fi instalat un pervibrator
aditional, la maximum 200 mm de cofrajul glisant. In termeni generali frecventa de vibrare va fi cuprinsa
intre 6.000 si 12.000 rotatii/minut, iar durata de vibrare va fi intre 30 si 60 secunde. O atentie deosebita
trebuie acordata vibratoarelor de-a lungul marginii benzii, in vederea asigurarii ca aceasta este
compactata corespunzator.

V.8 FINISAREA

In urma operatiunilor de finisare trebuie sa se obtina o suprafata neteda, etansa, la nivelul cerut.
Finisarea trebuie realizata pentru obtinerea unei inalte calitati a suprafetei betonului.

Finisarea se va realiza mecanic. Finisarea manuala cu ajutorul unor finisoare mici se va realiza numai
acolo unde este necesara corectarea locala a neregularitatilor suprafetei. Zonele finisate manual vor
avea aceleasi caracteristici ca si cele finisate mecanic. Se va folosi un dreptar la lungimea ceruta pentru a
netezi si verifica suprafata. Suprafata va fi temeinic verificata in timpul netezirii mecanice si se vor face
rectificari oricand este necesar.

Textura finala a suprafetei se va obtine cu ajutorul maturii. Metoda adoptata va prevedea o rezistenta
adecvata la derapaj pe suprafata de beton si va fi aprobata de catre Consultant.

Dalele vor fi numerotate prin perforarea numarului dalei (la fiecare 5 dale) pe suprafata de beton in
coltul dalei, la 300 mm de la margine (numerele fiind de 100 mm inaltime si 10 mm adancime).

V.9 INTARIREA BETONULUI

Tot echipamentul, materialele si stocurile pentru o protejare adecvata a stratului de beton trebuie sa fie
disponibile inainte de a se incepe turnarea betonului. In general protectia se face cu materiale
impermeabile. Orice alte materiale si solutii alese pot fi specificate si folosite dupa ce s-a obtinut acordul
Consultantului.

Protejarea betonului se va face cu ajutorul unei masini pozitionata exact pe banda nou pavata si care se
deplaseaza si acopera suprafata turnata complet si uniform cu o pelicula de protectie. Rata de avans si
suprafata pe care o protejeaza va fi controlata astfel ca protectia sa fie realizata prin doua treceri. Cand
cofrajele sunt scoase si in cazul unor distrugeri ale membranei, betonul va fi tratat din nou cu pelicula
protectoare.

Protejarea suprafetei se poate asigura folosind pelicula fluida de protectie P 45, Polisol sau alte
amestecuri similare netoxice. Vor fi verificate in primul rand uniformitatea, continuitatea si cantitatea
materialului de protectie pe m2.
Materiale cum ar fi Whitespirt, STAS 44-84 vor fi folosite pentru diluarea amestecurilor chimice si pentru
spalarea utilajului.

Cantitatea de fluid P 45 ce urmeaza a fi folosita pentru protejarea betonului proaspat la temperaturi de

peste 10C va fi de 0,25 0,05 kg/m2. Pentru temperaturi sub +10C, fluidul P 45 va fi diluat cu
Whitespirt, in proportie de 1 parte P 45 la 0,3/0,5 parti de Whitespirt.
V.10 PROTECTIE

Este interzisa circulatia de orice fel (de persoane, animale, vehicule) pe betonul proaspat turnat.

In primele 24 de ore dupa ce suprafata imbracamintii rutiere s-a protejat cu aceasta pelicula, lucratorii
se pot deplasa numai pe pasarela mobila. Circulatia auto poate fi admisa numai dupa ce s-au indeplinit
conditiile prevazute in Tabelul 14.

Tabel 14 Restrictii de circulatie

Temperatura medie la locul de lucru, C

+5 +10 +15 +20 +25

Tipul de beton
Durata inaintea supunerii traficului de vehicule
(zile)

a. beton rutier cu ciment CD 40 sau beton cu 25 19 16 14 12

adaosuri de cenusa de centrala termo-electrica, sau
zgura
18 15 13 11 10
b. beton rutier cu ciment de tip I 42,5 R sau I 42,5

V.11 ROSTURI

V.11.1 Generalitati

Rosturile sunt formate in imbracamintile rutiere din beton pentru a permite contractia si dilatarea
acestora fara fisurari neregulate si ca un mijloc auxiliar de constructie pentru separarea zonei pavate pe
fasii necesare prelucrarii si punerii in opera a betonului.

