Proiect Amf

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE
SCOALA POSTLICEALA SANITARA

ALEXANDRIA
PROIECT
PENTRU ABSOLVIREA SCOLII POSTLICEALE SANITARE
SPECIALIZARE ASISTENT DE FARMACIE
TEMA:
MEDICATIA APARATUL RESPIRATOR: ANTITUSIVE,
EXPECTORANTE, ANTIASMATICE
INDRUMATOR ABSOLVENT
PROF. NEAGA ADRIANA CECILIA BISTRICEANU LAVINIA
DANIELA
ALEXANDRIA 2017
CUPRINS
ARGUMENT
CAPITOLUL I
NOIUNI GENERALE DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE SI A
APARATULUI RESPIRATOR
1.1.NOTIUNI GENERALE DE ANATOMIE A APARATULUI
RESPIRATOR................................................................................................
...............
1.2.NOTIUNI GENERALE DE FIZIOLOGIE A APARATULUI
RESPIRATOR................................................................................................
..........
CAPITOLUL II
ANTITUSIVE
2.1BAZE FIZIOPATOLOGICE..
2.2TIPURI DE TUSE.
2.3BOLI ALE APARATULUI RESPIRATOR...
2.4BAZE FARMACOLOGICE...
2.5 FARMACOTERAPIE..
CAPITOLUL III
EXPECTORANTE
3.1. BAZE FIZIOPATOLOGICE..
3.2.BAZE FARMACOLOGICE...
3.3 FARMACOTERAPIE............................................................
CAPITOLUL IV
ANTIASMATICE
4.1BAZE FIZIOPATOLOGICE..
42.BAZE FARMACOLOGICE...
4.3 FARMACOTERAPIE....................................................
CAPITOLUL V
TRATAMENTE NATURISTE ALE APARATULUI RESPIRATOR
5.1.FITOTERAPIA AFECTIUNILOR RESPIRATORII

5.1.1.PRODUSE VEGETA LE CU ACIUNE EXPECTORANTA......................................
5.1.2. PRODUSE VEGETALE CU ACIUNE VASOCONSTRICTOARE.........
5.1.3.PRODUSE VEGETALE CU ACIUNE IMUNOSTIMULATOARE.........
5.2.HOMEOPATIA...............................................................................................
5.3.REFLEXOTERAPIA...........................................................................................
5.4.KINETOTERAPIA.............................................................................................
5.5.PSIHOTERAPIA.....................................................................................................
CAPITOLUL VI
EDUCAIA PENTRU SNTATE...........................................................................
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................
ANEXE............................................................................................................................
ARGUMENT
Motto :
,,Nevoia de a respira este o necesitate a fiintei vii, care

consta in a capta oxigenul indispensabil vietii celulare si a arunca gazul carbonic, produs
al combustiei celulare.
Caile respiratorii permeabile (receptive) si alveola pulmonara permit sa se satisfaca

aceasta nevoie.
VIRGINIA HENDERSON
Motto :
"A respira este ceva att de normal, de spontan, nct puine persoane i dau cu
adevrat seama c respir. i totui, cte binefaceri ar putea obine ele printr-o
respiraie regulat,contient! Desigur, binefaceri pentru sntatea lor fizic, inu
numai. Respiraia are deopotriv efecte asupra inimii i intelectului, i chiar mai sus,
asupra sufletului i spiritului. Fiindc de respiraie depinde deopotriv funcionarea
corpurilor subtile i a centrilor spirituali,chakrele, aa cum ne nva de foarte mult
vreme yoghinii indieni.Respiraia este o cheie.
Omraam Mikhal Avanhov
Pornind de la aceste motto-uri am facut o prezentare a aparatului respirator,

medicatia acestuia si tratarea afectiuniilor care poate fi realizata fie prin folosirea
medicamentelor de sinteza , fie prin folosirea plantelor medicinale cu actiune
emolienta, expectoranta si pe cele utilizate in tusea spastica.
Folosirea medicamentelor de sinteza cu actiune asupra sistemului afectat , inlatura

cauza si efectul acestuia, dar prezinta riscul aparitiei reactiilor adverse cu actiune
asupra altor organe sanatoase , deci aceasta cale trebuie urmata cu precautie si tinand
seama de efectele adverse.
Folosirea actiunii plantelor medicinale nu are efect imediat, dar nu prezinta

dezavantajul aparitiei reactiilor adverse ca la medicamentele de sinteza.
Toate afectiuniile sunt importante pentru sanatate si bunul mers al vietii , dar aparatul
respirator are cred, o deosebita importanta deoarece viata si sanatatea noastra
depind de aportul respirator, de calitatea aerului respirat cat si de prevenirea actiunii
factorilor de risc si a efectelor acestuia.
Aparatul respirator este capabil sa ne regleze bataile inimii printr-o respiratie corecta,
ceea ce este vital in unele afectiuni ale inimii si presiunii arteriale . Un act atat de
firesc ca respiratul ne ajuta sau chiar ne salveaza in anumite situatii daca stim cum sa
ne pastram sanatatea plamanilor si a aparatului respirator.
Respiratia este functia prin care se asigura continuu si adecvat, atat aportul de oxigen
din aerul atmosferic pana la nivelul celeulelor care il utilizeaza , cat si circulatia in
sens invers al dioxidului de carbon, produs al metabolismului celular.
Oxigenul este cea mai importanta si simpla substanta de care depind vietiile noastre ,
este esential pentru fiecare celula sau tesut din corp , care il utilizeaza pentru a
produce energia necesara mentinerii vietii.
Un organism in stare perfecta de functionare este cheia vitalitatii si a longevitatii. Ca

si in cazul celorlalte sisteme ale corpului, masurile pe care trebuie sa le luam pentru a
avea un aparat respirator sanatos trebuie respectate mereu, nu doar cand ne
imbolnavim.
Daca organismul nu poate rezista mai mult de treizeci de zile fara hrana, trei_patru
zile fara apa , nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de cateva minute .
De aceea exploararea functiei respiratorii a devenit astazi indispensabila pentru

practica medicala
CAPITOLUL I
NOIUNI GENERALE DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A

APARATULUI RESPIRATOR
1.1.NOIUNI GENERALE DE ANATOMIE A APARATULUI

RESPIRATOR
Aparatul respirator este alctuit din totalitatea organelor care asigura mecanismul
respiraiei: al ventilaiei pulmonare, ca si al schimburilor de gaze de la nivelul
alveolelor pulmonare hematoza.
Acestea sunt: cile respiratorii extrapulmonare, alcatuite din: cai respiratorii

superioare ,conducte prin care aerul circula in si dinspre plamani (cavitile nazale i
faringele), caii respiratorii inferioare (laringe, trahee i bronhii) i plmnii, organe la
nivelul carora au loc schimbul de gaze(oxigen si bioxid de carbon).
Cile respiratorii superioare iau natere din extremitatea cefalic a intestinului

primitiv, iar cile respiratorii inferioare i plmnii, din endodermul intestinului
anterior, prin mugurele laringotraheal.
Caile respiratorii superioare:
Cavitatea nazala primul segment al cailor respiratorii si reprezinta poarta de intrare

a aerului. Ea este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose
nazale.Fosele nazale se afla partial in piramida nazala care are rol estetic si de
protectie. Rolul fiziologic al foselor nazale:de a nclzi aerul mucoasa si de a secreta
mucusul i de a reine impuritile din aer.In plus, prin partea superioara a cavitatii
nazale la nivelul mucoasei olfactive se percepe mirosul.
Cavitatea bucal.
Caii respiratorii inferioare sunt alctuite din :
Faringele:al doilea organ al cailor respiratorii,este un organ cu dubla functie,

respiratorie si digestiva(alimentar). Rol de bariera antimicrobian.
Laringele organul vorbirii, este format din mai multe cartilaje mobile si este
segmentul care indeplineste pe langa functia de cale respiratorie, de protectie a cailor
respiratorii inferioare si pe cea de fonatie, datorita corzilor vocale inferioare.
Traheea continua laringele, este situat n fata esofagului. Se ramifica la partea sa

inferioar n dou ramuri care se numesc bronhii principale. Rolul traheei:de conduct
pentru aerul inspirat/expirat si clearance mucociliar prin mucoas.
Bronhiile ultimele segmente ale cailor aeriene inferioare i fiecare din ele ptrund
n cte un plmn. Rolul bronhilor:de conduct pentru aerul inspirat/expirat si
clearance mucociliar prin mucoas.
Plamanii reprezinta principalele organe pereche ale aparatului respirator la nivelul

crora se realizeaza schimbul de gaze, O2 si CO2 si sunt situati in cavitatea
toracica,deasupra diafragmului .
1.2. NOTIUNI DE FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR
Respiraia este un fenomen vital. Dac organismul poate rezista mai mult de 30
de zile far hran, 3 - 4 zile far ap, nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de cteva
minute .
Respiraia este o funcie care asigur eliminarea CO2 i aportul de O2 ctre celulele
organismului,fiind una dintre functiile vegetative si de nutritie.
Aceast funcie cuprinde urmatoarele etape: pulmonara, sanguine, circulatorie i

tisular.
Etapa pulmonara realizeaz primul moment al schimburilor gazoase. La nivelul

membranei alveolo-capilare, O2 trece din aerul alveolar n snge, iar CO2 n
sens invers .
Etapa sanguina realizeaz transportul gazelor ntre plmn - organ de aport i
eliminare - i esuturi, care consum O2 i elibereaz CO2 .
Etapa circulatorie cand are loc transportul de O2 la tesuturi si CO2 la alveole
Etapa tisulara reprezint al treilea moment al schimburilor gazoase - respiraia
intern. La nivelul esuturilor, oxigenul ptrunde n celule, iar CO2, produsul
rezidual al catabolismului, este eliminat in sistemul venos.
Procesul de respiratie este continuu. Oprirea lui duce la scurt timp la moartea
celulelor, deoarece organismul nu dispune de rezerve de O2, iar acumularea CO2 este
toxica pentru celule.
Respiratia reprezinta una din functiile esentiale ale organismelor vii in

general,functie prin care se realizeaza raportul de oxigen din aerul ambiant pana la
nivelul celular,in paralel cu eliminarea in atmosfera a bioxidului de carbon,realizat din
metabolismul celular.Aceasta functie complexa se realizeaza cu participarea unor
sisteme morfofunctionale in mai multe etape strans corelate,intr-o stricta succesiune, :
ventilatie pulmonara, difuziunea si schimbul de gaze la nivelul membranei alveolo-
capilare, transportul gazelor in sange si respiratia celulara.
Ventilaia pulmonara
Este procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediu si
alveolele pulmonare, alternand astfel patrunderea aerului bogat in oxigen catre
alveole si eliminarea dioxidului de carbon catre exterior.
a)Mecanica respiratiei. Schimburile gazoase la nivelul plamanului se realizeaza
datorita succesiunii ritmice a doua procese: inspiratia si expiratia.
1. Inspiratia reprezinta un proces activ, realizat prin efort muscular, cand aerul
patrunde in plamani incarcat cu O2.
2. Expiratia reprezinta un proces pasiv, prin care se elimina aerul din plamani,
incarcat cu CO2.
b) Volumele respiratorii. In timpul celor doua miscari in plamani sunt vehiculate

o serie de volume respiratorii:
- la o inspiratie normala este introdus un volum de 500 cm3 de aer (volum inspirator
curent) V.I.C.;
- la o inspiratie fortata este introdus inca 1500 cm3 de aer (volum inspirator de
rezerva) V.I.R.;
- la o expiratie fortata este expulzat 1500 cm3 de aer (volum expirator de rezerva)
Capacitatea vital
Este volumul de aer care poate fi expulzat din plmni n cursul unei expiraii forate,
care urmeaz unei inspiraii, de asemenea forat.
Difuziunea
Reprezint schimburile gazoase din membrana alveolo-capilar. Acest proces depinde

de:
diferena dintre presiunile pariale ale O2 i CO2 de o parte i de alta a

membranei alveolo-capilare, deci din alveol i din capilare;
structura membranei alveolo-capilare i procesele patologice care ngroa
membrana, ngreuiaz trecerea liber a gazelor;
suprafaa activ a membranei alveolo-capilare, care poate varia n limite mari
(20 -200 m2).
Schimbul de gaze la nivel alveolar
Schimbul de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare se face prin difuziune,in

functie de presiunea partiala a gazelor respiratorii-oxigen si CO2-de o parte si de alta
a memebranei alveolo-capilare.
Transportul gazelor
Este realizat de sange.

a)Transportul O2.
O cantitate mica de O2 este dizolvata in plasma sanguina, iar cea mai mare
parte este transportata prin formarea unui compus instabil cu hemoglobina din
sange.
b) Transportul CO2 (se formeaza in urma arderilor celulare)
1. dizolvare in plasma (cantitate mica);
2. formarea unui compus cu hemoglobina
3. prin formarea unor saruri acid (carbonat acid de sodiu su potasiu).
Circulaia pulmonar
Pentru asigurarea respiraiei pulmonare, este obligatorie i o circulaie

corespunztoare, care s permit trecerea unei cantiti normale de snge. Debitul
sanguin pulmonar este egal cu debitul circulaiei generale, dar presiunile i
rezistenele din arterele pulmonare sunt mult mai mici. Aceast caracteristic,
esenial pentru respiraie, ine de marea distensibilitate i capacitate a circulaiei
pulmonare. Datorit acestor proprieti, circulaia pulmonar tolereaz mari creteri
de debit fr modificri de presiune, fenomene care nu se ntmpl n circulaia
general.
Reglarea i controlul respiraiei este un act fiziologic ,respiraia este reglat i

adaptat perfect la nevoile organismului.
Reglarea respiraiei const n modularea activitii centrilor respiratori prin aciunea

gazelor respiratorii CO2 i O2 i variaiile de pH ale sngelui i mai ales ale lichidului
cefalorahidian. Aceste substane influeneaz centrii respiratori acionnd att direct
asupra neuronilor respectivi ct i indirect, prin intermediul chemoceptorilor din
zonele reflexogene ale aparatului cardiovascular.
CAPITOLUL II
ANTITUSIVE
Baze farmacologice
Definitie
Antitusivele sunt medicamente ce diminua sau suprima tusea ,actionand la

nivelul centrului bulbar al tusei sau asupra altor verigi ale arcului reflex al tusei.
Antitusivele sunt medicamente capabile s calmeze tusea. Efectul lor se datoreaz n

principal, deprimrii formaiunilor centrale ale reflexului de tuse (central tusei) prin
SNC si este posibil i o aciune periferic, de deprimare a receptorilor senzitivi de
lanivelul mucoasei cilor aeriene scade iritatia.
Actioneaza central prin inhibarea centrului tusei si periferic prin scaderea

sensibilitatii terminatiilor nervoase la diferiti factori iritativi declansatori ai tusei.
Bronhodilatatoarele acioneaz indirect ca antitusive, impiedicnd bronhoconstricia

generatoare de tuse.
Antitusivele reprezint o medicaie simptomatic util n toate situaiile n care

tusea este duntoare n tusea - seaca ,neproductiv care obosete bonavul, mpiedic
somnul, poate provoca accidente postchirurgicale;accentueaz iritaia mucoasei
laringiene i traheobronice, favorizeaz bronhospasmul (chinte de tuse
violent);contribuie la dezvoltarea emfizemului(tusea cronic); uureaz ptrunderea
materialului infectat n profunzimea tractului respirator (prin inspiraia brutal care
precede tusea );poate declana hemoptizia,favorizeaz diseminarea aerogen a unei
infecii.
Inainte de administrarea oricrui medicament trebuie identificat cauza care a

determinat apariia tusei.
Cauza cea mai frecvent care determin tusea o constituie bronhoconstricia.

Medicaia antitusiv are scopul de a reduce frecvena i severitatea tusei fr a afecta
ns mecanismul de aprare al aparatului mucociliar.
Tratamentul antitusiv trebuie s in seama c reflexul de tuse are i caracter de

aprare, fiind un mecanism important pentru curirea i drenarea arborelui traheo-
bronic.
Medicamentele antitusive au rolul de a crete imunitatea la nivelul cilor

respiratorii, au aciune antiinflamatoare, calmeaz tusea, ajut la drenarea
secreiilor cu mucus i la o respiraie mai bun, amelioreaz dureriile n gat i
rgueala.
Medicamentele antitusive influenteaza reflexul tusei actionand la diferite nivele ale

arcului reflex:
- inhiba centrul tusei (antitusive centrale)=opiu,morfina,codeina,noscapina,clofedan
- calmeaza receptorii senzitivi a caror stimulare declanseaza tusea (antitusive
periferice)
- blocheaza caile aferente sau eferente de arcului reflex
Reflexul de tuse poate fi blocat periferic:
prin facilitarea ndeprtrii cauzei iritante,
situaie n care sunt recomandate medicamente cu efect mucolitic sau expectorant
sau
prin blocarea receptorilor periferici
consecina fiind efectul bronhodilatator.
Reflexul de tuse poate fi blocat i central prin aciunea medicaiei asupra centrului
tusei din bulb.
Starea secreiilor, provoacat de folosirea nejudicioas a antitusivelor, poate fi mai
duntoare dect tusea.
Cele mai active si utilizate sunt deprimantele centrului tusei -opiu,morfina-.folosirea

lor ca antitusive e limitata de reactiile adverse (risc mare de dependente
severa,paralizeaza miscarea cililori,deprima respiratia,favorizeaza bronhospasmul).
Se utilizeaza ca antitusive in mod exceptional cand se doreste asocierea actiunii
antitusive cu cea analgezica si sedativa (cancer pulmonar,fracturi de
coaste,hemoptizie,anevrism de aorta).
In cazul unei tuse productive trebuie evitat medicatia antitusiv. In cazul tusei
intense sau la tusitorii cronici se recomanda antitusivele centrale, de preferinta cele
care nu creeaza dependenta. Tusea usoara nu necesita de obicei antitusive. In tusea
spastica si la asmatici sunt suficiente, de regula, bronhodilatatoarele.Tusea uscat
neproductiv inutil, duntoare se combate.
Tusea productiv umed:
- nu trebuie suprimat;
- trebuie diminuat cand este suprtoare.
Indicaii:
- tuse neproductiv care provoac oboseal pacientului;
- tuse cronic ce contribuie la dezvoltarea emfizemului pulmonary;
- tusea din fracture costale i din pneumotorace;
- tusea care provoac hemoptizie;
- tusea care accentueaz iritaia mucoaselor bronice;
- tusea care favorizeaz bronhospamul;
- postoperator: tusea care provoac complicaii;
- tusea care provoac infecii altora;
- n bronhoscopie, laringoscopie
Dintre diferitele antiusive disponibile, trebuie s se selecioneze produsul i

doza care nu vor mpiedica eliminarea eventualelor expectoraii, ceea ce ar
risca atunci ntarzierea vindecri, prin suprainfecie, pe de alt parte folosirea
de antitusive nu scutete cutarea cauzei tusei.
Dac intensitatea tusei nu se amelioreaz dup cateva zile de tratament, nu
continuai tratamentul dac tusea nu cedeaz i nici nu mrii doza deoarece
siropurile de tuse pot produce reacii adverse.
Clasificare
Antitusivele se clasifica in trei grupe de medicamente, ce actioneaza la doua nivele

ale arcului reflex:
inhibitoare ale centrului tusei din bulb
medicamente cu actiune periferica, pe celelalte verigi ale arcului reflex al tusei
preparate cu aciune mixt
Inhibitoare ale centrului tusei din bulb:
opioide - naturale: pulberea de Opiu, codeina ,morfina
-semisintetice: CODETILINA (DIONINA,ETILMORFINA)
-sintetice: folcodina, dextrometorfan (TUSSIN, ROFEDEX,

HUMEX, ROBITUSSIN), levopropoxifen,
- neopioide: noscapina, gluacina (glauvent, tusidil ), clofedanol(Calmotusin)

,butamirat (SINECOD), pentoxiverina, oxeladina (PAXELADINE tusuprex),
benzonatat
Substante cu actiune periferica:
mucilaginoase ( au proprietati hidrofile, lubrifiaza mucoasa faringiana si diminueaza

sensibilitatea terminatiilor nervoase)
antiseptice si decongestionante nazale ( au actiune etiotropa si patogenica)
anestezice locale, clofedanol, benzonatat ( diminueaza iritatia receptorilor)
expectorante ( favorizeaza fluidificarea si eliminarea sputei, diminuand factorul

iritativ local)
bronhospasmoliticele ( diminueaza indirect iritatia receptorilor)
prenoxdiazin (libexin)
3. Preparate cu aciune mixt: butamirat citrat (stoptussin), bronhobru, bronholitin.

Farmacoterapie
Primul tratament al tusei trebuie sa fie cauzal, sa combata tusea uscata, neproductiva,
inutila, daunatoare.
Tusea productiva umeda nu trebuie suprimata, doar cand este suparatoare trebuie
diminuata.
Opioidele au eficacitate maxima,trebuie evitate in tusea cronica si la indivizii cu

predispozitie la farmacodependenta.
Inhibitoarele centrului tusei sunt cele mai active si sunt utilizate curent.
Perifericele sunt utilizate cand tusea este declansata de iritarea receptorilor periferici
astfel:
-mucilaginoase,pentru mucoasa faringiana;
-antiseptice,decongestionante,anestezice locale,pentru mucoasa nazala;
-expectorante,pentru mucoasa bronsica.
Indicatiile antitusivelor:tusea iritativa de diverse etiologii (gripa,faringita,traheita,tuse

convulsiva).
In cazul tusei intense sau al tusitorilor cronici se recomanda antitusivele centrale, de

preferinta cele care nu dezvolta dependenta.
Tusea usoara, care insoteste adesea infectiile cailor aeriene superioare si este
generata de stimuli iritativi porniti de la mucoasa faringiana, laringiana sau traheala,
nu necesita tratament cu antitusive, ea poate fi calmata printr-o atmosfera calda si
umeda si prin ceaiuri ce contin mucilagii (ceai de tei), care calmeaza mucoasa
faringiana iritata.
In tusea spastica si la asmatici este indicata medicatia bronhodilatatoare , opioidele au

eficacitate maxima ca antitusive, dar se evita in tusea cronica din cauza riscului de
farmacodependenta;
Asocierile sunt utilizate frecvent ( antitusive, expectorante, bronhodilatatoare,

hiposecretoare, analgezice-antipiretice, vasoconstrictoare), dar trebuie justificate
farmacodinamic si individualizate pentru fiecare caz.
ANTITUSIVE OPIOIDE
Opiul i Morfina
sunt antitusive active, deprimnd centrul tusei i linitind implicaiile
psihoafective ale tusei suprtoare.
sunt folosite limitat deoarece au efecte nedorite importante: risc de dependen,
deprimarea respiraiei, favorizarea bronhospamului, ngroarea secreiei
traheobronice, paralizia cililor vibratili;
pot fi utile n situaii speciale, n care este de dorit asocierea aciunii
antitusive, cu cea analgezic intens si cu cea sedativa de exemplu la (bolnavii cu

cancer pulmonar, fracturi de coast, pneumotorace, infarct pulmonar, hemoptizii).
Morfina se pastreaza la VENENA.STUPEFIANT.

Actiune farmacodinamica: -antitusiva
- analgezica
- tranchilizanta
Indicatii: - cancer bronhopulmonar
- pneumotorace
- hemoptizii
- infarct pulmonar
-fracturi costale
Efecte adverse: - dependenta
- deprimarea centrului respirator stop respirator
-bronhospasm
-ngroarea secreiilor bronice
Opiul( Opium) FRX
Opiul este latexul uscat la aer , obtinut prin incizii in capsule immature ale plantei
Papaver Somniferum si contine cel putin 11% morfina raportat la substanta uscata .
Descriere:
Caractere macroscopice bucati sau turte de marimi variate rotunde sau alungite.
In stare proaspata , opiul este moale , iar prin pastrare devine tare si sfaramicios
,avand un miros puternic , caracteristic si un gust amar, toxic. La exterior turtele de
opium au o culoare brun i poart uneori resturi de frunze de mac i fructe de
Rumex.
Aciune farmaceutic i ntrebuinri: este un analgezic morfinic, antitusiv,

somnifer, calmant, analgezic, stupefiant.
Preparatele de Opiu
Actiunile opiului sunt determinate de morfina din compozitia sa:
Pulbere de Opiu contine 10% morfina;

Extractul de Opiu contine 20% morfina
Tinctura de Opiu contine 1% morfina.
Toate preparatele de Opiu sunt stupefiante.
Se folosesc mai ales pentru scaderea motilitatii intestinale in stari de diaree
severa.
Pulbere de opiu (Opium Pulveratum) este opiul uscat la o temperatura de cel
mult 60 grade C, pulverizat si diluat cu lactoza , contine cel putin 9,8% si cel
mult 10,2% morfina raportat la substanta uscata. Pulberea are culoare galben-
brun sau brun, cu miros puternic caracteristic i gust amar.
Pulberea de opiu mai poate s prezinte cristale de lactoz.
Principalul constituent al opiului este alcaloidul morfin, aflat de regul n
raport de 10:1 cu codeina, alcaloid care imprim opiului o aciune analgezic;
pe lng aceast aciune analgezic mai are i aciune antispastic (datorat
papaverinei), antitusiv (datorat codeinei), dar i aciune narcotic.
Reactii adverse: suprimarea respiratiei, ingrosarea secretiei traheobronhice,
paralizia cililor vibratili, coma la copii si batrani, risc mare de dependent a,
constipatie.
Contraindicatii: tuse productive la copii
Mod de administrare:
-pulberea de opiu: casete sau pilule 20-30 ori/ zi
-pulberea de Ipeca si opiu: in casete 200-500 mg de 3-
4/zi
Morfina
Descriere: cristale aciculare matasoase, usoare, incolore sau alba sau alb-
galbuie uneori aglomerata, fara miros ,cu gust amar.
Solubilitate: solubil in apa si glicerol, putin solubil in alcool, insolubil in
chloroform si eter.
Pierdere prin uscare : 12,0-15,05%, o,5 g de clorhidrat de morfina se usuca la
130 grade C pana la masa constanta.
Conservare: in recipient bine inchise , ferite de lumina, la Venenum.
Morfina se utilizeaza ca antitusiv numai cand tusea este deosebit de puternica
si nu cedeaza la alte calmante.
Aciune farmacoterapeutic: Morfina este un sedativ puternic al durerilor, prin

aciune direct central. Aciunea depresiv asupra scoarei favorizeaz somnul. Prin
acelai mecanism deprim respiraia i inhib centrul tusei. Asupra tonusului
sfincterelor morfina are n general proprietatea de a-l mri. Morfina administrat
repetat d obinuin.
indicaie ca antitusiv, n mod excepional:
-n tuse foarte intens, refractar la alte antitusive
nsoit de durere intens (cancer pulmonar, fracturi de coaste, infarct
pulmonar)
atenie stupefiant.
Indicaii: aduli: dureri neoplazice, intoxicaie cu atropin, edem pulmonar

acut.
Contraindicaii:Abdomen acut, insuficien renal, staz bronic,
traumatisme cerebral .
Reactii adverse: greata, voma, deprimarea respiratiei, stare de depresie, dezvolta

toleranta , uneori hipotensiune. La copii pot aprea fenomene de idiosincrazie, chiar la
dozele cele mai mici, care pot determina paralizia centrului respirator.
Mod de administrare: subcutanat

-adulti: 10-20 mg de 1-3 ori/ zi
-copii intre 3-5 ani : 1-5 mg de 1-2 ori / zi
Codeina (Metilmorfina) : CODENAL, CODEINA FOSFAT
Codeina este cea mai utilizat i eficient substan narcotica cu rol n
inhibarea central a reflexului de tuse.
cele dou forme de codein - fosfat i sulfat, pot fi folosite separat sau n
asociere.
codeina de baza, codeina clorhidrica si codeina fosforica sunt toate folosite si
sunt toate pulberi albe , fara miros dar cu gust amar
se absoarbe rapid , este biotransformata in ficat prin demetilare cu formare de
morfina si se elimina renal
In comparaie cu morfina - codeina are acelai efect asupra centrului tusei, dar
nu inhib ali centrii din SNC i nu nu determin constipaie att de grav.
se gaseste in opiu (0,5-2,5%),se obtine prin semisinteza din morfina
derivatul metilat al morfinei se gaseste in opiu in cantitati mici,dar obisnuit se
prepara prin sinteza
codeina stimuleaz sistemul parasimpatic (mioz, bradicardie, uscciunea
mucoaselor i creterea viscozitii sputei), inhib peristaltismul intestinal
(efect antidiareic i constipant)
efectul antitusiv prin legare de unii receptori specifici care leag codeina,
distincti fa de receptorii opioizi.
are aciune analgezic de intensitate moderat, pentru care se asociaz uneori
analgezicelor antipiretice, ndeosebi acidului acetilsalicilic.
afinitate foarte redus pentru receptorii opioizi
Farmacodinamie:
efectul antitusiv apare la doze mai mici (15 mg)decat efectul analgezic
(120mg);
efectul antitusiv se intensifica cu cresterea dozelor,pana la 60mg;
efectul antitusiv este de cca 3 ori mai slab ca cel al morfinei;
efectul e evident la doza de 15mg,creste pana la 60mg timp 4-6h

diminueaza secretiile bronsice
latena este de 2 h i dureaz 4 - 6 h.

are efect analgesic (de 12 ori mai slab ca morfina) se datoreaza conversiei n
morfin; dozele echivalente analgezice fiind respective 120 mg i 10 mg (per os).
deprima centrul respirator ( de trei ori mai slab ca morfina)

Farmacocinetic:
biodisponibilitatea p.o este medie (cca 50%);crescuta fata de morfina;
difuzeaz prin placent i n laptele matern, putnd produce deprimare i

dependen la noul nscut i sugar;
biotransformarea hepatic, prin demetilarea (cca 10 %) prin metabolizare la
morfin care e responsabila de efectul analgezic dar si de dependenta pe care o
poate induce (metabolitul active);
eliminare urinara , predominant n form inactiv;
Farmacotoxicologie :
antitusiv cu efect de inhibare a centrului respirator bulbar (de trei ori mai slab
ca morfina )
costipaie i grea, numai la doze mari;
crete presiunea intrabiliar, consecin a spasmului sfincterului Oddi;
convulsi la copii;
-potenial toxicomogen redus; dezvolt toxicomania, depistarea prelungit.
Farmacoepidemiologie:
-pruden la asmatici, emfizem pulmonar, insuficien respiratorie, putnd
accentua insuficiena respiratorie; n insuficien hepatic; la copii sub 5 ani
(eruperea hepatic deficitar).
Farmacoterapie i Farmacografie:
este antitusivul cel mai frecvent utilizat i luat ca referin, indicat n tusea uscat,
iritativ.
posologie ca antitusiv: adult, 15 - 30 mg la 4 - 6 h; copii peste 5 ani 0,2 - 0,3
mg/kg, la 6-8 ore.
Avantaj:
-nu afecteaza motilitatea cililor mucoasei bronsice,nu produce toxicomanii decat in
mod exceptional si e mai mica decat morfina la primul pasaj hepatic
-are marele avantaj ca potentialulde a dezvolta dependent este mult mai mic.
- se metabolizata in ficat si eliminata prin urina sub forma inactiva

