InterfataradionsistemulGSM

6.1.Introducere

Multe lucrari din literatura de specialitate ([JS96], [MP92]) afirma ca interfata

radio este cea mai importanta dintre toate interfetele sistemului GSM. Aceasta
deoarece proiectarea interfetei radio a trebuit sa tina cont de foarte multe cerinte,
uneledintreelecontradictorii:
a) interfata radio trebuie sa asigure compatibilitatea ntre echipamentele mobile
produsedediversifabricantisiretelelefixegestionatedediversioperatori
b) interfata radio trebuie sa asigure utilizarea maxima a spectrului radio
disponibil (optimizarea numarului de celule ce acopera o zona geografica,
precum si a dispunerii acestora pentru a deservi o cantitate ct mai mare de
trafic)
c)solutiiletehniceaplicatepentrundeplinireacerintelordelapct.b)trebuiementinutelaun
grad de complexitate care sa tina cont de disponibilitatile tehnologice actuale, deoarece
solutiisofisticatevorconducelaocrestereacosturilorsistemuluisiimplicitlaocresterea
costurilorserviciilor.Dealungulanilorsauefectuatnumeroasecercetari,nspeciallegatede
rezolvareacerintelorb)sic).Multedinsolutiileteoreticedemaximizareautilizariispectrului
radiogasitesuntncadificildeafitranspusenpractica.

Deasemenea,proiectareainterfeteiradioatrebuitsaurmareascasiasigurarea
uneicalitaticorespunzatoareaserviciuluiattpentrucomunicatiiletelefoniceclasice,
ct si pentru noileservicii introduse de GSM.Nu trebuie neglijat si un alt aspect:
terminalele mobile se alimenteaza de la baterii, deci este de dorit o autonomie ct
maicrescutaaacestora.Aceastavaimpunerestrictiilegatedecontrolulniveluluide
putere emis. Controlul puterii emise nsa trebuie realizat si dintrun alt considerent:
minimizareainterferentelor,aspectvalabilnspecialnzoneleurbanedenspopulate.
Afostnecesara,deasemenea,identificareaunormetodedecodareacanalului
radioprincoduridetect111e46boaresiprotectoaredeerori,adaptateunuimediucu
coeficient ridicat de erori. Pe de alta parte, proiectarea dimensiunii temporale a
cadrelor GSM a trebuit sa tina cont de proprietatea mediului radio de a introduce
ntrzierimaridepropagare.
Tehnica de acces la mediu este o tehnica de tip multiplu, care presupune
divizarea benzii totale disponibile n canale fizice de 200 kHz, fiecare canal fiind
divizat n 8 sloturi temporale (n sistemele GSM de generatie ulterioara se vor
introduce16sloturitemporale/canalfizic).Pentrumbunatatireautilizariispectruluisi
cresterea calitatii serviciului sa adaugat la tehnica de acces la mediu si
posibilitateamodificarilordefrecventa(frequencyhopping),pentrucomunicatia
mobil>statiedebaza.
Specificarile CCITT definesc un canal ca ,,portiunea bine precizata (delimitata)
dintrointerfata".Uncanalpoatefiprivitdindouapunctedevedere:
functionalitatea sa: canalul ndeplineste un rol n transmiterea unui tip de
informatiedate,semnalizareetc.

structurasa:dinpunctdevederealcaracteristicilordetransmisie.
Mai simplu spus, n sistemul GSM canalele radio se pot clasifica dupa doua
criterii:
criteriulfunctionalitatii,cazncarevomvorbidesprecanalelogice
criteriulstructurii,cndnereferimlacanalefizice (si implicit la organizarea
informatieipemediuldetransmisie)precumsilegaturacareexistantrecanalele
logicesicelefizice.
n ([XL95]), canalele logice sunt privite ca o interfata ntre nivelul fizic si
nivelele functionale superioare acestuia. Astfel, informatia preluata de la nivelul 2
(voce,date,semnalizarietc.)estedirectionatapeunuldincanalelelogice(nfunctie
de natura informatiei, destinatar etc.). Deoarece, asa cum se va vedea, exista o

mapare bine definita ntre canalele logice si canalele fizice, se justifica considerarea
mapare bine definita ntre canalele logice si canalele fizice, se justifica considerarea
canalelorlogicecaointerfataaniveluluifiziccunivelelesuperioare.
O alta clasificare ([JS96]), utilizeaza criteriul numarului de utilizatori ai unui canal
radiosidistingedouacategoriidecanale:

canalededicate(individuale),carepotfifolositencomundeunasaumaimulte
statiimobiledintrocelula,atuncicndacesteasuntncursuluneicomunicatii
canalecomune,caresuntreceptionatesaupotfifolositedeoricarestatiemobila
(dintrocelula),atuncicndaceastanuseaflaangajatantrocomunicatie.
n([JS96])sedistingdouastariposibilealeunuiechipamentmobil:

starea activa atunci cnd mobilul este angajat ntro comunicatie (voce, date
etc.)naceastastare,mobiluluiisealocaoportiunedintruncanalradio
starea libera (idle state) atunci cnd mobilul nu este angajat n nici o
comunicatie. n aceasta stare, mobilul receptioneaza canalele comune, dar nu are
alocatuncanaldedicat.
Asacumaminteamntrunuldinparagrafeleanterioare,fiecarecanalradioeste
divizatn8sloturitemporaleegalecadimensiune.
n Specificatiile GSM un slot temporal este denumit ,,burst" iar continutul unui
slot temporal (secventa de biti ce ocupa interfata radio n intervalul de timp
corespunzator) este numit tot ,,burst", ceea ce creeaza pericolul unei confuzii
([MP921). n cele ce urmeaza ne vom referi la continutul unui slot temporal prin
denumireadeslotinformational,evitndastfelconfuziamentionataanterior.
n cele ce urmeaza ne propunem sa prezentam att canalele logice ct si
canalele fizice din sistemul GSM, precum si legatura canal logic <> canal fizic. De
asemenea vor fi prezentate si alte tehnici utilizate n GSM pentru optimizarea
proiectarii interfetei radio, astfel nct sa se poata respecta ct mai multe din
restrictiile mentionate anterior. Astfel vom detalia: procedura de modificare a
frecventeideemisie,procedeuldetransmisiediscontinua,codareacanaluluiradioetc.

6.2.CanalelelogicensistemulGSM
Un canal logic defineste tipul de informatie transmisa ntrun slot sau grupuri
de sloturi informationale. Canalele logice se pot mparti, n functie de modul de
utilizare(unulsaumaimulti,respectivtotiutilizatoriimobilidintrocelula)astfel:

a)canalelogicededicatesunt asociate unui grup de utilizatori mobili dintro

celula

b)canalelogicecomunepotfiutilizatesisuntaccesibiletuturorutilizatorilor
mobilidintrocelula.

6.2.1.Canalelogicededicate(individuale)
Canalelelogicededicate(individuale)sempartlarndullorn:

canaledetrafic
canaledecontrol.

ntabelul6.1suntprezentatesinteticcanalelelogiceindividuale.

Canalelogiceindividuale
Canaledetrafic(duplex) Canaledecontrol
Voce Date Canaldecontrol Canaldecontrol

desinestatator asociat(ACCH)
 TCH/F22,8kb/s TCH/F9,6kb/s (standalone) BS<>MS

TCH/F4,8kb/s (SDCCH)

TCH/F2,4kb/s BS<>MS
SDCCH/4 ACCHrapid
22,8kb/s
FACCH/F,FACCH/H
TCH/H11,4kb/s TCH/H4,8kb/s SDCCH/8 ACCHlent
TCH/H2,4kb/s SACCH/TF,SACCH/TH,

11,4kb/s SACCH/C4,SACCH/T8

Tabelul6.1.CanalelogiceindividualeGSM.
Canalele de trafic sunt canale bidirectionale utilizate pentru transmisia si
receptiatraficului util aferent utilizatorilor mobili.n sistemul GSM, canalele de trafic
potfilarndullorcanaledetraficcuratantreaga,respectivcanaledetraficcu
jumatatederata.

PeuncanalTCH/F,ratautiladevocecarepoatefitransportataestedecca.13
kb/s.