Exista trei tipuri generale de rosturi: de constructie, dilatare si contractie. Rosturile pot fi longitudinale si
transversale.

V.11.2 Rosturile de constructie longitudinale

Aceste rosturi sunt realizate la distanta indicata pe planse.

Rosturile longitudinale armate se folosesc acolo unde grosimea dalei depaseste 250 mm. Dimensiunile
rostului armat sunt importante; este esential ca atat dimensiunile cat si amplasarea in rost sa
corespunda detaliilor din proiect.

Ancorele la rosturile de constructie longitudinale sunt folosite pentru a evita deplasarea dintre dalele
adiacente. Ancorele vor fi introduse in betonul plastic necompactat, automat, cand sunt folosite
repartizatoarele glisante, sau manual, in cazul utilajului de cofraj fix.

Detalii despre rosturile de constructie longitudinale sunt prevazute in SR 183-1/95 si SR 183-2/98.

V.11.3 Rosturi de constructie transversale

Cand punerea in opera a betonului este oprita sau intrerupta pentru 30 de minute sau mai mult, aceste
rosturi sunt instalate pe intreaga latime a benzii de turnare. Pe cat posibil aceste rosturi vor fi instalate la
pozitia rostului stabilit.

Detalii despre rosturile de constructie transversale sunt prevazute in SR 183-1/95 si SR 183-2/98.

V.11.4 Rosturi de dilatatie

Cand sunt necesare rosturi de dilatatie in cadrul unei structuri rutiere, acestea vor sustine atat
umplutura, cat si gujoanele, inaintea turnarii betonului. Amplasarea corecta si alinierea acestor
elemente sunt necesare functionarii corespunzatoare a rosturilor. Ansamblul partilor incastrate trebuie
sa fie rigid si capabil sa reziste miscarilor si deformatiilor din timpul turnarii betonului. Antreprenorul va
prevedea un sablon de verificare a pozitiei acestor elemente.

Detalii despre rosturile de dilatare transversale sunt prevazute in SR 183-1/95 si SR 183-2/98.

V.11.5 Rosturi de contractie

Rosturile de contractie folosesc un sant pentru reducerea tensiunilor din beton. Cand betonul este supus
contractiei, o fisura trece prin beton pe sub sant. Transferul de sarcina este asigurat de inclestarea
agregatului in suprafata rupturii, sub taietura rostului.

Rosturile de contractie longitudinale vor fi prevazute din 6,0 in 6,0 m.

Rosturile de contractie pot fi executate prin taierea unui sant in betonul intarit. Cand taierea nu poate fi
realizata decat dupa o fisurare necontrolata din cauza conditiilor neobisnuite, se vor prevedea taieri in
fisurile formate. Taierea se va realiza imediat ce betonul este intarit, de obicei intre 6 si 24 de ore dupa
punerea in opera, conform prevederilor Tabelului 15. Avand in vedere ca betonul este pus in opera in
principal in timpul zilei, va fi necesara efectuarea unei intregi serii de taieri pe timpul noptii, iar in acest
scop va fi prevazut un sistem adecvat de iluminare.

Tabel 15 Restrictii de taiere

Temperatura aerului

Tipul cimentului 5 - 13C 13 - 22C 22 - 30C

Timp necesar pana la taiere

I 42,5; I 42,5 R 12 24 ore 8 12 ore 6 8 ore

CD 40 18 24 ore 10 18 ore 8 10 ore

Detalii despre rosturile de contractie transversale s sunt prevazute in SR 183-1/95 si SR 183-2/98.

V.11.6 Etansarea rosturilor

Etansarea tuturor tipurilor de rost va fi realizata folosind materialele necesare, iar detalii in legatura cu
acestea se vor Consultantului pentru aprobare.
VI CONTROLUL CALITATII

VI.1 CONTROLUL PRELIMINAR DE CALITATE

Preliminar se va acorda aprobare de catre Consultant, cu privire la:

sursele si furnizorii de materiale;

utilaje si echipament;

retetele si sectoarele experimentale;

tehnologiile de executie a lucrarilor.

VI.2 CONTROLUL CALITATII IN TIMPUL EXECUTIEI

In timpul executiei, calitatea materialelor va fi verificata cu regularitate.