- aproximativ 10% e demetilata prin metabolizare =>morfina care e responsabila de
efectul analgezic dar si de dependenta pe care o poate induce
- dozele>0,3g/kg la copii au potential convulsivant
Dezavantajul principal al codeinei i altor antitusive opiacee prezint pericolul

dezvoltrii dependenei psihice i fizice.
Actiune farmacodinamica: - antitusiva
- analgezica de intensitate moderata, pentru

care se asociaza uneori analgezicelor antipiretice, indeosebi acidului acetilsalicilic.
- sedativa slaba
- antidiareica
Prudenta si Contraindicatii : - Insuficienta respiratorie marcat
la astmatici
emfizem pulmonar
insuficienta hepatica
copii sub 5 ani
alergie sau intoleran la codeine
pruden sau se evit n prezena hipersecreiei traheobronice i la bolnavii cu
diaree acut toxiinfectioas
nu se administreaza timp ndelungat din cauza riscului dependenei;
- nu se asociaza cu IMAO (risc toxic mare)
Asocierea cu alte deprimante centrale, antihistaminice, antihipertensive poate
crete efectul deprimant central;).
Codeina figureaz pe lista substanelor dopante (interzise la sportivi).
Reactii adverse:
efect inhibitor al centrului respirator bulbar;
constipatie si greata numai la doze mari;
creste presiunea intrabiliara ( spasmul sfincterului Oddi)
poate da convulsii la copii (interzisa administrarea la copii sub 5 ani)
potential toxicomagen redus dupa administrarea prelungita dezvolta
toxicomanie
ameeli, disforie, somnolen
usuc secreiile bronice, favorizeaz bronhospasmul
potenialul de dependen este relativ mic
dozele mari deprim respiraia
-scade micrile cililor vibratili
Mod de administrare/Indicatii
Este antitusivul cel mai frecvent utilizat si luat ca referinta,indicat in tusea uscata
iritativa neproductiv si chinuitoare din afectiuni respiratorii(bronsite,pneumonii,
,insuficienta cardiaca;dureri de intensitate moderat (se asociaza obinuit cu acid
acetilsalicilic sau alt analgezic-antipiretic); diaree acut,
Se administreaza,ca antitusiv la adult 15 mg _30 mg repetat la 4-6 ore,copii peste 5

ani 0.2-0.3 mg /kg la 6-8 ore.
Dg: Traumatism thoracic cu fraciune costal
Rp: Codein fosforic 15 mg
compr nr. XX (douzeci)
Ds: int. cte 1 compr la 6 ore timp de 5 zile.
Produse farmaceutice:
-Codein Phosphat- cutie cu 20 de comprimate cu 15 mg substanta activa
-Codeina Fosforica cutii cu 20 de comprimate sau 30 de comprimate cu 15 mg

substanta active
-Fosfat de codeine- cutie cu 20 de comprimate cu 15 mg substanta activa
-Farmacod- cutie cu 20 de comprimate cu 15 mg substanta activa
CODETILINA (DIONINA ,ETILMORFINA)

este un derivat semisintetic al morfinei cu actiune asemntoare codeinei
asupra centrului respirator bulbar
descriere: pulbere cristalina alba, fara miros, cu gust amar, usor solubil in
alcool si apa , foarte putin solubil in cloroform , practic insolubil in eter
pierdere prin uscare:8-10% si 0,5 g clorhidrat de etilmorfina se usuca la 110
grade C pana la masa constanta
Conservare: in recipient bine inchise ferite de lumina , la Venena
are un efect limfagog = in aplicare sub forma deinstilatii conjunctivale atrage
limfocitele la nivelocular;
este un compus de sintez;
este indicata ca antitusiv;
Are efecte asemanatoare codeinei dar mai puternice decat aceasta , se foloseste
n preparate magistrale pentru efectul antitusiv si antidispneic cardiac;
indicatii: calmarea tusei in afectiuni acute sau cornice ale aparatului respirator
contraindicatii: in pneumonie si congestie pulmonara
se administreaza p.o ca solutie apoasa asociata cu codeina ->clorhidrat de dionina 10-

20mg *3-4/zi
OXICODONA (hidrocodona, dihidrocodeinona)
este un produs semisintetic

are proprietti asemntoare codeinei;
are actiune antitusiv prin deprimarea centrului tusei;
are actiune analgezic;
da dependenta ca si morfina.
folosita mai mult in asociere cu analgezice, antipiretice pentru calmarea
durerilor de intensitate slaba sau moderata
substane narcotica care scad senzitivitatea centrului tusei la stimuli
este mai frecvent utilizat la cine, dei are o capacitate mai redus de inhibare
a centrului tusei dect codeina.
are risc crescut de dependenta ,se administreaza p.o 5-10mg la adult
se administreaz oral avnd o disponibilitate relativ bun (50%). 10 mg.
morfin I.M. = 30 mg. oral oxicodon.
se folosete n doze mici pentru calmarea durerilor de intensitate slab sau moderat.
Potenialul de a dezvolta dependen este similar morfinei, dar riscul este relativ mic
pentru administrarea ocazional de doze uzuale.
DEXTROMETORFAN(TUSSIN, ROFEDEX, HUMEX, ROBITUSSIN

TUSALIN, )
antitusiv central activ ,este un opioid de sintez
face parte din categoria antitusivelor non-narcotice
utilizat pentru tratamentul simptomatic al tusei uscate
datorate unei iritaii la nivelul laringelui, traheei sau bronhiilor
mecanismul de aciune const n ridicarea pragului de stimulare a centrului
tusei, prin inhibarea stimulilor cilor aferente se utilizeaz mai ales n cazul
tusei uscate cronice. Dei la doze terapeutice dextrometorfanul nu influeneaz
respiraia, la doze masive poate induce o depresie respiratorie.
Farmacodinamie :
efect antitusiv cu durata relative medie (3-6 ore)

nu are actiune analgezica si narcotica.
-nu deprima respiratia si motilitatea cililor mucoasei respiratorii
-nu prezinta risc de dependenta si nu acioneaz asupra receptorilor opioizi.
stereoizomerul dextro al unui derivat metilat al levorfamolului

intra in multe produse OTC pentru actiunea antitusiva 15-30mg
Inhiba centrul bulbar al tusei ca si codeina (activitatea antitusiva fiind mai slaba
decat a codeinei), insa, spre deosebire de aceasta, nu manifesta actiune
analgezica si narcotic
in doza terapeutica nu inhiba centrul respirator, nu conduce la
constipatii. Actiunea survine la 15-30 minute dupa administrare si dureaza 4-5
ore. Preparatul se metabolizeaza n ficat si se elimina cu urina.
Farmacotoxicologie i Farmacoepidemiologie:
- - reacii adverse: deprimarea respiraiei la doze mari
contraindicatii: in insuficienta respiratorie, insuficienta hepatica grava, la copii
sub 2 ani, astm bronsic, alergie, asociere cu alcool
Indicatii/Mod de administrare:
Tuse uscata iritativa.
Adult:60-120mg /zi in 4-6 prize;copii 2-12 ani 15-60mg /zi in 4-6 prize
Se administreaz oral, 15-30 mg de 3-4 ori pe zi.
efectul se instaleaz dup aproximativ 30 de minute de la administrarea oral.
Dg: Traheit
Rp: Tussin 10 mg
compr nr. XX (douzeci)
Ds: int cte 1 compr la 6 ore timp de 5 zile

este recomandat la animalele de talie mic, inclusiv la pisic, efectul fiind
similar cu cel indus de codein
mai frecvent poate produce urmtoarele reacii adverse: somnolen, ameeli,
tulburri digestive, greaturi, varsaturi, confuzie, excitatie, iritabilitate,in doze
foarte mari deprim SNC
Butorfanolul
face parte din categoria antitusivelor non-narcotice
este utilizat mai frecvent pentru efectul analgezic pe care l induce.
este utilizat ca antitusiv la cine fiind de 100 de ori, respectiv de 4 ori mai
potent dect codeina i morfina
dup administrarea s.c. concentraia maxim se nregistreaz la o or dup
administrare timpul de njumtire este de 1,6 ore efectul durnd mai
mult de patru ore.
Efectele secundare care pot s apar n urma administrrii de butorfanol
constau n:
sedaie,
senzaie de grea,
diaree uoar
inapeten.
tartratul de butorfanol poate fi administrat ca antitusiv central, pe cale oral sau
parenteral la cine i pisic.
LEVOPROPOXIFENUL
opioid de sinteza cu actiune antitusiva;
ANTITUSIVE NEOPIOIDE
Noscapina TUSAN
alcaloid izochinolinic din opiu diferit chimic si farmacodinamic de morfina
are actiune antitusiva, este slab bronhodilatatoar, stimuleaza respiratia
nu are actiune analgezica, nu provoaca dependenta
efecte adverse: greata, cefalee, ameteli
doze mari pot provoca bronhospasm si hipotensiune ( datorita eliberarii de
histamine)
posologie: 50 mg x 2-3/zi
efect antitusiv similar de cel obinut n urma administrrii de codein - ns este
mai rar recomandat n medicina veterinar.
alcaloid izochinolinic din Opiu (inrudit cu papaverina)
Glaucina
alcaloid non-opioid obtinut dintr-o papaveracee-Glaucinum flavum si din specii
de corydalis.
antitusiv cu actiune centrala, slab sedativ si anlagezic spasmolitic, adrenolitic,

hipotesiv.
efecte nedorite:greata, cefalee, ameteli
actiune antitusiva slaba, de scurta durata
nu produce constipatie, nici farmacodependenta
Clofedanol (Calmotusin)
Farmacodinamie :
antitusiv apropae egal codeinei
latenta scurta, datorita unui efect anestezic local slab pe mucoasa faringiana, la
administrare sub forma de solutie
compus de sinteza;
are actiune mai slaba insa mai de durata dect codeina;
Farmacoterapie i Farmacografie :
posologie: 25mg x 3-4/zi sub formade sol.interna 5 %;
se indica in tusea neproductiva,iritanta
Butamirat (SINECOD, TUSOSEDAL)
Farmacocinetic :
absorie per os rapid i total;
-biotransformare plasmatic i hepatic la metabolii activi.
-legare de proteinele plasmatice n procent nalt (circa 95 %), att
butamiratul, ct i metaboliii activi;
Farmacodinamie:
antitusiv cu eficacitate pronunat;
bronhodilatator.
antitusiv central neopioid
Farmacotoxicologia i Farmacoepidemiologia :
avantaj: reacie advers importan (grea, diaree, eritem cutanat) i cu frecven
redus (circa 1 %).
n supradozare provoac somnolen, hipotensiune arteriala
- indicai: tuse uscat, tuse convulsiv, profilaxia tusei, pre i postoperator.
posologie per os: adult, 20-25 mg repetat de 4 ori/zi; copii sub 12 ani, 5-15 mg
repetat de 3 ori/zi.
Mod de administrare
copii ntre 3 i 6 ani: 5 ml de 3 ori pe zi.
copii ntre 6 i 12 ani: 10 ml de 3 ori pe zi.
adolesceni peste 12 ani: 15 ml de 3 ori pe zi.
aduli: 15 ml de 4 ori pe zi.
in supradozare somnolenta,hipotensiune arteriala
reacii adverse: grea, diaree, eritem cutanat.

se prefer administrarea naintea meselor.
calmarea tusei acute de orice natura
CLOBUTINOL (TABCIN, TUSSAMED)

antitusiv cu actiune centrala indicat in tusea neproductiva, jenanta
Farmacocinetic :
per os rapid i aproape total;
eliminarea urinar n form nebiotransformat i ca metabolii:
Reactii adverse:
-rar reactii
alergice(urticarie,prurit,edemangioneurotic);dispnee,somnolenta,anxietate
halucinanta, , tulburri neuropsihice.
in supradozare:tremor,convulsii.
Contraindicatii :
-insuficienta respiratorie,astm bronsic,tulburari neuropsihice,sarcina(primele 3

luni)
prudenta:la soferi(activitati ce necesita atentie);
Indicatii/Mod de administrare
Tuse neproductiva,iritativa.
Adult - posologie per os:.:40-60 md x3/zi,copii sub 12 ani ;10-40mg x
3/zi,durata tratamentului maxim 7 zile
OXELADINA ( PAXELADINE)
este un compus antitusiv de sintez non opioid
lipsit de aciune analgezic, sedativ, constipant
Farmacodinamie :
nu produce dependen
nu are actiune deprimanta asupra SNC si nu provoaca somnolenta
este un antitusiv eupneic (care faciliteaz respiraia) efectul circa 4 ore
acioneaz selectiv la nivelul centrilor nervoi ai tusei far a deprima centrul
respirator
preferat in pediatrie
nu are nrudire chimic cu opiaceele sau derivaii lor,

nici cu antihistaminicele (nu produce somnolen, nu incetinete tranzitul
intestinal).
Farmacotoxicologie i Farmacoepidemiologie
precautii:-monitorizarea functiei respiratorii si activitatii cardiovasculare(la
administrare intensiva).
pruden: insuficien respiratorie, afeciuni cardiovasculare
Indicatii:
-tuse neproductiva iritativa;
-tuse spasmodica i reflex;
-tuse convulsive
tuse seac i iritativ

tuse gripal, rinofaringite, traheite, laringite, bronhopneumopatii, rujeol
Mod de administrare :
-adult : 30-50mg /zi;copii pana la 15 ani 10-30mg/zi
copii cu greutatea intre 15-20 kg 2,5 ml la fiecare 4 ore; copii cu greutatea intre
20-30 kg-5 ml
la fiecare 4 ore; copii cu greutatea intre 30-50 kg-5 ml la fiecare 4 ore
Dg: Traheit
Rp: Paxeladine 40 mg
gelule nr. XX (douzeci)
Ds: int cte o gelul la 8 ore de 3 ori pe zi.
BENZONATAT p.f=tesalon
- are actiune antitusiva prin deprimarea centrului tusei in bulbul rahidian langa
centrul respirator cat si prin inhibarea componentei aferente a reflexului la nivelul
receptorilor pt tuse din mucoasa respiratorie
- perle cu 100mg subst activa->100-200mg*2-3/zi
Pentoxiverina
Farmacodinamie :
- antitusiv i bronhodilatator.
- indicaie: tuse neproductiv iritativ.
- posologie per os i intravenos: adult, 20-40 mg de 2-3 ori/zi; copii, 10-20 mg de 2-3
oro/zi.
Preparate cu aciune periferic: Prenoxdiazina (LibexinR).
Mecanismul efectului antitusiv este complex i include:
a) aciune anestezic local;
b) aciune spasmolitic la nivelul bronhiilor;
c) aciunea N-colinolitic asupra receptorilor afereni ai bronhiilor i pulmonilor.
Preparatul este bine tolerat att de aduli, ct i de copii, deoarece nu provoac efecte
indezirabile caracteristice pentru antitusivele cu aciune central.
In procesul administrrii libexinei, se va evita mestecarea ei, ntruct poate surveni

analgezia mucoasei cavitii bucale.
Baze fiziopatologice
Tusea este un sindrom caracteristic aparatului repirator, foarte frecvent intalnit in
bolile aparatului respirator dar care poate sa aiba si origine extrarespiratorie
(cardiaca,esofagiana,psihogena).
Tusea este reprezentata de secuse respiratorii rapide, explosive, avand ca rezultat

expulzarea materiilor aflate in caile respiratorii (exsudat,puroi,sange,aspirate gastrice
etc.) .
Tratamentul antitusiv trebuie s in seama de reflexul de tuse care are i un caracter
de aprare, reprezentnd un mecanism important pentru curarea i drenarea
arborelui traheobronic.
Starea secreiilor provocat de folosirea nejudicioas a antitusivelor, poate fi mai
duntoare dect tusea.
Tusea este un act reflex de aparare, dar daca este intensa si prelungita, poate avea
consecinte negative asupra organismului (aparat respirator,cardiac etc.). Ca rezultat al
unei excitatii de o anumita intensitate, exercitata asupra unor receptori periferici, se
produce o inspiratie profunda urmata de inchiderea glotei. Presiunea in caile
respiratorii creste mult. Se produc apoi,simultan, deschiderea brusca a glutei si
contractia muschilor repiratori, cu eliminarea rapida a aerului din plamani (cu o viteza
pana la 40m/sec.) ,avand ca rezultat expulzarea corpilor straini sau a materiilor aflate
in caile respiratorii.
Tusea este un raspuns natural la iritatia plamanului si a cailor aeriene. Tusea are rolul de a debarasa
aparatul respirator de substantele nocive.
Cauzele care provoaca tusea sunt variate: infectii ale tractului respirator (bronsite, pneumonii),
inflamatia cailor aeriene (astm), expunerea la substante iritante (fum, vapori de substante chimice
etc.). Dupa natura cauzei care a provocat tusea, ea poate fi productiva (cu expectoratie) sau seaca.
De regula, tusea este benefica, usurand expulzarea mucozitatilor sau a substantelor iritante. Astfel
este facilitata vindecarea. Uneori, accesele repetate de tuse sunt total neplacute, crescand iritatia
cailor aeriene. In acest caz este nevoie de medicamente care sa calmeze aceste accese.
In cazul tusei productive se recomanda: mucolitice si expectorante care modifica consistenta
expectoratiei. Efectul acestor medicamente este indoielnic.
In cazul tusei seci, nu trebuie favorizata expectoratia. Este indicata inlaturarea reflexului tusei,
actionand asupra zonei din creier care o comanda si care se gaseste in zona parietala (langa ochi). In
acest caz se prescriu narcotice lejere, cum este codeina. Antitusivele de acest tip au caracter sedativ
si produc somnolenta.
Cum se aleg antitusivele?

Se administreaza deseori antitusive care contin substante cu actiune contradictorie, de
exemplu: un principiu activ pentru tusea productiva si un altul pentru cea seaca.
Folosirea unui calmant in tusea productiva inseamna intarzierea vindecarii. Este bine
sa se prescrie pentru fiecare tip de tuse un singur principiu activ. Cum medicamentele
antitusive pot atenua simptomele si intarzia diagnosticul unei afectiuni grave, trebuie
consultat medicul. De asemenea, nu evitati consultul medical daca tusea este insotita
de alte simptome, cum ar fi: febra sau prezenta sangelui in expectoratie.
Medicamentele antitusive influenteaza reflexul tusei actionand la diferite nivele ale
arcului reflex:
- inhiba centrul tusei (antitusive centrale)=opiu,morfina,codeina,noscapina,clofedan
- calmeaza receptorii senzitivi a caror stimulare declanseaza tusea (antitusive
periferice)
- blocheaza caile aferente sau eferente de arcului reflex
Cele mai active si utilizate sunt deprimantele centrului tusei -opiu,morfina-.folosirea
lor ca antitusive e limitata de reactiile adverse (risc mare de dependente
severa,paralizeaza miscarea cililori,deprima respiratia,favorizeaza bronhospasmul).
Se utilizeaza ca antitusive in mod exceptional cand se doreste asocierea actiunii
antitusive cu cea analgezica si sedativa (cancer pulmonar,fracturi de
coaste,hemoptizie,anevrism de aorta).
Medicamentele folosite sunt mucoliticele si acetilcisteina.
Arcul reflex implicat in tuse este format din:
receptori-localizati la nivelul aparatului respirator( nas, faringe, laringe,bronhii,

trahee, plamani, pleura ) dar si in alte organe (inima, stomac, intestin, ficat, splina,
uter); de o importanta deosebita sunt zonele tusigene de la bifurcatia traheei si
regiunea aritenoida; dupa unele pareri iritatia mucoasei bronhice nu detremina direct
stimularea receptorilor tusigeni, ci constrictia bronhiilor, aceasta producand activarea
receptorilor.
cai centripete-formate din nervi aferenti (trigemen, vag, glosofaringian, laringeu

superior, nervi senzitivi cutanati)
centrul tusei-situat in bulbul rahidian, in apropierea centrului respirator.
cai centrifuge- fibre eferente (laringeu inferior, pentru glota, frenic, pentru diafragma,
nervi intercostali).
a) Efectori, reprezentai de muchii striai respectivi, inervai de fibrele aferente i

care se contract, realiznd actul tusei.
Tusea este un simptom pentru care pacientul se prezint mai intai la farmacie.
Cauzele tusei trebuie diagnosticate carect si tratate corespunzator.
Tipuri de tuse:
1. In functie de locul de formare a impulsurilor nervoase declansatoare:
- tuse pulmonara
- tuse extrapulmonara (inima, tub digestiv, ficat, splina, uter la nivelul carora se
gasesc receptorii tusigeni).
2. In functie de prezenta secretiilor:
- tuse uscata neproductiva ( fara secretii sau cu secretie redusa, vascoasa, aderenta),
de exemplul in traheobronsita acuta, pleurita; tuberculoza incipienta) ce oboseste
bolnavul,impiedica somnul sau provoaca dureri,accentueaza iritatia mucoasei traheo-
bronhice,favorizeaza bronhospasmul,declanseaza hemoplizia,usureaza patrunderea
materialului infectant in profunzimea tractului respirator
- tuse umeda productiva (cu secretii care se acumuleaza si stimuleaza zonele

tusigene) de exemplu in traheobronsita acuta dupa primele zile de boala, bronsita
cronica, supuratii pulmonare; trebuie diminuata cand e prea suparatoare,dar nu trebuie
suprimata pt ca inhibitia completa a tusei in cazul unei secretii bronhice
abundente,poate impiedica eliminarea produselor patologice din caile
ulmonare,intarzand vindecarea.
- tusea usoara-generata de stimuli iritativi porniti de la mucoasa faringiana ,laringiana
,sau traheala poate fi linistita cu aburi calzi si umezi sau cu ceai de tei cu mucilagii ce
calmeaza mucoasa faringiana iritata
3. In functie de consecinte:
- tuse daunatoare (tusea seaca , de intensitate mare, dureroasa, favorizeaza

hemoptizia, solicita aparatul cardiovascular),
- tuse utila (tusea productiva)
Boli ale apratului respirator
Traheobronsita acuta
Traheobronsita acuta este o boala a cailor aeriene care se caracterizeaza printr-un

sindrom bronsic acut, cu debut recent si durata scurta, de obicei neasociat cu
modificari radiologice pulmonare.
Are trei cauze: virala, bacteriana si chimica (cea virala este mai frecventa).
Agentul etiologic determina un proces infalmator de intensitate virala , al
peretelui traheobronsic, caracterizat prin denudarea epiteliului, edem al mucoasei si
hipersecretie de mucus.
Sindromul bronsic acut consta in tuse seaca sau cu expectoratie mucoasa (bronsite
virale) , sau mucopurulenta (bronsite bacteriene) si raluri difuze, care se modifica cu
respiratia si dupa tuse.
Mai pot aparea sub febra si durerea substernala cu caracter de arsura provocata de
tuse si de miscarile respiratorii ample. Mai rar apar dispnee si cianoza.
Bronsita cronica. Emfizenul pulmonar. Bronhopneumopatia cronica obstructiva.
Bronsita cronica si emfizemul pulmonar obstructiv sunt boli respiratorii frecvente,

care produc o mortalitate mare si impun o cheltuiala sociala importanta. Ele apar
clinic izolate sau asociate, cand realizeaza un tablou clinic complex numit
bronhopneumopatie cronica obstructiva (BPOC).
Bronsita cronica este o boala a bronsiilor mari si mici care se caracterizeaza clinic
printr-un sindrom bronsic cronic, cu o vechime de cel putin doi trei ani,ale carui
semne clinice (tusea si sputa) sunt prezente cel putin trei luni pe an. Hipersecretia de
mucus in bronsii reprezinta un element definitoriu al bolii. Productia crescuta si
sustinuta de mucus se datoreaza alterarii structurilor bronsice care secreta mucusul:
glandele submucoase si celulele caliciforme.
Prezenta unei cantitati excesive de mucus in caile aerine se asociaza in brionsita

cronica cu inflamatia cailor aeriene si obstructiea lor permanenta si progresiva.
Afectarea cailor aeriene mici in cadrul bronsitelor cornice se realizeaza progresiv

datorita persistentei factorilor cauzali; ea devine clinic manifesta de obicei dupa varsta
de 40 de ani sub forma unei dispnei progresive de efort si repaus, agravate in
perioadele cu tuse si expectoratie.
Emfizemul pulmonar se caracterizeaza prin dilatarea permanenta si anormala a cailor

aeriene situate distal de bronsiola terminala. Modificarile cailor aeriene astfel dilatate
constau in distrugerea peretilor alveolari, scaderea suprafetei totale alveolare si
pierderea de capilare pulmonare. Tesutul interstitial pulmonar nu este modificat, iar
leziunile de bronsiolita pot sa lipseasca. Efectele fiziopatologice ale leziunilor de
emfizem constau in : reducerea capacitatii de transfer a gazelor prin membrane
alveolo-capilara; reducerea reculului elastic al plamanului; cresterea colapsului cailor
aeriene in expir, in principal prin obstructie de cai aeriene mici. Astfel, emfizemul
pulmonar o boala definita anatomic ca alveolara,se asociaza constant cu un sindrom
obstructive de cai aeriene. Clinic boala se caracterizeaza prin dispnee progresiva, dar
aparitia dispneei se produce numai dupa ce o cantitate mare de tesut pulmonar este
distrusa.
Bronhopneumopatia cronica obstructiva reprezinta o asociere intre bronsita cronica

obstructive si emfizem pulmonar.
Supuratii pulmonare
Abcesul pulmonar este forma comuna a supuratiilor parenchimului pulmonar

caracterizata morfologic prin focare circumscrise de inflamatie supurativa cu evolutie
spre necroza si excavare, iar clinic prin bronhoree purulenta, deseori fetida.
Boli in care poate sa apara tusea si particularitatile tusei
BOALA PARTICULARITATILE TUSEI
LARINGITE Disfonica , aspra , dureroasa
FARINGITE Uscata si persistenta ( in faringita acuta); tuse

cu secretii de origine nazala ce se scurg la
nivelul faringelui in pozitia culcat (in
rinofaringita cronica )
TRAHEITE Sonora,aspra, cu dureri retrosternale la

inceput uscata , apoi umeda
BRONSITE La inceput uscata, apoi umeda, uneori

dispneizanta, suieratoare
ASTMUL BRONSIC Suieratoare , la inceput seaca, apoi

productiva, insotita de dispnee intense.
BRONSIECTAZIA Productiva, predominant dimineata
BRONHOPATIA Tuse productiva, dispnee, cianoza

CRONICA
OBSTRUCTIVA
PNEUMONIA La inceput uscata, apoi umeda, stare generala
mai alterata.
PLEUREZIA Iritativa , uscata, intensificata la schimbarile

pozitiei corpului
CANCERUL Uscata, iritativa, cu caracter cronic

BRONHOPULMONAR
BOLI CARDIACE Tusea cardiaca este produsa de starea

circulatorie, apare mai ales noaptea si la efort
BOALA DE REFLUX Iritativa ,apare de obicei dupa masa
GASTROESOFAGIAN
TULBURARI Tuse uscata, manifestata la adolescenti cu

PSIHOGENE
instabilitate psihoafectiva ( tuse psihogena
sau ticul tusei )

CAPITOLUL III
EXPECTORANTE
Baze farmacologice
Definitie Sunt substante medicamentoase care favorizeaza expectoratia,

crescand cantitatea secretiilor traheobronsice si/sau fluidificandu-le.
Expectorantele: lat.- din; pectures piept.
Expectorantele produc fluidificarea sputei prin:
marirea secretiei glandelor bronsice;

modificare proprietatilor fuizico-chimice ale secretiei vascoase;
stimularea mecanismelor de eliminare a sputei ( miscarile cililor, peristaltismul
bronhiilor).
Fluidificarea sputei are drept consecinte:
usurarea eliminarii sputei;

deblocarea cililor, cu favorizarea activitatilor lor pendulare
eliberarea celulelor ,glandulare cu imbunatatirea activitatii lor.
Sputa prezint un secret patologic din cile respiratorii generat de afectarea

mucoasei de ctre factori infecioi i fizico-chimici. Drept surs de formare
a secretului traheobronic sunt glandele bronice, celulele caliciforme,
epiteliul bronhiolilor terminale i alveolelor.
Expectorantele sunt indicate n tratamentul de completare al afeciunilor care

provoac o cretere a secreiilor ( bronit acut i cronic). Folosirea lor este
contraindicat n asociere cu medicamente antitusive sau cnd secreiile sunt deja
suficient de fluide i de asemenea , bolnavilor care nu pot s scuipe din cauza unei
stri generale sau respiratorii precare.
Expectorantele pot contribui de asemenea la calmarea tusei, prin atenuarea iritrii

zonelor reflexogene endobronice.
Pot influena n sens favorabil micrile peristaltice ale muchilor bronhici i

motilitatea cililor vibratili ai mucoasei.
Valoarea terapeutic a acestui grup de substane medicamentoase este redus, de

obicei ele fiind asociate altor medicaii.
Expectoraia nu trebuie impiedicat n mod direct, ea nu este dect semnul unei boli i
prin mpiedicarea acumulrii , are rol benefic.
Medicamentele expectorante pot aciona prin :
a) stimularea activrii secretorii a glandelor traheobronsice i creterea cantitii de

ap din componena mucusului -expectorantele secretostimulante
b) aciunea direct asupra mucusului prin fluidificarea i scderea vscoziti prin

actiune directa asupra mucusului ( fazei de gel ) prin desfacerea retetei de mucina si
modificarea compozitiei glicoproteinelor=secretoli(mucoliticele)
Indicaii:
afeciuni bronhopulmonare cu sput vscoas;

bronite acute i cronice, BPOC
mucoviscidoz,
prevenirea complicaiilor postoperatorii
ORL: laringite, sinusite
afeciuni pulmonare cu secreie bronic sczut, vscoas, aderent, ce nu poate fi

eliminat declaneaz tusea i favorizeaz procesele
infecioase si inflamatorii(bronsite acute ,cronice,rinite,laringite).se administreaza
singure sau asociate cu antibiotice si antitusive
in cazul tusei productive (umede) din diverse afectiuni bronhopulmonare cu

sputa vascoasa, care nu poate fi eliminata prin tuse si miscarile cililor vibratili
si constituie un factor iritativ pentru mucoasa bronsica si o sursa de procese
inflamatorii si infectioase: bronsite acute/cronice acutizate, rinite, laringite,
pneumonii, astm bronsic, traheite, etc.
nu se asociaz antitusivele cu expectorantele!
asociaiile care se gsesc n comer conin antihistaminice H1, antitusive,

expectorante, bronhodilatatoare, decongestive
nu sunt recomandate, (dozele -de obicei prea mici; exist frecvent relaii de
antagonism intre componente)
Asocieri ale expectorantelor:

cu antibiotic sau chimioterapice, n infecii medi sau grave;
cu antitusive, n tuse intens, chinuitoare.
Dozele de antitusive alese trebuie s diminueze tusea, dar s nu inhibe
total reflexul tusei, caz n care este mpiedicat expulzarea sputei
infectate.
Aceste doze variaz de la caz la caz i de aceea produsele cu asocieri
fixe nu sunt larg utilizate.
ingestie de apa ,3l/24 ore;
inhalare de vapori de apa calzi sau aerosoli dintr-o solutie de Na Cl izotona sau
hipertona.
Actiunea expectoranta se datoreaza fie stimularii activitatii secretorii a glandelor

mucosei traheobronsice, fie fluidificarii directe a secretiilor mucoase. Se folosesc, cu
beneficiu variabil, n diferite, afectiuni bronhopulmonare in care sputa este vascoasa,
aderenta, nu poate fi eliminate prin micrile cililor i prin tuse si constitue un factor
iritativ pentru mucoasa bronsica si o sursa de procese inflamatorii si infectioase
(bronsit e, traheite, astm bronsic, mucoviscidoza, bronsiectazii).
Tratamentul cu substane expectorante este pur simptomatic.