Canalele de control sunt canale bidirectionale asociate unui canal de trafic,

destinate transmisiei informatiei aferente semnalizarilor, controlului de putere,
controluluicalitatiisemnaluluireceptionat,handoveretc.nsistemulGSMexistapatru
canaledecontroldistincte:
. Canalul de control de sine statator (SDCCH) poate fi prezent sub doua forme:
SDCCH/4 (cu 4 subcanale) sau SDCCH/8 (cu 8 subcanale). Acest canal este folosit
pentru transportul informatiei ce identifica serviciul solicitat de un echipament mobil
(pe sensul ascendent MS>BTS), respectiv pentru transportul informatiei raspuns a
statiei de baza (sensul descendent BTS>MS). De asemenea, tot pe sensul
descendentsecomunicasialocareaunuicanaldetraficstatieimobile
.Canaluldecontrolasociatlent(SACCH)estedeasemeneabidirectional.
Acestaesteutilizatnurmatoarelescopuri:
pe subcanalul ascendent, statia mobila comunica informatii privind diverse
masuratoriefectuate(deexemplu,nivelulsemnalelorreceptionatedelaBTSuri
vecine),darsinivelulputeriiproprii
pesubcanaluldescendent,statiadebaza(BTS)comandastatieimobilenivelul
deputerecucareaceastadinurmatrebuiesaemita
.Canaluldecontrolasociatrapid(FACCH)este utilizat n ambele sensuri pentru
controlul realocarilor de canale si gestionarea mecanismelor de transfer. Deoarece
mecanismeledetransfertrebuieexecutatectmairapid,pentruaevitantreruperea
comunicatieipeduratalor,canaleleFACCHpotfolosi,pentrucresterearatei,sioparte
dinratacanalelordetrafic.
. Un canal asociat (SACCH) este alocat n conjunctie fie cu un canal de trafic
(TCH),fiecuuncanaldesinestatator(SDCCH),astfel:
uncanaldecontrolasociatrapid(FACCH)estealocatnconjunctie(peacelasi
canal fizic) cu un canal de trafic cu rata ntreaga sau cu un canal de trafic cu
jumatatederata(deciFACCH/HsiTCH/H)

uncanaldecontrollent(SACCH)poatefialocatnconjunctiecu:
uncanaldetraficcuratantreagaTCH/F
uncanaldetraficcujumatatederataTCH/H

n urmatoarele cazuri, SACCH este identificat prin SACCH/TF, respectiv

SACCH/TH:

uncanaldesinestatatorcu4subsloturiSDCCH/4
uncanaldesinestatatorcu8subsloturiSDCCH/8.
 uncanaldesinestatatorcu8subsloturiSDCCH/8.

6.2.2.Canalelogicecomune
Suntcanalecepotfiaccesate/receptionatedeoricaredinmobileleaflatentro
celula.Canalelelogicecomunesuntprezentatentabelul6.2:
Canalelogicecomune
Canaluldecontrolcudifuzare Canalulcomundecontrol(CCH)
CCCH
BCCHBS>MS
FrequencyCorrectionChannel PagingChannelPCH(Canalde
paging
FCCH(Canalulcorectorde
frecventa) (apel)alstatiilormobile)BS>MS
SynchronisationChannelSCH RandomAccessChannelRACCH
(Canalulcomundeacces)MS>BS
GeneralInformation(Canalde AccessGrantChannelAGCH
(CanaldeAutorizareaaccesului)
Informatiigenerale)
CellBroadcastChannelCBCH
(CanaldeDifuzareamesajelor
scurte)

Tabel6.2.Canalelogicecomune.
Canalelelogicecomuneseclasifica([LG95])n:
Canalul logic comun cu difuzare (BCCH) este unidirectional (numai pe cale
descendenta) si are rolul de a transporta diverse tipuri de informatii de la
statia de baza catre echipamentele mobile pentru: controlul si mentinerea
sincronizariintimpsifrecventaaechipamentelormobilecuBTS,mesajede
identificare a statiei de baza etc. El este implementat pe o frecventa
purtatoare numita purtatoare de difuzare. El este rezultatul multiplexarii
urmatoarelorcanalelogice:
Canalulcorectordefrecventa(FCCH)estedestinatfacilitariisincronizariifrecventei
proprii echipamentului dupa frecventa BTS. Acest canal este necesar
deoarece, nainte de nceperea unei comunicatii ntre un mobil si BTS, este
necesararesincronizareaacestuiadupaBTS
Canaluldesincronizare(SCH)permitesincronizarealaniveldecadruntremobilsi
statiadebaza.AstfelBTStransmitepeacestcanallogicnumarulcadruluisi
identitatea sa (codul ,,colorat" al statiei de baza). Cnd nu transporta
informatii generale legate de sincronizare de tact sau de cadru, BCCH
transportaalteinformatiicumarfideexemplunumarulcanalelorcomunede
controletc.
Canalullogiccomundecontrol(CCCH)esteuncanalbidirectionaldecontrolpecare
suntmultiplexate:
RACCH (Random Access Control Channel) canalul comun de acces este
utilizatdeechipamentelemobilepentruasolicitaalocareaunuicanaldedicat
de semnalizare (SDCCH) sau trafic (TCH) si precede faza de stabilire a unui
apelinitiatdemobil.AccesulesterealizatutilizndtehnicaALOHAsincron
AGCCH (Access Grant Control Channel) este utilizat de BTS pentru a
comunica atribuirea unui canal dedicat unui mobil (de trafic TCH sau de
semnalizareSDCCH),solicitatanteriordeacesta,pecanalulRACCH

PCH (Paging Channel) canal de paging (apel) este utilizat de BTS pentru
avertizareaechipamentelormobileasupraapelurilorsositedin
retea.

