Sunteți pe pagina 1din 5

2.

DEFINITIA BILANTULUI PERSONAL

2.1. DETERMINAREA VALORII (SITUATIEI) NETE PERSONALE

2.1.1. STARILE (SITUATIILE) FINANCIARE ALE INTREPRINDERIII VERSUS STARILE


(SITUATIILE) FINANCIARE PERSONALE
2.1.2. PRINCIPIILE CONTABILE GENERAL RECUNOSCUTE
2.1.3. METODA CONTABILA
2.1.4. PREZENTAREA ELEMENTELOR DE ACTIV SI DE PASIV
2.1.5. Cuantificarea (masurarea) posturilor de bilant
2. DEFINITIA BILANTULUI PERSONAL

2.1. Determinarea valorii (situatiei) nete personale


Informatiile financiare pot fi gasite in documentele (starile) bancare, fiduciare, contracte de
achizitii, contracte ipotecare, declaratii fiscale personale, etc. Situatia (starea) financiara cea mai
susceptibila de a interesa individul este bilantul sau personal (solicitat din ce in ce mai mult de un
creditor pentru a revizui conditiile de creditare ale individului). In decursul ultimilor ani,
amploarea planificarii financiare personale a motivat destul de bine persoanele fizice pentru a-si
revedea informatia lor financiara cumulata intr-un bilant anual. Acest bilant personal permite de a
constata evolutia si prin urmare, in mod posibil, progresul averii (situatiei) nete a individului.

2.1.1. Starile (situatiile) financiare ale intreprinderiii versus starile


(situatiile) financiare personale
Obiectivele vizate de acestea, tinand cont de faptul ca este vorba despre utilizatori diferiti
precum si prezentarea informatiilor financiare, nu sunt similare.
In cazul intreprinderilor, conducerea este insarcinata cu gestionarea resurselor incredintate
(de catre proprietarii actionari si, eventual, de creditori) si prin urmare ia in calcul gestiunea
financiara a acestora, motiv pentru care trebuie sa furnizeze situatiile (starile) financiare.
In schimb, obiectivele situatiilor (starilor) financiare personale vizeaza prezentarea valorii
patrimoniului individului mai degraba decat sa-i cuantifice performanta sa. Prin urmare nu se
acorda aceeasi importanta situatiilor (starilor) financiare ale celor doua categorii de utilizatori.

2.1.2. Principiile contabile general recunoscute


Valoarea de origine nu permite sa reiasa valoarea patrimoniului individului la data intocmirii
situatiilor (starilor) dinanciare; cu toate acestea, avantajul caracteristic al valorii de origine ramane
intotdeauna obiectivitatea si credibilitatea sa.
Valoarea actuala estimativa este suma de bani care s-ar putea obtine daca s-ar vinde activul in
chestiune sau valoarea aproximativa in caz de lichidare.
Pentru a stabili valoarea unei rezidente trebuie sa apelam (recurgem) la o firma specializata,
la un intermediar imobiliar sau la un multiplicator de venituri de locatie in cazul unui imobil care
nu este locuit de proprietar.
Pentru bunuri de uz personal, o evaluare aproximativa ar fi suficienta in general.
Pe de alta parte, trebuie retinut aspectul urmator, si anume estimarea valorii actuale se
bazeaza pe ipoteza de performanta a entitatii.
In cazul bunurilor monetare (depozite bancare, certificate de depozit, etc.), valoarea actuala
corespunde valorii lor nominale, la care trebuie adaugate dobanzile aferente.
In cazul bunurilor nemonetare (actiuni, imobile, etc.), estimarea se bazeaza cel ami adesea
pe valoarea de piata a bunului, adica valoarea de schimb dintre doua parti componente care nu au
nicio legatura de dependenta.
In cazul bunurilor generatoare de venituri se poate proceda la capitalizarea beneficiului
(profitului) reprezentativ, a fluxului monetar anterior, la actualizarea fluxului onetar viitor sau se
poate utiliza chiar un multiplicator de venituri brute.
Pentru datorii este recomandabila prezentarea lor la valoarea nominala, adica valoarea care ar
trebui achitata daca s-ar decide achitarea tuturor datoriilor la data intocmirii bilantului.
In concluzie, pentru a rezuma valoarea actuala estimativa se va lua una sau alta dintre
variantele urmatoare:
Bunuri monetare: Valoarea nominala