Algerea expectorantului depinde de stadiul boli, tipul tusei, caracterul sputei i
cunoaterea procesului patologic.Sunt principalele repere pentru stabilirea
tratamentului adecvat.
Aceste substane au rolul de a crete fluiditatea secreiilor respiratorii prin diverse
mecanisme.
In majoritatea produselor comerciale cu efect expectorant, se regsete n compoziia
acestora iodura de potasiu.
Contraindicatii: hipersensibilitate, criza de astm bronsic, sarcina, alaptare (prudenta),
insuficienta renala severa.
Reactii adverse sunt rare: dureri gastrice, grea, vrsturi, diaree, reacii alergice,
etc.
Clasificare :
Funcie de mecanismele de aciune:
secretostimulante (stimuleaz secreia)
bronhosecretolitice (fluidific secreia)
Secretostimulante ( actiune stimulanta asupra glandelor bronsice)
Substanele secretostimulente, stimuleaz activitatea glandelor bronhice, printr-

un mecanism fie direct, pentru a se elimina prin mucoasa cilor respiratorii,
fie reflex, printr-o aciune slab iritant asupra mucoasei gastrice.
Expectorante cu aciune direct
Efectul curativ al acestor preparate este determinat de influena lor direct asupra
glandelor bronice, intensificnd activitatea lor.
Se consider, c polizaharidele vegetale se absorb n snge, parial se elimin prin
glandele bronice i concomitent cu efectul expectorant exercit efect astrigent i
antiinflamator.
Sunt substante volatile (saruri de amoniu) si sublimabile (benzoate de sodium,

derivati de guaiacol ca guaifenesina(ROBITUSSIN EXPECTORANT) si
guaicolsulfonat de potasiu;ioduri de sodiu si potasiu ) si produse vegetale
expectorante ( cu mucilagii i/sau uleiuri volatile: species pectoralis, ceai pectoral,
ceai antibronsic Althea sp., Tillia sp., Verbascum sp., Plantago sp., Eucaliputus sp.,
Trigonella sp.); rdcin de nalb-mare, frunz-de-podbal, mucaltin, pertusin,
guaifenezin, ioduri i bromuri de sodiu i potasiu, uleiuri eterice (de anis, de
eucalipt);
Sunt administrate per os si se elimina la nivelul glandelor bronsice, stimuland secretia

apoasa a glandelor traheobronsice, alcalinizand secretia si o fluidifica ( mecanism
direct ).
Expectorante cu aciune reflexa:
Mecanismul aciunii lor este determinat de excitaia mucoasei stomacului, trecerea

excitaiei n centrii nervilor parasimpatici din trunchiul cerebral care stimuleaz
reflector contraciile musculaturii bronhiilor, secreia i expectorarea sputei.
n doze mari preparatele din grupa menionat provoac vom, ca urmare a excitrii
centrilor vagusului, o poriune a centrului de vom.
Sunt substante iritante pentru receptorii din mucoase (Ipeca si Saponine din specii de
Primula, Saponaria, Senega ,Glycyrrhiza glabra ),ex: PROSPAN (saponine din iedera)
;iarba de termopsis, terpinhidrat, licorina clorhidrat
Sunt administrate oral si actionaza iritant nespecific pe receptorii mucoasei gastrice,

declansand prin reflex vago-vagal, stimularea secretiei bronsice.
Sunt contraindicate in ulcer gastroduodenal datorita iritatiei gastrice produse.
EXPECTORANTE SECRETOSTIMULANTE
farmacodinamie:medicamentele expectorante care cresc cantitatea secreiilor

traheobronice, cresc motilitatrea cililor
stimuleaz motilitatea cililor mucoasei i peristaltismul bronic, favorizand
clearance-ul bronic
farmacoterapie i farmacografie: au o eficacitate relativ sczut, pentru unele

indoelnica , se asocieaz n preparate tipizate.
ele se administreaz per os asociate n potiuni sau siropuri, asociate
Expectorantele secretostimulante i datoresc efectul stimulrii activitii glandelor

seroase din mucoasa bronic i creterii transudrii plasmatice la acest nivel. Unele,
administrate oral, au aciune iritant slab asupra mucoasei gastrice, declannd reflex
o hipersecreie traheo-bronic. Altele se absorb, apoi se elimin n parte prin
mucoasa cilor respiratorii, acionnd direct asupra celulelor secretorii. n afara
secreiei, expectorantele pot stimula motilitatea celulelor mucoasei i peristaltismul
bronic, favoriznd eliminarea secreiilor.
Expectorante ce actioneaza prin stimularea secretiilor fluide :
Droguri vegetale expectorante (radacina de Ipeca)

Saruri: clorura de amoniu, iodura de K
Compusi de guaiacol: guaifenezina (Trecid)
Uleiuri volatile: -inhalate fluidifica secretiile si decongestioneaza mucoasa.
Ex. Uleiul de anason, si uleiul de eucalipt.
SECRETOSTIMULENTE
A.SUBSTANE MEDICAMENTOASE
2.1.ACETAT DE AMONIU
2.2.CLORURA DE AMONIU
2.3.IODURA DE SODIU
2.4.IODURA DE POTASIU
2.5.BENZOAT DE SODIU
2.6.TERPIN HIDRAT
2.7.GAIACOL
2.8.BALSAM DE TOLU
2.9.EUCALIPTOL
2.1.AMMONII ACETAS
D.C.I.
ACETAT DE AMONIU
Aciune terapeutic : Slab expectorant, diuretic, diaforetic
Indicaii : Bronit acut i subacut, pneumonie; va fi administrat cu

pruden la epileptici.
Intern, sub form de soluie apoas 15 g /, din care se pot administra 10 15 ml pe zi,
n poiuni, siropuri, infuzii i decocturi.
Conservare : In recipiente bine nchise.
2.2.AMMONI CLORIDUM
D .C.I.
CLORURA DE AMONIU
Actiune terapeutic :Acidifiant, folosit ca diuretic, expectorant.
Indicaii :Tratamentul alcalazei metabolice ( stenoza piloric), bronite.
Clorura de amoniu NH4Cl este o sare solubil n apa, care cristalizeaz n
sistemul cubic. Dup modul de cretere a temperaturii se disociaz n amoniac NH3 i
clorur hidric (acid clorhidric) HCl sub form gazoas, pn la temperatura de 340C
are loc un proces de sublimaie a clorurii de amoniu (forma termodinamic de trecere

a unei substane din forma de agregare solid direct n forma gazoas). Clorura de
amoniu se topete la o presiune atmosferic normal la temperatura de 520 C
la acest proces fiind necesar prezena apei, ca i aliment are numrul de identificare
codificat E 510.
Cl orura de amoniu i alte sruri de amoniu, stimuleaz prin mecanism direct si

reflex secreia bronic. Are, n plus, proprieti acidifiante i diuretice slabe.
Poiuni 1 4 g/ zi, intr n compoziia soluiei de clorur de amoniu anisat ; pentru

administrarea pe cale parenteral ( perfuzie) se va folosi soluia cu 50 mval.
Conservare :n recipiente bine nchise.
Reactii adverse: intolerant gastrica, provoca greata si voma (irita mucoasa gastrica).
Contraindicatii: la bolnavii cu intoxicatie amoniacala- in uremie si in insuficienta

hepatica grava in starile de acidoza si in caz de insuficienta respiratorie severa
2.3.Srurile de amoniu (NH4Cl,CH3COONH4) clorura, carbonatul, acetatul;

licoare amoniacal ansiat,
Indicatii
-bronsite acute si subacute;300mg x 4/zi
Farmacocinetic:
- biotransformare: amoniul n uree, acetatul intr n circuitul metabolic.
Farmacodinamie:
- efect stimulator SNC;
- NH4 Cl este diuretic i acidifiant;
- la doze mari: iritaie gastric pan la vom i epigastralgi;
- stimuleaz reflex secreia bronic prin iritarea mucoasei gastrice datorita NH4.
- stimulare SNC pan la convulsii.
- contraindicaii: ulcer gastroduodenal; epilepsie; ciroz, (se produce intoxicaie

amoniacal), uremie, intoxicatie amoniacala.
reacii adverse: grea, vom
2.3.NATRII IODIDUM
D.C.I.
IODURA DE SODIU
Aciune terapeutic :
Activeaz circulaia periferic i visceral, stimuleaz activitatea leucocitar i

metabolismul bazal, fluidific secreia bronic. Extern are aciune fungicidic.
Actiunea expectoranta se datoreaza unei actiuni indirecte,reflexe(datorit iritrii
mucoasei gastrice ) i unei actiuni directe ,prin eliminrea la nivelul mucoasei
bronsice (dupa absorbtia din intestin);
Indicaii :
Arteroscleroza, hipertensiune arterial, bronit cronic, reumatism cronic,

actinomicoza, sifilis teriar.
Farmacocinetic:
- distribuie selectiv n tiroid;
- eliminare pe mai multe ci: renal, saliv, suc gastric, bil, secreie sudoral.
Farmacodinamie:
- efecte de hipertiroidie - activeaz procesele catabolice proteice
- potenial alergizant:
- tireotoxicoz;
- fenomene de iodism (congestia mucoasei nazale, laringit, conjunctivit, erupii
acneiforme).
- soluiile concentrate sunt iritante gastrice.
Iodul-antiseptic i favorizeaz vindecarea proceselor inflamatorii
- bronit cronic, bronit asmatiform; 300 mg de 4 ori/zi.
Contraindicaii :
Tuberculoza pulmonar evolutiv, adenom tiroidian tonic, sensibilizarea la iod, rar

favorizeaza dezvoltarea gusei, pruden n sezonul rece si la copii, alergici,
hipertiroidie;stri congestive pulmonare acute;ulcer gastro duodenal; Trebuie evitate
la bolnavii cu tuberculoz pulmonar, deoarece, datorit aciunii iritante i congestive,
pot favoriza activarea bolii.
Intern: 0,1 0,5 g de 3 ori / zi sub form de picturi sau n poiuni, soluii injectabile
10/ , sub form de limimente 5g/.
Conservare :
Ferit de lumin la Separanda .
Reactii adverse:
Poate produce iritatie gastrica cu greata si voma, gust metalic, iritaie gastrica
fenomene de iodism : cataroculo-nazal, cefalee, erupii cutanate, nervozitate,
insomnia, anorexie.
2.4.KALII IODIDUM
D.C.I.
IODURA DE POTASIU
Iodura de Potasiu are aspectul unor cristale incolore sau pulbere cristalina sau
granulata, alba , fara miros , gust sarat si slab amar.Este foarte usor solubila in apa ,
usor solubila in glicerol, solubila in alcool, putin solubila in acetona.
Aciune terapeutic :Expectorant, diuretic, crete secreia glandular, sclerozant al

varicelor, antifungic
Indicaii : Arterioscleroza, hipertensiune arterial, bronit cronic, reumatism cronic,

profilaxia i tratamentul curativ al guii, actinomicoza, varice, scleroemfizem
pulmonar.
Mod de administrare : Intern sub form de soluii ; poiuni n doze de 0,1 0,5 g de
mai multe ori / zi.
Conservare : Ferit de lumin.
Farmacocinetic:
- distribuie selectiv n tiroid;
- eliminare pe mai multe ci: renal, saliv, suc gastric, bil, secreie sudoral.
Farmacodinamie:
- efecte de hipertiroidie - activeaz procesele catabolice proteice
- potenial alergizant:
- tireotoxicoz;
- fenomene de iodism (congestia mucoasei nazale, laringit, conjunctivit, erupii
acneiforme).
- soluiile concentrate sunt iritante gastrice.
Contraindicaii:
- sensibilizare la iod;
- hipertiroidie;
-tuberculoza pulmonar, adenom toxic,
- stri congestive pulmonare acute;
- ulcer gastro duodenal;
- pruden n sezonul rece i la copii
- bronit cronic, bronit asmatiform; 300 mg de 4 ori/zi.
Reactii adverse: gust metalic, iritaiegastric, fenomenede iodism: catar oculo-naza l,

(are efect vasodilatator si iritant), tumefactia glandelor salivare, eruptii acneiforme,
cefalee, erupii cutanate, nervozitate, insomnie.
2.5.NATRII BENZOAS
D.C.I.
BENZOAT DE SODIU
Benzoatul de Sodiu are aspectul unei pulberi cristaline, culoare alba, cu gust usor
dulce, solubil in apa
Aciune terapeutic: Dezinfectant uor al cilor urinare i respiratorii; uureaz

expectoraia i fluidific sputa.
Indicaii :Afeciuni catarale acute, subacute i cronice ale aparatului respirator,

pielita, guta, uricemie, reumatism articular acut ( cnd salicilatul nu poate fi
administrat).
Contraindicaii :Hipopepsie, dispepsie gastrointestinal cronic, achilie gastric.

Mod de administrare : Intern n doze de 0,2 1 g sub form de pulbere, soluii de 3
4 ori/zi
Conservare : n recipiente bine nchise
Reactii adverse: greturi si colici abdominal
2.6.TERPINI HYDRAS
D.C.I.
TERPIN HIDRAT
Actiune terapeutic : Diminu secreia bronic.
Indicaii
Bronita cronic cu hipersecreie, bronita purulent, dilatatie bronic, abces

pulmonar.
Sub form de pulberi, comprimate, pilule i suspensii, n doz de 0,2 0,5 g de mai
multe ori/ zi.
Conservare : Ferit de lumin.
2.7.GUAJOCOLUM
D.C.I.
GAIACOL
Aciune terapeutic : Antiseptic (slab) , deodorant.

Indicaii : Bronit cronic, traheo-bronit.
Extern sub form de soluie uleioas 10 20 %, sau n tinctur de iod 10 g %,

pentru badijonri; doza maxim pentru o dat 0,25 g, pentru 24 ore1 g.
Conservare: La loc rcoros, ferit de lumin.
2.8.BALSAMUM TOLUTANUM
D.C.I.
BALSAM DE TOLU
Balsam de tolu (oleorasina) contine in principal acid cinamic cu proprietati

secretolitice si antiseptice
Aciune terapeutic:
Antiseptic slab, anticataral, modificator al secreiei bronice i dezodorizant;

expectorant reflex; antiseptic al musculaturii cilor respiratorii.
Indicaii:
Bronit cronic (singur sau asociat cu balsam de Peru). Rar extern n psoriazis, plgi
atone, ulceraii ale limbii sau ale vlului palatin.
Intern sub form de pulbere, pastile, pilule, sirop, tinctur alcoolic;
Extern sub form de inhalaii, soluii hidroalcoolice, pomad. Doza unic maxim
este de 0,5 g, iar doza zilnic maxim este de 2 g.
Conservare: Ferit de lumin i umezeal.

2.9.EUCALYPTOLUM
D.C.I.
EUCALIPTOL
Produs obinut din uleiuri volatile ale unor plante din genul Eucalyptus i Malaleuca.
Aciune terapeutic:
Antiseptic pulmonar, bronic, urinar, dentar, nazofaringian, inhibator al secreiei

bronice, antispastic, sedativ central.
Indicaii:
Bronite acute i cronice, rinofaringite, afeciuni micotice ale mucoasei bucale,

faringiene, bronhice, abces, cangrena pulmonar, n stomatologie, ca dezinfectant al
canalelor dentare.
Extern picturi pentru nas 1% n ulei de floarea soarelui, unguente 1%, inhalaii.
Intern - 0,2 1,0 g pe zahr , sau capsule gelatinoase.
Conservare: n locuri rcoroase.
B.MEDICAMENTE TIPIZATE
2.1.SIROGAL
Sirop aromatizat, coninnd Kaliu sulfogaiacolic, benzoat de sodiu, tincur de aconiti.
Aciune terapeutic: Expectorant i antitusiv cu aciune blnd.
Indicaii: Bronite acute i cronice.

Aduli: 3 4 linguri;
Copii (peste 2 ani) : 1 3 lingurie/zi
Contraindicaii: Atenie la diabetici, conine zahr.
2.2.SIROP EXPECTORANT
Sirop coninnd extract pectoral fluid 20 g i clorura de amoniu 0,50 g/ 100 g.
Aciune terapeutic :Expectorant.
-clorura de amoniu este diuretic si acidifiant;
-efect stimulator SNC;
Indicaii:
Bronita acut i cronic cu expectoraie vscoas..
Aduli i copii peste 7 ani: 3 5 linguri/zi:
Copii sub 7 ani: 1 2 lingurie de 3 5 ori/ zi.
Reacti adverse
La doze mari:
-iritatie gastrica pana la voma si epigastralgii;
-stimulare SNC pana la convulsii.
Contraindicaii:
Insuficien hepatic sau insuficien renal , grave, stri de acidoz, gastrit, ulcer
gastroduodenal n evoluie; atenie la diabetici (conine zahr), epilepsie,intoxicatie
amoniacala.
2.3.SIROP DE PATLAGIN(extract lichid de patlagina+benzoate de sodiu)
Sirop pentru copii, coninnd extract fluid de ptlagin, 10 g i benzoat de sodiu 2,5 g/
100 g.
-iritant gastric prin acidul benzoic rezultat in mediu acid:epigastralgii,colici

abdominale.
Aciune terapeutic: Expectorant cu aciune blnd.
Indicaii:
Bronite acute i cronice cu expectoraie vscoas.
Copii: doza recomandat este de 5 ml sirop de 2-3 ori pe zi
Adulti: doza recomandat este de 10 ml sirop de 2-3 ori pe zi
Contraindicaii:
Atenie la diabetici ( conine zahr).

gastrita
2.4.GUAIFENEZINUM
D.C.I.
TRECID
Guaifenzina -COLDREX BRONHO, ROBITUSSIN EXPECTORANT

Are aspectul unei pulberi microcristaline alba, sau aproape alba , cu miros
caracteristic , gust amar , este usor solubila in alcool si chloroform, solubila in apa si
greu solubila in eter.Se absoarbe repede din tubul digestive si se elimina urinar
disparand din sange in 8 ore.
Aciune terapeutic:
Expectorant prin fluidificarea sputei i antitusiv, slab antiseptic i dezodorizant al

sputei infectate; sedativ i miorelaxant prin blocare polisinaptica, dar la doze mai
mari,
Indicaii:
Bronite acute i cronice, catar respirator, stri de anxietate i tensiune, traheite,

laringite acute i cornice.
Aduli: 1 2 cpr. de 4 5 ori/ zi ;
Copii mici: 1 6 picturi de 3 ori/zi;
Scolari: 1 drj., 20 picaturi sau o linguri de sirop de 3 ori / zi
Reacii adverse:
Rareori iritaie gastrointestinal sau sedare excesiv. Provoac reacie fals pozitiv
pentru acidul 5 hidroxi indolacetic n urin ,interfer diagnosticul sindromului
carcinoid; greata, voma, stari de somnolenta.
Contraindicaii:
Pruden cnd se folosete ambulatoriu la bolnavi cu profesii care solicit

performane psihomotorii riguroase ( oferi, etc.); se vor evita buturile
alcoolice;gastroduodenite, ulcer gastroduodenal, miastenie, conductori auto, copii
sub 5 ani.
- iritaie gastric;
- la doze mai mari: paralizia muchilor striai ncepand cu membrele posterioare i
sfrind cu oprirea respiraiei; somnolen.
Produse vegetale expectorante
ALCALOIZII DIN IPECA
- emetina = principalul alcaloid;
- in doze mici este expectoranta,prin actiune
in doze mari are actiune emetica (vomitiva);
- se poate folosi ca sirop de ipeca,infuzie de ipecasau tinctura de ipeca,pe cale orala;
- nu se foloseste alcaloidul pur ci numai in diversecombinatii expectorante,sub forma

de potiuni expectorante;
Ipeca a (rdcina uscat de Ipecacuanha) are actiune expectoranta reflexa.

Dozele mari provoaca greta, voma si diaree. Se utilizeaz ca infuzie 0,5/100,
introdus n diferite poiuni expectorante.
Plantele care contin saponine
- Poligala senega si siberica
- Althaea officinalis
- Speciile pectorale: florile de nalba,de luminarica,fructele

Anason,radacina de licviritie;
- se folosesc sub forma de infuzii sau decoct indiverse potiuni expectorante;
- alte plante folosite in ceaiuri pectorale: frunzelede potbal

(Tusilago),depatlagina(Plantaginis),florile de tei (Tiliae) siflorile de soc (Sambucci);
- saponinele sunt substante tensioactive,glicozizi alcatuiti dintr-un aglicon cu o

structura steroidica .
-sunt substante toxice pentru celule, dupa administrare producand iritatia mucoasei
bronsice, urmata apoi de un mecanism reflex de marire a secretiei glandelor bronsice
si usurare a expectoratiei
- in cantitati mari produc greata,varsaturi,dureri abdominale,diaree;
-saponine=heterozide cu un aglicon triterpenic(sapogenol),au proprietati iritante

gastrice si actiune expectoranta reflexa. administrare=decoct 1-5%
-plante care contin saponine:
-radacina de Ciubotica Cucului Primula Officinalis: radacina si rizomul plantelor
uscate dupa recoltare contine cel putin 10,0 0\0 saponine cu actiune hemolitica;
actiune farmacologica si intrebuintari: expectorant
-intern se recomanda in bronsite ca expectorant puternic si secretolitic, iar in cantitati
mari ca emetic
- extern se recomanda in tratamentul entorselor, contuziilor si a unor placi
nesangerande
-expectorant indicat in bronsite uscate
Primula, Saporanina, Senega sunt plante ce contin glicozide saponinice cu proprietati
iritante gastrice si expectorante. Eficacitate slaba. Se folosesc n infuzie sau decoct
1-5/100.
uleurile volatile
- sunt substante insolubile in apa;
sunt solubile in alcool,eter sau solventi organici;
- se absorb rapid prin mucoase si prin piele;
- au actiuni expectorante,antiseptice si anestezicelocale;
- au miros caracteristic,placut;
- stimuleaza secretiile gastrice,au actiunicoleretice,antispastice si diuretice;
- Oleuri eterice: camforul,oleul deanis,eucaliptolul,gomenolul,balsamul de Tolu,oleul

de cimbru,creozotul;acesta din urma sese obtine din distilarea gudroanelor de fag;
-ulei volatil-administrat p.o se elimina prin secretia bronsica avand actiune antiseptica
slaba si expectoranta, inhalate ,fluidifica secretiile ,decongestioneaza mucoasa in
bronsite cronice
-uleiuri volatile ( ulei de anason, de eucalipt) prin inhalare fluidifica secretiile si
decongestioneaza mucoasa.
Benzoe (rasina extrasa din Styrax benzoe) este un expectorant slab. Tincture se
adauga in apa fierbinte pt inhalatii.
-ceai antibronsitic,ceai pectoral:recomandat in traheobronsite acute
B.BRONHOSECRETOLITICE (aciune de fluidificare asupra secreiei bronice) :
Sunt administrate fie local n aerosoli, fie per os.
Mecanismele de aciune bronhosecretolitic posibile :

-mecanism biochimic : enzime proteolitice ( Alfachimotripsina,
Tripsina,Streptokinaza,Streptodornaza.Dornaza alfa)
-mecanism chimic:
mucolitice(modificare a structurii glicoproteinelor din mucin):
Acetilcisteina,Carbocisteina,Erdosteina,
mecanism mucoreglator (modificare a compoziiei mucine): Bomhexina,Ambroxol
Mesnum
-mecanism fizico-chimic:
desfac legaturile electrofizice ale mucoproteinelor , ageni tensioactivi:

(Tiloxapol).
de reducere a tensiuni superficial;
Bronhosecretolitice
Actioneaza direct asupra secretiei traheobronsice pe care o fluidifica i ameliorndu-i

propietile reologice, cu favorizarea transportului mucociliar.
Actiune farmacodinamica : scad vascozitatea mucusului
Indicatii terapeutice :
bronsita acuta, bronsita cronica acutizata;
pneumonii;
bronhopneumonii;
bronsiectazie;
mucoviscidoza (disfunctie genetic a glandelor exocrine cu cresterea

vascozitatii secretiilor mucoase bronsice si digestive cu evolutie spre fibroza
a plamanilor si pancreasului).
Acest grup cuprinde substane mucolitice, enzime proteolitice, ageni

tensioactivi i hidratani( substane umidificante).
Mucoliticele reprezinta grupa de bronhosecretolitice utilizate in mod obisnuit.
Mucoliticele sunt substanele medicamentoase, care fiind eliminate prin
mucoasa bronhiilor, lichefiaz mucusul bronic, favoriznd expectorarea lui.
Preparatele mucolitice modific proprietile fizico-chimice ale mucusului
bronic.
Ele sunt capabile s dizolve mucina - mucus vscos format de glandele
bronice, care conine mucopolizaharide, glicoproteide i acizi sialici.
Sialoglicoproteidele asigur viscozitatea sputei.
Mucoliticele acioneaz asupra secreiei mucoase, desfcnd diferite tipuri de legturi
responsabile de agregarea macromoleculelor proteoglucidice care formeaz scheletul
mucusului, cu fluidificare consecutiv i uurarea expectoraiei.
Aceste substane au rolul de a facilita ndeprtarea secreiilor de la nivelul

aparatului respirator.
Acest efect se poate induce prin folosirea substanelor medicamentoase care
stimuleaz activitatea aparatului mucociliar (antagoniti ai -receptorilor i
metilxantinele) sau prin medicamente care reduc gradul de vscozitate al
secreiilor.
Reducerea vscozitii secreiilor se poate obine prin hidratare (apa steril sau
salin, administrate parenteral sau sub forma de aerosoli) i creterea pH-ului
(bicarbonat de sodiu).
Substanele secretolitice au ca efect fluidificarea secreiilor bronhice, acionnd direct
asupra lor i faviriznd in acest fel eliminarea. Se folosesc mai ales cnd reflexul de
tuse este diminuat i n mod preferenial la bolnavii care prezint secreii bronhice
uscate, vscoase i aderente. Se recomand s se asocieze acestei terapii i o hidratare
oral, sau eventual parenteral ca i umidificarea aerului din atmosfera ambiant a
bolnavului.
ACETYLCISTEINUM(Acetilcisteina, ACC, 200 600, cps 200mg;sirop ,cpr eff

600mg,200mg;plicuri 100,200mg,sol inj 300mg, MUCOSOLVIN, FLUIMUCIL,
MUCOVIM)
Structura chimic: soluia este uor oxidabil, prin oxidare devenind roz, fr
pierderea efectului mucolitic.
Mecanismul aciunii mucolitice - prin gruparea reductoare sulfidric(tiol)-reduce
legturile disulfidrice din mucoproteine, efect mucolitic intens la pH slab alcalin.
este usor oxidabil, se utilizeaza doar cu aparate din sticla, plastic, otel ( nu fier,
cupru, cauciuc),
Efectul expectorant se datoreaz gruprii SH, care desface punile disulfidice
inter-i intracaternare ale agregatului mucos, formnd noi legturi S-S ntre
medicament i fragmentele de mucoproteine.
Nu se amestec acetilcisteina n soluie cu alte
medicamente(antibiotice,glucocorticoizi, etc).
- dup administrarea pe cale oral se absoarbe rapid de la nivelul mucoasei
gastro-intestinale fiind distribuit n ficat, rinichi i pulmon, unde se i
acumuleaz.
- absorbtie rapida, aproape completa dupa cca 60 minute
- metabolizare hepatica, eliminare sub forma de metaboliti inactivi prin rinichi
Acetilcisteina (siran) este un medicament care dizolv mucusul n cazul afeciunilor

respiratorii asociate cu creterea vscozitii mucusului (expectorant).
indicaii:
Toate afeciunile tractului respirator, asociate cu secreie de mucus
hipervscos. Forme acute i cronice ale afeciunilor cilor respiratorii, n special

bronit acut i cronic, broniectazie, bronit astmatiform, astm bronic,
broniolit imucoviscidoz. Afeciuni ORL: laringit, sinuzit acut i cronic, otit
medie supurat.
Farmacotoxicologie si Farmacoepidemiologie
-bronhospasm(dup aerosoli);
-asfixie prin umplerea bronhiilor cu secretia fluidificata,la pacientii cu expectoratie

redusa;
iritaie gastric
Contraindicat in :
-criza de astm bronsic.
poate da bronhospasm: prudenta in administrarea la astmatici
ulcer G-D
bolnavi incapabili s expectoreze
insuficienta renala
insuficienta respiratorie
Siran 200 nu se va administra n caz de hipersensibilitate cunoscut la acetilcistein

sau la unul din celelalte ingrediente. Administrareaacetilcisteinei la nou-nscut se va
efectua doar n caz de indicaie vital (10 mg/kg corp) i doar sub control medical
riguros.
Sarcin i alptare:
Nu exist nc date suficiente privind administrarea Siran 200
granule n timpul perioadei de sarcin i de alptare. Din aceste motive, administrarea
de Siran 200 granule n aceste perioade se va face numai la indicaia strict a
medicului.
Precauii:
Siran 200 granule nu este indicat a se administra la copiii sub 2 ani datorit
coninutului ridicat de substan activ. Pentru aceste cazuri, exist disponibile
medicamente cu o activitate mai redus. Msuri de precauie n administrare i note
de atenionare:1 plic Siran 200 granule conine zaharoz n cantitate echivalent cu
0,23BU (bread units).
- interaciuni cu alte medicamente:
V rugm luai not de faptul c aceste informaii se pot referi i la medicamente pe

care le-ai folosit de curnd. n cazul administrrii concomitente de acetilcistein cu
antitusive, se poate produce o acumularepericuloas de secreii, datorit reflexului de
tuse diminuat, astfel nct aceast combinaie trebuie recomandat cu deosebit
precauie. Administrarea de tetraciclinhidroclorid (nu este valabil pentru doxiciclin)
trebuie s fie separat printr-un interval de minimum 2 ore. Rapoartele privind
inactivarea antibioticelor de ctre acetilcistein sau alte mucolitice se refer, pn n
prezent, exclusiv la experimentele"in vitro" n care substanele respective au fost
amestecate direct. Acetilcisteina pare s aib "in vivo" un efect favorabil asupra
penetrrii prin mucus a unor antibiotice. De aceea, administrarea de antibiotice trebuie
fcut separat i la cel puin 2 ore distan de administrarea Siran 200 granule.
Incompatibilitile "in vitro" s-au descris mai ales pentru penicilinele semisintetice,
tetracicline, cefalosporine, ca i aminoglicozide. Pentru antibiotice ca amoxicilina,
doxiciclina, eritromicina sau thiamfenicol ca i pentru Cefuroxim nu au fost
constatate incompatibiliti. S-a semnalat, de asemenea,accentuarea efectului
vasodilatator i antiagregant plachetar al nitroglicerinei n cazul administrrii
simultane de acetilcistein.
Asocieri interzise:eritromicina,tetraciclina.
Farmacoterapia
-afectiuni bronhopulmonare acute si cronice cu hipersecretie bronic

obstructiva,BPOC,mucoviscidoza (fibroza chistic);
-in laborator,pentru fluidificarea sputei in scopul examenului microbiologic;
-antidot:intoxicatie cu paracetamol( in perfuzie lenta), uropatie indus de tratamentul

cu ciclofosfamid.
Mod de administrare
-per os,adult:200mg de 2-3 x /zi(maxim 600mg/zi) in tratament scurt de maxim 7 zile