6.3.StructuratemporalaacanalelorfizicensistemulGSM
Asacumsaaratatnparteaintroductivaaacestuiparagraf,unitateadebaza,
 Asacumsaaratatnparteaintroductivaaacestuiparagraf,unitateadebaza,
n timp, folosita pentru a defini canalele fizice n sistemul GSM este slotul
temporal.SistemulGSMutilizeazaometodamixtadeacceslainterfataradio:acces
nfrecventacumultiplexarentimp.Accesulestenfrecventadeoarecespectrulradio
alocat sistemului GSM este partajat n canale radio de largime egala cu purtatoarele
spatiate la 200 kHz. Fiecare canal este mpartit n doua subcanale: unul n banda
ascendenta: 890 915 MHz (pentru comunicatia n sensul mobil > statie de baza),
celalaltnbandadescendenta:935960MHz(pentrucomunicatiansensulstatiede
baza > mobil). Purtatoarele corespunzatoare celor doua subcanale sunt spatiate n
frecventala45MHz.Aceastampartireaspectruluiconducelaexistentaunuinumar
de124canaleduplexnsistemulGSM.
Pentru cresterea capacitatii sistemului exista posibilitatea maririi benzii totale
de frecventa alocata sistemului prin adaugarea unei benzi suplimentare de 8 MHz n
fiecare subbanda ([MP92]). Noile domenii de frecventa alocate pentru banda
ascendentasirespectivdescendentadevin:
882915MHzpentrubandaascendenta
927960MHzpentrubandadescendenta.

SpecificatiilecontinsioaltaalocaredefrecventeposibilapentrusistemulGSM,
nbandade1800GHz.nacestcazdomeniiledefrecventaalocatesunt:

17101785MHzpentrubandaascendenta
18051880MHzpentrubandadescendenta.
AceastaadouavariantaestecunoscutasubnumeledeDCS1800.

Multiplexarea n timp, factor important de crestere a capacitatii sistemului,

presupune definirea de sloturi temporale pe fiecare canal radio. n GSM, un slot
temporal are durata de 577 ms sau, mai exact, 3/5200 s. Opt sloturi temporale
consecutiveformeazauncadruTDMA(TimeDivisionMultipleAccess)carearedurata
de 4,6 ms sau, mai exact, 3/650 s. Astfel, tehnica de acces la interfata radio n
sistemul GSM se poate caracteriza ntro prima aproximatie astfel: spectrul de
frecventa este partajat n benzi egale cu purtatoare spatiate la 200 KHz (aspectul
legatdeaccesulnfrecventa),iartransmisiapefiecarecanalradioesteosuccesiune
decadreTDMA(fig.6.1).
AvndnvedereprincipiuldeacceslamediuutilizatnsistemulGSM,seimpun
celputindouaprecizarisuplimentare.
nprimulrnd,organizareainformatieipeinterfataradio(fig.6.1)faceposibila
identificareaunuislottemporaldintruncanalprintrunnumar.Astfel,avndnvedere
periodicitateacadruluiTDMAsilungimeasade8sloturitemporale,rezultacapentru
unslottemporalsevaputeaasociaunnumardeforma8p+k,unde:
 Fig.6.1.Principiulaccesuluimixt(diviziuneanfrecventasimultiplexareantimp)

nsistemulGSM.