Cerintele acestor Caiete de Sarcini si a principalelor normative si reglementari valabile vor fi verificate in
mod constant, in mod special tinand seama de:

inregistrarile documentelor de transport al betonului;

respectarea proiectului;

conditiile de punere in opera a betonului, modul de operare a utilajelor de punere in opera,

pregatirea platformei pentru punerea in opera a betonului;

mentinerea longrinelor la cotele prevazute;

pozitionarea ancorelor si gujoanelor din otel;

executarea rosturilor: pozitie, materiale, dimensiuni, finisare;

intarirea si protejarea suprafetei de beton;

finisarea suprafetei de beton.

Caracteristicile materialelor vor fi verificate cu regularitate, pentru a se conforma prevederilor acestui

document si principalelor normative si reglementari in vigoare.

Caracteristicile materialelor vor fi verificate inaintea folosirii, conform Tabelului 16. Caracteristicile
betonului atat proaspat cat si intarit vor fi verificate impotriva prevederilor Tabelelor 11 si 12.

Acestea vor fi verificate in vederea conformitatii si a frecventelor indicate in tabelul 16, pe epruvete
preluate de la statia de betoane sau de la locul de punere in opera.
Tabel 16 Teste de calitate

Actiunea, metoda Tipul

Materialul
de testare, Scopul actiunii sau Frecventa laboratorului
Nr. sau etapa de
caracteristici ce testarii minima
executie II III
urmeaza a fi testate

0 1 2 3 4 5 6

A. LA MATERIALELE FURNIZATE DEPOZITELOR SAU STATIILOR DE BETON

A.1 Ciment a. Calitatea sau Furnizorul va la fiecare lot DA DA

examinarea garanta calitatea furnizat
certificatului de
garantie

b. Consistenta sau Evitarea vreunei Un test pentru DA DA

stabilitatea, erori neobservate fiecare transport,
conform SR EN196- in controlul de dar nu mai putin
3/1995 fabricatie de un test

c. Inceputul Indicarea La 100 t pe o

timpului de priza contaminarii in epruveta medie
conform SR EN196- timpul livrarii
3/1995

d. Rezistente Determinarea Optional DA -

mecanice prin gradului cimentului
metoda rapida,
conform STAS 5296-
77

e.1 Rezistente Confirmarea clasei Un test la 100 t DA -

mecanice la 2 (7) cimentului pentru loturi de
zile conform SR mai putin de 200 t.
EN196-3/1995 sau un test la 500 t
(daca exista teste pentru loturi mai
ale metodei rapide mari de 100 t
sau rezultatele
acestei metode nu
sunt
corespunzatoare)
 Actiunea, metoda Tipul
Materialul
de testare, Scopul actiunii sau Frecventa laboratorului
Nr. sau etapa de
caracteristici ce testarii minima
executie II III
urmeaza a fi testate

0 1 2 3 4 5 6

e.2 Rezistente Pentru DA -

mecanice la 28 zile, inregistrarea
conform SR EN196- calitatii cimentului
3/1995 (ca in
rubrica de mai sus)

f. Examinarea Conformitate cu la fiecare lot DA DA

duratei de termenele de furnizat, testele se
depozitare garantie vor efectua in
prezenta
Consultantului

g. Starea cimentului Evitarea folosirii Un test pentru DA DA

in cazul cand cimentului fiecare transport
termenul de deteriorat sau la max. 100 t
depozitare a fost pe epruvete medii
depasit, sau alti
factori ce ar fi putut
afecta calitatea
cimentului

A.2 Agregate a. Examinarea Control de calitate la fiecare lot DA DA

certificatului de efectuat de furnizat
calitate furnizor

b. Continutul de - la schimbarea
impuritati: sursei

Nisip - un test la
max. 500 m3
- humus
pentru fiecare
conform STAS 4606-
sursa
80
- un test la
- continutul de
max. 500 m3
parti fine conform
pentru fiecare
STAS 4606-80
sursa
- echivalentul
de nisip (EN)
 Actiunea, metoda Tipul
Materialul
de testare, Scopul actiunii sau Frecventa laboratorului
Nr. sau etapa de
caracteristici ce testarii minima
executie II III
urmeaza a fi testate