si maxim 400mg/zi pe durata lunga de maxim 6 luni;copii pana la 14 ani ,50-200mg
de 2-3x/zi ; nebulizri: 3-5 ml soluie 20 %, de 3-4 ori pe zi.
-inhalator ,aerosoli 200-300 mg de 1-4 ori/zi, timp de 5-10 zile;
, instilatii directe, fiind indicat n sindroame hipersecretorii cu ncrcarea arborelui
respirator: infecii bronhopulmonare, bronhopneumopatii cronice obstructive
,mucoviscidoz, injectabil (intramusculos profund sau intravenos lent, adult300 mg o
dat, repetat si copii mici 150 mg o dat.
- injectabil, perfuzie intravenos (antidot n intoxicaia cu paracetamol), diluat (cu
soluie glucoz 5%), iniial 150 mg/kg (n 15 min), apoi o doz de ntreinere de
50 mg/kg la fiecare 4 ore, timp de 72 de ore.
Particular, acetilcisteina este folosit i n tratamentul intoxicaiei acute cu
paracetamol. n acest caz se administreaz n perfuzie intravenoas, n doz total de
300 mg/kg, pe parcursul a 20 de ore.
Acioneaz ca hepatoprotector prin creterea nivelului de glutation i prin

mpiedicarea formrii metaboliilor hepatotoxici ai paracetamolului.
Siran 200 -Aduliii adolescenii cu vrsta peste 14 ani:
1plic x 2 sau 3 ori/zi Siran 200 granule (ceea ce corespunde unei cantiti de 400 - 600
mg acetilcistein zilnic); copiii cu vrsta cuprins ntre 6 - 14 ani:1 plic x 2/zi Siran
200 granule (ceea ce corespunde unei cantiti de 400 mg acetilcistein zilnic); copiii
cu vrste cuprinse ntre 2 - 5 ani:1/2 plic x 2 sau 3 ori/zi Siran 200 granule (ceea ce
corespunde unei cantiti de 200 - 300 mg acetilcistein zilnic). n mucoviscidoz:
copiii mai mari de 6 ani, adolescenii i adulii:1 plic x 3/zi Siran 200 granule (ceea ce
corespunde unei cantiti de 600 mg acetilcistein zilnic);copiii
cu vrste cuprinse ntre 2 - 5 ani: 1/2 plic x 4/zi Siran 200 granule (ceea ce corespunde
unei cantiti de 400 mg acetilcistein zilnic). Medicamentul va trebui administrat
dup mese, dizolvat n ap, sucuri de fructe sau ceai rece. Lichidul nu
trebuieamestecat cu linguri de argint, datorit posibilitii eliberrii a mici cantiti
de argint n lichid.
Not: Aciunea secretolitic a acetilcisteinei va fi susinut prin ingestia de lichide.
Durata tratamentului depinde de tipul i gravitatea afeciunii i trebuie decis de

medical curant. n bronita cronic i mucoviscidoz, durata tratamentului va fi mai
ndelungat n scopul prevenirii infeciilor.
Supradozare:
n cazul administrrii deliberate sau accidentale a unei supradoze de
Siran 200 granule pot aprea pirozis, dureri abdominale, greuri, vrsturi i diaree.
Cu toate acestea, nu s-au observat efecte toxice severe nici chiar n cazul unor doze
extrem de mari. n cazul n care suspectai supradozarea v recomandm s apelai la
un medic.
-precauii n administrare:
n cazul ntreruperii accidentale a administrrii sau al administrrii unei doze
insuficiente de Siran 200 granule, se va continua tratamentul conform indicaiilor
anterior menionate.
Reacii adverse:
-fluidificarea brutal a secreiilor poate determina inundarea broniilor la bolnavii

incapabili s expectoreze (ceea ce impune bronhoaspiraia de urgen (comatoi,
copii), grea, vom, diaree, urticarie,,fenomene asfixice prin fluidificare intensa si
expectoratie redusa, anorexie, pirozis,in cazuri rare, s-a raportat apariia stomatitei,
cefaleei i tinitusului Izolat, s-au mai observat reacii alergice dup administrarea
preparatelor cu acetilcistein, de ex.:prurit, urticarie, exantem, rash, inflamaia
mucoasei nazale i a traheei, bronhospasm,tahicardie i scderea tensiunii arteriale.
Cazuri izolate de bronhospasm s-au raportat preponderent la pacienii cu
hiperreactivitate a sistemului bronic, n astmul bronic, aa numiii "hiper-
responders" (sensibilitate crescut a bronhiilor fa de anumii factoriiritani). n afara
acestora s-au mai semnalat ocazionale hemoragii legate de administrarea
acetilcisteinei, determinate parial de reaciile de hipersensibilitate.
Diminuarea agregrii plachetare n prezena acetilcisteinei a fost confirmat prin

diferite investigaii, dei nu este posibil aprecierea privind relevana clinic pn n
prezent.A fost raportat un caz prezentnd anemie, hemoragii i hemopericard. n cazul
n care observai orice efect nemenionat mai sus v recomandm s v adresai
medicului sau farmacistului. La apariia primelor semne de hipersensibilitate la
acetilcistein trebuie ntrerupt imediat administrarea de Siran 200 granule. Adresai-
v medicului n scopul evalurii gravitii manifestrilor i al lurii de msuri
corespunztoare
ERDOSTEINUM(ERDOSTEIN, ERDOMED)
-caps. 150 i 300 mg, pulb. pt. susp. oral i pt. inhalaii 225 mg
-derivat asemntor acetilcisteinei,

-acelai mecanism -rupe punile disulfidice ale agregatului mucos.
-metabolii activi, se elimin renal reacii adverse: grea, voma
- metabolizat hepatic, eliminare renala si o mica parte prin fecale
-mucolitic indicat in tulburari ale secretiei bronsice;
utilizat in bronsite acute, pusee acute ale BPCO, bronsiectazie, astm bronsic
hipersecretor;
profilaxia si tratamentul complicatiilor respiratorii dupa interventii chirurgicale:

bronhopneumonie, atelectazie pulmonara.
-contraindicatii -IR, IH
BROMHEXINUM- BROMHEXINA (Bromhexin, Bisolvon,

BRONHOSOLV, BROMFLUEX,)
-compus cuaternar cu amoniu, obinut dup modelul unui alcaloid natural.
-scade vscozitatea sputei
-stimularea sintezei de sialomucine i modificarea compoziia sputei.
- proprietati mucolitice moderate
-un compus de sintez cu structur cuaternar de amoniu
- biodisponibilitate sczut -sufera fenomenul primului pasaj hepatic, eliminare

renal.
- modific structura mucusului
-absorbtie digestiva buna, metabolizare hepatica, eliminare renala;
Farmacocinetic :
- absoria per os foarte redus datorit efectului nalt al primului pasaj hepatic;
- legarea de proteinele plasmatice nalt (90-99%).
- biotransformare la ambroxol, metabolit activ;
- eliminare urinar, predominant ca metabolii conjugai, inactivi;
Mecanism: stimuleaz activitatea lizozomilor, cu creterea secreiei enzimelor ce

hidrolizeaz mucopolizaharidele
Are i mecanism mucoreglator, modificnd compoziia mucinei n sensul creterii

sintezei de sialomucine acide, prin stimulare i al transferezei.
Absorbie digestiv bun dup administrarea oral a comprimatelor cu picul plasmatic
dup o or. Excreie predominant renal n metabolii, bromheximul, este activ
farmacologic.
Structura chimic: derivate de ciclohexilmetilamin,derivat sintetic de la vasicina

,alcaloid din specia Adhatoda vasica.Se degradeaza la lumina.
Farmacodinamie
--efect mucolitic-mucoreglator
-amelioreaz clearance-ul mucociliar
-crete IgA i IgG, n parenchimul pulmonar
-expectorant mucalitic, fluidific secreiile traheobronice vscoase prin hidroliza

mucoproteinelor, mucopolizaharidelor ecide i acizilor dezoxiribonucleici
responsabili pentru vscozitatea mrit a acestora, favorizeaz micrile cililor,
favorizeaz expectoraia, uureaz respiraia i calmeaz tusea.
Administrare:
-se adminstreaza oral (cpr si sirop), injectabil (s.c, i.m, i.v) sau inhalatii sau sub
form de nebulizri.
-un compus de sintez cu structur cuaternar de amoniu,
Bromhexina se administreaz oral (8-16 mg de 3 ori/zi), injectabil subcutanat,

intramuscular sau intravenos (8 mg de 2-3 ori/zi) sau n inhalaii, fiind indicat n
bronite i n broniectazii; aduli: 8-16 mg x 3/zi; copii < 14 ani: 1-8 mg x
3/zi.Administrat intern poate produce grea. Soluia injectabil nu trebuie
amestecat cu preparate alcaline (glucocorticoizi, ampicilin, etc.).
Farmacotoxicologia si Farmacoepidemiologie
-iritatie gastrica;
-bronhospasm (dupa aerosoli)
Farmacoterapie si Farmacografie
-traheobronsite acute si cronice,postoperator.
Indicaii:
Tratamentul afeciunilor acute inflamatorii i cronice ale arborelui traheobronic:

bronite, bronhopneumopatii cronice obstructive, bronsiectazii, sinuzita acut i
cronic, pneumoconioze, laringite, tratament pre i post operator n cazul
interveniilor chirurgicale pe aparatul respirator, pentru prevenirea unor complicaii (
infecii bacteriene secundare, tulburri funcionale pulmonare, insuficien
respiratorie, emfizem).
Prudenta:la astmatici ( se asociaza cu bronhodilatatoare), femei nsrcinate i mame

care alpteaz.
Contraindicat in ulcer gastroduodenal. Hipersensibilitate la bromhexim, pacienii cu

ulcer gastric ( factor de risc).
Reacii adverse: n general bine tolerat. Foarte rar pot aprea tulburri
gastrointestinale minore (grea, vom) i reacii de hipersensibilizare )nroirea pielii
i/sau a mucoaselor).
Interaciuni:
Nu au fost semnalate. n asociere cu oxitetraciclina, favorizeaz aciunea acesteia prin

creterea concentraiei n sput i mucusul nazal, administrarea concomitent a unor
antitusive este inoportun datorit mpiedicrii expectoraiei.
Condiii de pstrare:
n ambalajul original, ferit de lumin.
Termen de valabilitate: 2 ani
AMBROXOLUM
D.C.I.
Denumiri comerciale i forme de prezentare:

AMBROXOL SANDOZ, AMBROXOL.
Ambroxol comprimate ; sirop 15mg/5ml,30 mg /5ml ,solutie orala, cpr.30mg
Mucosolvan : cpr 30mg,retard 75mg, sirop 15mg/5ml,30mg/5 ml
Mucosin sirop 15mg/ml, cpr 30mg
Aciune terapeutic:
Ambroxolul este absorbit bine i rapid, n urma administrrii orale. Acioneaz

sistemic ca agent mucalitic, cu instalare rapid a aciunii i efect maxim ntr-o
perioad scurt de timp.Ambroxolul prezint dou avantaje clinice importante care
conduc la ameliorarea simptomatologiei i mbuntirea funciei ventilatorii:
lichefiaz mucusul bronic vscos, crescndu-i volumul, favoriznd penetraia
anumitor antibiotice n secreiile bronice, permind un control eficient al infeciei de
baz. Contrar altor mucalitice, Ambroxolul nu determin tulburri ale barierei
gastrice, astfel practic, nu are efecte adverse i este bine tolerat.
Indicaii:
n tratamentul tuturor afeciunilor respiratorii asociate cu o sput vscoas: bronit,

traheobronit, bronsiectazie, efizem sinuzit, otit medie, sindrom de detres
respiratorie, afeciuni pulmonare inflamatorii cronice, -episoade acute ale
bronhopneumopatiilor cronice obstructive (BPOC);
Copii sub 2 ani: 5 pn la 10 picturi de 3 ori/zi;
Copii de la 2 la 5 ani: 10 20 picturi de 3 ori/zi (doza poate fi dublat)l

- posologie per os: adult, 90 mg/zi n 3 prize; copii, 15-45 mg n 3 prize.
- dup 14 zile, dozele pot fii reduse la jumtate.
Ambroxolul picturi poate fi adugat n suc de fructe, lapte, ap, etc.
Reactii adverse
- reacii de intoleran gastrointestinal (epigastralgi, diaree);

- reacii alergice (mai frecvent la indivizi atopici),
- bronhospasm (cu precdere la asmatici, n administrare inhalatorie);
- pruden: ulcer gastroduodenal
- precauii administrare dup mas.

Indicaii:
- boli respiratori acute i cornice,
- episoade acute ale bronhopneumoniilor cornice obstructive.
Interaciuni:
- administrarea concomitent de ambroxol i antibiotic (amoxicilin, cefuroxim,
eritromicin, doxicilin) crete concentraia pulmonar a antibioticului.
Contraindicat
-sarcina (primele 3 luni)
Farmacocinetic:
- absorie per os rapid i aproape total, dar absoria este redus, datorit primului
pasaj hepatic.
- legare de proteinele plasmatice n concentraie mare;
- difuzeaz n laptele matern i n placent;
- concentraiile n esutul pulmonar sunt mai mari decat n plasm (dup administrare
injectabil);
- eliminarea urinar majoritar sub form de metabolii;
- clearance-ul hepatic al ambroxolului este redus (n medie de 30%) n afeciunile
hepatice;
- semi viaa eliminrii metaboliilor este prelungit n insuficiena renal.
Farmacodinamie:
- mucolitic mucoreglator;
- stimulant al secreiei de surfactant pulmonar, fiind util n profilaxia sindromului de
detres respiratorie la nou nscui cu greutate mica la nastere
- efectul peo os are laten de 30 minute i durat relative lung (6-12 h).
-stimuleaza secretia bronsica ,creste activitatea ciliara,se indica in bronsite si emfize --
metabolit al bromhexinului
-mucolitic cu actiune intensa
-este un compus de sinteza;
- rezulta si din metabolismul bromhexinei;
- scade viscozitatea secretiilor traheobronice i accelereaz transportul mucociliar.
- stimuleaza secretia de surfactant pulmonar este util in sindromul de detresa

respiratorie lann;
CARBOCISTEINUM
D.C.I.
Carbocistein capsule
Carbocistein sirop
Rhinathiol capsule
Rhinathiol sirop
D.C.Rhynathiol sirop 100mg/5ml
Humex sirop 100mg/5ml
Fluidol sirop 100mg/5ml
CARBOCISTEIN , sirop, 125 mg / 15 ml.
Sirop coninnd carbocistein 125 mg / 15 ml.
CARBOCISTEINUM (CARBOCISTEINA, FLUIDOL, HUMEX

EXPECTORANT, MUCOSIN, MUCOTREIS, PECTODRIL EXPECTORANT
PENTRU ADULI, ESTIVAL)etc) -favorizeaza expectoratia si are si efect
antiinflamator
Aciune terapeutic:
Acioneaz la nivelul aparatului respirator, ameliornd vscozitatea i elasticitatea

mucusului, favorizeaz expectoraia.
Produsul ajut la refacerea epiteliului bronic, mbuntete funcionalitatea cililor

bronici.
-actiune mucolitica
- efect antiinflamator prin antagonizarea kininelor locale
Indicaii:
Afeciuni ale cilor respiratorii nsoite de secreie cu vscozitate puternic.
Sugari i copii sub 5 ani: 1 linguri de 1 2 ori / zi;
Copii mai mari de 5 ani: 1 linguri de 3 ori / zi, timp de 8 10 zile
-se administreaza per os :adult 70mg x 3/zi;copii in functie de varsta maxim

100mg de 2-3 x /zi.
Contraindicaii:
Ulcer gastro-duodenal.
Farmacotoxicologie si Farmacografie
-reactii de intoleranta digestiva(greata,gastralgii,diaree)
Farmacoterapie si Farmacografie
-mucolitic mucoregulator indicat in afectiuni bronhopulmonare acute.
Farmacocinetic:
- absorie per os rapid, datorit primului pasaj intestinal i hepatic nalt;
- eliminare urinar, nebiotransformat i ca metabolii;
-se acumuleaza la nivelul tesutului bronhopulmonar
MESNUM
D.C.I.
Mistabron, soluie inhalant.
Indicaii:
Sub form de aerosoli n obstrucii bronice prin secreii vscoase, postoperator,

muscoviscidoz, atelectazie.
- este indicata si pentru profilaxia cistiteihemoragice sterile provocate de

acroleina(metabolit al ciclofosfamidei)- functioneaza tot cadonator de grupari SH
(inactiveaza acroleina);
- pentru efectul mucolitic se administreaza subforma de aerosoli sau instilatii pe sonda

endotraheala;
- are actiune mucolitica mai intensa si mai dedurata;
- este indicata in afectiuni bronhopulmonare cu secretii viscoase si aderente;
Reacii adverse:
Bronhospasm la astmatici prin iritaie local, greuri, nglbenirea dinilor.
In secreii abundente risc de insuficien respiratorie (aspiraie bronic).
Contraindicaii:
-astm bronic.
-nu este indicata la pacientii anergici,care nu potexpectora (risc de inundare a cailor

aeriene);
Aerosoli (inhalani) 600 1.200 mg de 1 4 ori / zi.
PREPARATE LOCALE aerosoli
mucolitice cu actiune intensa, prelungita (12-24 ore)
utilizate in: - mucoviscidoza
- bronsiectazie
- postoperator
- imunodeprimati
Prezentare: BISOLVON, MESNA - MISTABRON, MUCOFLUID
Enzimele proteolitice -tripsina, chimiotripsina streptokinaza, streptodornaza,

dezoxiribonucleaza sunt enzime proteolitice, care, aplicate local in aerosoli sau
inhalatii, pot fluidifica secretiile bronsice purulente, vascoase din infectiile
bronhopulmonare.
Acioneaz liznd puroiul, materialul necrotic i fibre le de ADN, care ngroa

mucusul i ngreuneaz expectoraia.
Aciunea iritant asupra mucoasei traheobronice limiteaz mult utilitata terapeutic.

Un preparat de dezoxiribonucleaza umana recombinata, evaluat in studii controlate, a
realizat beneficii reale in fibroza chistica, dar costul este mare.
Tripsina -actiune farmacologica: actioneaza asupra infectiei care ingroasa

mucusul si ingreuneaza expectoratia; actiune antiimflamatorie locala
Alfachimiotripsina -actiunea sa antiimflamatoare este superioara tripsinei.
Enzimele proteolitice (administrate inhalator) au eficacitate mare n fluidificarea

secreiilor traheobronice vscoase i purulente din infeciile bronhopulmonare, dar au
aciune iritant pronunat (provocand faringit, laringit, eritem cutanat) i sunt
indicate limitat. Dornaza alfa (dezoxiribonucleaza) este indicat n mucoviscidoz
(disfuncie genetic a glandelor exocrine, cu creterea vascoziti secreiilor mucoasei
bronice i digestive i evoluie spre fibroz chistic a plmanilor i pancreasului) i
fibroz chistic pulmonar.
Agentii tensioactivi si hidratanti ai secretiilor administrai inhalator, au eficacitate

redus.
Tiloxapolul, un polimer tensioactiv din seria eterilor macrogolici , are proprietati

expectorante slabe. Intra in compozitia preparatului alevaire. Inhalarea de aerosoli cu
tiloxapol 0,125 % este recomandata pentru hidratarea si lichefierea secretiei
bronhopulmonare viscoase,eficacitate terapeutica, de regula, slaba.
Reprezentanti:
1.vaporii de ap.
2.surfactantul
1.Vaporii de apa inhalati, ca si apa ingerata in cantitati mari hidrateaza si fluidifica

secretiile bronsice uscate, umidifica mucoasa si usureaza miscarile cililor. Hidratarea
este un mijloc terapeutic util in diferite afectiuni bronhopulmonare cornice.Se
recomanda inhalarea vaporilor de apa deasupra unui vas cu apa fierbinte sau
administrarea de aerosoli dintr-o solutie salina izotona, incalzita la 50C. Terapia
alternativ n astmul bronsic.
2.Surfactantul,cunoscut si sub denumirile de factor surfactant sau factor

antiatelectazic,consta dintr-un film tensioactiv,interpus intre aer si stratul lichidian la
nivelul alveolelor pulmonare.EI scade considerabil tensiunea superficial la suprafata
de contact dintre aer si apa, permitand deschiderea alveolelor si expansiunea
pulmonara in timpul inspiratiei si evitand colabarea alveolelor si colapsul pulmonar in
timpul expiratiei.In plus, impiedica trecerea lichidelor din interstitiu si capilare spre
lumenul alveolelor.De asemenea, favorizeaza emulsionarea particulelor straine
inhalate,usurandu-le fagocitarea.
In terapeutica sunt disponibile preparate de surfactant natural si surfactant de sinteza

destinate, in primul rand, profilaxiei si tratamentului sindromului de detresa
respiratorie la nou-nascutii imaturi. Preparatele de surfactant natural se obtin din
plamani de mamifere si au compozitii asemanatoare surfactantului fiziologic. Diferite
preparate farmaceutice de surfactant, introduce prin instilatie traheala, inlocuiesc
surfactantul fiziologic si restaureaza functia pulmonara la nou-nascutii imaturi cu
defect de surfactant. Efectele clinice acute la nou-nascutii cu imaturitate pulmonara
constau in cresterea oxigenarii, uneori marcata, care poate surveni in primele minute
si ameliorarea semnificativa a raportului oxigenului arterial/oxigenului
alveolar
Principala reactive adverse a tratamentului cusurfactant consta in cresterea
riscului de hemoragie pulmonara (printr-un mecanism necunoscut). Afost raportata si
cresterea riscului de hemoragii intracraniene.Alteefecte nedorite, posibile constau in

refluxul in tubul endotraheal sau formarea de dopuri de mucus in interiorul acestuia,
ceea ce oblige la aspiratie.
Administrarea surfactantului trebuie facuta cu multa prudenta, deoarece efectul

tensioactiv implica posibilitatea supradistensiei plamanilor, scaparilor de aer
pulmonar, hiperoxiei si hipocarbiei. Alte fenomene nedorite, care pot aparea in timpul
administrarii, sunt: bradicardie vasoconstrictie, paloare, hipotensiune,apnee

trecatoare.
Baze fiziopatologice
Secreia bronic(este rezultatul activitii celulelor mucoase i seroase ale

glandelor bronice):
ap (95%),
electrolii,
mucus cu glicoproteine legate prin puni electrofizice i chimice),
transsudat cu IgG i IgA
Secreia bronic poate fi ridicat:

n urma reflexului vagal declanat prin efectul iritativ al srurilor de iod
la nivelul mucoasei gastrice,
prin stimularea simpaticului sau prin diverse uleiuri volatile care se
elimin parial pe cale respiratorie.
Reglarea activitii secretorii -centrul mucokinetic din bulbul rahidian
Cilii mucoasei respiratorii asigur clearance-ul traheobronic
stimulai de teofilin, beta-adrenomimetice
inhibai de anticolinergice
ciliotoxice: fum de igar, alcool

Cilii asigura printr-o miscare pendulara, transportul continuu al filmului de secretie
mucoasa bronsica, spre faringe, de unde este inghitita inconstient.
Stri patologice mucus vscos, aderent reduce clearance

ultraheobronicfactor iritativ, declanator al tusei
Mucusul conine:
- glicoproteine acide 40% (acid sialic, sulfamucin);
- glicoproteine neuter 60% (fucomucin).
Glicoproteinele sunt legate ntre ele prin electrofice.
Cu apa formeaz un gel vascos, cu rol de meninere a umiditi mucoasei i de
aprare contra agenilor mecanici, chimici, bacterieni.
Sunt solubile i vscozitatea lor scade n mediu slab alcalin.
Acetilcolina stimuleaz producerea de mucus.

n strii patologice vascozitatea mucusului crete.
Infeciile respiratorii mai ales cele virale provoac scderea de mucus, urmat de 24
ore de necroz, cu descuamarea celulelor ciliate.
Mucusul devine aderent ngreuneaz clearance-ul traheobronic asigurat de micarea
pendular a cililor mucoasei respiratorii transformndu-se n factor iritativ,
declanator al tusei. Mucusul acopera mucoasa cailor aeriene, secretiile fiind impinse
continuu spre exterior datorita miscarilor ondulatorii ale cililor vibratili ai celulelor
epiteliale.macromoleculele glicoproteice sunt legate intre ele prin diferite tipuri de
legaturi:ionice, forte van der waals,covalente disulfidicem
Sputa este produsul evacuat din cile respiratori prin tuse.
Expectoraia este aciunea de eliminare voit a sputei.
Sputa conine: secreie mucoas bronic, exudat patologic, celule, microorganisme,
leucocite, saliv, secreie nazal.
Sputa este un rezultat al expectoraiei i este un produs patologic constituit din:
- secreia diferitelor glande seroase i mucoase ale epiteliului respirator care cresc n
diferite inflamai ale cilor aeriene i n criza de astm bronic.
- exudatul provocat de inflamaia alveolelor i bronhiilor.
- transudatul cauzat de modificarea presiunilor dintre capilarele pulmonare i alveole
(edem pulmonar, insuficiena cardiac cronic).
- sangele ptruns n bronhi ca urmare a unei ulcerai (tuberculoza pulmonar, cancer,
dilataia bronhiilor), a unei inflamai (pneumonie).
- ptrunderea n cazuri mai rare n bronhii a unui material patologic provenit dintr-un
ganglion trahrobronic din cavitatea pleural pericardic, esofag sau uneori chiar n
ficat.
Farmacoterapie
Indicatia expectorantelor:in afectiuni pulmonare (bronsite

cronice,mucoviscidoza),cu secretie bronsica scazuta ,vascoasa si aderenta,care nu
poate fi eliminate si reprezinta atat un factor iritativ declansator al tusei,cat si un
factor favorizant al proceselor infectioase si inflamatorii.
Asocieri ale expectorantelor: Se pot asocia- preferabil nu in combinatii fixe
(produs tipizat)- cu:
cu antibiotic sau chimioterapice, n infecii medii sau grave;

cu antitusive, n tuse intens, chinuitoare.
Dozele de antitusive alese trebuie s diminueze tusea, dar s nu inhibe
total reflexul tusei, caz n care este mpiedicat expulzarea sputei
infectate.
Aceste doze variaz de la caz la caz i de aceea produsele cu asocieri
fixe nu sunt larg utilizate.
Alte asocieri: decongestive, antihistaminice, analgezice-anipiretice- nu au, de multe
ori, o fundamentare farmacodinamica si apar frecvent relatii de antagonism intre
componente si incompatibilitati.
Metod terapeutic nemedicamentoas, cu valoare expectorant este hidratarea

secreiilor bronice, prin:
inhalarea de vapori de apa calda sau aerosoli dintr-o solutie de NaCl izotona sau
hipertona
ingestie de apa: 3 l / 24h

CAPITOLUL IV
ANTIASTMATICE
Antiasmaticele-sunt medicamente care reduc intensitatea si frecventa crizelor de

astm bronsic.
n aceast grup terapeutic sunt cuprinse medicamente utile n tratamentul

profilactic sau curativ al crizelor de astm bronic fiind utile, n msur diferit, pentru
controlul variatelor forme clinice de astm bronic.
Repere fiziopatologice:
Astmul bronic -boal inflamatorie cronic a cilor respiratorii,caracterizat prin HRB

(bronhospasm)la o multitudine de stimuli.
5-15% din populaie, prevalenta crescuta
episoade recurente de bronhoconstricie acut cu dispnee, tahipnee, tuse, senzaie de

constricie toracic, wheezing.
Evoluia clinic -exacerbri i remisii ale bolii.
mortalitatea-scazuta
spitalizri frecvente costuri sociale
Obstrucia:
bronhoconstricie
inflamaie, edem
creterii secreiei de mucus

Mecanism fiziopatologic astm bronsic
EXPUNERE LA ALERGEN
REACIE IMEDIAT ACTIVARE CELULAR

(macrofage, leucotriene, eozinofile)
MEDIATORI VASOACTIVI MEDIATORI AI INFLAMAIEI