p este numarul cadrului TDMA din care face parte slotul temporal (unde se
consideracadreleTDMAnumerotatenordineaaparitieilorntimp)
k este pozitia slotului temporal n cadrul TDMA. n Specificatii, k este denumit
sinumarulasociatslotuluitemporal(TimeSlotNumber).TotnSpecificatii
numarul 8p+k, asociat unui slot temporal, este denumit tot numar asociat
slotuluitemporal(TimeSlotNumber).Pentruaeliminaacesteconfuziisipentrua
facilitaexpunereavomfolosiurmatoareleconventii:

numarul asociat slotului temporal, reprezentat de valoarea k anterior

mentionata,vafinumitnumarulslotuluitemporalsiprescurtatNST

numarul asociat slotului temporal reprezentat de valoarea 8p+k va fi

numitnumarulextinsalslotuluitemporalsiprescurtatNEST.
n al doilea rnd, datorita caracteristicilor propagarii pe mediul radio (traiectorii
multiple, ntrzieri. diferite (emisie si receptie) pentru sloturi informationale diferite)
estenecesaraosincronizarentremomenteledereceptienstatiamobila(pecanalul
descendent) si cele de emisie (pe canalul ascendent). Pentru compensarea efectului
mediului de transmisie radio n GSM sa ales solutia sincronizarii momentelor de
emisie ale statiei mobile (pe cale ascendenta) dupa momentele de receptie (pe cale
descendenta). Altfel spus, periodicitatea sloturilor temporale pe calea ascendenta
urmareste periodicitatea sloturilor temporale pe calea descendenta. Distanta n timp
ntre un slot caracterizat de NEST pe calea descendenta si slotul caracterizat de
acelasi NEST pe calea ascendenta este de 3 sloturi temporale. Acest mecanism este
numit principiul separarii temporale ntre canalele ascendent si descendent, iar
functionareasaesteprezentatasimplificatnfigura6.2.
Necesitatea definirii unei corespondente canal logic <>canal fizic, precum si
modulmaicomplexdedefinire(dinpunctuldevederealtransmisieipemediulfizic)al
anumitorcanalelogice,anecesitatdefinireastructurilordemulticadru,supercadrusi
hipercadru. Succesiunea n timp a organizarii informatiei pe mediul radio n cadrul
sistemului GSM este periodica, cu perioada egala cu lungimea unui hipercadru.
Necesitateaintroduceriistructurilordemulticadrusisupercadruvarezultamaiclarn
subcapitolul urmator. n acest paragraf vom prezenta numai structura temporala a
celortreisisteme.
Fig.6.2.Principiulseparariitemporalentrecanaleleascendentsidescendentnstatia
mobila.
ntreceletreistructuriexistaurmatoarelerelatiitemporale:
1hipercadru=2048supercadre=3h28'53"760'"(6.1)

1supercadru=51.26cadreTDMA=6,12s(6.2)
Un supercadru poate fi format din 51 de multicadre a cte 26 de cadre
TDMA/multicadrusaudin26multicadreacte51cadreTDMA/multicadru.
1multicadruformatdin26cadreTDMA=multicadru26<>120ms(6.3)

1multicadruformatdin51cadreTDMA=multicadru51<>235ms(6.4)

nfigura6.3esteprezentata,simplificat,structuratemporalaacadrelorGSM.

Fig.6.3.StructuratemporalaatipurilordecadreGSM.
Structura temporala a cadrelor GSM este folosita numai pentru definirea unei
corespondente canal logic <> canal fizic si pentru stabilirea periodicitatii alocarii
sloturilortemporalepentrudiversecanalelogice.

6.4.Mapareacanalelorlogicepecanalefizice
Prin notiunea de mapare a canalelor logice pe canale fizice se ntelege
 Prin notiunea de mapare a canalelor logice pe canale fizice se ntelege
modalitatea prin care, la un moment de timp, unui canal fizic i sunt asociate o
multime de canale logice. Cu alte cuvinte, acest subcapitol si propune sa ofere o
imagine asupra modului n care informatia corespunzatoare canalelor logice este
transmisa pe canalele fizice. Desi chestiunea este aparent simpla, se va arata n
continuare ca stabilirea corespondentelor canale logice <> canale fizice trebuie sa
tinacontdenumeroaseaspecte:
mediulradioesteunmediucuuncoeficientfoarteridicatdeerori.Vafinecesara,
deci, codarea informatiei transmise folosind coduri detectoare si corectoare de
erori
necesitatea de optimizare a utilizarii spectrului disponibil implica o proiectare
foarteatentaaorganizariicanalelorlogicedestinatesemnalizarilor.Ratelealocate
acestor canale trebuie sa asigure pe de o parte transmisia tuturor tipurilor de
informatii de semnalizare necesare, iar pe de alta parte trebuie sa consume ct
maiputindinratatotala(capacitatea)disponibila.

Cele mentionate anterior determina anticiparea, nca de la nceputul acestui

subcapitol, a unei mapari diferite a canalelor de trafic, comparativ cu maparea
canalelordesemnalizare.