0 1 2 3 4 5 6

conform STAS 730- - in cazul

89 sesizarii prezentei
impuritatilor.
- corpuri straine
(bucati de lemn, - un test la
frunzis, etc.), bucati max. 500 m3
de argila, argila pentru fiecare
aderenta, continut sursa
de carbune si mica
- in cazul
libera conform STAS
observarii
4606-80.
prezentei
Pietris impuritatilor

- continutul de - in cazul
particule fine observarii
conform STAS 4606- prezentei
80 impuritatilor

- corpuri straine - un test la

(bucati de lemn, max. 500 m3
frunzis, etc.) pentru fiecare
conform STAS 4606- sursa
80

Criblura

- corpuri straine
(bucati de lemn,
frunzis, etc.), bucati
de argila, argila
aderenta pe granule
de criblura,
conform STAS 4606-
80

- trecerea prin
sita 0.09 mm,
conform STAS 730-
89.
 Actiunea, metoda Tipul
Materialul
de testare, Scopul actiunii sau Frecventa laboratorului
Nr. sau etapa de
caracteristici ce testarii minima
executie II III
urmeaza a fi testate

0 1 2 3 4 5 6

c. granulozitatea Confirmarea Un test la max. 500 DA DA

tipurilor diferite, calitatii lotului m3 pentru fiecare
conform STAS 4606- furnizat tip, iar in cazul
80 pentru nisip si aceleiasi surse de
pietris, si conform furnizare, max. un
STAS 730-89 pentru test pe saptamana)
criblura pentru fiecare tip
si sursa

d. caracteristici Pentru Oricand se observa DA DA

geometrice inregistrarea modificari in
(indicele de forma a calitatii agregatelor timpul furnizarii de
granulei) conform la aceeasi sursa
STAS 4606-80 si sau oricand se
STAS 730-89 schimba sursa

e. echivalenta Un test pentru

nisipului, conform fiecare lot furnizat
STAS 730-89

f. rezistenta la uzura Furnizorul va Fiecare lot furnizat DA DA

masurata cu garanta calitatea si si oricand se
ajutorul testului de observa modificari
abraziune Los in timpul furnizarii
Angeles

A.3 Cenusa a. examinarea Furnizorul va Fiecare lot furnizat DA DA

rezultata de certificatului de garanta calitatea
la centralele calitate
termo-
electrice,
conform STAS
8819-88

b. Finetea, conform Confirmarea Fiecare lot furnizat DA -

STAS 227-2/1994 caracteristicilor
standard
 Actiunea, metoda Tipul
Materialul
de testare, Scopul actiunii sau Frecventa laboratorului
Nr. sau etapa de
caracteristici ce testarii minima
executie II III
urmeaza a fi testate

0 1 2 3 4 5 6

c. Consistenta de Evitarea folosirii Fiecare lot furnizat DA -

volum, conform oricarui lot
STAS 3832-7/1997 necorespunzator

A.4 Aditivi Examinarea Garantarea calitatii Fiecare lot furnizat DA DA

certificatului de de catre
calitate producator

A.5 Produse Examinarea Garantarea calitatii Fiecare lot furnizat DA DA

prefabricate certificatului de de catre
din cauciuc calitate producator

A.6 Mastic Testarea Confirmarea Min. 3 teste la 1 t DA DA

bituminos elementelor caracteristicilor pentru fiecare lot
Danuval componente si a fizico-mecanice furnizat
caracteristicilor
fizico-mecanice ale
masticului.

A.7 Asrobit Compararea datelor Garantarea calitatii Fiecare lot furnizat DA DA

certificatului de de catre
calitate cu conditiile producator
tehnice din ART. 5

A.8 Fluidul de Testarea Garantarea calitatii Min. 3 teste la 1 t DA DA

protectie P45 caracteristicilor de catre pentru fiecare lot
conform ART. 5 producator furnizat,

A.9 Otelul-beton Examinarea Garantarea calitatii la fiecare lot DA DA

pentru certificatului de de catre furnizat
constructie calitate producator

B. INAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR

B.1 CIment a. examinarea Conformitatea cu la fiecare lot DA DA

duratei de termenele de furnizat
depozitare garantie

b. Starea cimentului Evitarea folosirii 2 teste pe siloz DA DA

in cazul in care se cimentului (sus si jos) sau
depaseste perioada deteriorat
 Actiunea, metoda Tipul
Materialul
de testare, Scopul actiunii sau Frecventa laboratorului
Nr. sau etapa de
caracteristici ce testarii minima
executie II III
urmeaza a fi testate