(histamina)
Vasodilataie Edem
Edem Fibroz subepitelial
Hipersecreie de mucus Hipersecreie de mucus
BRONHOCONSTRICIE
Mecanismele FIZIOPATOLOGICE majore ale astmului bronsic sunt:
bronhospasmul (HRB)( =contractia musculaturii netede din

peretii tractului bronsic)
inflamatia si edem al mucoasei
hipersecretia bronsica aderenta, vascoasa ce participa la obstructia
cailor aeriene
Farmacoterapia bronhospasmului corelat cu severitatea:
-usor mai putin de 2 crize /saptamanabeta2 agonisti inhalator la

nevoie + CSI(glucocorticoizi inhalator)
-mediu mai mult de 2 crize / saptamanacromolin inhalator + CSI
-sever crize zilniceCSI + glucocorticoizi sistemici(alternative day

therapy)
Scop : -combaterea crizei bronhospastice
-prevenirea crizelor recurente
-scadere inflamatiei si bronhospasmului asociat
Mecanismul patogenetic principal:
inflamaia+bronhoconstricia + hipersecreia bronic,
fond de hiperreactivitate bronic (HRB) nespecific.
Mecanismul patogenic primar consta in hiperreactivitatea cailor respiratorii si

musculaturii netede bronsice manifestat printr-o reacie acut (apare n primele 1-2
ore i se caracterizeaz prin bronhoconstricie) i una tardiv (survine dup 2-3 ore, se
menine timp ndelungat, se caracterizeaz prin exacerbarea inflamaiei) i care
detrmin un rspuns bronhospastic important , la stimuli obisnuiti (alergeni, infectiosi,
iritanti, fum, frig, efort,etc).
MECANISME PATOGENICE:
Mediatorii eliberai de celulele inflamatorii activate:
histamina contribuie la bronhoconstricie i inflamaie
leucotrienele au efecte bronhoconstrictoare i proinflamatorii
prostaglandinele
chemokinele particip la recrutarea celulelor inflamatorii la nivel pulmonar
citokinele ntrein reacia inflamatorie la nivel local
Astmul bronsic este o boala inflamatorie a cailor respiratorii ,cu caracter cronic ,care
se manifesta clinic periodic ,in crize de dispnee expiratorie cu senzatie de sufocare.
Astmul bronic se caracterizeaz printr-o scdere permanent a diametrului bronic cu

exacerbri n perioadele de criz ca urmare a unui proces inflamator la nivelul cilor
aeriene pulmonare.
n producerea i meninerea la nivel respirator a inflamaiei, bronhospasmului precum

i a hipersecreiei bronice vscoase (componente incriminate n astmul
bronic)intervin factori patogeni multipli: aglomerare de celule inflamatorii diverse,
leziuni epiteliale, permeabilitate crescut a capiIarelor, dezechilibre neurovegetative
etc.
Printre autacoizii formai sau eliberai din diferite celule inflamatorii la nivel bronic
care au un rol important n meninerea inflarnaiei i producerea branhospasmului se
pot enumera:
histamine(mastocite) cu actiune bronhoconstrictoare,congestive, secretie de

mucus
prostanoizii ( acid arahidonic):
prostaciclina(endoteliu vascular)-vasodilatator,
prostaglandinele E(celule)- vasodilatator,
tromboxanul(plachete)- agregant plachetar
-bronhoconstrictor
leucotrienele :
LTB(L si epit. traheal)- agregat plachetara,
LTC4, LTD4, LTE4(L si mastocite)- relaxare bronsica,
factorul de agregare plachetar(PAF) bronhospasm
-vasodilatatie
-inflamatie
Factorul de agregare al plachetelor ce rezulta din fosfolipide sub influenta PLA2

produse de bazofile,macrofage,si plachete are actiune bronhospastica
,vasodilatatoare,favorizeaza agregarea plachetara si induce o stare de inflamatie
prelungita .
La bronhospasmul (HRB) si inflamatia si edem al mucoasei contribuie o serie de
autacoizi formati sau eliberati la nivelul cailor respiratorii ca:histamina,TxA2 ,PGD2,
PGF2alfa ,LTB4 ,LTC4.
Bronhospasmul este declansat de substantele eliberate in urma conflictului alergen-
Ig E;
IgE fixate pe mastocite determina degranulareaacestora si eliberarea de

histamina,cisteinil-leucotriene (LTC4 si LTB4),prostaglandine (PGD2);
In ceea ce privete dezechilibrele vegetative incriminate fiziopatologia astmului,

musculatura neted bronic este influenat att colinergic ct i adrenergic.
Influenele adrenergice sunt datorate predominant adrenalinei circulante (musculatura
bronic este slab inervat simpatic) care prin intermediul receptorilor beta
2(relaxarea bronhilor mici) produce bronhodilataie.
Influenele colinergice care sunt predominant vagale prin intermediul receptorilor

colinergici de tip M( receptorii muscarinici- contractia bronhilor mari- cresc
secretiile), determin bronhoconstricie i hipersecreie bronic i presupun, n
principal, reflexe locale cu punct de plecare traheobronic. Reflexele parasimpatice
sunt importante mai ales la astmaticii cu hipertonie vagal.
Manifestarile clinice ale crizei de astm sunt:
Tuse
Wheezing (suieratura)
Bradipnee
torace blocat in inspiratie
Tipuri de astm bronsic:
-astm extrinsec ,alergic (crize declansate de reactii alergice in majoritatea cazurilor de

tip I anafilactic imediat cu eliberare de histamina);
-astm intrinsic (de tip infectios ,iritativ,de efort);
-astm mixt,(alergic si infectios iritativ);
-sindromul astmatic medicamentos (ex.AINS,bronhodilatatoare).
Astmul extrinsec alergic poate fi:
-atopic (cu antecedente alergice personale );
-neatopic este declansat in majoritatea cazurilor de alergeni profesionali (astm

alergic professional)
Astmul extrinsec alergic atopic:
-reprezinta 40%din cazuri;
-mai frecvent la copii si tineri (sub 45 ani);
-antecedente de atopie (eczema,rinita alergica);
-alergeni posibili :praf,polen,par de animale,pene,microorganisme si acarieni.
Astmul intrinsec:
-mai frecvent peste 40 ani;
-adesea de cauza infectioasa ,la care se adauga factorii favorizanti (stress,efort,frig);
-tendinta la agravare progresiva;evolutie spre emfizem pulmonar ;
-raspuns mai bun la corticosteroizi.
Astmul intolerant la acid acetilsalicilic (sau alte AINS):
-este o forma de astm alergic neatopic;
-manifestari clinice alergice insotitoare ale crizei de astm:rinoree,eritem la nivelul

capului
Dupa severitatea manifestrilor clinice:
AB intermitent,
ABuor persistent
AB persistent
AB sever persistent
status astmaticus
utilizata pentru cazurile noi
sub tratament
-clasificarea in functie de control
(controlat / partial controlat / necontrolat)
In astmul bronsic sunt implicate urmatoarele defecte:
hiperexcitabilitatea vagala
defect de eliberare a influentelor adrenergice
deficit al receptorilor beta 2
Obiectivele tratamentului antiastmatic
meninerea unei funcii pulmonare ct mai apropiat de normal
activitatea pacientului -condiii normale (inclusiv efort fizic).
prevenirea apariiei simptomelor cronice suprtoare (tuse /dispnee nocturn,

matinal sau dup efort).
prevenirea apariiei crizelor de astm
evitarea efectelor adverse ale medicatiei
Principii generale de tratament
Astmul bronic -boal cronic cu exacerbri acute
Tratamentul
controlul simptomelor,
prevenirea crizelor
reducerea inflamaiei cronice.
prevenirea crizelor:
evitarea expunerii la alergeni

evitarea mbolnvirilor respiratorii
tratamentul riguros (timing),
evaluri periodice.
n tratamentul astmului bronic se folosesc mai ales substane cu aciune

bronhodilatatoare i substane cu aciune antiinflamatoare la nivel bronic. Pe lng
astfel de substane n astmul bronic, n funcie de situaia clinic, mai pot fi utile
diferite msuri terapeutice: evitarea expunerii la stimuli declanatori, desensibilizarea
specific, in cazul infectiilor sunt indicate administrarea de antibiotic :
AMPI+GENTA, CO-TRIMOXAZOL, DOXICILINA , administrarea de expectorante
mucolitice, care fluidifica si usureaza eliminarea secretiilor. , oxigenoterapia,
combaterea dezechilibrelor acidobazice(acidozei),carbonat acid sodiu 4,2,
hidratare cu glucoza 5/, si ser asociate in prop 2:1, intubare si ventilatie asistata.
Substanele cu aciune bronhodilatatoare folosite actual pot fi mprit, dupa

mecanismul de aciune, n: bronhodilatatoare simpatomimetice, bronhodilatatoare
parasimpatolitice i bronhodilatatoare musculotrope. Cu aciune antiinflamatoare n
tratamentul astmului bronic se folosesc n principal glucocorticoizii. n profilaxia

crizelor de astm bronic se folosesc inhibitoriai degranulrii mastocitelor. La aceste
grupe terapeutice se mai adaug antagonitii receptorilor pentru leucotriene i
inhibitorii de lipooxigenaz.
Hipoxemia din criza de astm necesita administrarea de oxigen, iar acidoza

metabolica din starea de rau astmatic se combate prin perfuzie de bicarbonat de sodiu.
Imunoterapia-hiposensibilizarea:
-specifica-cu produse ce contin alergeni specifici-extracte de polen, etc
-nespecifica, cu histaglobina
-vaccinoterapia cu autovaccin sau vaccin polimicrobian
Actiuni farmacodinamice utile in astm bronsic:

Bronhodilatatie cu ameliorarea functiei pulmonare, inclusivnoaptea
Reducerea secretiilor bronsice
Ameliorarea clearance-ului mucociliar

Blocheaza degranularea mastocitelor, deci inhiba eliberarea histamine cu rol
bronhoconstrictor
Actiune antiinflamatoare
INDICATII: astm bronsic tratament de fond (per os) si in criza(i.v., inhalator sub
forma de aerosoli), BPOC (bronhopneumopatia obstructive cronica), bronsita
astmatiforma.
REACTII ADVERSE:
tahifilaxie(obisnuinta) cu reducerea duratei efectului, efecte paradoxale(

bronhoconstrictie), HTA, tahicardie, angina pectorala,candidoze oro-faringiene,
imunosupresie+diabet+osteoporoza(pt corticosteroizi)
Clasificare:
In functie de mecanismele fiziopatogenice ameliorate:
a)BRONHODILATATOARE (acionnd fie prin mecanism vegetative ,aa cum fac
simpatomimeticele i parasimpatoliticele, fie direct asupra musculaturii netede):
-Adrenomimetice (simpatomimetice): (adrenalina, efedrina, izoprenalina,

terbutalina, salbutamol, salmeterol , orciprenalina, fenoterol, clenbuterol, formoterol);
Parasimpatolitice (atropina, ipratropium, oxitropum ,tiotropium);
Musculotrope (teofilina, aminofilina);
Antileucotriene (montelukast, zafirlukast, pranlukast, zileuton).
b)INHIBITOARE ALE DEGRANULRII MASTOCITELOR (celule componente

ale sistemului imunitar capabile de a fagocita componente straine si care contin
histamine cu rol bronhoconstrictor(acid cromoglicic, nedocromil, ketotifen);
c)ANTIINFLAMATOARE (decongestionnd mucoasa i ndeprtnd edemul):
-Corticosteroizi (AIS=antiinflamatoare steroidiene):
(beclometazon dipropionat, fluticason, mometason, triamcinolon, hidrocortizon

hemisuccinat, prednison, prednisolon, metilprednisolon, budesonid, flunisolid, ).
-Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS ) : fenspirid.
Dup utilizare:
1) medicamente pentru tratamentul crizei
2) medicamente pentru tratamentul de fond
In criza:
-criza usoara-b2 adrenergici inhalatori cu durata scurta
-criza moderata-b2 adrenergici inhalatori/corticoizi sistemici iv
-criza severa-corticoizi sistemici iv
ATENTIE, CORTICOIZII INHALATORI SUNT INACTIVI IN CRIZA DE ASTM

Administrarea inhalatorie a medicamentelor:
inhalatoriu, sublingual, per os, injectabil sc, iv, im

dozele pe cale inh reprezinta 10-20/ din cele sistemice,fiind mai bine tolerate,
confera bronhoselectivitate, ef sistemice sunt reduse
se prefer administrarea topic a medicamentelor -concentraie mare a

principiilor active la nivelul cilor respiratorii.
absorbia sistemic -redus, efecteadverse
aerosoli presurizai dozai (sprayuri) -(APD/MDI)
pulberi pentru inhalaie
-nebulizri
Bronhodilatatoare
Medicamentele cu aciune bronhodilatatorie
reduc capacitatea de contracie a musculaturii netede de la nivelul cilor respiratorii

prin:
creterea adenozin-monofosfatului ciclic - AMPc,
descreterea guanozin-monofosfatului ciclic - GMPc sau
descreterea concentraiei ionilor de calciu.
In plus, aceste medicamente datorit capacitii de a reduce eliberarea mediatorilor

celulari ai inflamaiei (TNF, IL, interferon)
determin regresarea edemului de la nivelul mucoasei respiratorii i a semnelor

inflamatorii.
Clasificare:
1Bronhodilatatoare adrenomimetice ( simpaticomimetice)

2 Bronhodilatatoare colinergice(parasimpatolitice)
3Bronhodilatatoare musculotrope
4Antileucotriene
1.Bronhodilatatoare adrenomimetice( simpaticomimetice)
Sunt substane active n tratamentul i profilaxia crizelor de astm bronic. Asemenea

compui sunt inclui n majoritatea schemelor de tratament antiastmatic. Mecanism de
actiune - stimularea receptorilor 2 adrenergici - bronhodilataie.
Asemenea compui sunt inclui n majoritatea schemelor de tratament antiastmatic.
Beneficiul terapeutic n astmul bronic este datorat n principal stimulrii receptori lor
beta 2 adrenergici care provoac bronhodilataie.
Tot la nivel pulmonar stimularea beta 2 adrenergic mai produce:
creterea clearance-ului mucociliar, inhibare a neurotransmisiei colinergice,

meninerea integritii vaselor mici precum i inhibarea degranulrii mastocitelor.
Este mpiedicat formarea i/ sau eliberarea de histamin, leucotriene, prostaglandine
din mastocite, bazofile i posibil din alte celule pulmonare. Aceste aciuni nu
influeneaz ns semnificativ inflamaia cronic de fond.
Efectele beta 2 -adrenergice sunt produse ca urmare a stimulrii adenilatciclazei i

creterii consecutive a APMcintracelular. Adenilatul ciclic prin intermediul unei
proteinkinaze crete activitatea Na+,K+ -ATP-azei membranare i scade nivelul de
Na+ citoplasmatic. Consecutiv este activat schimbul Na+/Ca2+, cu micorarea
disponibilului de Ca2+ intracelular ducnd la relaxarea musculaturii netede bronice
i la inhibarea degranulrii mastocitelor.
n condiii clinice beta 2stimularea poate nltura criza astmatic, poate mpiedica
producerea crizelor previzibile i realizeaz profilaxia de durat a crizelor de astm
bronic, micornd intensitatea i frecvena acestora. Probele spirometrice i ventilaia
sunt ameliorate, presiunea CO2n sngele arterial scade.
Un alt aspect cu repercusiuni importante n utilizarea terapeutic a

bronhodilatatoarelor simpatomimetice este durata de aciune a compusului.
Adrenalina, cu durat scurt de aciune, este folosit numai pentru tratamentul curativ
al crizei astmatice, n timp ce salbutamolul, terbutalina i fenoterolul, cu durat medie
de aciune, sunt avantajoase att pentru tratamentul crizelor ct i pentru profilaxia
acestora.
Salmeterolul, care are durat lung de aciune, este folosit exclusiv profilactic.
Clasificare :
Beta2adrenomimeticele:
a)dup aciunea pe receptorii :
neselective (stimuleaz receptorii 1i 2) care pot fi utilizai att n bolile acute, ct

i cronice ale aparatului respirator
selective (acioneaz numai asupra R 2).
la ora actual -numai mimeticele selective
b)dup durata de aciune:
cu durat scurt de aciune (BADSA)
CLENBUTEROL SPIROPENT, METAPROTERENOL ALUPENT,

BITOLTEROL TOMALATE
REPROTEROL, terbutalina -BRICANYL ,, salbutamol-(Albuterol, Ventolin,
Sultanol), FENOTEROL - BEROTEC
Actiune foarte dinamica bronhodilatatoare puternica
NU act. antiinflamatoare
Indicatii: - AB intermitent (I alegere)
- AB persistent (treapta II-III-IV) in crize sau
profilactic
Administrare: - orala
- injectabila
- inhalatorie
-cu durat lung de aciune(BADLA):
cu durat lunga de aciune (12h) i efect tardiv (10-12'):
SALMETERQL (Serevent)
FORMOTEROL (Foradil,OXIS)
- cu durat foarte lung de aciune 24h: BAMBUTEROL (Oxeol prodrog al
terbutalinei, conversia lenta in forma activ ii permite o durata lunga de
actiune) disponibil doar n forma orala
- >24h: pe cale oral care sunt inc n studiu (Indacaterol)
c)in funcie de vechime i selectivitate:

Generaia I-a: Adrenomimetice alfa i beta (adrenalina, efedrina), neselective
(dau i efecte secundare cardiovasculare prin beta1 stimulare)
Generaia a II-a: Adrenomimetice beta-1 i beta-2 (izoprenalina, izoetarina,
orciprenalina); semiselective (generaia a II-a - dau efecte secundare moderate):
ISOPRENALINA (Aludrin, Bronhodilatin, Isuprel) lh
ORCIPRENALINA (Alupent, Astmopent) - 4h
Generaia a III-a: Adrenomimetice selective cu cu efecte seundare mai

modeste)cu durat medie de aciune (6h) i efect rapid (1-2') beta-2
(terbutalina(Bricanyl, Brethine),PIRBUTEROL,PROCATEROL
, salbutamol(Albuterol, Ventolin, Sultanol),FENOTEROL - BEROTEC
, salmeterol, CLENBUTEROL SPIROPENT,
Efecte farmacologice:
bronhodilataie rapid, nltur criza de astm i
mpiedic producerea crizelor previzibile
acioneaz -rec 2din bronhii
fara -efecte adverse CVmarcate (doze uzuale).
selectivitatea -se pierde la doze mari.
Mesager secund: adenilat ciclazei i cAMP intracellular
inhib funcia celulelor inflamatorii (mastocite,
bazofile, neutrofile i limfocite) i eliberarea mediatorilor proinflamatori
stimuleaz clearance-ul mucociliar

inhib degranularea mastocitar
inhib eliberarea de Ach din nervii colinergici
scad permeabilitatea vaselor mici
tremor muscular (rec 2 musculari)
vasodilataie n muchii scheletici.acioneaz pe rspunsul imediat la alergeni
nu influeneaz faza tardiv a rspunsului alergic
nu scad HRB pt tratamentul cr -preferai GC
polimorfisme ale rec2-rspuns diferit la tratament, frecvena mai mare a reaciilor

adverse
stimularea continu cu cantiti mari de agoniti -down regulation(desensibilizare).
refacerea sensibilitii -perioade de pauz
nu se folosesc n tratamentul de fond (excepie -celecu durat lung de aciune)
Farmacocinetic:
Inhalator: efect rapid, vrf la 30-60 min, durata 4 -12 ore (4-6 h -BADSAi 8-12 ore
BADLA).
bronhodilataia -prompt dac tehnica este corect (medie -2 puffuri la interval de 3-
5 minute)
administrarea oral-rar , efecte adverse, (bolnavicare nu pot folosi corect aerosolii,

copii sub 5 ani,AB sever persistent, necontrolat)
injectate s. c. n AB sever sau la copii (dac nu exist probleme CV)
Beta-Adrenergice- mod de aciune:
stimularea adenilciclazei musculaturii netede, crescnd AMPc intracelular

inhibarea degranulrii mastocitare (stabilizeaz mastocitele)
stimularea mecanismului de autoepurare bronic mucociliar
scderea exsudrii plasmatice (edemului bronic)
Indicaii:
preparatele short-acting :
curativ - pentru cuparea rapid a crizei
preventiv - n asmul indus la efort
Beta adrenomimeticele selective cu durata scurta de actiune(BADSA)-prima
linie de tratament al crizelor de astm bronic .

preparatele long-acting
astm moderat sau sever care necesit corticoterapie topic zilnic, n special
cnd aceasta nu controleaz suficient mai ales crizele nocturne
preventiv - n asmul indus la efort (n iminena unui efort prelungit); nu se
recomand n criz chiar dac unele (formoterolul) au o actiune foarte rapid !
Beta2adrenomimeticele cu durata lunga de actiune (BADLA)tratament de
fond, asociati cu GC inhalatori
bronhopneumopatia cronic obstructiv
AGONISTII 2 (SIMPATICOMIMETICE 2)
= bronhodilatatoare de I alegere in toate treptele AB
Mecanism de actiune:
Stimuleaza
receptorii Activarea AMPc
2 adenilatciclazei
Activarea proteinkinazei
Inhibitia fosforilarii miozinei

Ca i-cel
relax. musc. bronsice
Reacii adverse:
tahicardie
palpitaii, aritmii (doze mari sau la administrarea sistemica)
tremor
crampe musculare
hipopotasemie
cefalee
anxietate
Doze:
Inhalator (cu ajutorul unui nebulizator presurizat, cu eliberare dozat = metered
dose inhaler):
n criz:
FENOTEROL 1 doz = 200 g
SALBUTAMOL 1 doz = 100 g se administreaz cte 2 doze
preventiv:
SALMETEROL (1 doz = 25 g), 2 doze/12h (100 g/ zi) n formele moderate
i 4 doze/l2h (200 (g/zi) n formele severe
Atenie! instruirea bolnavului privind modul de utilizare este esenial pentru
eficien!!
MOD DE ADMINISTRARE:
Se pot administra inhalator, intern sau injectabil.
Administrarea inhalatorie: util curativ (tratamentul crizei) i profilactic, are efect

imediat, bronhoselectivitate i scade reaciile adverse sistemice modul cel mai
frecvent de administrare. Principalul dezavantaj importana sincronizrii respiraiei
cu administrarea.
Se pot folosi: aerosoli presurizai dozai, dispozitive cu pulbere uscat sau

dispozitive de aerosolizare (nebulizare). Cele mai larg utilizate sunt flacoanele
presutizate dozate coninnd substana activ micronizat. Pentru un beneficiu

terapeutic maxim, pentru evitarea supradozrii acute i dezvoltarea toleranei n
condiii cronice folosirea flacoanelor presurizate dozate trebuie fcut corect (se agit
energic flaconul nainte de ntrebuinare; se scoate capacul de protecie a piesei
bucale; se ine piesa bucal a inhalatorului la 4 cm n faa gurii deschise; se expir lent
i complet, apoi se inspir lent i, la mijlocul inspirului, se descarc inhalatorul,
continund inspirul; la sfritul inspiraiei se oprete respiraia timp de 8-10 secunde,
dup care se expir lent pe nas; se pune capacul de protecie a piesei bucale).
Principalul dezavantaj al utilizrii flacoanelor presurizate dozate este reprezentat de

importana sincronizrii respiraiei cu momentul administrrii. Acest inconvenient
este nlturat prin utilizarea unui dispozitiv de expansiune ("spacer"), un cilindru sau
un rezervor (de circa 750 ml) interpus ntre flacon i gur, care crete disponibilitatea
substanei active pentru broniile mici i micoreaz cantitatea depus n gur i
faringe.
Administrarea intern - util pentru profilaxia de durat a crizelor de astm, mai ales
la copii mici sau cnd aesrosolii nu pot fi utilizai; efectul se instaleaz mai lent, este
de durat mai lung ,dar cu risc mai mare de reacii adverse comparativ cu
aerosolii.(concentraiile plasmatice realizate sunt mult mai mari ceea ce poate duce la
pierderea beta 2 selectivitii).
Injectarea, subcutanat sau im, - folosit pentru oprirea crizei in urgenta.
De asemenea, poate fi util n astmul sever, n scopul realizrii bronhodilataiei

maxime posibile.
.se inspir lent 3-5" (concomitent cu o apsare la nceputul inspirului), dup

care se continu inspirul pn la capt, urmat, dup o pauz de cca 10", de un
expir lent i apoi, dup o pauz de 3-5", de un al doilea inspir lent cu nc o
doz (prima administrare ar deschide calea pentru ca particulele s ajung la
locul de aciune); eficiena depinde de urmtoarele condiii:
mrimea particulelor s fie sub 1 mm., de aceea nebulizatorul trebuie utilizat
corespunztor, eventual cu ajutorul unui dispozitiv intermediar (camer
intermediar de inhalaie = spacer)
viteza coloanei de aer n cursul inspirului trebuie s fie mic, pentru ca
deplasarea aerului sa fie laminar (si nu turbulent), altfel particulele se depun
pe pereii bronhiilor mari;
Reacii adverse: Numrul, frecvena i intensitatea acestora ste cu att mai mare cu
ct substana folosit are un grad mai mic de selectivitate pentru receptorii beta 2
adrenergici.
Simpatomimeticele pot produce: vasoconstricie i hipertensiune arterial (efecte alfa

adrenergice), stimulare cardiac cu tahiaritmii, palpitaii i crize anginoase (efecte
beta 1 adrenergice), vasodilataie, relaxare a uterului, stimularea muchilor striai,
creterea glicemiei (efecte beta 2 adrenergice). De asemenea, simpatomimeticele pot
produce stimulare psihomotorie cu anxietate i nervozitate de natur beta adrenergic.
Cefaleea, ameelile sau tremorul fin al degetelor minii sunt alte reacii adverse ce pot
fi produse de simpatomimetice care uneori pot fi suprtoare.
Simpatomimeticele beta 2 selective sunt mult mai bine suportate prin lipsa reaciilor
adverse caracteristice simpatomimeticelor neselective i mediate prin receptori alfa i
beta 1 adrenergici. Totui, i simpatomimeticele beta 2 selective pot produce un grad
de stimulare cardiac, probabil datorit creterii reflexe a tonusului simpatoadrenergic
ca urmare a vasodilataiei sistemice beta 2 adrenergice. Aceste reacii adverse
sistemice sunt mult mai slabe n cazul administrrii pe cale inhalatorie, situaie n care
nivelele sistemice de simpatomimetic sunt foarte joase. Practic cele mai frecvente
reacii adverse ale simpatomimeticelor beta 2 selective administrate sitemic sau
administrate inhalator n doze mari sunt tremorul extremitilor i creterea
excitabilitii sistemului nervos central. O problem a tratamentului cronic cu beta 2
stimulante este reprezentat de diminuarea duratei efecteului bronhodilatator n timp,
mai putin micorarea intensitii acestuia. Tolerana se datorete, n principiu
micorrii cantitii de receptori adrenergici prin inhibarea sintezei acestora (fenomen

"down regulation"). Cortizonii refac cu repeziciune (n 6-8 ore) aceast reactivitate.
La unii bolnavi cu astm administrarea de simpatomimetice, mai ales
cele selective, poate determina iniial micorarea saturrii n oxigen a
sngelui arterial. Acest efect nedorit este consecina dezechilibrului ntre ventilaie i
perfuzie -arteriolele, dilatate prin aciunea beta2-adrenergic, furnizeaz o cantitate
sporit de snge alveolelor, nc insuficient ventilate, dac bronhodilataia nu este
suficient de operant (crize severe).
Contraindicatii: tahiaritmii, angina pectoral, infarctul miocardic, HTA, diabet

zaharat, vrstnici, , a hipertiroidismului
Catecolaminele adrenalina, izoprenalina molecul polar - absorbia intestinal ,

nu trec BHE. Sunt inactivate n intestin.
Adrenalina (EPINEFRINA) are actiune alfa-B adrenomimetica - tratament de urgen
in starea de rau astmatic, . determin bronhodilatatie si decongestionarea mucoasei;
injectabil subcutanat 0,2-0,3 ml din soluia 1%0. ; efectul se instaleaz n 5-10 minute
si se mentine 45-90 de minute;se poate administra i n aerosoli (soluie 1%). Efectul
se instaleaza rapid . Durata de aciune scurt cat si pentru preparatele introduce prin
inhalatie,datorita inactivarii in organism prin captare tisulara si metabolizare de catre
COMT siMAO
Reacii adverse: frecvente:tremor,tulburari cardiovasculare

Contraindicatii::aritmii,cardiopatia ischemica ,cresterea tensiunii arteriale
EFEDRINA
-alcaloid din specii de Ephedra;
-se utilizeaza in astmul bronsic ca tratament de fond ;
-actioneaz pe receptorii afla 1 si beta adrenergici;
-are efect mai durabil dar mai slab ca epinefrina ,se utilizeaza in forme usoare de astm
pt profilaxie,p.o 15-50mg*1-3/zi
-se administreaz pe cale oral si parenteral; n cazul crizei astmatice se injecteaz
intramuscular. Durata de actiune este de 3-4 ore.
Reactii adverse:anxietate, tulburari de somn (efect de trezire,

insomnie,palpitatii.,tremor,dezvolta tahifilaxie la utilizare repetata, stimulare nervos
centrala
Contraindicatii :hipertensiune arterial,ateroscleroza,infarct miocardic,aritmii
ventriculare;
-angina pectorala,insuficienta cardiaca,Parkinson.glaucom congestive.
Adrenalina si Efedrina
-au fost mult utilizate in trecut;

-astazi sunt depasite
-se foloseste in unele manifestari alergice cutanate:urticarie,boala serului,edem

Quincke.
-este medicatia de elective in socul anafilactic.
-in prezent se utilizeaza in oftalmologie local ,in conjunctivite,hemoragie pentru efect

midriatic si pentru diminuarea tensiunii intraoculare.
-in lipsa altor bronhodilatatoare se poate folosi in criza de astm bronsic..
Ca antiastmatic se foloseste si in aerosoli si injectabil.
-produc HTA, dar reduc edemul si secretiile(in obstructii la copii, unde predomina
acestea)
IZOPRENALINA p.f=izoproterenol,bronhodilatin
-are actiune B1 si B2 adrenergice ; determin bronhodilatatie;
-inhalata ca aerosoli->efectul apare in 2-5 min si dureaza 1-2h

-administrata sublingual,efectul apare in 15-30 min si se mentine 1-2h dar eficacitatea
in astm este slaba ,nesigura si reactii adverse relativ frecvente administrate
inhalator(0,1mg/doza-3 -4doze/zi)sau sublingual(10mg0data)poate fi folosita ca
tratament simptomatic al crizei astmatice sau al altor situatii de bronhospasm(in
bronsite,bronsiectazie cu emfizem).
Efectul survine rapid in cazul administrarii inhalatorii, ceva mai lent pentru
administrarea sublinguala,si dureaza1/2-2ore..Administrata sublingual se absoarbe
inegal si limitat.
Reactii adverse
De tip beta 1; iritatie, cefalee, anxietate, declansarea crizelor de angin pectoral.

produce tahicardie,palpitatii,tremor;agraveaza cardiopatia ischemica;
Contraindicatii
Afectiuni cardiace.Nu se asociaz cu adrenalina.
Saligeninele salbutamol, salmeterol - aciuni 2 adrenergice intense.

Molecula este stabil, administrare oral i efect foarte lung.
SALBUTAMOLU (Ventolin, Salbutamol, Salamol, Ventolin Haler)
D.C. Ventolin spray ,sirop si solutie pentru nebulizator;
Salbutamol sirop 2 mg/5 ml,cpr 4mg.
derivat de resorcinol
DCI n SUA
-albuterol
cel mai folosit medicament n criza de astm, tratament de fond, bronhopneumonii
-are aciune beta 2 selectiv
- efect relativ durabil (7-8 ore)
durat de aciune: 4-6 ore, debut rapid (1-5) la administrarea inhalatorie.
la administrarea oral, durata efectului este ceva mai lung.
moleculele de salbutamol hidrofile
interactioneaza cu b2-receptorii din mediul extracelular
instalarea rapida a actiunii (2-4 minute)
b2-agonistii de tipul salbutamolului se leaga de situsul activ al b2 -receptorului
activ cat timp ocupa situsul receptorului

molecula de salbutamol-prea hidrofila ca sa penetreze regiunea lipofilica a
receptorului care contine exositusul
prea scurta ca sa culiseze intre situsul activ si exositus
molecula de salmeterol este capabila sa culizeze intre situsul activ si exositus
lipofilia moleculei de salmeterol -penetrarea la nivelul regiunii hidrofobe a

receptorului care contine exositusul
Doze:
2 pufuri la nevoie, cu un interval de 3-5ntre ele.
nu se depesc 8 pufuri n 24 ore.
oral: 4-8 mg de 3-4 ori/zi. 1 doz = 100 g se administreaz cte 2 doze
copii: 1 puf/doz
-adult:-sprayul se administreaza in criza de astm 1-2 inhalatii care se pot repeat numai
dupa 4 ore (maximum 8 doze/zi);
-se administreaza la adulti si copii cu varsta peste 12 ani.
Inhalator pulbere: 200-400 g/doz
-se poate administra inhalator sau intern. n cazul
administrrii inhalatorii bronhodilataia este evident dup 15 minute i se menine 3-

4 ore; dup administrarea intern efectul ncepe n 30 minute i dureaz 3-4 ore.
Aerosolii sunt utili n astmul de intensitate medie (un puf a 0, 1 mg n criz, repetnd,
la nevoie, dup 1-2 minute sau, pentru profilaxia crizelor, cte un puf la fiecare 4-
6 ore). n astmul cu dispnee continu se recomand administrarea intern (1

comprimat a 2mg de 3 ori/zi).
Farmacotoxicologie
-tremuraturi (mai ales la varstnici si la doze mari)
-tahicardie,agitatie,ameteli,greturi,voma, vasodilatie, hipopotasemie la D mari . Este

contraindicata bolnavilor cardiopatie ischemica, tulburari de ritm, HTA,hipertiroidism
si la batrani.
Farmacoterapie
-astm bronsic;
-bronsita cronica astmatiforma;
-in obstretica:iminenta de travaliu prematur.
Farmacoepidemiologie
-stare de rau astmatic,hipertensiune arteriala,insuficienta cardiaca,tahiaritmii.
-ca tocolitic numai sub supraveghere medicala, in spital.
SALMETEROLUL XINAFOAT(Serevent, Salmeter)
compus asemntor salbutamolului
aerosoli 25 g/doz
aciune lung (8-12 ore) i selectivitate crescut
este indicat in tratamentul de fond al astmului;bronsic,pentru profilaxia crizelor;
debutul efectului lent, nu se folosete n tratamentul crizei,numai profilactic
Efectul apare dup 10-20 minute de la inhalare i dureaz circa 12 ore. Este avantajos
pentru profilaxia de durat a crizelor de astm, dar nu pentru nlturarea crizelor odat
instalate
Durata lunga a efectului se datoreaza fixarii stabile a catenei laterale la nivelul unui
situs de pe receptorul 2adrenergic apropiat de sediul active al acestuia.
adugarea salmeterolului la pacienii tratai cu GCI n doze mici
-efecte mai bune dect dublarea sau chiar cresterea de 4 ori a dozei GCI.
recomandri GINA
agonitii 2cu durat lung -adugai n tratament la GCI la pacienii cu AB moderat
persistent i sever persistent.
acetia nu se administreaz singuri
-asociai cu GC (Seretide).
Doze:
1puf la 12 ore
se administreaz inhalator 2 pufuri de 2 ori/zi.
(1 doz = 25 g), 2 doze/12h (100 g/ zi) n formele moderate i 4 doze/l2h (200

(g/zi) n formele severe
Rezorcinolii - orciprenalina, terbutalina, fenoterolul - selectivitate mai mare 2.