Bunuri nemonetare: Valoarea de reziliere neta


Pret de vanzare recent
Valoarea de expertiza
Costul de amplasare
Capitalizarea beneficiului reprezentativ
Capitalizarea fluzului monetar
Actualizarea fluxului monetar
Multiplu al veniturilor brute
Valoarea de lichidare ordonata
O alta norma vizata in momentul elaborarii situatiilor (starilor) financiare este
conservatismul. Notiunea de conservatism implica faptul ca situatia financiara a unui individ nu
poate fi prezentata intr-un mod ma favorabil decat in realitate. In plus, evenimentele favorabile nu
pot fi luate in consideratie decat atunci cand ele au efectiv loc. In schimb, faptele defavorabile
(dezavantajoase) trebuie sa fie luate in consideratie chiar din momentul in care ele sunt probabile.
Conservatismul, care nu reprezinta un obiectiv in sine, se aplica pentru fiecare element de
activ si de pasiv.
Finalmente, in virtutea principiului de prezentare (divulgare) a unei bune informatii este
foarte important ca informatia furnizata in situatiile (starile) financiare sa fie completa (in
contextul importantei relative al unui element in raport cu altul).

2.1.3. Metoda contabila


In general, utilizarea contabilitatii de exercitiu este recomandata pentru elaborarea
(intocmirea) situatiilor (starilor) financiare personale. Aceasta permite de a atinge obiectivul vizat,
respectiv de a demonstra cel mai fidel posibil valoarea patrimoniului unui individ si capacitatea sa
de a-si achita obligatiile sale.

2.1.4. Prezentarea elementelor de activ si de pasiv


Cum realizarea bunurilor si reglementarea datoriilor depind in mare parte de dorinta
individului, ar trebui sa perzentam activele in ordinea lichiditatii descrescatoare si elementele de
pasiv in ordinea exigibilitatii lor descrescatoare.

Bilantul personal
Bilantul personal este imaginea financiara a unui individ sau a unui cuplu la un moment dat.
Acest portret permite evidentierea urmatoarelor trei elemente: active, pasive si valoarea (situatia)
neta.
1. Activul. Activul cuprinde o descriere a tuturor bunurilor unui individ pe mari categorii:
i) Lichiditati: sunt incluse aici incasarile, plasamentele pe termen scurt pecum si
bunuri de trezorerie, depozite la termen, fonduri investite pe piata monetara si
valoarea de rascumparare a politelor de asigurare de viata;
ii) Plasamente: se compun in general din actiuni, obligatiuni, participatii la fonduri
mutuale. Regimurile private de pensii sunt considerate, de asemenea, drept
plasamente;
iii) Bunuri personale: bunurile personale ar trebui sa includa toate bunurile
achizitionate pentru uz personal.
2. Pasivul. Pasivul descrie toate datoriile: imprumuturi, ipoteci, solduri de plata pentru carti de
credit, etc.
3. Valoarea (situatia) neta. Valoarea (situatia) neta reprezinta diferenta dintre activ si pasiv. Cu
alte cuvinte, ceea ce ramane individului dupa ce a achitat toate datoriile sale actuale si
potentiale (eventuale). Valoarea (situatia) neta va reprezenta baza in determinarea
(stabilirea) imbogatirii individului. Valoarea (situatia) neta trebuie sa fie intotdeauna
analizata in raport cu evolutia pasivelor si evaluarea activelor.