0 1 2 3 4 5 6

de depozitare sau pe max. 50 t de

alti factori aparuti ciment folosit
care pot afecta
calitatea cimentului

B.2 Agregate a. Continutul de A se verifica Oricand apare DA DA

impuritati si corpuri impuritatile in contaminarea,
straine conform timpul depozitarii dar cel putin o
STAS 4606-80 si si prelucrarii locale data pe
STAS 730-89 saptamana

b. verificarea Adoptarea Un test la 1000 DA DA

granulozitatii compozitiei m3 de beton, cel
tipurilor de betonului functie putin o data pe
agregate conform de rezultatele saptamana sau
STAS 4606-80 si obtinute oricand alti
STAS 730-89 factori ar fi
putut modifica
granulometria
fiecarui tip

c. Umiditatea Adoptarea Un test la 200 DA DA

conform STAS 4606- compozitiei m3 de beton si
80 betonului functie oricand
de rezultatele intervine vreo
obtinute schimbare in
timpul
conditiilor
meteorologice.
Pentru mai mult
de 200 m3 de
beton/zi,
frecventa
minima este de
un test pe zi

B.3 Aditivi Densitatea solutiei Corectarea Un test pentru DA DA

(daca aditivul este concentratiei fiecare container
facut la statia de de aditiv
 Actiunea, metoda Tipul
Materialul
de testare, Scopul actiunii sau Frecventa laboratorului
Nr. sau etapa de
caracteristici ce testarii minima
executie II III
urmeaza a fi testate

0 1 2 3 4 5 6

beton) NORMATIV
CD 22-92

B.4 Apa STAS 790-84 Verificarea Un test la DA -

substantelor inceputul
daunatoare lucrarilor pentru
betonului fiecare sursa de
apa si oricand se
observa
modificari

C. IN TIMPUL PREPARARII BETONULUI LA STATIE

C.1 Beton proaspat a. Lucrabilitate Reglarea procesului De doua ori la DA DA

de mixare pentru a schimb pentru
asigura respectarea fiecare tip de
cerintelor Tabelului beton si malaxor
11

b. Densitatea De doua ori la DA DA

aparenta schimb pentru
fiecare tip de
beton si malaxor

c. Temperatura (la Stabilirea 4 teste pentru DA DA

temperatura aerului procesului fiecare tip de
sub +15C si peste tehnologic si beton si schimb
+25C) respectarea
procedurilor
pentru temperaturi
sub +5C si peste
+30C

d. Granulozitatea Confirmarea Optional DA DA

agregatului la respectarii
adaosul pentru granulozitatii
beton agregatelor din
reteta betonului
 Actiunea, metoda Tipul
Materialul
de testare, Scopul actiunii sau Frecventa laboratorului
Nr. sau etapa de
caracteristici ce testarii minima
executie II III
urmeaza a fi testate

0 1 2 3 4 5 6

e. Continutul de aer Pregatirea pentru a Un test la DA DA

fi conform schimb
cerintelor Tabelului
11

C.2 Beton intarit a. Rezistenta la Controlul calitatii O serie de 3 DA DA

indoire pe epruvete pentru asigurarea epruvete
prismatice de conformitatii cu prismatice pe
150x150x600 mm, cerintele Tabelului schimb pentru
la 28 zile 12 fiecare tip de
beton si
malaxor, dar cel
putin o serie la
100 m3 de
beton

b. Rezistenta la Verificarea O serie la 3 DA -

compresiune pe rezistentei la epruvete
epruvete prismatice compresiune a prismatice pe
cu sectiunea betonului conform schimb pentru
laterala de 150 mm Tabelului 12 fiecare tip de
sau pe epruvete beton si
cubice cu latura de malaxor, dar cel
141 mm la 28 zile putin o serie la
100 m3

c. Testarea Testarea Optional DA -

rezistentei la compozitiei
compresiune pe betonului
epruvete cubice, la
7 zile

d. Testarea gradului Conformitatea cu La stabilirea DA -

de rezistenta la conditiile Tabelului compozitiei
inghet 12 betonului

D. LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA

 Actiunea, metoda Tipul
Materialul
de testare, Scopul actiunii sau Frecventa laboratorului
Nr. sau etapa de
caracteristici ce testarii minima
executie II III
urmeaza a fi testate