Molecula mai stabil, se absorb dup administrare oral -> efect mai lung.
TERBUTALINA (Bricanyl)
-derivat de resorcinol
-analog tertiar al orciprenalinei are o 2selectivitate ai mare si efect ceva mai

durabil.
- este un beta 2-adrenomimetic cu eficacitate crescuta in astmul bronsic;
- prezint efect de lung durat, actioneaz pe receptorii beta 2 adrenergici;
-efectul se instaleaz dup 30 de minute si dureaz 4-8 ore.
-este metabolizat n proportie de 50%;
-timpul de injumatatire t1/2 este de 14 ore.
-este indicat n profilaxia si tratamentul crizelor de astm bronsic.
Se poateadministra inhalator (1- 2 pufuri de 3 -4 ori /zi),efectul se instaleaza dupa 5-

30 minute si dureaza 3-6 ore.In cazul administrarii orale (2,5mg de 3-4ori\zi) efectul
apare dupa 1\2 ora si dureaza 4-8 ore. Administrata injectabil
subcutanat(0,24mg/doza) efectul se evidentiaza dupa 6-15 minute si se mentine 1,5-4
ore.Administrata inhalator este indicate pentru tratamentul si profilaxia crizelor in
astmul de intensitate medie.Administrarea orala este adecvata atunci cand crizele sunt
frecvente sau dispneea este continua; oral-debutul efectului este mai lent (2 ore).
Administrarea injectabila este recomanda pentru tratamentul de urgent al crizei

astmatice;aerosoli 250 g/doz, sol. inj. 0,5 mg/ml ;s.c. -status astmaticus
Reactii adverse
sunt mai mici dac se administreaz pe cale inhalatorie si mai mari dac se
administreaz pe cale oral sau parenteral;
tahicardie, palpitatii, aritmii cardiace, tremor al extremittilor, nervozitate;
tahifilaxie (administrarea repetat este urmat de un rspuns din ce n ce mai slab).=>

se folosesc predominant in crize
Fenoterolul(Berotec) (derivate de rezorcinol) are un efect bronhodilatator mai

durabil.
este tot un beta 2-adrenomimetic antiastmatic;
- efect bronhodilatator mai durabil (5-6 ore). Se administreaz inhalator pentru

profilaxia crizelor sau intern.
Se administreaza inhalator (un pufa 0,2mg in criza sau 1-2 pufuri de 2-3ori/zi,pentru
profilaxia crizelor) sau intern(2,5-5mg de 3 ori\zi)
aerosoli 100 i 200 g/doza
durat mai lung de aciune (6-8 ore)
se asociaza cu bromura de ipratropium n bronita cronica cu spastic i al BPOC

(Berodual)
Farmacoterapie
-criza de astm,bronsita astmatiforma,alte afectiuni cu bronchospasm

(TBC,bronsiectazie,neoplasm);
-este util si in tratamentul de fond pentru a preveni criza sau a mari intervalul dintre
crize;
-ca tocolitic este active in nasterea premature.
Farmacotoxicologie
-tahicardie,palpitatii,tremuraturi ale
extremitatilor,ameteli,astenie,cefalee,transpiratii,hiperglicemie.
Farmacografie
-se administreaza maxim 12 doze /zi
-doza nu se va administra mai repede de 3 ore.

ORCIPRENALINA-Astmopent , fl 400 doze, *4/zi
- are efecte similare izoprenalinei dar de durata mai lunga;
- este bine tolerata pe cale inhalatorie;
- efectele adverse cardiace sunt mai reduse;
BITOLTEROLUL
- se foloseste pe cale inhalatorie;
FORMOTEROLUL (Oxis Turbuhaler, Atimos )
efect rapid (in 3 minute) i de durat lung.
se poate folosi i n criz i pentru tratamentul
profilactic asociat cu GCI
Symbiocort Turbuhaler formoterol+budesonid 2 puffuri/zi, la 12 ore
In exacerbari pana la max 12 puffuri/zi
COMBINATII-
Berodual=Ipratropium+Fenoterol-scadere secretiilor salivare
Seretide= Salmeterol+Fluticasona
Noi perspective:
Aparitia agonistilor beta 2 cu unica administrare
Flexibilitate in prescriere in asociere cu M-colinolitice sau CSI
2 agonistul ideal debut rapid al efectului, durata efectului 24 h, ameliorare

semnificativa a simptomelor, potentiale efecte cardiace minime
In studii mai multi ultra BADLA indacaterol, olodaterol, vilanterol, carmoterol
Indacaterol aprobare noiembrie 2009
Vilanterol in combinatie aprobare 2013

2 Bronhodiltatoare parasimpatolitice (M-colinolitice):
(atropina,bromura de ipratropium, oxitropium, tiotropium);

Caracteristici:
mai slabe decat agonistii 2 adrenergici
efectul instalat lent (~ 30 min)
dureaza 8 12 ore; 72 ore pentru Tiotropium
Mecanism de aciune:
-blocarea receptorilor muscarinici M3, cu scderea tonusului vagal.
-blocheaza recept. colinergici
-blocheaza contractia vagala a musculaturii si secretia bronsica
Aciuni farmacodinamice:
-bronhodilataie, de intensitate moderat, predominant asupra bronhiilor mari;
hiposecreie bronic, vscoas, ce poate produce blocarea bronhiilor, mai ales
la copii;
Parasimpatoliticele inhiba bronhoconstrictia directa si cea reflexa mediata

vagal,avand predominant efect asupra bronhiilor mari.
De asemenea,inhiba degranularea mastocitelor atunci cand este produsa de
aeetilcolina.Efectele sunt datorata antagoniziirii receptorilor colinergici
muscarinici cu modificarea echilibrului nucleotizilor ciclici intracelulari in
favoareaAMPc
Indicaii:
-n astmul bronic cu component vagal reflex important.
-alternativa terapeutica a 2 adrenergicelor la bolnavii coronarieni
- intoleranta la 2 adrenergice sau Teofilina
Prezentare:
ATROVENT (bromura de ipratropiu)
BERODUAL (fenoterol + bromura de ipratropiu)
COMBIVENT (salbutamol + bromura de ipratropiu)
SPIRIVA (tiotropium)
BROMURA DE IPRATROPIUM (Atrovent-spray, Ipravent 20-Inhaler)aerosoli

derivat cuaternar al atropinei,
aciune bronhodilatatoare mai lent dect a beta2 adrenomimeticelor, dar mai

durabil (8 h).
blocheaz toate 5 subtipurile de receptori M
variabilitatea rspunsului pacienilor la ipratropiu -diferenele n tonusul parasimpatic
are un efect bronhodilatator moderat;
Mod de aciune: inhib competitiv aciunea acetilcolinei asupra receptorilor

colinergici din mastocite i miocitele bronice, scznd GMPc intracelular
determinnd bronhodilataie; ar bloca de asemenea reflexul bronho-constrictor
declanat de fum, tutun i SO2
Avantaje:
are efect benefic mai durabil (intr n aciune n 30- 60" i dureaz 8 12h)
nu are efeclele secundare ale atropinei (poate fi deci administrat la prostatici, n

glaucom etc)
nu d tahifilaxie;
Dezavantaj: ntreruperea brusc poate da rebound!
Doz: 40 mg x 4/zi.
Indicaii:
Astm bronic persistent -asociat cu 2 adrenomimetice,
Astm bronic asociat cu bronit cronic,
Crize severe AB
Bronho pneumopatia cronic obstructiv
este indicat pe cale inhalatorie in astmulbronsic,BPOC
Se poate asocia cu fenoterolul (Berodual)-efect bronhodilatator superior, de durat

mai lung
se administreaz de 3-4 ori/zi, nu numai intermitent n criz ;doz: 40 mg x 4/zi.

administrare: inhalator,spray nazal n rinite alergic i vasomotorie.
se gaseste sub forma de aerosoli,20 mcg/doza;
BROMURA DE OXITROPIUM
Prezint avantaje similare, ale ipratropiului constituind de asemenea un medicament

de rezerv. Doza: 100 (mg/doz-spray). Se administreaza inhalator (2pufuri de 2-
3ori/zi).
Reacii adverse:
-creterea H HRB la ntreruperea tratamentului
BROMURA DE TIOTROPIUM (Spiriva)caps. pentru inhaltii
analog structural, administrat 1doz/zi
ATROPIN (0,5 mg i.v.) este putin avantajoasa ca antiastmatic deoarece,in conditii

clinice,efectul bronhodilatator apare la doze mari,greu suportabile
-efect redus in criza de astm;
-se foloseste numai in tratamentul de fond al astmului bronsic si mai ales in

bronhospasmul din bronsitele cronice ,asociata frecvent cu bronhodilatatoare;
-a fost mult folosit n trecut, astzi este abandonat, deoarece efectul benefic este
scurt , iar efectele nedorite sunt numeroase:
crete vscozitatea mucusului
inhib micarea cililor (favoriznd infecia)

tahicardizeaz
alte efecte secundare:
retenie de urin
creterea presiunii oculare (riscant n glaucom)
pareza musculaturii netede intestinale
IPATROPIUM
D.C. Ipravent
Indicatii
-este utilizat pentru tratamentul afeciunilor caracterizate prin blocarea cilor
respiratorii, cum ar fi astmul bronic,in (BPOC),si in emfizemul pulmonar.
Ipratropiul are molecul polar. Nu se absoarbe din tubul digestiv i se elimin prin
scaun.
Reactii adverse
-la doze mari:
-uscaciunea gurii,retentive urinara,tulburari de acomodare

vizuala,tahicardie,palpitatii.
Precautii :glaucoma cu unghi ingust,constipatie,adenoma de prostate,alaptare.
Mod de administrare
-se administreaz inhalator
- administrat n aerosoli are efect bronhodilatator de intensitate moderat, care se

instaleaz lent i este relativ durabil. Efectele sunt datorate blocrii receptorilor
muscarinici la nivel respirator.
Pentru adult:
Doza recomandat este de 1-2 pufuri, de 3-4 ori pe zi.
La nceputul tratamentului, unii pacieni necesit o doz de pn la 4 pufuri,

administrat de 3-4 ori pe zi, pentru obinerea beneficiului maxim.
Copii cu vrsta cuprins ntre 6 i 12 ani
Doza recomandat este de 1-2 pufuri, de 3 ori pe zi.
La copii, administrarea medicamentului se va face sub supravegherea unui adult,

pentru a se asigura asupra faptului c inhalarea este executat corect.
TIOTROPIUM
D.C. Spiriva
Spiriva se recomand ca tratament de ntreinere la pacienii cu

bronhopneumopatie cronic obstructiv (BPCO), o afeciune care determin dispnee
i tuse. Aceste simptome se pot datora inflamrii cilor respiratorii pe termen lung,
caracterizat prin tuse i producerea sputei (bronit cronic) sau pierderii elasticitii
esutului pulmonar (emfizem).
Spiriva se administreaz pentru a reduce frecvena apariiei i a agravrii dispneei la

pacieni cu BPCO.
Se administreaza o data pe zi.
Reactii adverse
-uscaciunea gurii,constipatie,retentive urinara,tahicardie.
Contraindicatii:-copii sub 18 ani.
Bronhodilatatoare musculotrope
(teofilina i aminofilina);
Mecanism de aciune:
musculotrop (la nivelul fibrei musculare): inhib fosfodiesteraza (enzim ce

catalizeaz degradarea AMPc) i crete concentraia de AMPc 1(la doze mari de
teofilin);
antagonist al adenozinei, mediatorul sistemului purinergic, blocnd receptorii
P1-A1 i crescnd concentraia de AMPc (la doze mici de teofilin).
Actiune farmacodinamica:
bronhodilatatoare mai slaba decat 2 adrenergicele
antiinflamatoare si imunomodulatoare
stimulator al SNC insomnie, nervozitate, tremor
cardiostimulanta palpitatii, dureri precordiale
diuretica - slaba
Indicatii: - criza de AB i.v. lent sau PEV
- de electie in AB nocturn
- AB tratament de fond + corticoterapie inhalatorie
- bronsita cronica spastica
TEOFILIN MIOFILIN, THEO SR
D.C. Teotard cps 200mg,300mg
Theo SR cps 100mg,200mg,300mg A
Teofilina (aminofilina) (alcaloid extras din frunzele de ceai din aceeasi familie cu
cafeina) a fost introdus nc n 1922 de Hirsch; astzi este preferat derivatul de
semisintez;relaxeaz musculatura bronhiilor i ali muchi netezi, stimuleaz
miocardul, stimuleaz secreia gastric acid, crete diureza i excit sistemul nervos
central.
Teofilina are efect bronhodilatator putnd fi eficace la bolnavii la care

simpatomimeticele au devenit inactive, dar prezint mai multe reacii adverse.
Teofilina -asociat cu etilen-diamina- aminofilina, (proporie de 86/14),este un

alcaloid derivat de metilxantina;se combina cu etilendiamina si danastere la
aminofilina;
Actiune foarte-dinamica:
bronhodilatatoare mai slaba decat 2 adrenergicele

antiinflamatoare si imunomodulatoare
+ SNC insomnie, nervozitate, tremor
cardiostimulanta palpitatii, dureri precordiale
diuretica - slaba
stimuleaza cordul si SNC
Mecanismul de aciune const n inhibarea fosfodiesterazei i creterea concentraiei

de AMPsi cGMP intracelular
deoarece nu este hidrosolubil, teofilina poate fi administrat doar pe cale oral.
n schimb, preparatele care conin sarea de teofilin poate fi administrat att pe cale
oral, ct i parenteral.
spre exemplu, aminofilina conine 80% teofilin iar oxitrifilina conine 65%.
Metabolizarea teofilinei are loc n ficat prin demetilare, la unele specii rezultnd un
metabolit activ - teobromina.
tot n funcie de specie variaz i rata de metabolizare, eliminare i timpul de

njumtire al teofilinei.
: inhiba fosfodiesteraza AMPc=> relaxeaza musc. bronsica
Indicatii: - criza de AB i.v. lent sau PEV
- de electie in AB nocturn
- AB tratament tratament de fond + corticoterapie inhalatorie
- bronsita cronica spastica
tratamentul de fond (profilaxia crizelor) al AB n treapta a 4-a de tratament la aduli

sau la cei care nu rspund la simpatomimetice oral tratamentul crizelor severe -i.v.
apneea prematurilor
Mecanism de aciune
Teofilina inhib neselectiv fosfodiesterazele i cAMP i cGMP intracelular
Antagonist competitiv al receptorilor pentru adenozin
Adz -bronhoconstricie i stimularea degranularii mastocitareactivarea subtipului

A2B-efecte proinflamatorii,
teofilina -potent inhibitor al acestor receptori.
Teofilina -activarea histon-deacetilazelor nucleare, scade transcripia unor gene

proinflamatorii i poteneaz efectul GC
Efecte farmacologice
sinteza i eliberarea mediatorilor inflamatori din bazofile i mastocite
-inhibiia PDE4
dup unii autori-n beneficiul terapeutic al teofilinei, rolul mai important -efectul
antiinflamator
inhib att reacia alergic imediat cat i cea tardivdup inhalarea alergenilor
inhibitori specifici ai PDE4roflumilast eficienta redusa, efecte adverse
Efecte farmacologice
efecte SNC: stimulare, nlturare a oboselii, stimularea centrilor respiratori bulbari.
efecte periferice: bronhodilataie, relaxeaz m. neteziefect diuretic nltur

oboseala diafragmuluistimuleaz miocardul, frecvena cardiac, presarcina
Farmacocinetic
Teofilina -oral sau i.v., rar intrarectal.
se absoarbe rapid i aproape complet dup administreaza po sau parenteral, variabil

i lent -pe cale rectal.
preparatele cu eliberare dirijat -absorbia variaz
rata absorbiei -variaz i n funcie de ali factori: alimente, somn, repaus etc.
nu se recomand schimbarea preparatelor ntre ele

util dozarea concentraiei plasmatice
se distribuie larg n organism, trece prin placent i in lapte.
se metabolizeaz hepatic i se elimin urinar
eliminarea teofilinei -variaii mari, dependent de factori genetici i de mediu.
T1/2 este de 3,5 h la copiii mici, 7-9 h la aduli,
mai mare la gravide i la femeile care folosesc contraceptive orale.
la prematuri -mult mai lent, T1/2 fiind pn la 20-30 h.
Factori care cresc eliminarea teofilinei: inductoare enzimatice ,(fenobarbital, alcool

etc),fumatul,dietele hiperproteice
Factori care scade eliminarea teofilinei: inhibitoare enzimatice

(eritromicin,cimetidin),insuficiena cardiac,disfuncii hepatice,vrsta naintat,
infecii virale,diete hiperglucidice
Se foloseste in astmul bronsic cu crize frecvente,la bolnavii care nu pot utiliza

simpatomimetice din cauza efectelor adverse.
Se administreaza in criza de astm acuta cat si in tratamentul de intretinere.
Doza uzual recomandat pentru aduli i adolesceni cu greutate peste 40 kg este de

35omg teofilin de cte 2 ori pe zi.
Doza uzual recomandat pentru copiii peste 6 ani, cu greutate peste 20 kg,
adolesceni i aduli cu deficit ponderal este de 200 mg teofilin administrat de cte 2
ori pe zi.
Pacienii cu crize nocturne de astm bronic sau cu tulburri respiratorii n timpul

somnului pot fi tratai cu o doz unic de Teotard, administrat seara, nainte de
culcare.
-teofilina antagonist necompetitiv pentru agentul spasmogen
-are fereastra terapeutica ingusta(dz terapeutica e

apropiata de dz toxica)
-are efecte adverse cardiace,nervos centrale,

digestive, renale
-se administreaza oral mai ales retard si i.v.in status
asmaticus
-interactioneaza cui antibiotice si antiepileptice
-la copii intre6-15 ani si adulti 16-60 ani fara

factori de risc dam teofilina
-la cu factori de risc, clearenceafectata, >60 ani

dam amiofilina
amiofilina =
teofilina+etilendiamina
Intoxicatia cu teofilina(concentratia plasmatica > 30

micrograme/ml)
gastrointestinal-voma,dureri abdominale,
diree,hematemeza
metabolism-hipoK, tulburari acido-

bazice,rabdomioliza(liza fibrei musc.)
cardio-vascular-tahicardie sinusala
-tahicardie supraventriculara
-extrasistole ventriculare
-FiA,FlA,tahicardie atriala
multifocala
-aritmie ventriculara cu instabilitate

hemodinamica
neurologice-nervozitate, tremor,dezorientere,
convulsii
moarte
Interactiuni medicamentoase ale teofilinei:
-teofilina scade T1/2 la: fenobarbital, rifampicina,

fenitoina
-creste T1/2 al inhibitorilor de citocrom

P450(eritromicina,contraceptive orale,cimetidina,ciprofloxacina,blocante canale de
Ca)
Reacii adverse:palpitatii, excitarea SNC (tremurturi, stare de agitaie, convulsii),
diurez crescut i hipertensiune.
Toxicitatea acut:anorexie, greuri, vrsturi (precoce) ,tahicardie aritmii, cefalee,

nervozitate,insomnie
la injectarea i.v. rapid pot s apar: congestie a pielii,aritmii severe, hipotensiune

arterial, convulsii (> 40 g/ml)-refractare la tratamentul anticonvulsivant usual,
grea i vrsturi,dureri precordiale,moarte subit
semnele de toxicitate-asociate conc plasmatice > 20 g/ml toxicitatea cronic:
la administrarea repetat a teofilinei
pacienii -mai expui riscului convulsiv dect la administrarea pe termen scurt a

teofilinei.
profilactic -diazepam, combinat cu fenitoin sau fenobarbital.
Contraindicaii: epilepsie latent , infarct miocardic acut, alergie la teofilin, ulcer

gastroduodenal, cardiaci, HTA, hipertiroidie, hepatici, btrni i nou-nscui,
cardiopatie ischemic.
n timpul tratamentului nu se consum ceai, cafea.
AMINOFILINA (Miofilin, Eufilin)
D.C. Miofilin cps 100mg ,sol inj.
Miofilin este un medicament pentru tratamentul bolilor obstructive ale cilor

respiratorii utilizat n tratamentul strii de ru astmatic, rmne tratamentul de prim
intenie n astmul bronic acut agravat (efect bronhodilatator puternic).
Astmul acut bronic agravat necesit internare n secia de terapie intensiva.

Aminofilina este denumirea generic pentru teofilina-si etilendiamina
Substana activ din aminofilin este teofilina Aminofilina este mai hidro-solubil si
cu biodisponibilitate superioara; efect bronhodilatator;
Teofilina inhib fosfodiesteraza i prin aceasta ncetinete degradarea AMP ciclic i

scade tensiunea din muchii netezi ai vaselor sanguine, bronhiilor, canalelor biliare i
organelor gastrointestinale. n plus, scade sinteza i eliberarea factorilor spasmogeni
din mastocite. Teofilina are de asemenea, un efect diuretic moderat, care rezult din
absorbia sczut a sodiului i fluxul sanguine mrit la nivel renal. Teofilina
stimuleaz centrul respirator.
Indicaii:
Criza de astm bronic; astm bronic cronic i bronite obstructive
reversibile; bronchoconstricie de efort.
Mecanism de aciune (nu este nc bine elucidat):
ar bloca receptorii adenozinei;

ar inhiba fosfodiesterazele II i IV, crescnd AMPc intracelular;
ar transloca ionii de Ca++ intracelular (efect blocant calcic);
ar avea un efect anti-inflamator inhibnd aciunea limfocitelor CD4;
ar crete eliberarea de catecolamine de ctre suprarenal;
ar inhiba prostaglandinele
Contraindicaii:
Aminofilina este contraindicat n epilepsie ,tahiaritmii.
Administrarea parenteral este contraindicat n infarct miocardic acut. n tratamentul

insuficienei cardiace congestive trebuie avut n vedere c stimuleaz centrul
respirator i de aceea trebuie asociat cu morfina.
Precauii: cu reducerea dozelor,la:
-hipertiroidie;
-ulcer gastroduodenal;
-insuficienta hepatica;
Teofilina este eliminat n special prin biotransformare n mod diferit de la individ la

individ. Se va administra cu precauie; dac este necesar, dozele vor fi sczute la
pacienii cu insuficien hepatic n special n cazul cirozei hepatice i la pacienii cu
insuficien cardiac acut. Eliminarea teofilinei este de asemenea redusa n cazul
asocierii medicamentului cu antibiotice macrolide. n asemenea cazuri doza de
aminofilin va fi redus. Injeciile intravenoase prea rapide pot fi fatale la pacienii cu
infarct miocardic recent,datorit scderii brute a presiunii sanguine. Se va manifesta
precauie la pacienii hipersensibili la teofilin.
Nu este recomandat pe timpul sarcinii. Medicamentul nu va fi administrat
mpreun cu alte preparate xantinice (cafea, ceai).
-per os pe nemancate;
-100mg de 2 x /zi
Dozarea aminofilinei se va face individualizat.
Aminofilina se va administra prin injecii intravenoase lente numai n cazurile de

urgen(10 ml timp de 5 minute). Doza uzual este de 1-2 fiole (4-6 mg/kg corp) o
dat pn la3 ori/zi. Injeciile intravenoase se pot administra prin perfuzie. Injectarea
intramuscular se va face n doze de 1-2 fiole (500-1000 mg) pe zi. Injecia nu se va
face dac n fiols-au format cristale (conform USP). Doza oral uzual este de 1-2
tablete (100-200 mg) de 3-4 ori/zi. De regul tratamentul va ncepe cu o doz mic,
care va fi crescut gradatla un interval de 3 zile. Tabletele retard menin uniform
nivelul teofilinei n plasm timp de 12 ore.
Tratamentul ncepe de obicei cu 1/2 tablet retard la fiecare 12 ore. Doza va crete la
un interval de 3 zile pn la obinerea efectului terapeutic optim. n majoritatea
cazurilor, pacientului i este suficient o tablet retard (350 mg aminofilin) la fiecare

12ore. Doza poate fi crescut gradat la 2 tablete retard (700 mg aminofilin).
Aminofilina se poate administra i intrarectal, prin supozitoare, n doze de 360-
720 mg zilnic (1-2 supozitoare).

Injectarea i.v.: in criza astmatica ce nu cedeaza la simpatomimetice si la pacientii cu
rau astmatic; se injecteaza lent (in 10- 20 minute) pentru a nu provoca aritmii.
se ncepe cu o doz mare 12-16 mg/kg/zi teofilin, maxim 400 mg/zi, timp de 3 zile.
se treptat la 16-20 mg/kg/zi, apoi la 18-22 mg/kg/zi, (maxim 800 mg/zi) n funcie
de rspunsul clinic i de vrst.
intre creterea dozelor -cel puin 3 zile.
la fumtori -dozele mai mari.
ideal -monitorizarea concentraiei plasmatice, sub 20 g/ml (5-15g/ml sau 28-85

M/ml)
monitorizarea concentraiei plasmatice-la nceputul tratamentului, apoi dac

rspunsuleste bun-anual.
monitorizare: cnd nu se obine rspunsul terapeutic scontat,cnd apar RA la

tratament, cnd sunt posibile interaciuni medicamentoase
calea i.v.-rezervat crizelor severe sau n status astmaticus.
se injecteaz foarte lent (20-40) n bolus (5-6 mg/kg) sau perfuzie (0,5 mg/kg/h)
apoi se trece la administrarea oral.
- efectul bronhodilatator rezulta din actiunearelaxanta asupra mn bronsice;
- inhiba fosfodiesteraza si creste AMPc;
- inhiba si receptorii pentru adenozina;
- are un IT mic,efectul terapeutic se obtine lavalori plasmatice de 10 mcg/ml;
- toxicitatea se manifesta la valori de peste 20mcg/ml;
- se administreaza pe cale orala in tratamentul de fond;
- in criza de astm se administreaza pe caleiv indoze de 5 mg/kg lent iv;
- toxicitatea se manifesta prin palpitatii,aritmiicardiace,insomnie,nervozitate si

convulsii la dozeexcesive;
- folosirea pe cale iv este contraindicata in caz deIMA,epilepsie,alergie la teofilina;
-administrat pe cale oral se absorb rapid si complet la nivel digestiv;
-concentratia maxim survine dup aproximativ 2 ore de la administrare;

Reactii adverse:
-digestive:(greturi,varsaturi,epigastralgii,anorexie);
-cardio-vasculare (tahiaritmii,hipotensiune arteriala);
La administrarea i.v. rapida :hipotensiune arteriala intensa,aritmii,convulsii,deces

subit.
Efectele secundare i fac apariia mai frecvent dac nivelul teofilinei n plasm este
mai mare dect concentraiile terapeutice uzuale (peste 20g/ml).
Efecte secundare cardiovasculare, n special o scdere a presiunii sanguine i
dureri precordiale apar numai dac administrarea injeciei intravenoase se face prea
rapid. Ele pot fi evitate prin administrare lent (timp de 5-10 minute). Durere
trectoare local poate apare la locul injeciei intramusculare. n administrare oral
ndelungat pot apare tulburri gastrointestinale (anorexie grea, vom), i efecte
secundare rezultate din stimularea sistemului nervos central (cefalee, anxietate). Toate
acestea pot fi evitate prin creterea gradat a dozei zilnice la un interval de 3 zile, iar
n cazul apariiei este suficient s se reduc doza. Supozitoarele pot cauza proctite,
dac nu se umezesc cu ap nainte de introducere.
Central excitant (nervozitate, insomnie, convulsii epileptiforme in caz de supradozare

la copii);
Injectarea i.v. rapida: aritmii severe (aritmii ventriculare), chiar moarte subita.;
Acuze gastrice (stimularea secretiei gastrice acide).
Diprofilina este un derivat de teofilina cu solubilitate mare in apa, ceva mai putin
iritant decat aminofilina.Se administreaza oral si parenteral.
METILXANTINE:
bronhodilataie;
creterea forei de contracie a diafragmului;
stimuleaz funcia centrilor respiratori;

stimularea transportului muco-ciliar;
scderea eliberrii mediatorilor mastocitari;
diuretic i inotrop (+).
Structur:
Alcaloizi xantinici nruditi ca structur cu cafeina.
Determin bronhodilatatie prin:
-inhibarea fosfodiesterazei si cresterea indirect a AMPc intracelular;
-antagonizarea receptorilor pentru adenozin (inhibarea eliberarii de mediatori
ai inflamatiei, cresterea amplitudinii miscarilor respiratorii prin cresterea
fortei de contractie a diafragm, muschi respiratori adiacenti);
-inhibarea eliberrii de calciu intracelular si stimularea eliberrii de
catecolamine.
Efecte adverse:
iritabilitate, anxietate, insomnie (efeclele supradozrii ceaiului i cafelei); inapeten,

grea, vrsturi;
cefalee; palpitaii (tulburri de rilm i chiar FbV cnd este administrat i.v. rapid!);
reflux gastroesofagian;
convulsii, com.
Forme de administrare:
Oral;
Intravenoas.
1 tb= 100 mg i 200 mg, 25 mg (cp pediatrice);

1 fiola = 240 mg;
1 supozitor = 320/360/480 mg;
1 tb retard = 200/350/400/600 mg.
Doza de atac (ncrcare)

p.o.= 13 mg/kgc/zi, fracionat n 3 prize, fr a depi 1000 mg/zi;
i.v. = 5-10 mg/kgc de greutate ideal (administrare foarte lent, n cca 20 min,
altfel exist risc de FbV!), apoi 0,5-0,6 mg/kgc/h.
Doza de ntreinere trebuie individualizat, deoarece exist numeroi factori
care influeneaz aminofilinemia:
cresc eliminarea :
droguri cu inducie enzimatic: FENOBARBITAL, RIFAMPICIN,
ETANOL
medicamente care scad absorbia digestiv a aminofilinei (antiacide cu
magneziu)
fumatul
alimentaia hiperproteic/hipoglucidica
vrsta fraged (copii)
scad eliminarea :
droguri cu inhibare enzimatic: CIMETIDINA, ERITRO- i
CLARITROMICINA, CLINDAMICIN, Quinolonele (CIPRO- i
OFLOXACINA,) ALLOPURINOL
Estrogenii
Mexiletina, propafenona, propranololul, verapamilul
cafeaua, ceaiul
decompensare cardiac, insuficien hepatici (metabolizarea hepatica
deficitara)
alimentaie hiperglucidic
infecii virale
vrst avansat
Efecte
Bronhodilatator - relaxeaz musculatura neted prin actiune direct;
Antiinflamator;
Imunomodulator;
Efect stimulant central;
Efecte hemodinamice favorabile: creste forta de contractie a miocardului;
Inotrop si cronotrop pozitiv la nivelul inimii;
Vasodilatatie periferic;
Vasoconstrictie cerebral;
Efect diuretic;
Stimuleaz eliberarea de pepsin;
Stimulante psihomotorii.
Reprezentanti:
Teofilina;
Aminofilina.
Indicatii:
Profilactic n astmul bronsic;
In criza de ru astmatic;
Profilactic stimuleaz epurarea mucociliar;
Tratamentul crizei de astm bronsic;
Tratamentul cronic si profilaxia astmului bronsic;
Bronsita cronic obstructiv;
Tratamentul bronhospasmului din criza acut;
Tratamentul de ntretinere al astmului bronsic si al bronsitei astmatiforme.
Antileucotriene : -folosite ca medicatie de fond
-antagonisti ai receptorilor pentru. LTc4,LTd4, LTe4 ex.:

montleukast
-inhibitori ai produsilor de LT ex.: zileutoniu, zafirleukast

Leucotrienele sunt implicate in:-bronhospasm
-cresterea permeabilitatii vasculare
-cresterea secretiei de mucus
-atractia si activarea celulelor proinflamatorii
Clasificare, funcie de mecanism:

