Notie

Pp 13 richard wagner dezbate n eseul su intitulat Art i revoluie scris n

1849 odat cu eecul revoluiei burgheze germane, preeminena artei asupra
revoluiei pe care o anticipeaz i la realizarea creia particip,
Cumva sub acelai titlu, Revoluie i art, 70 de ani mai trziu anatoly
lunacharsky, comisar al direciei de educaie i nvtur din rusia de dup
revuluia din octombrie, susie exact contrariul afirmnd c numai revoluia poate
asigura viitorul unei adevrate arte care s reflecte cultura i societatea n care ea
se nate, arta burghez fiind astfel un fel de artificiu cultural care nu i-a gsit
sursa de inspiraie n realitatea poporului i nici nu se va ntoarce la el. Arta e
definit ca purttoare de cuvnt a revoluiei: Dac revoluia poate da artei suflet,
atunci arta poate fi vehicolul revoliiei. 1
Potrivit lui Wagner arta ar fi trebuit neleas ca un produs social i mai mult, ca
o imagine n oglind a nzuinelor dominante ale publicului2.
Pentru ambele texte care includ noiunea de revoluie n titlul lor, ntrebarea la
care rspund ine de legtura dintre funcia i formele de finanare a artei, la care
se rspunde univoc ca aparinnd genului politicilor culturale. Se recunoate totui
valoarea unor lucrri concepute n afara acestor revoluii pentru c se admite c
arta este revoluionar tocmai pentru c exist n opoziie cu ceea ce este general
acceptat.
Pentru Wagner artistul reprezint mijlocul de trecere de la status quo negativ la
aspiraiile viitorului.
Am putea deduce c dup o revoluie victorioas, arta va deveni redundant n
societatea sovietic, ns Lunacharsky susine rolul artei de a promova
coninuturile revoluionare, datorit efectelor sale sinestetice i agitaionale, care
vor mbrca ntr-o lumin nou propaganda potenndu-i mesajul.

1
Gerald Raunig, Art and Revolution. Transversal activism in the long twentieth century, trad. lb. englez
Aileen Derieg, ediie online de la Semiotext(e), Los Angeles, 2007.
2
Idem, trad. red., pp.11.