Lanceputulacestuisubcapitolamfurnizatodefinitiecucaractermaigenerala
canaluluiradio.Revenimpentruadauncorespondentmaievidentalcanaluluiradion
GSM. Astfel, asa cum am prezentat n sectiunea anterioara, pe fiecare frecventa se
transmitcadreTDMA,fiecarecadrufiindcompusdin8sloturitemporale.

Se considera ca un canal fizic este structura obtinuta prin alocarea unui

slot temporal, n fiecare cadru TDMA transmis pe o frecventa data. Pe scurt,
putemscrie:

/ canal fizic/frecventa f <> 1 slot/(fiecare cadru TDMA transmis pe aceeasi

frecventa})(6.5)
Aceastadefinitiecorespundecanalelorcurata(debit)ntreaga.Exista,asacumsa
amintit si anterior, posibilitatea definirii decanale cu jumatate de rata. Pentru
canalecujumatatederatacorespondenta(6.5)devine:
/ canal fizic cu jumatate de rata/frecventa f <> 1 slot/(n oricare doua cadre
TDMA transmise consecutiv pe frecventa
f)(6.6)
Celedouadefinitiianterioaresuntilustratesinfigura6.4.
 Fig.6.4.DefinireacanalelorfizicepeinterfataradioGSM.

Un alt aspect al implementarii interfetei radio n GSM l constituie folosirea

tehniciisaltuluidefrecventa(modificareafrecventeidetransmisieaunuicanalfizic).
Denumita Slow Frequency Hopping (SFH) ([JS96]), aceasta tehnica consta n
modificareafrecventeidetransmisieaunuicanalfizic,nfiecarecadruTDMA,dupao
secventapredefinitadefrecvente.nfapt,dacaunmodulBTSdispunedeNfrecvente
(f1,f2,....fN),tehnicaconstanatransmiteuncanalfizicpefrecventediferite(dintre
celeN)ncadreTDMAdiferite.

De asemenea, trebuie subliniat ca pozitia slotului temporal din cadrul TDMA

corespunzator canalului fizic nu se modifica, indiferent de frecventa pe care este
transmiscanalulfizic.Aceastatehnica,ilustratapentruuncanalfizicnfigura6.5,se
aplicanumainconditiileuneincarcariridicatedetraficsiarecascopobtinereaunei
mbunatatiri a performantelor sistemului (scaderea interferentelor, micsorarea
efectuluireflexiiloretc.)

Fig.6.5.Canalfizictransmiscutehnicasalturilordefrecventa(SFH)exemplu.

Trebuie de asemenea mentionat ca secventele de modificare a frecventelor de

transmisiesuntortogonale(adicadouacomunicatiicesestabilescinitialpefrecvente
diferite, dar n acelasi slot temporal, sa nu poata ajunge, n urma modificarilor
frecventeideemisie,peoaceeasifrecventa).
6.5.Transmitereasemnalelorvocalepemediulradio
Semnalul vocal generat de utilizator n timpul convorbirii trebuie privit ca un
semnal telefonic clasic: o functie x(t) (variabila n timp) spectru limitat la banda
[300,3400] Hz. Acest semnal este partajat n portiuni de cte 20 ms, pentru fiecare
dintreelecodorulvocalfurnizndosecventadeiesirede260biti,carepoartanumele
detraficvocalneprotejat(sausecventadevoceneprotejata)laerori.Desigur,
termenuldeportiuneaunuisemnalnuesterigurospoateuntermenmaiinspiratar
fifostceldecadru,nsaamevitataceastadenumiredindorintadeaevitaeventualele
confuziicustructuriledecadreprezentatensectiuneaanterioara.Pentruprotectiala
erorile mediului radio, aceasta secventa (de 260 biti) este trecuta princodorul de
canalcareadauganca196biti,rezultnduntotalde456bitipentrufiecaresecventa
de20msvoce.Cei456bitisuntgrupatin8grupede57bitifiecaresidistribuitipe4
cadreTDMA(1slot/cadru).

Astfel, deoarece durata unui cadru TDMA este de aproximativ 5 ms, rezulta ca
 Astfel, deoarece durata unui cadru TDMA este de aproximativ 5 ms, rezulta ca
transmisia completa a secventei de 260 de biti se incheie dupa aproximativ 20 ms
(durataa4cadreTDMA).