Antagoniti selectivi, cu afinitate nalt i competitivi ai receptorilor Cys-LT
(receptori pentru cisteinil-leucotriene): montelukast, zafirlukast, pranlukast;
Inhibitori selectivi ai 5-lipoxigenazei (=inhibitori ai enzimei de biosintez a LT
din acidul arahidonic): zileuton.
ANTILEUCOTRIENE:
MONTELUKAST SODIC SINGULAIR
ZAFIRLUKAST ACCOLATE
PRANLUKAST
ZILEUTON
Modificatorii de leucotriene:
Ameliorarea functiei pulmonare
Reducerea necesarului de 2 agonisti de criza
Eficienta mai mica decat a CSI
Efect antiinflamator slab crestere prin asociere cu CSI
MONTELUKAST SODIC SINGULAIR
antagonist selectiv al receptorului CYSLT1
Indicatii: - AB alergic
- AB la Aspirina
- profilaxia bronhoconstrictiei indusa de efort
! NU in criza AB
Terapie asociata: - corticoterapiei+ 2 adrenergicelor
permit dozelor
Indicaiile modificatorilor de LT:

profilaxia crizelor de astm bronic moderat/ sever persistent, in asociere cu alte
antiinflamatoare
prima linie-controlul formelor uoare de astm bronic, asemanator GCI
nu se folosesc n tratamentul crizeide astm- ineficace
Luati n considerare administrarea de antileucotriene ca alternativ la o doz mic de

CSI la pacientii cu astm care: nu pot folosi dispozitive inhalatorii, au
efectesecundare locale semnificative ale CSI sau au asociat rinit alergic
MONTELUKAST (Singulair)
Indicaii: profilaxia i tratamentul cronic al astmului bronsic (inclusiv astmul la

aspirin i astmul la efort, la. aduli si copii peste 2 ani). N.B. Nu se administreaz n
criz.
Mod de administrare: 1 tb = 10 mg/zi p.o. seara la culcare (1 tb = 5 mg la copii).
ZAFIRLUKAST (Accolate )i PRANLUKAST cte 20 mg x 2/zi ar avea eficien

i efecte secundare asemntoare.
Montelukastul si Zafirlukastul sunt antagonisti competitive ai

peptidiloleucotrienelor, blocand receptorii acestora.
Sunt recomandate,administrate intern,pentru profilaxia de durata a crizelor de
astm usor sau moderat.
Eficacitatea si riscul adverse nu sunt complet evaluate.
ZILEUTON (Zyflo ) este un inhibitor de 5-lipo-oxigenaza cu efecte similare;

,enzima ce intervine in sinteza leucotrienelor;a fost asociat cu o toxicitate hepatic i
necesit o supraveghere a enzimelor hepatice. Substanta inhiba producerea
leucotrienelor implicate in aparitia bronhospasmului(LTC4 si LTD4) precum si a
LTB4,autacoids cu actiune chemotaxica si de activare a leucocitelor la nivelul
mucoasei bronsice.Este indicat ca tratament profilactic de durata in astmul usor-
moderat.Se administreaza intern.
b)INHIBITOARE ALE DEGRANULRII MASTOCITELOR

Reprezentani: cromone (acid cromoglicic, cromoglicat sodic, nedrocromil sodic) i
ketotifen.
Mecanism de aciune:
stabilizarea membranei mastocitelor sensibilzate, cu mpiedicarea eliberrii

mediatorilor bronhoconstriciei, inflamaiei i anafilaxiei.
Farmacoterapie: tratamentul de fond al astmului bronic alergic.
Aceasta grupa terapeutica include substante capabile sa impiedice eliberarea si/sau
producerea de mediatori chimici ai procesului inflamator de catre mastocite si alte
celule implicate in inflamatia mucoasei bronsice si care sunt eficace profilactic in

astmul bronsic, indeosebi in cel alergic, situatie in care determina scaderea frecventei
crizelor.Inhibitorii degranularii mastocitelor nu sunt utili ca tratament curativ al crizei

de astm bronsic odata declansata si nu au efect bronhodilatator.
Acidul cromoglicic (CROMOGLICATUL DISODIC, Intal, lomudal) ) este folosit ca

medicament sub forma de cromoglicat sodic (sare disodica), un derivate biscromonic
inrudit cu kelina (compus vegetal cu proprietati antispastice slabe).
Mecanismul de aciune:
mpiedic eliberarea de substane spasmogene la nivelul plmnului (inhib
eliberarea mediatorilor inflamatori din granulele mastocitelor),
stabilizeaza membrana mastocitar.
acioneaz -pe reacia alergic imediat i pe cea tardiv
scade HRB la astmaticii atopici i nonatopici.eficacitatea -inferioar fa de GCI.
inhalator (pulbere, nebulizri sau spray)
rinita i conjunctivita alergic, (spray nazal sau colir)
recomandare GINA topic in rinite si conjunctivite
inhiba: eliberarea histamine, eliberarea de leucotriene si a factorului de
agregare a plachetelor PAF - (acumularea eozinofilelor la nivel
pulmonarsi bronhospasmul)
actioneaza ca antiastmatic datorita proprietatiIor antialergice si
antiinflamatorii.
AINS, folosit pentru prevenirea crizelor

Administrat inaintea contactului antigenic, impiedica declansarea crizei de astm
alergic. Impiedica,de asemenea, crizele produse de efort, frig si substante
iritante.Administrarea cronica la bolnavii cu astm usor sau moderat amelioreaza
functia pulmonara si evita crizele de dispnee provocate de expunerea la antigen si
crizele la efort. Frecventa si intensitatea crizelor scade, necesarul de bronhodilatatoare
simpatomimetice sau de glucocorticoizi poate fi redus. Beneficiile terapeutice se obtin
la majoritatea bolnavilor cu astm alergic, indeosebi la copii.Eficacitatea deplina se
manifesta 3-4 saptamani de tratament. La bolnavii cu astm intrinsic sau cu bronsita
astmatiforma eficacitatea este mai mica.Acidul cromoglicic este de asemenea util in
rinita alergica si in conjunctivita alergica, administrat topic. Administrat intern poate
fi util in diferite alergii alimentare, cat si la bolnavii cu mastocitoza sistemica si
tulburari gastrointestinale.
Cromoglicatul stabilizeaza membrane mastocitelor pulmonare si inhiba eliberarea de

histamine din acestea precum si formarea excesiva de leucotriene de catre leucocite,
mastocite si epiteliul traheal, declansate de IgE in astmul alergic sau de diferiti stimuli
in astmul de alta patogenie. Aceste efecte sunt puse pe seama scaderii disponibilului
de ioni de calciu in mastocitele sensibilizate, fosforilarii unei proteine specifice si
inhibarii fosfodiesterazei cu cresterea cantitatii de adenilat ciclic.
Administrare: - aerosoli
- instilatii oculare, nazale
Pentru tratamentul astmului bronsic cromoglicatul se administreaza inhalator sub

forma de aerosoli dozati (2-5 mg de 4 ori/zi) sau sub forma de pulbere inhalata cu
ajutorul unui turboinhalator (20 mg de 4 maxim 8 ori/zi). In rinita alergica se folosete
solutia pentru instilatii (2,5-5 mg de 4-6 ori/zi), sau se fac insuflatii cu pulbere (10 mg
de 4 ori/zi). Exista si solutii oftalmice utilizate in afectiuni alergice ale ochiului.
La bolnavii cu alergie alimentara sau mastocitoza se administreaza oral (200 mg de 4

ori/zi). Cromoglicatul trece putin prin membrane biologice. Dupa administrare interna
se absoarbe nesemnificativ.Dupa administrare inhalatorie se absoarbe de asemenea
putin. Medicamentul absorbit se elimina neschimbat prin bila si urina. Timpul de
injumatatire este scurt.
Indicatii: - profilactic in: - AB alergic
- rinite, conjunctivite alergice
- AB la frig, substante iritante, efort
-iritaie faringian i traheal,rareori bronhospasm trector (se inhaleaz n

prealabil un bronhodilatator simpatomimetic); foarte rar erupiicutanate,
urticarie (se oprete medicaia).
Reactii adverse : greata, gust neplacut, artralgii, urticarie, infiltratie pulmonara cu
eozinofile, disurie. Administrat inhalator poate produce: bronhospasm trecator, tuse,
wheezing (datorate iritatiei locale) care cedeaza la administrarea unui bronhodilatator
parasimpatolitic sau simpatomimetic. Foarte rar se pot produce reactii anafilactice
sau anafilactoide severe.
Contraindicaii:
Nu se administreaz la copii sub 5 ani, pruden n primul trimestru al sarcinii.
Cromoglicatul nu este eficace ca tratament curativ al crizei de astm
bronic i n status astmaticus. n cazul ntreruperii tratamentului dozele se reduc
progresiv; la bolnavii la care cromoglicatul a fcut posibil reducerea dozelor de
cortizon, ntreruperea medicaiei trebuie precedat de revenirea la dozele iniiale de
glucocorticoizi.
NEDOCROMILUL SODIC (Tilade, Tilade Mint)

derivat al acidului cromoglicic, cu potenta mare
eficacitate superioara
la copiii peste 12 ani.
GINA 2007 administrare in rinita i conjunctivita alergic -topic.
este indicat, asociat, in formele usoare si moderate de astm, de asemenea ca o
alternative a stimulantelor beta-adrenergice sau a teofilinei administrate oral. La
astmatici se administreaza in inhalatii (4 mg de 4 ori/zi).Ulterior pentru intretinerea
efectului poate fi suficienta o singura doza/zi.
Reactii adverse:cefalee, gust amar, grea, discomfort abdominal,
KETOTIFENUL (Ketof, Zaditen)(un derivat de benzocicloheptatiofen)
Actiune - antiastmatica
- antihistaminica.
- inhiba eliberarea histamine si leucotriene
- blocarea receptorilor H1 care poate contribui la efectul antiastmatic.

Ketotifenul se absoarbe aproape complet din intestin. Aproximativ jumatate din
cantitatea absorbita este inactivate la primul pasaj hepatic.
antihistaminic H1, inhibitor al degranulrii mastocitare.

are proprieti antianafilactice i antihistaminice similare cu acidul cromoglicic.
Este metabolizat in majoritate. Are un timp de injumatatire mediu.
Indicatii: profilaxia: - AB alergic
-tratamentul profilactic i curativ al rinitei, conjunctivitei alergice,

reaciilor cutanate alergice.
-NU se administreaza in criza AB.
Profilaxia de lung durat n astmul bronic alergic sau cu component

alergic, bronit alergic, tulburri astmatice datorate polinozei.
Doze, mod de administrare:

Aduli:cte un comprimat dimineaa i seara, dup mas. Dac este necesar, doza se
poate dubla (dou comprimate de dou ori pe zi). La pacienii predispui la sedare se
recomand o posologie progresiv n prima sptmnde tratament, ncepnd cu 1/2
comprimat de 2 ori pe zi sau 1 comprimat seara,ajungnd la doza terapeutic
complet, n decurs de 5 zile. Copii peste 3 ani:0,025 mg/kg corp.
Ketotifenul se administreaza intern (l mg dimineata si seara sau 2 mg seara, pentru
capsulele retard). Beneficiul therapeutic deplin necesita 4 saptamani de tratament.
Medicamentul nu s-a dovedit eficace in astmul intrinsic si in astmul la efort.
Se administreaza oral -mai ales la copii.
.
Reacii adverse: sedare i somnolen, uscciunea gurii, grea, anorexie,
epigastralgii, constipaie, rareori ameeli, cefalee, oboseal.
A fost semnalata, ocazional, ocrestere in greutate. Asocierea cu sedative si hipnotice

nu este recomandata (potentarea deprimarii centrale). Administrarea simultanta de
ketotifen si antidiabetice orale poate fi cauza de trombocitopenie.
Contraindicaii:
Nu se cunosc. Dei nu exist dovezi ale unui efect teratogen, se va administra
femeilor nsrcinate(n special n primele 3 luni), celor care icopiilor sub 3 ani
numai dac este absolut necesar.
In prezent inlocuit de alte antiastmatice antihistaminice de generatia II
Precauii:
n momentul instituirii unui tratament de lung durat cu Ketotifen,
medicaia antiastmatic n curs, mai ales corticoterapia i cea cu ACTH, nu va fi
ntrerupt brusc, deoarece exist pericolul instalrii unei insuficiene
corticosuprarenale,n special la pacienii corticodependeni. n cazul unor infecii
intercurente, tratamentulcu Ketotifen va fi completat cu o medicaie antiinfecioas
specific. Pacienilor careprezint fenomene de sedare la nceputul tratamentului li se
recomand atenie nconducerea autovehiculelor sau exercitarea activitilor
profesionale cu solicitare neuromotorie.
Interaciuni cu alte medicamente:

Poteneaz efectul medicamentelorsedative, hipnotice, altor deprimante SNC,
antihistaminice, alcoolului. Asocierea cuantidiabetice orale (sulfoniluree, biguanide)
poate produce trombocitopenie, ceea ceimpune controlul periodic al numrului de
trombocite.
c)ANTIINFLAMATOARE
Glucocorticoizii n boli respiratorii:

prim linie pentru tratamentul de fond
-toate formele de astm bronic.
Efecte farmacologice:
previn migrarea celulelor inflamatorii
reduc sinteza de citokine proinflamatorii,
scad sinteza de PG i LT
scad edemul
moduleaz aciunea beta receptorilor refcnd sensibilitatea acestora fa de substrat
efectele pozitive -dup 6-12 ore de la administrare -asociai altor medicamente ncriz
In BPOC -eficienta mai redusa pacienti cu forme severe de boala si exacerbari
frecvente
Beneficiul terapeutic se datoreaz, n principal, aciunii antiinflamatorii.
Cortizonii n tratamentul astmului bronic se pot administra pe cale inhalatorie, oral
i injectabil.
glucocorticosteroizi : nu produc bronhodilatatie
- nu antagonizeaza imediat un spasmogen
-medicatie salvatoare in status asmaticus
-scad dezvoltarea tolerantei la bera2 agonisti(fac up regulation si cresc nr. de

receptori activi pentru beta2)
CORTICOTERAPIA INHALATORIE (GCI)

progres n terapia cronic a astmului bronic,
medicatie de electie in AB persistent, toate formele
permite semnificativa a dozelor rezulta scaderea efectelor adverse
BECLOMETAZONA DIPROPIONAT (Becotide, Beclomet, Becloforte,

Aldecin Inhaler, Beclocort,) aerosoli
FLUTICAZONA FLIXOTIDE inhaler
FLUNISOLIDE BRONILIDE) aerosoli
TRIAMCINOLON ACETONID (Azmacort inhaler)
BUDESONIDE (Pulmicort turbuhaler, Budesonid forte) aerosoli, pulbere
pt. inhalaii
MOMETAZONA(Asmanex twisthaler) pulb. pt. inhal.
CICLESONID (Alvesco)-aerosoli
Glucocorticoizii inhalatori in astmul bronsic:
control superior al simptomatologiei fa de 2 adrenomimetice
scad necesarul folosirii -mimeticelor
amelioreaz funciile pulmonare
calitatea vieii pacientului.
pe termen lung - HRB.
necesarul GC orali
favorizeaz uneori dezvoltarea candidozei orofaringiene i pot produce disfonii.
Actiunea antiinflamatoare ale glucocorticoizilor se manifesta:
la nivel celular acioneaz prin inhibiia fosfolipazei A inhib sinteza de

leucotriene nu se mai produce inflamatia
-scad afluxul si activitatea leucocitara
-scad activitatea mononuclearelor
-scad proliferarea vaselor sanguine
-scad expansiunea clonala ale LB & LT
la nivelul mediatorilor + procese imune-inhiba transcriptia genelor pt.

ciclooxigenaza2, CK,moleculele de adeziune celulara
-scade sinteza IgE & eicosanoizilor
-modifica transcriptia genelor pentru colagen(intarzie repararea tisulara)
Efectele asupra AB:
-confirmate scad sau elimina nevoia de corticosteroizi sistemici
- reducerea exacerbarilor
-amelioreaza fct. pulmonara
-scad nevoia de bronhodilatatoare de urgenta
scad crizele nocturne
-imbunatatirea indicilor de calitate ai vietii

-posibile-scad durata spitalizarii si cazurile de deces prin AB
-scad viteza de declin a fct. pulmonare
-cresc perioada de remisie sustinuta a crizelor
la nivel histologic: edemul mucoasei
hipersecretia de mucus
fibroza subepiteliala
Indicatii: - AB persistent (toate formele)

- BPCO(bronhopneumopatie cronica obstructive)
- sarcoidoza, mucoviscidoza
Efecte adverse:
locale: - candidoza orofaringiana
- tuse iritativa
- disfonie
- bronhospasm paradoxal
sistemice: - rezistentei la infectii
- osteoporoza , efecte asupra cresterii la copil,

obezitate,atrofia pielii, cataracta, galucom, osteoporoza, hiperglicemie, HTA, psihoza,
ulcerpeptic, alterari psihice.
reducerea densitii osoase la femei (modest)
Corticodependenta si corticorezistenta !
Doza
-n funcie de severitatea simptomelor i GCI folosit;
1puff o dat de 2-4 ori/zi.
efectul maxim -zile -sptmni de tratament
fluticasona, flunisolidul i budesonidul -poten mare, 1-2 prize zilnice, compliana
CORTICOTERAPIA SISTEMICA
doar in AB forma severa, pentru o perioada scurta
Administrare:
oral - PREDNISON (cp. 5 mg) dozele se treptat !!

i.v. - HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON (f)
- METILPREDNISOLON (SOLU-MEDROL)
cura scurt (5-10-mx. 14 zile): PREDNISON sau - mai bine
PREDNISOLON (care acioneaz direct, prednisonul devenind activ
doar dup transformarea n prednisolon la nivel hepatic) de obicei 5
mg/Kgc/zi = aprox 40 mg/zi n priz unic (dimineaa), cu reducere
rapid a dozei;
indicaii: exacerbrile astmului, n special n caz de infecii asociate, cu evoluie

trenant (se asociaz cu antibiotice);
n cazul curei scurte oprirea se poate face brutal fr diminuare progresiv
Cura lung: PREDNISON (sau PREDNISOLON) 1 mg/ kgc/zi 4-7

zile, sczind progresiv doza zilnic cu cte 5 mg/5 zile pn l 15 mg/zi,
apoi cu 2,5 mg/10 zile pn la doza minim eficient (sub 10 mg/zi
tratamentul este ineficient i poate fi nlocuit cu un preparat inhalator);
administrarea dozei duble la 2 zile (alternate day therapy) ar reduce
efectele secundare metabolice, imnunodepresive i cushingoide
indicaii:
starea de ru astmatic starea de ru astmatic (asociat de la nceput cu un

corticoid administrat i.v. i continuat dup oprirea acestuia)
astm sever, rezistent la tratament
astm corticodependent.
N.B. Astmaticii trebuie instruii s aib la ei n permanen echivalentul a 0,5
mg/Kgc de prednison pe care s il ia rapid n caz de criz sever esential
pentru reducerea mortalitii
Parenteral
Terapia de urgen - se administreaz i.v. preparate rapid active. fr efecte

secundare sau depresive ale CSR: " HIDROCORTIZON HEMISUCCINAT
i.v., 600-800 mg/ziua 1: 2-4 mg/kgc n bolus. apoi intermitent (3 mg/kgc/6h)
sau continuu (0,5 mg/kgc/h); practic, eficiena se manifest dup cca 2h, ns,
daca dup 24h tratamentul nu poate fi ntrerupt, se asociaz corticoizi topici sau
sistemici-orali (asociai de la nceput n cazurile severe);
indicaii:
starea de ru astmatic
crize severe sau repetitive. subintrante;
METILPREDNISOLON HEMISUCCINAT (Soumedrol) 1 f = 150 mg n

perfuzie i.v., n ritm de 4-6 mg/kgc/6h;
DEXAMETAZONA (Soludecadron) 1 f = 4 mg in perfuzie, repetabil la 6h

(mx. 20 mg/zi).
Terapia retard- se administreaz 1 f/4-6 spt. i.m.
Indicaii:
astmul corlicodependent
astmul rezistent la corticoizii topici;
astmul cu evoluie sezonier (polinoze).
TRIAMCINOLONE-ACETONIDE (Diprophos, Volon A 40) 1 f = 40

mg;
METILPREDNISOLON-ACETAT (Urbason) 1 f = 40 mg/4-6 spt.
EFECTE SECUNDARE:
ulcer (puind evolua pn la hemoragie i perforaie);
HTA (n special prin retenie hidrosalin);
diabet zaharat;
osteoporoz ( fracturi spontane, prbuiri de corpi vertebrali);
depresie CSR;
sindrom cushingoid;
cataract (postcapsular);
tulburri psihice (euforie sau depresie, pn la atacuri psihotice);
cretere ponderal (prin exacerbarea apetitului si rtenie de lichide);
ncetinirea creterii (la copii);
depresie imunitar (ex: reactivarea tuberculozei)
metabolice:intoleranta glucidica,obezitate,dislipidemii,proteoliza,scade
sinteza de proteine
osoase:cade absorbtia de Ca,osteoporoza,necroza asptica de cap femural
CV:retentie hidrosalina,HTA
supresia sistemului imun=>vulnerabilitate la infectii
pe musculatura striata:miopatie ,caderea masei musculare
cutanate:atrofie, vergeturi
aparat genital: hipogaonadism
gastrointetinal: ulcer gastric
tulburari de crestere la copil(scade secretia de

hormoni de crestere,sacde secretia de TSH)
Strategii de scadere a reactiilor adverse ale corticoizilor:
selectivitate tisulara
mimarea secretiei ciracdiene(administrarea la 8.00am)
terapie alternanta
administrarea locala(inhalator,intraarticular, cutanat)

Glucocorticoizii orali:
n exacerbrile astmului bronic sever i n astmul bronic treapta 5
pe perioade ct mai scurte (5-7 zile)
metilprednisolonul (activitate demineralocorticoid minim).
sunt oportune n astmul cronic refractar la bronhodilatatoare.
Glucocorticoizii injectabili:
n crizele severe
la cei care prezint vrsturi
status astmaticus.
HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON i.v 4-6 mg/kg/doz. Se repet la 4-6 ore.
METILPREDNISOLON SODIU SUCCINAT-1-2 mg/kg/doz iniial la 6 ore apoi
dup primele 24 h
Alte antiastmatice pentru uz sistemic
FENSPIRID EURESPAL, antagonizeaza mediatorii chimici ai inflamatiei,

responsabili de edem, hipersecretie, bronhoconstrictie
Indicatii: bronsite cronice, coriza, astm
Utilizat cu mare interes in tratamentul bronsitelor cronice (cei cu exacerbari ale

tusei si productiei de sputa); ca terapie antiinflamatoare adjuvanta la medicatia
bronhodilatatoare.
Mod de actiune
Este un antiinflamator non-steroidal ce inhiba sinteza mediatorilor
proinflamatori (prostaglandine si leucotriene); previne formarea acidului
arahidonic din fosfolipidele membranare prin blocarea actiunii fosfolipazei A2
si reduce migratia celulelor inflamatorii.
De asemenea, inhiba si producerea mediatorilor specifici secretati la nivelul
celulelor tractului respirator (in particular, eliberarea TNF), blocheaza
receptorii histaminici de tip H1 si inhiba si alfa-1 adrenoreceptorii (prin care
este stimulata secretia de mucus vascos);
In consecinta, gradul de obstructie al cailor respiratorii scade, precum si
secretia de sputa vascoasa.
Are un efect pozitiv asupra mobilitatii si transportului mucociliar.
Efecte adverse:
tulburari gastrointestinale; somnolenta; tahicardie.
SURFACTANTII PULMONARI
CUROSURF, SURVANTA, EXOSURF NEONATAL utilizati pentru

substituirea surfactantului endogen absent sau insuficient la n.n. cu VG < 34
sapt.
Indicatii: Sindrom de detresa respiratorie (boala membranelor hialine)
Administrare: endotraheal
CAPITOLUL V
TRATAMENTE NATURISTE ALE APARATULUI RESPIRATOR
5.1.FITOTERAPIA AFECTIUNILOR RESPIRATORII

5.1.1.PRODUSE VEGETA LE CU ACIUNE EXPECTORANTA...
MOTTO:
Snatatea este o comoar pe care puini tiu s o preuiasc,dei aproape toi se nasc
cu ea
Hipocrate
Motto:
,,Medicul trateaza, insa natura vindeca
Hippocrate
Din cele mai vechi timpuri omul a folosit produsele vegetale din natura spre propriul
sau folos. La unele a observat diversele aciuni asupra organismului.
Aceste observaii s-au nmulit in decursul mileniilor si astfel, omul si-a creat
mijloace de a-si vindeca suferinele fizice. Prin urmare, plantele au fost primele
medicamente pe care omul le-a folosit ca atare, iar mai trziu le-a prelucrat dup
obiceiurile timpului.
In 1948, cnd s-a nfiinat Organizaia Mondiala a Sntii (O.M.S.), se
raporta ca 80% din populaia globului recurge la metode naturale ca prim
ajutor sau tratament in caz de mbolnviri. Si situaia nu s-a schimbat prea mult
nici astzi.
In urma cu un secol, practica empirica de utilizare a plantelor in scop terapeutic era
transmisa fie prin viu grai, din generaie in generaie.
In ultimul timp, datorita mediului in care traim se inregistreaza din ce in ce mai mult o
scadere a capacitatii de aparare naturala a organismului, in special la nivelul
tesuturilor aparatului respirator.
Exista o serie de modalitati de tratament si variante naturale de abordare a afectiunilor
la acest nivel.
Fitoterapia este ramura terapeuticii care utilizeaz plantele medicinale i preparatele

din plantele medicinale ca mijloace de prevenire i tratare a bolilor.
Fitoterapia este cea mai larg raspandita metoda neconventionala de tratament si
consta in administrarea pe cale interna sau externa a substantelor active din anumite
plante.
Pentru a obtine efectul maxim al substan elor care se gsesc n plantele medicinale se
pot utiliza diferite procedee de preparare, cum ar fi infuzia, decoctul, maceratul.
Tehnica se bazeaz pe extractia principiului sau grupului de principii active folosindu-
se dizolvari ca apa, vinul, alcoolul, otetul sau uleiul. mpreun cu principiul activ al
plantei se extrag si unele substante secundare, care au proprietatea de a mri efectul
terapeutic al plantelor.
Plantele medicinale se pot folosi in paralel cu medicamentele alopate (cu cteva mici
excepii, la care trebuie sa se tin seama de antagonismul dintre unele medicamente -
de exemplu anticoagulantele - si unele plante).
In prezent fitoterapia a devenit o tiina moderna, o ramura a tiinelor medicale.
Fitoterapia moderna studiazacompoziia chimica a plantelor in laboratoarele
farmaceutice si argumenteaza stiintific cu utilizrile tradiionale ale unor plante.
Tratamentul cu plante medicinale da rezultate foarte bune in afeciunile uoare,
funcionale sau in stadiile incipiente ale bolilor. In bolile cornice, in care a aprut deja
afectarea organica, fitoterapia are un rol adjuvant si poate contribui la o partiala
reversibilitate a simptomelor sau leziunilor.
Fr a subestima rolul chimioterapiei ( tratamentul bolilor cu ajutorul
medicamentelor de sinteza), fitoterapia, in special si terapia naturala, in general,
vin sa completeze ansamblul de metode prevenite si curative practicate in prezent.
Dar nu numai sa le completeze, deoarece numeroase substane active din plante,
tocmai cele cu aciune puternica, sunt considerate tratamente de baza si nu adjuvante
in terapia moderna.
Se considera ca multe dintre medicamentele chimice sunt nocive, fie prin secundare
nedorite de cauza toxica, de multe ori imprevizibila, fie de natura alergica pentru ca
substanele de sinteza se comporta ca un corp strin introdus in organism, in tn timp
ce plantele medicinale si substanele de biosinteza sunt apreciate ca inofensive.
5.1.1.PRODUSE VEGETA LE CU ACIUNE EXPECTORANTA
Produsele vegetale utilizate pentru aciunea expectorant conin ndeosebi saponici triterpenice
cucaracter acid, greu solubile n ap, mai solubile n mediu alcalin. Cu apa dau soluii coloidale care
laagitare produc o spum persistent. Se folosesc saponinele din Radix Primulae, Radix
Saponariae, RadixSenegae. Nu se absorb din tubul digestiv. Doze mici, administrate oral produc o
stimulare nespecific amucoasei gastrice, determinnd prin mecanism reflex creterea i
fluidificarea secreiei bronhice.
Remedii vegetale utilizate n tratamentul tusei i bronitei
n funcie de stadiul incipient de inflamaie a bronhiilor (faza iritativ), sau n faza a doua de
evoluie a bronitei se utilizeaz dou grupuri de plante:
primele cu aciune emolient i calmant, conin n special
mucilagii.
a doua categorie de plante cu aciune emolient i calmant, conin saponozide
i uleiuri volatilePentru faza incipient iritativ se recomand: Flores, Folium i Radix
Althaeae ; din flori i frunze se prepar o infuzie, se beau 1-2 cni pe zi.Din rdcini
se prepar un macerat la rece din o linguri la o can de ap, timp de o or (se adug i
unvrf de cuit de bicarbonat). Se strecoar, se ndulcete i se bea treptat n cursul unei
zile.Flores Verbasci (flori de lumnric): infuzie din o linguri la o can de ap, se bea n
cursul unei zile.Flores et Folium Farfarae (flori i frunze de potbal): infuzie concentrat din
2-3 linguri la o can de ap, se bea o can la 2-3 ore.Flores Tiliae (flori de tei): infuzie
din 1-2 linguri la o can de ap, se beau 2-3 cni pe zi.Folium Plantaginis (frunze de
ptlagin): infuzie din o lingur de frunze la o can de ap, se bea n cursulunei zile.Folium
Pulmonariae (frunze de plmnric): infuzie din 1-2 linguri la o can de ap, se beau 2-3
cni pe zi.Lichen Islanclicus (lichen de piatr): - decoct (prin fierbere 5 min) din o linguri
de lichen la o can deap; se beau 2 cni pe zi.- tinctur din 20 g de licheni macerai 8 zile n
100 ml alcool; se iau30 50 picturi, de 3 ori pe zi.Flores et Radix Primulae (flori i
rdcin de ciuboica cucului) fluidific secreiile bronice i uureazeliminarea lor.Din
flori se prepar o infuzie din 1-2 lingurie la o can de ap, se bea n cursul unei zile,
treptat.Din rdcini se prepar un decoct din o linguri la o can de ap, se bea pn la o
can pe zi, n mai multereprize, cte 1-2 linguri la intervale de 2-3 ore.Radix Saponariae,
Radix Gypsophyllae bogate n saponozide care le confer proprieti expectorante.Decoct
din o linguri la o can de ap, se iau 3-5 linguri pe zi.Macerat la rece din o linguri la o
can de ap, 2-3 ore; cantitatea de macerat se bea n cursul unei zile.(dozele sunt date pentru
Radix Saponariae, pentru Radix Gypsophyllae acestea vor fi de 2-3 ori maireduse).Radix
Inulae (rdcin de iarb mare) are aciune expectorant i calmant a spasmelor.Decot din
4 linguri de rdcini la o can de ap, se iau 3-4 linguri pe zi.Infuzie din 2-3 lingurie de
rdcini la o can de ap, se iau 3-4 linguri pe zi.Decoct din 10-20 g de rdcini la un litru
de ap, se beau 2 cni pe zi.Herba HyssopiHerba Eryngii plani (scai vnt) se numr
printre plantele medicinale cele mai eficiente chiar n tuseaconvulsiv.Decoct din 2 linguri
de plant la o can de ap, se beau 4 linguri pe zi (de preferin ndulcite cu miere).Fructus
Anisi (anason): infuzie din 1/2 linguri de fructe la o can de ap, se beau 2 cni pe
zi.Fructus Foeniculi (fenicul): - infuzie din 5-6 fructe la o ceac de ap pentru copiii mici.-
infuzie din linguri de fructe la o can de ap pentru aduli, se beau 2-3cni pe zi.Herba
Serpylli et Thymi vulgaris cu aciune expectorant i de calmare a spasmelor bronic
1. Bolile infecto-contagioase
1.1 - Gripa
1.2 - Guturaiul
1.3 - Adenovirozele
Bolile contagioase sunt produse de un microorganism patogen (microb, virus,
ciuperc) ptruns n organism, pe care corpul nu reuete s-l distrug la poarta de
intrare. Bolnavul este contagios n prima parte a bolii i poate rspndi boala fie
direct, fie prin intermediul obiectelor pe care le atinge. Gripa i guturaiul, dar i bolile
contagioase ale copilriei (varicel, rubeol, rujeol, parotidit epidemic) sunt cele
mai frecvente din categoria bolilor infecioase.
1.1. Gripa
Fitoterapie
Ca tratament complementar, pe lng medicaia prescris de doctor, se pot folosi cu
succes o serie deplante medicinale.
Ceai de flori de soc - are aciune sudoripar i combate febra. Se beau 3 cni pe zi,
dintr-o infuzie cu 2 lingurie de plant la o can de ap.
Infuzie de flori de tei - are aciune antitermic i calmant. Se prepar din dou
lingurie de plant la o can de ap. Pentru un ceai mai concentrat se mrete
cantitatea de plant i perioada de infuzare.
Decoct de coaj de salvie - acioneaz mpotriva durerilor musculare. Decoctul se
obine din dou linguri de coaj de salvie pentru o can cu ap i se administreaz
cte trei linguri pe zi, ndulcit cu miere de albine sau zahr.
Ceai de ghinur - combate rapid i eficient febra. Planta (o linguri) se fierbe timp
de 15 minute n o jumtate de litru de ap. Se bea nainte de mas, ndulcit cu miere.
Infuzia de busuioc - are aciune sudoripar i calmant i se prepar dintr-o linguri
de plant la o can de ap clocotit,vindeca infeciile respiratorii, prezint efecte
antiseptice i expectorante, fiind recomandat n inhalaii cu decoct sau n consum
intern sub form de ceai fierbinte cu miere pentru revitalizarea rapid a organismului
i stoparea procesului gripal, mai ales n faza de debut. ntr-un tratament de oc se vor
consuma zilnic 6-7 cni cu infuzii de busuioc, ndulcite cu miere, la intervale de 30 de
minute. Dac apare febra ridicat, se adaug 1-2 lingurie de ment.
Scorioara i cuioarele - au o puternic aciune antivirotic. Se face o infuzie