0 1 2 3 4 5 6

D.1 Beton a. Examinarea Garantarea calitatii Pentru fiecare - DA

proaspat certificatului de de catre livrare
transport producator si
respectarea
timpului de
transportare

b. Lucrabilitate Conformitarea Un test pentru - DA

(consistenta) caracteristicilor fiecare tip si
impuse betonului schimb de
beton, dar cel
putin un test la
20 m3 de beton

c. Temperatura (la Confirmarea 4 teste la fiecare - DA

temperatura aerului caracteristicilor tip de beton si
sub +15C si peste impuse betonului schimb
+25C)

D.2 Beton intarit Testarea rezistentei Testarea 2 epruvete DA -

la compresiune pe rezistentei pentru fiecare
epruvete cilindrice betonului km de structura
luate din structura rutiera din
finisata beton sau cel
putin 3 epruvete
din fiecare zona
de structura
unde exista
indoieli cu
privire la calitate

Antreprenorul va pastra inregistrari zilnice ale testelor de mai sus, in Registrul de Date referitoare la
prepararea si asternerea betonului.

VI.3 TOLERANTE GEOMETRICE

Grosimea straturilor structurii rutiere din beton de ciment va fi cea prevazuta in planse si nu va fi de mai
putin de 180 mm. Toleranta admisibila in grosime va fi intre 10 si +15 mm.
Toleranta admisibila pentru latimea benzii va fi de 15 mm.

Panta transversala a structurilor rutiere din beton de ciment va fi conform planselor. Toleranta admisa in
panta transversala este 0,4%. Pantele transversale si variatiile admisibile pentru platforma vor fi
indicate in proiect, dar trebuie sa asigure scurgerea apelor.

Denivelarile admisibile ale suprafetelor platformei rutiere in sens transversal, sub un dreptar de lungime
egala cu latimea benzii de beton, iar longitudinal, sub un dreptar de lungime de 3 m, pe fiecare banda de
beton si pe intreaga suprafata, va fi dupa cum urmeaza:

Distanta dintre doua puncte cu neregularitati de suprafata maxim admise va fi de cel putin 20 m.

Nu sunt admise fisurile in suprafata structurii (latimi de peste 3 mm).

VI.4 CONTROLUL CALITATII DUPA TERMINAREA EXECUTIEI

La terminarea executiei unui sector de imbracaminte se vor efectua urmatoarele verificari:

evaluare vizuala a calitatii suprafetei in vederea identificarii oricaror neuniformitati ce pot afecta
betonul (goluri ale suprafetei sau goluri laterale ale structurii, segregari, exfolieri, fisurari, etc.). Se
recomanda ca verificarea sa se efectueze in prima jumatate a zilei, preferabil pe vreme rece.

Verificarea conformitatii structurii rutiere din beton cu prevederile geometrice ale acestui
document si cu principalele normative si reglementari.

Tinand seama de frecventa verificarii geometriei structurii rutiere din beton, urmatoarele prevederi sunt
necesare a fi indeplinite:

Grosimea structurii rutiere va fi verificata prin masuratori directe facute la marginea si mijlocul
platformei, pe carote extrase din imbracaminte.

Latimea structurii va fi verificata prin masuratori cu ruleta, efectuate la marginea si mijlocul

platformei

Denivelarile suprafetei structurii rutiere, longitudinal vor fi verificate folosind un dreptar de 3 m

lungime si o pana gradata de 200 mm lungime si nu mai mult de 30 mm latime, cu un taluz de 1:10
gradat de-a lungul laturii inclinate omoloage cu 1 mm inaltime. Testele vor fi efectuate pe fiecare banda
de beton sau banda de circulatie, de-a lungul axului benzii. Rezultatul care depaseste neuniformitatea
admisibila va fi inregistrat. Frecventa testarii pentru aprobare va fi la fiecare 50 m.

Denivelarile suprafetei structurii rutiere in profil transversal vor fi verificate folosind un dreptar cu o
lungime egala cu latimea benzii, si o pana gradata conform paragrafului anterior. Verificarea se va
efectua la fiecare profil transversal prevazut in Proiect.

Panta transversala a structurii rutiere va fi verificata cu ajutorul dreptarului folosit in masurarea

denivelarilor transversale, un boloboc si o pana gradata cu lungimile celor doua laturi de 15 si respectiv
90 mm, cu gradatii pe partea inclinata corespunzand inaltimii de 1 mm. Acest test va fi efectuat si in
dreptul profilelor transversale din Proiect.