Succesiunea de operatii pentru transmiterea unei secvente de 20 ms voce este

ilustratanfigura6.6:

Fig.6.6.Succesiuneadeoperatiipentrutransmitereauneisecventede20ms
voce

(nprincipiu)

6.6.Tehnicasalturilor(modificarilor)defrecventa(SFH)
Aceasta tehnica, specifica sistemului GSM, este destinata reducerii efectului de
,,fading"pecanalulradiosiimplicitmbunatatiriicalitatiiserviciuluiasigurat.Principiulacestei
tehnici este foarte simplu: oricare doua sloturi informationale consecutive, corespunzatoare
aceluiasicanalfizic,sunttransmisepefrecvente(purtatoare)radiodiferite.nacestfel,daca
opurtatoare(frecventa)radioesteafectatadefading,unanumitcanalfizicesteafectatdoar
pedurataunuislotinformational.nplus,putemvorbidespreo,,mprastiere"aefectuluide
,,fading" pe mai multe canale fizice (canalele transmise pe purtatoarea afectata). Pentru
implementareaacesteitehnicitrebuierespectateurmatoarelerestrictii:

frecventele(purtatoarele)radioutilizatesuntcelecarefacpartedinmultimeade
frecventealocatestatieidebaza

secventeledesalttrebuiesafieortogonale(douacanalefiziceplasatepeunacelasi
slottemporaltrebuiesafie,noricemoment,transmisepepurtatoarediferite).

ncontinuare,vomluanconsiderareoceluladeservitadeostatiedebazacareiai
aufostalocateNfrecvente.ExistadouavariantedeimplementareatehniciiSFH:

a) Circulara,nacestcaz,celeNfrecventesuntparcursesuccesiv,rezultndo
periodicitate

de N n frecventa de transmisie utilizata pentru un canal fizic (adica sloturile

informationale 1, N+l, 2N+1,..., apartinnd aceluiasi canal fizic sunt transmise pe o
aceeasi frecventa fl similar, sloturile informationale 2, Nt2,..., sunt transmise pe o
aceeasifrecventaf'2etc.Evident,estenecesarcafl,f2,...safieinclusenmultimeade
frecventealocatestatieidebaza)

b). Pseudoaleatoare n acest caz, periodicitatea frecventei de transmisie a unui

canalfizicestemaimaredectN.

VomenumerancontinuareparametriinecesariimplementariitehniciiSFHsivom
descriealgoritmulSFHcircular.Astfel,pentrutehnicaSFHseutilizeazaparametrii:

FN(FrameNumber)cucomponentelesaleTl,T2,T3,receptionatepecanalulde
controlSCH

MAIO(MobileAllocationIndexOffset)offsetdealocare

HSN (Hopping Sequence Generator Number) numar auxiliar pentru generarea

secventelordemodificareafrecventeidetransmisie.

n urma aplicarii unui algoritm SFH specific (a sau b) se obtine parametrul MAI
(Mobile Allocation Index), care reprezinta identitatea urmatoarei frecvente utilizate pentru
transmiterea unui canal fizic. Pentru algoritmul pseudoaleator se utilizeaza, n calculul lui
MAI,parametriiTl,T2,T3.

ncontinuarevomexemplificacalcululluiMAIpentrucazulutilizariiunuialgoritmSFH
circular (n acest caz HSN = 0). Astfel, pentru calculul lui MAI se utilizeaza relatia MAI =
(FN+MAIO).modN,undeamodbesterestulmpartiriiluialab.AplicareaoperatieimodN
este necesara pentru mentinerea MAI n domeniul 0 N1 (adica frecventa rezultata sa
apartina multimii de frecvente alocate statiei de baza). Reamintim faptul ca frecventele
alocatestatieidebazaaufostnotategeneric0,1,...,N1.nplus,algoritmulprezentateste
independent de la o celula la alta (nu exista o corelatie ntre secventele rezultate n celule
diferite). Algoritmul SFH pseudoaleator poate fi consultat din [RS94] si nu va mai fi
prezentatnaceastalucrare.

Maitrebuiementionatca,desimodificarilerelativealefrecventeinurmaaplicarii
tehniciiSFHsuntrelativmici(putemaveaomodificarerelativamaximaegalacu 25MHz/
900MHz3%25MHz=bandapecaileascendentarespectivdescendenta),mbunatatirile
visavis de calitatea semnalului receptionat (mai ales n mediile afectate de fading) sunt
sensibilemaialespentrumobilecuvitezamicadedeplasare.Acestefectesteexplicabil:fara
utilizareatehniciiSFH,nconditiidefadingridicat,semnalulreceptionatdeunmobillentarfi
afectat pe o perioada mare, ntruct acesta se ndeparteaza greu (datorita vitezei mici de
deplasare) din zona afectata. Modul n care se implementeaza tehnica SFH ramne la
latitudineaoperatorului.