2.1.5. Cuantificarea (masurarea) posturilor de bilant


Terminologia contabila insusita permite o mai buna uniformizare si prin urmare o mai buna
intelegere a situatiilor (starilor) financiare.
1. Incasari. Conturile de disponibilitati din banca trebuie prezentate la valoarea lor nominala.
2. Debitori. Orice suma de incasat trebuie prezentata la valoarea sa nominala.
3. Plasamente incasabile la valoarea nominala. Certificatele de depozit, bonurile de trezorerie,
obligatiunile (de economii) incasabile sunt prezentate la valoarea nominala la data
elaborarii (intocmirii) bilantului.
4. Creditele personale. Creditele personale consimtite trebuie sa fie prezentate la valoarea lor
nominala.
5. Titlurile negociabile. Titlurile negociabile precum actiunile si obligatiunile trebuie sa fie
prezentate la cursurile de inchidere ale pietei la data elaborarii (intocmirii) bilantului.
6. Asigurari de viata. Trebuie indicata valoarea de rascumparare a politelor de asigurari de
viata.
7. Participatii permanente. Prin participatii permanente se intelege o investitie intr-o
intreprindere individuala, o societate in nume colectiv sau o societate cu putini actionari. In
general ar trebui inclusa in bilantul personal investitia neta in intreprindere. Atunci cand
individul nu este singurul proprietar al intreprinderii, ar trebui indicata cota-parte a
investitiei in intreprindere. Exista numeroase metode utilizate pentru evaluarea valorii unei
intreprinderi:
Metoda bazata pe promisiunea de achizitie recenta a unui tert;
Metoda de capitalizare a beneficiului reprezentativ;
Metoda de capitalizare a fluxului monetar;
Metoda de actualizare a fluxului monetar;
Metoda de lichidare ordonata.
8. Bunuri imobiliare.
i) Imobile de plasament si de exploatare. Ar trebui utilizat pretul de vanzare al
imobilelor asemanatoare (cu deducerea aferenta cheltuielilor de vanzare),
valoarea asigurata, evaluarea municipala, costul de inlocuire, multiplu al
veniturilor brute, valoarea actualizata a chiriilor nete prevazute sau, in fine, o
valoare de expertiza;
ii) Rezidente. Valoarea actuala estimata a unei rezindete trebuie sa fie stabilita pe
baza pretului de vanzare al caselor similare (aceasta se inspira in general din
evaluarea municipala);
iii) Imobile in coproprietate. Pentru imobilele aflate in coproprietate divizata sau
nedivizata, se indica cota-parte a valorii actuale estimative;
iv) Mobilier si efecte personale. Mobilierul care se regaseste intr-o rezidenta nu are
decat o valoare marfara minimala in raport cu cea a rezidentei. In special ar trebui
considerate bijuteriile, obiectele de arta si articolele de colectie care au o valoare
semnificativa si valoarea lor marfara (de piata) ar trebui indicata.
9. Drepturile viitoare. Individul poate poseda, de asemenea, bunuri necorporale care constau
cel mai adesea in drepturi irevocabile asupra unui bun sau a unui venit, drepturi care ii
apartin dar care in general nu sunt valorificate decat mai tarziu. Patru conditii trebuie sa fie
reunite pentru ca dreptul sa poata fi contabilizat in bilant:
- valoarea trebuie sa fie fixata si cunoscuta;
- trebuie sa comporte o durata garantata;
- exercitarea dreptului nu trebuie sa fie conditionata de un
eveniment particupar (deces, invaliditate);
- nu apeleaza la prestatii ale serviciilor viitoare.
Drepturile viitoare cele mai frecvente ce se regasesc in practica sunt urmatoarele:
participatia intr-un regim de pensii private;
participatia intr-un regim fiduciar testamentar sau netestamentar;
rente, remuneratii contractuale amanate.
10. Regimuri de pensii. In ceea ce priveste regimul de pensii, ar trebui indicata valoarea
retinuta de catre societatea fiduciara a regimului. Valoarea unei participatii este evidentiata
printr-un serviciu de avantaje sociale. Daca detinatorul nu poate realiza valoarea care ii este
atribuita deoarece aceasta nu este disponibila decat la o anumita varsta sau dupa un anumit
numar de ani de serviciu, are loc o identificare a valorii acestui element de activ.
11. Bunuri necorporale (brevete, redevente, drepturi de autor). Cel putin in cazul in acre
individul nu le-a achizitionat sau acestea nu au o valoare marfara (de circulatie)
verificabila, nu trebuie sa le prezentam in bilant, ci facuta numai o mentiune. Prin aceasta
mentiune se descrie acest tip de activ, mai putin cel care nu are o valoare marfara (de
circulatie) verificabila.

Elemente de pasiv
Ar trebui indicate pentru imprumuturi valoarea capitalului pe care individul ar trebui sa-l
plateasca (la data elaborarii bilantului) pentru a achita totalitatea datoriei. Este de dorit sa se indice
plus si valoarea dobanzii. Pe de alta parte, toate celelalte sume datorate tertilor ar trebui sa faca
parte din datoriile individului.
Impozitele datorate ar trebui sa faca parte din datoriile pe termen scurt. In schimb avantajele
(facilitatile) fiscale ar trebui sa fie analizate minutios pentru a nu supra sau sub-estima impozitele
anului curent sau ale anilor urmatori.
In cazul imprumuturilor pe termen lung (imprumut ipotecar, de exemplu) se recomanda a se
indica soldul in capital si, in plus, a se mentiona toate conditiile referitoare la rata dobanzii,
scadenta, valoarea varsamintelor, garantiile.

Angajamentele
Angajamentele financiare pe care individul trebuie sa le efectueze trebuie sa fie comunicate
(de exemplu: chirii). Impozitele reportate trebuie sa fie estimate. Soldul acestor conturi ar trebui sa
apara in bilantul personal.