Verificarile rugozitatii suprafetei structurii rutiere vor fi efectuate in minimum 3 amplasamente

VII PRESCRIPTII TEHNICE DE REFERINTA

Granulometria agregatelor naturale STAS 730-89

Umiditatea agregatelor Stas 4606-80

Echivalentul de nisip stas 730-89

Continutul de impuritati al agregatelor Stas 4606-80

Continutul de particule fine (parti levigabile) Stas 4606-80

Continutul de fractiuni sub 0,09 mm stas 730-89

Rezistenta la strivire a agregatelor naturale Stas 4606-80

Rezistenta la uzura masurata cu dispozitivul Los Angeles stas 790-84

Gradul de rupere a agregatelor de concasare stas 730-89

Forma particulei (indicele de forma, coeficientii b/a si c/a; continutul de stas 730-89
particule plate si angulare)

Rezistenta agregatelor la inghet-dezghet

- sensibilitatea la inghet stas 730-89

- pierderea de masa Stas 4606-80

Indicele de calitate stas 730-89

Masa de piatra a agregatelor concasate stas 730-89

Porozitatea aparenta la temperatura normala stas 6200/13-89

Ciment, beton, structuri rutiere

Stabilitatea si inceputul timpului de priza la ciment sr en 196-3/1995

Contraprobe la ciment sr en 196-7/1995

Starea de conservare a cimentului NE 012

Rezistenta mecanica a cimentului SR EN 196-1/1995

Lucrabilitatea betonului stas 1759-88

Densitatea aparenta stas 1759-88

Rezistente mecanice ale betonului stas 1275-88

Continutul de aer oclus stas 5479-88

Gradul de gelivitate stas 3518-89

Rugozitatea suprafetei imbracamintii stas 8849-83

Extractii, reparatii, teste pe epruvete stas 1275 -88

Densitatea fluidului de protectie P45 stas 35-81

Vascozitatea fluidului de protectie P45 stas 117-87

Punctul de inmuiere a masticului bituminos stas 60-69

Densitatea, fluajul, stabilitatea la -20C a masticului bituminos C 22-92

Penetratia asrobitului stas 2922-69

Stabilitatea asrobitului stas 9199-73

Greutatea specifica a asrobitului C 22-92

VIII RECEPTIA LUCRARILOR

VIII.1 RECEPTIA PRELIMINARA A LUCRARILOR

Dupa terminarea unui tronson de imbracaminte rutiera va fi verificata calitatea lucrarii astfel incat sa
satisfaca toate cerintele Caietelor de Sarcini. Rezultatele testelor vor fi inregistrate in Procesul Verbal
de receptie calitativa. Orice non-conformitate va fi corectata inaintea deschiderii pentru circulatie.

Consultantul si Proiectantul vor stabili de comun acord metoda de reparare, tinand seama de
Instructiunile Tehnice, pentru lucrarile de reparare a betonului de ciment si de alte documente in
vigoare.

VIII.2 RECEPTIA FINALA A LUCRARILOR

Mentionand ca nu poate fi limitata doar la urmatoarele, Receptia finala a lucrarilor consta din:

Examinarea terenului si verificarea coordonatelor pentru conformitatea cu Proiectul si Caietele de

Sarcini;

Examinarea documentelor controlului de calitate cu privire la calitatea materialelor si lucrarilor;

Testarea si verificarea arbitrara conform cerintelor Comisiei de Receptie;

Verificarea finisarii si operarea lucrarilor de colectare, secare si descarcare a apei, a protejarii

taluzelor terasamentelor si a altor lucrari suplimentare legate de sectorul de drum incheiat, supus
receptiei.

Comitetul de Receptie va inregistra rezultatele testului in Procesul Verbal de Receptie la terminarea

lucrarilor, specificand orice posibile adaugari sau imbunatatiri necesare, precum si termenele rezolvarii
acestora.

Lucrarile finalizate vor fi in final receptionate pe baza documentelor privitoare la executia si terminarea
lucrarilor, dupa evaluarea comportarii acestora in perioada de garantie, dupa care defectiunile
ulterioare nu vor fi admise.

Comisia de Receptie va inregistra receptia finala in Procesul Verbal de Receptie Finala.