6.7.Transmisiasireceptiapemediulradio
nopiniaautorilor,esteoportuncanfinalulparagrafuluidedicatorganizarii
interfetei radio n sistemul GSM sa fie prezentate principalele caracteristici ale
transmisiei si receptiei pe mediul radio. Vom face pentru nceput cteva precizari de
naturaajustificaorganizareasiprezentareanotiunilorcevorfiexpusencontinuare:
toatemecanismeleutilizatepeinterfataradioGSM(modulare,demodulare,egalizare,
transmisia/receptia discontinua etc.) sunt justificate printrun formalism matematic
sofisticat, care este prezentat detaliat n diferite lucrari de specialitate (de exemplu
[RS94]).Atentianoastrasevandreptansanmodexclusivsprealgoritmi,pentrua
nuconditionantelegereanotiunilordecunostintelematematicealecititorilor.

Vom prezenta totusi anumite concluzii, obtinute n urma aplicarii

formalismelor matematice amintite anterior. Structurarea materialului din acest
subcapitol va urmari o prezentare graduala a notiunilor vom apela nsa si la notiuni
prezentate n paragrafele anterioare.n cele ce urmeaza vor fi prezentate lantul
complet de transmisie si respectiv de receptie pe interfata radio GSM, tehnica de
modulatie, algoritmul de egalizare, precum si tehnicile de transmisie/receptie
discontinua.

6.8.Lantuldetransmisiesilantuldereceptie
Prin lant de transmisie vom ntelege multimea de blocuri functionale pe care le
parcurge semnalul de la generarea sa (voce, date sau informatii de control) pna la
transmisia n eter (pe mediul radio). Parcurgerea unui bloc functional va atrage, evident,
efectuarea unor prelucrari specifice asupra semnalului. Prin lant de receptie vom ntelege
multimeadeblocurifunctionalepecareleparcurgesemnaluldelapreluarea(receptia)sade
pe mediul radio pna la decodificarea sa completa (adica pna cnd semnalul receptionat
este reconstituit complet cazul traficului de voce si date sau pna cnd poate ndeplini
functiiledecontrolspecificecazulsemnalelordecontroltraficdesemnalizare).Opartedin
lantul de transmisie, precum si lantul de receptie, sunt prezentate n fig 6.7. Legatura ntre
lantuldetransmisiesiceldereceptieesterealizataprinintermediulcanaluluiradio.Trebuie
precizat ca, n acest caz, prin canal radio se ntelege multimea tuturor canalelor (trafic si
semnalizare)prinintermediulcaroracomunicaentitatileemitatorsireceptor.

Asa cum sa explicat n paragrafele anterioare, orice semnal care urmeaza a fi

transmispemediulradioestenticodatcuuncoddecomprimare(pentruareduce
cantitatea de informatie ce trebuie transmisa), apoi codat cu un cod detector si
corectorlaerori(codaredecanal),iarcuvntulrezultatestempartitn4sau8grupe
de 57 biti, care se vor distribui pe sloturi informationale diferite, conform regulilor
descrisenparagrafeleanterioare.n
lantul de transmisie este de
asemenea necesara o functie de
construire propriuzisa a sloturilor
informationale (adaugarea bitilor de
delimitare, gestionarea perioadei de
separare ntre sloturile
informationale etc.) Urmeaza n
lantul de transmisie un bloc care
asigura (optional) criptarea
informatiei transmise (pentru
asigurarea confidentialitatii
comunicatiei) conform algoritmului
descris.Apoi,semnalulestemodulat
si transmis pe mediul radio. Tehnica
de modulatie aleasa pentru sistemul
GSM este GMSK (Gaussianfiltered
MSK), derivata din tehnicile de
modulatie MSK. Pentru MSK
(Minimum Shift Keying) faza
semnaluluitransmisvariazaliniarpe
durata timpului de bit Tb a
semnaluluimodulatorb(t).

Fig.6.7.LantuldetransmisiesilantuldereceptieGSM(arhitecturagenerica)

Astfel,pentrut semnalulemissepoatepunesubforma:
Semnulestealesdupacumbitultransmiseste0sau1.