combinat cu o linguri din cele dou plante pisate mrunt la o can cu ap.
Echinaceea, folosit sub form de extract, tinctur sau comprimate, care se
administreaz de cteva ori pe zi ca mijloc terapeutic de baz n ntrirea sistemului
imunitar. Aceast plant apr organismul de infeciile virale, bacteriene i fungice i
previne formarea unei enzime -hialuronidaza -care distruge bariera natural dintre
esuturile sntoase i cele infectate.
Consumate separat, sunt eficiente infuziile din:
-flori de ciuboica cucului i mueel;
-frunze de coacz negru, salvie i ptlagin;
-herba de cimbrior, cimbru, isop, ungura, intaur i mghiran;
-fructe de anason i mcee
Apiterapie
Mierea de albine i propolisul au o activitate antimicrobian recunoscut de sute de
ani. Ambele au rol biostimulator i o compoziie impresionant de microelemente -
fier, zinc, cupru, calciu.
Tinctura de propolis 20% poate fi folosit cu succes datorit aciunii sale antivirotice.
nainte cu o or de masa principal se iau 20 de picturi de tinctur ntr-un pahar cu
ap sau suc de fructe.
-lptior de matc;
-polen n doz de atac, de 3-4 ori mai mare dect doza normal.
Masaj
Se face masaj cu oet de mere diluat (cinci linguri la 500 ml de ap) la nivelul tlpilor
i al ncheieturilor minii. Remediul are efect mpotriva durerilor musculare i a
febrei.
Masai uor, cu vrful degetelor, gtul i umerii, insistnd asupra punctelor unde
simii c muchii suntncordai. Putei folosi cteva picturi de ulei de lavand.
Inspirai apoi uor, aspirnd parfumul rmas pe vrful degetelor.
Bi
Bi locale - la nivelul picioarelor, cu ap fierbinte n care se dizolv sare de buctrie.
Bi generale cu fin de mutar negru - 250 g de fin de mutar se pun ntr-un
scule care se agit n apa de baie, aflat la o temperatur de 38 de grade Celsius.
Aromoterapia
Se pot folosi o serie de uleiuri volatile pentru inhalaii i masaje locale.
Uleiul de maghiran - are proprieti antispastice, iar cel din muguri de pin, proprieti
emoliente.
Eucaliptul - care intr n compoziia multor produse decongestive (picturi pentru nas,
drajeuri) - este un remediu ideal pentru rceli, gripe, sinuzite i bronite. Ardei cteva
picturi de ulei de eucalipt ntr-un recipient special sau adugai cteva picturi n apa
din cad, nainte de baie.
Uleiul de lmie - datorit proprietilor lui antiseptice, are efecte n manifestrile
virozelor respiratorii.
Putei face masaj cu ulei de lmie n zona sternului sau folosii-l la inhalaii, n
combinaie cu ulei de ceai verde.
Aceleai indicaii sunt valabile pentru uleiul de bergamot, i el cu proprieti
antiseptice. Mai putei face gargar cu o soluie obinut din uleiuri de lavand i
mueel (amestecai 2-3 picturi de ulei cu 1linguri de alcool dublu rafinat i cu o
cecut de ap cald).
Remedii rapide:
1. Frecai ntre degete o frunz de ment proaspt, apoi inspirai adnc aroma
degajat.
2. Punei 8 picturi de ulei de lavand, eucalipt sau cimbru ntr-un vas cu ap
fierbinte.
Acoperii-v capul cu un prosop, apoi aplecai-v deasupra vasului, astfel nct s
inhalai cea mai mare parte din aburi.
3. Zdrobii 3 cpni de usturoi, pe care le amestecai cu dou lingurie de miere.
Lsai circa 3 ore, apoi luai din cnd n cnd cte o linguri din amestec de-a lungul
ntregii zile.
4. Facei un ceai dintr-o lmie tiat n patru i fiart timp de 10 minute. La final
adugai o linguri de cimbru i lsai s se infuzeze nc zece minute. Strecurai i
adugai miere dup gust. Se bea fierbinte, de preferat nainte de culcare.
1.2. Guturaiul
Fitoterapie
Ceai de flori de tei - are aciune antitermic i calmant. Se prepar din dou lingurie
de plant la o can de ap.
Infuzie de flori de soc - se beau 3-4 cni pe zi dintr-o infuzie, cu o linguri de plant
la o can cu ap.
Inhalaii
Infuzia de fructe de ienupr - din dou lingurie de plant la o can cu ap. Se pune
lichidul fierbinte ntr-un vas adnc, se acoper capul cu un prosop i se aspir aburii
fierbini.
Inhalaii cu ap fierbinte i sare - se face un amestec concentrat, apoi se acoper capul
cu un prosop i se inhaleaz vaporii de ap srat, timp de 5-7 minute.
Aromoterapie
Uleiul de ment - are efect calmant al mucoasei nazale. Se frecioneaz uor, cu
degetele nmuiate n ulei de ment, zona narin i fruntea.
Remedii rapide:
Pentru infeciile gtului i guturai este eficient piperul negru. ntr-o can de ceai
fierbinte de busuioc sau cimbrior se pun 2-3 vrfuri de cuit de piper negru. Se las
cteva minute, dup care se bea cu nghiituri mici. Efectele sunt aproape imediate -
gtul se descongestioneaz, nrile se desfund, iar rceala trece mult mai repede.
n cazul n care guturaiul este nsoit de tuse, se prepar un macerat de piper negru. Se
pun ntr-o jumtate de litru de rachiu tare 4 linguri de piper negru mcinat, dup care
se las la macerat 5 zile. Preparatul se filtreaz, apoi se pune o linguri de macerat
ntr-un pahar cu ap i se amestec. Se ia cte o linguri sau o nghiitur de 3-4 ori
pe zi.
1.3. Adenoviroze
Sunt infecii larg rspndite, cauzate de un grup de virusuri numite adenovirusuri care
provoac rinite,faringite, pneumonii, adenite, meningite. De cele mai multe ori sunt
nsoite de febr ridicat i stare general proast. Pot da complicaii grave, dac nu
sunt tratate la timp, datorit inflamrii glandelor adenoidale. Tratamentul naturist este
doar un adjutant al tratamentul medicamentos.
Fitoterapie
Infuzia de mueel - are aciune calmant i decongestiv. Se prepar dintr-o linguri
de plant la o can cu ap i se pot bea dou-trei cni pe zi. Se poate face i gargar,
ntr-o concentraie mai ridicat.
Infuzia de scorioar i cuioare - cu o puternic aciune antivirotic. Infuzia de
prepar dintr-o linguri din fiecare substan, mcinat fin, la o can de ap fiart.
Inhalaii
ntr-un vas cu ap fierbinte se pune cte o linguri de chimen, una de busuioc i un
mnunchi de flori de tei. Se acoper capul cu un prosop i se inhaleaz vaporii
fierbini.
Apiterapie
Tinctura de propolis, 20%, este folosit datorit aciunii sale antivirotice. Se beau 20
de picturi diluate ntr-un pahar cu ap, de trei ori pe zi.
Remedii rapide:
Infuzia de usturoi - se amestec 50 g cei de usturoi, 50 g semine de chimen, 30 g
flori de mueel, 20 g rizomi de valerian. Se pune o lingur din amestecul de mai sus
la 1 pahar de ap clocotit, se acoper vasul 15 minute, apoi se strecoar. Se bea cte
o jumtate de pahar dimineaa i seara.
Fitoterapia afectiunilor respiratorii:

2. Bolile aparatului respirator
2.1 - Bronitele
2.2 - Astmul bronic
2.3 - Abcesul pulmonar
Aparatul respirator este format dintr-un grup de organe care asigur aportul de oxigen
necesarmetabolismului i eliminrii bioxidului de carbon rezultat.
2.1. Bronita
Este inflamaia mucoasei care cptuete arborele bronic. Cauza bronitei acute este
fie o infecie cauzat de frigul umed, fie o sensibilitate a mucoasei bronice la un
element alergen (praf, polen, fum, substanechimice). Simptomele bronitei sunt
nfundarea nasului, strnutul, senzaia de usturime n gt, rgueala.
n cteva zile apar febra, durerile de cap, senzaiile de oboseal i tusea uscat,
chinuitoare.
Fitoterapie
Siropul de smochine - este foarte eficient n combaterea tusei persistente. Se fierb 500
de grame desmochine ntr-un litru de ap. Dup ce cantitatea de ap scade la jumtate,
lichidul se strecoar i se adaug 250 grame miere. Din siropul rezultat se iau dou-
trei lingurie pe zi. n acelai mod se poate prepara sirop de dovlecei sau gulii,
recomandate, i ele, n bronite.
Infuzie de cimbu (Thymus vulgaris)sau cimbru de grdin(Satureja hortensis)- din 2
lingurie de plant la o can cu ap. Se bea, pe parcursul unei zile, cte o can din
ceaiul ndulcit cu miere de tei sau salcm.
Infuzie de scai vnt Eryngium planum)- este cea mai eficient n cazul tusei uscate.
Se pot bea 2-3 cni pe zi, dintr-o infuzie preparat cu o linguri de plant la o can de
ap clocotit.
SINUPRET soluie
Indicaii:
Sinupret soluie este un medicament naturist indicat in sinuzite acute si cronice,
rinosinuzite, bronite.
Compoziie:
Radix gentianae - 0,2 gr;
Flores primulae cum calycibus - 6 mg;
Herba rumicis - 0,6 gr;
Sambuci flores - 0,6 gr;
Herba verbenae - 0,6 gr.
Aduli: 50 picturi de 3 ori pe zi.
Copii de vrsta colara: 25 picturi de 3 ori pe zi.
Copii mici: 15 picturi de 3 ori pe zi
SINUPRET
Compoziie:
Un drajeu Sinupret conine: pulbere de Radix Gentianae 6 mg, Flores Primulae cum
Calycibus 18 mg, Herba Rumicis 18 mg, Flores Sambuci 18 mg, Herba Verbenae
18mg.
Indicaii:Sinuzite acute si cronice, rinosinuzite, bronite; profilaxia contra infeciilor
in sindroamele bronitice; cefalee, dureri de cap de cauza sinuzala.
Contraindicaii:nu se cunosc pana in prezent
Reacii adverse:au fost raportate cazuri foarte rare de tulburri gastrice sau reacii de
hipersensibilitate (exantem si dispnee).
Daca nu exista alte indicaii:aduli: 2 tablete de 3 ori pe zi
copii de coala: 1 tableta de 3 ori pe zi
SIROGAL
Prezentare farmaceutica:
Sirop aromatizat coninnd kaliu sulfogaiacolic 2,30 g,benzoat de sodiu 2,30g,tinctura
de aconit 0,80 g/100 g (flac. cu 125 ml).
Aciune terapeutica
:Expectorant si antitusiv cu aciune blnda.
Indicaii:
Bronite acute si cronice.
Aduli:3-4 linguri/zi;
Copii (peste 2 ani):1-3 lingurie/zi.
TUSIMUN
Indicaii :Faringite , laringite , traheite , broniteacute si cronice, afectiuni pulmonare

nsoite de tuse de diferite etiologii (tuse convulsiva, tuse iritativa etc.).
Produsul poate fi folosit si de bolnavii de diabet deoarece nu conine zahar .
Prezentare 30 g extract de ptlagina; 39 g extract de liquiritiae ; 30 g tinctura de
valeriana la100ml. soluie.
Contraindicaii:
Nu are, ntruct produsul este o asociere de extracte vegetale binecunoscute si
caracterizate de literatura de specialitate.
Precauii: se administreaz cu prudenta la bolnavii cu emfizem pulmonar.
Aciuni:
Antiinflamatoare, sedativa a sistemului nervos, emolienta, expectoranta, cicatrizanta,
calmeaz tusea , fluidifica secreia bronsica.
Stimularea mijloacelor antiinfecioase de aprare a organismului prin creterea
activitii sistemului imunitar .
Condiii de pstrare
Mod de pstrare: la temperatura camerei (20C +/- 5C) cu capacul bine nchis.
Termen de valabilitate: 2 ani in ambalajul original.
- Aduli si copii peste 10 ani: cate o linguria de 3 - 4 ori pe zi.
- Copiii intre 3 - 10 ani: cate o jumtate de linguria (sau o linguria in funcie de
vrsta) de 2 - 3 ori pe zi.
- Copiii intre 1 - 3 ani cate 15 - 20 de picturi de 3 ori pe zi.
Produsul se dilueaz in 50 - 100 ml apa si se bea cu nghiituri mici in 3 - 4 minute.
TUSOMAG
Prezentare farmaceutica:
Flacon a 20 ml soluie pentru uz intern coninnd:codeina 1 g, benzoat de sodiu 1 g,
tinctura de cimbru 19 g, tinctura de aconit 10 g,tinctura de beladona 15 g, bromoform
10 g, apa de migdale amare 15 g, alcool pana la100 g.
Aciune terapeutica: Sedativ al tusei, fluidizant al expectoraiei si aseptizant al cailor
respiratorii.
Aduli: 10-20 de picturi de 3 ori/zi; copii : 2-15 ani: 5-15picturi de 2-3 ori/zi (in
lapte sau ceai ).
Reacii adverse:
Depirea dozelor provoac iritarea mucoaselor si a pielii ,ncetinirea pulsului si a
respiratiei, somnolenta.
Contraindicaii:
Afeciuni cardiace si renale grave; afeciuni pulmonare acute;
intoleranta la bromoform sau aconitina. Nu se administreaz copiilor sub 2 ani
Aromoterapie
Se face un amestec din ulei de brad, molid, pin i ment, ntr-o soluie alcoolic de 2
la sut. Sepulverizeaz camera de dou ori pe zi cu aceast soluie.
Uleiul volatil de brad este expectorant, antiseptic. Poate fi administrat intern, cte 2-4
picturi de 3 ori pezi, n miere i ap, n ceai sau pe un cub de zahr. Durata
tratamentului va fi de cel mult trei sptmni.
Extern se pot face inhalaii cu 10 picturi de ulei de brad n 100 ml de ap fierbinte
sau bi cu 10 picturi n cada de baie.
Apiterapie
Mierea este remediul cel mai eficient pentru tratarea tusei uscate i a celei
expectorante specifice n cazulbronitei. Datorit aciunii sale expectorante, calmante,
antimicrobiene i antiinflamatorii, mierea de tei, n combinaie cu ceaiuri sau lapte
cald, poate rezolva cu succes accesele chinuitoare de tuse.
Inhalaii
Se fac inhalaii cu infuzie fierbinte de mueel, rozmarin, levnic, cimbru de
grdin. Plantele pot fi combinate sau folosite cte una. Inhalaiile de vapori aromatici
se pot face de dou ori pe zi i au ca efect fluidificarea secreiilor bronice.
Fitoterapia afectiunilor respiratorii

Medicina tradiional chinez
Apa de usturoi - o cpn de usturoi se strivete i se ine n ap timp de 10 ore, apoi
se strecoar i se adaug o lingur de zahr sau de miere. Este recomandat i ca
mijloc de prevenire al afeciunilor respiratorii, dar i pentru tratarea bronitelor acute -
cte trei lingurie de trei ori pe zi, naintea meselor.
Tehnica "celor dou lingurie fierbini" - punei dou lingurie de metal n ap
clocotit. Dupa 2-3 minute luai una din lingurie i atingei scurt i repetat cu dosul ei
zona dintre degetul gros i cel arttor al miniistngi. Cnd linguria se rcete,
punei-o la loc n ap i luai-o pe cealalt pentru a repeta procedura i la mna
dreapt. Repetai de 3 ori la fiecare mn.
Tratamentul cu frunze de mutar - se fierb 5 g de frunze mpreun cu 10 g semine
prjite de ridichi, 5 gcoaj uscat de portocal i 5 g de lemn dulce n 250 ml ap. Se
bea acest decoct de 2-3 ori pe zi. Cu acest preparat putei trata i laringita.
Remedii rapide:
Sirop de muguri de pin sau de brad - Se culeg ramuri mici de pin cu muguri i cteva
ace. Se pun la fiert cu 3-4 l de ap, timp de 4 ore pe zi, trei zile la rnd. Lichidul
obinut se strecoar i se amestec cu miere (75 g de miere la o can de sirop). Se
consum 5-6 lingurie pe zi, la intervale de 2-3 ore.
2.2 Astmul bronic
Boala se caracterizeaz prin accese de sufocare determinate de spasmul bronhiolelor.
Fenomenul este determinat de apariia factorilor alergeni (polen, peri, praf). De obicei
criza survine brusc, de cele mai multe ori noaptea, bolnavul fiind trezit din somn de o
sete de aer. El are impresia c se sufoc, c respiraia i este blocat. Remediul cel mai
bun este identificarea factorului alergen i ndeprtarea lui, dar n timpul crizelor de
astm se pot folosi cteva tratamente naturiste eficiente.
Fitoterapie
Trei frai ptai - este planta cu cea mai puternic aciune antialergic. Se face o
infuzie cu o linguri de plant la o can cu ap fierbinte. Se pot bea 2-3 cni pe zi, n
cure de o lun.
Feniculul - este antispastic, expectorant i antibronitic. Se face o infuzie din 20-25 de
fructe zdrobite la o can cu ap. Ceaiul se bea dup mesele principale, cte trei cni
pe zi.
Infuzia de isop - are efect bronhodilatator i expectorant. Se pot bea 2-3 cni pe zi,
ndulcit cu miere sau cu zahr, cu nghiituri mici.
Ceaiul de coada oricelului - este un puternic antispastic bronic, are aciune
antialergic, antiseptic i bronhodilatatoare. Se prepar o infuzie din trei lingurie de
plant la o jumtate de litru de ap i se bea pe parcursul unei zile ntregi.
Aromoterapie
Inhalaiile cu ulei de isop - 10 picturi turnate n ap fierbinte - s-au dovedit calmante
ale crizelor astmatiforme.
De asemenea au efect calmant inhalaiile cu ceai de mueel sau salvie sau cu ulei de
brad, pin sau molid, datorit aciunii calmante i antiinflamatoare asupra cilor
respiratorii.
Apiterapie
Un efect demn de luat n consideraie este cel al produselor apicole, folosite sub
diverse forme.
Mierea de tei - folosit sub form de inhalaii sau consumat ca atare are aciune
antiinflamatoare, antimicrobian, calmant.
Lptiorul de matc i propolisul - sunt, de asemenea, folosite cu succes n
ameliorarea crizelor de astm.
Remedii rapide:
Pentru prevenirea i tratarea crizelor de astm se folosete vscul de mr macerat la
rece. 3-4 lingurie de plant mrunit se las ntr-un pahar cu ap rece, de seara pn
dimineaa. A doua zi se strecoar i se bea soluia pe parcursul ntregii zile.
2.3 Abcesul pulmonar
Colecie purulent produs n plmn n urma ptrunderii prin cile respiratorii a unor
microbi (stafilococi, streptococi, pneumococi). Poate fi o complicaie a unei
pneumonii sau bronhopneumonii. Debutul bolii este brusc, cu frisoane, junghiuri
toracice i tuse, nsoit sau nu de expectoraie. n vindecarea abcesului
pulmonar este obligatoriu tratamentul medicamentos, dar fitoterapia poate avea efecte
spectaculoase.
Fitoterapie
Cura de o lun de zile cu roua cerului i lichen de piatr, ntr-o soluie infuzat, de
patru lingurie de plante la o can cu ap fierbinte.
Apiterapie
Tratamentul cu miere de albine, consumat ca atare, cte dou-trei lingurie pe zi,
dup mesele principale.
Cura de tinctur de propolis - se iau cte 20 de picturi dizolvate ntr-un pahar cu
lapte sau ap, nainte de mesele principale.
Balneoterapie
Apele sulfuroase din staiunile Govora, Pucioasa, Mangalia sunt recomandate
bolnavilor cu sechele ale abceselor pulmonare.
Remedii rapide:
Pisai o cpn de usturoi i adugai apoi o can cu ap fierbinte. Dup rcire se
strecoar i se beau cte 10 linguri pe zi, dup mese.
5.1.2. PRODUSE VEGETALE CU ACIUNE EXPECTORANT
IPECACUANHAE RADIX
Produsul vegetal este constituit din rdcinile recoltate de la specia Cephaelis
ipecacuanha.
Compoziie chimic
Produsul vegetal conine 1,8 - 4% alcaloizi (emetina, cefelina, psihotrina i o-

metilpsihotrina), emetine reprezentnd 60 - 75% din totalul alcaloidic. Alcaloizii se
acumuleaz mai ales n scoara rdcinilor, dar au fost identificai i n celelalte
organe ale plantei. Coninutul n alcaloizi totali i n emetin crete cu vrsta plantei.
Aciune i ntrebuinri
n doze mici emetina are aciune expectorant crescnd volumul i fluiditatea

secreiilor bronice. n doze mari este emetic. Emetina acioneaz i
imunomodulator.
n tratamentul afeciunilor cilor respiratorii superioare preparatele din Ipecacuanhae

radix acioneaz nu numai expectorant, ci i imunostimulator.
Proprieti expectorante are i cefelina. Unii autori sunt de prere c emetina este
principalul alkaloid rspunztor de aciunea expectorant, aciunea emetic fiind
datorat, mai ales, cefelinei.
Produsul vegetal este datorat se administreaz n bronit acut i cronic; se

recomand administrarea n faza incipient a bronitei acute n cazul n care tusea este
seac, cu secreie bronic moderat, dar foarte consistent. Nu este indicat
administrarea produsului vegetal n situaiile n care secreia bronic estefluid i
abundent.
Toxicitate
Emetina este toxic; produce hipotensiune, aritmii cardiace, slbiciune muscular i

tulburri gastrointestinale.
n prezent, emetina nu se mai utilizeaz de dehidroemetin - compus de sintez, mai

puin toxic.
Mod de utilizare
Produsul vegetal se administreaz frecvent sub form de infuzie sau tinctur.Extracte

din Ipecacuanhae radix intr n compoziia mai multor preparate cu proprieti
antitusive i expectorante, precum i n componena unor preparate homeopate
utilizate ca antitusive (ex. STODAL).
ALTHAEAE FOLIUM
Produsul vegetal reprezint frunzele recoltate de la specia Althaea officinalis, din
familia Malvaceae, denumit popular nalb mare.
Compoziie chimic
Frunzele de nalb mare conin un mucilag de natur pectic, dar s-au mai identificat i
substane flavonoide i urme de ulei volatil cu o compoziie necunoscut.
Aciune i ntrebuinri
Prin mucilagul obinut produsul vegetal are un efect emolient i expectorant, fiind
indicat n tratamentul tusei iritative.
Mod de utilizare
Datorit prezenei mucilagului produsul vegetal se prelucreaz sub form de macerat.
Maceratul se prepar prin tratarea a 2 g produs vegetal mrunit cu 150 ml ap rece, se

las amestecul la temperatura camerei pentru 1 2 ore, agitnd frecvent, dup care se
filtreaz. Se bea o ceac de macerat proaspt preparat de mai multe ori pe zi.
Preparatul filtrat poate fi uor nclzit nainte de administrare.
ALTHAEAE RADIX
Produsul este constituit din rdcinile decorticate ale specie Althaea officinalis, din
familia Malvaceae, denumit popular nalb mare. Produsul medicamentos se
recolteaz de la exemplarele de 2 - 3 ani (plante de cultur).
Compoziie chimic
Rdcina de nalb mare conine, n principal, mucilag (5 - 15%) constituit dintr-un

amestec de polizaharide acide.
Aciune i ntrebuinri
Produsul, sub forma maceratului, are aciune emolient, fiind indicat n tratamentul
tusei iritabile; extractul total i fraciunea polizaharidic s-au dovedit a avea un efect
antitusiv, semnificativ statistic. Pentru mucilagul din rdcinile de Althaea s-a pus n
eviden o aciune imunostimulatoare de bun calitate.
Mod de utilizare
Intr n compoziia unor preparate industriale care conin produsul pulverizat sau
extracte din acesta (Bronchostad, Risinetten) care sunt indicate n afeciuni
inflamatorii ale cilor respiratorii superioare.Produsul vegetal se prelucreaz prin
macerare, datorit coninutului n mucilag: 3 - 10 g produs vegetal mrunit se
trateaz cu 150 ml ap rece, se las la temperatura camerei 30 minute, agitnd
frecvent, dup care se filtreaz. Se bea o ceac de macerat de mai multe ori pe zi.
Nu se prepar decocturi din rdcini de nalb, deoarece datorit coninutului ridicat de

amidon, care, la fierbere se transform n coc; extractul astfel obinut ar avea o
consisten vscoas.
ANISI FRUCTUS
Anisi fructus sunt fructele recoltate de la specia Pimpinella anisum, din familia
Apiaceae, denumit popular anason.
Compoziia chimic
Cel mai important principiu activ al fructelor de anason este uleiul volatil (1,5 - 5%);
fructele de anason mai conin ulei gras format din: gliceride, cumarine, flavonoide,
acid cafeic, poliholozide, pectine.
Aciune i ntrebuinri
Uleiul volatil este principala component bioactiv a fructelor de anason. n doze

mici, uleiul volatile prezint activitate secretolitic i secretomotoare, de unde i
efectul expectorant al anasonului.
Mod de utilizare
Fructele de anason se prelucreaz sub form de infuzie, iar sub form de extracte sunt
constituente a numeroase preparate industriale, n special remedii antitusive.
Infuzia se prepar prin tratarea a 1 - 5 g produs vegetal, zdrobit nainte de utilizare, cu

150 ml ap fiart, repaus 10 - 15 minute n vas acoperit i filtrare. Ca expectorant se
bea o ceac de infuzie proaspt preparat dimineaa i/sau noaptea, nainte de
culcare.
FOENICULI FRUCTUS
Foeniculi fructus reprezint fructele recoltate de la specia Foeniculum vulgare din

familia Apiaceae, popular denumit fenicul (anason dulce).
Compoziia chimic
Fructele de fenicul conin 2 - 6% ulei volatil, precum i furanocumarine, acizi

polifenolcarboxilici, flavonoide, glucide, proteine i ulei gras.
Aciune i ntrebuinri
Datorit uleiului volatil, produsul vegetal are aciune antiseptic-expectorant (prin
mecanism secretomotor i secretolitic), fiind indicat administrarea sa n afeciuni ale
cilor respiratorii superioare.
De asemenea, fructele de fenicul mpreun cu fructele de chimion, se administreaz

ca sirop n terapia pediatric n afeciuni ale tractului respirator.
Mod de utilizare
Produsul vegetal este component al unor medicamente industriale antitusive /

expectorante, n special pediatrice (ceaiuri sau siropuri).
Infuzia din fructe de fenicul se prepar prin tratarea a 2 - 5 g (chiar i puin mai mult)
de produs vegetal, zdrobit sau mrunit imediat nainte de utilizare, cu 150 ml ap
fiart, se las 10 - 15 minute n repaus n vas acoperit i apoi se filtreaz.
MALVAE FLOS
Produsul este constituit din florile recoltate de la speciile de Malva silvestris i Malva
glabra,din familia Malvaceae, denumit popular nalb.
Compoziia chimic
Conin mucilag i o antocianozid numit malvin.
Aciune i ntrebuinri
Ca emolient, sub form de infuzie i decoct.
MALVAE FOLIUM
Produsul este constituit din frunzele recoltate de la dou specii de Malva , Malva
silvestris i Malva neglecta, ambele din familia Malvaceae, denumite popular
nalb.
Compoziia chimic
Frunzele de nalb slbatic conin mucilag (1%) i tanin.
Aciune i ntrebuinri
Ca emolient
LIQUIRITIAE RADIX
Este produsul vegetal constituit din rdcinile i stolonii plantei Glyczrrhiza glabra,
din familia Fabaceae,denumit popular lemn dulce
Compoziia chimic
Cel mai important grup de principii active present n rdcinile de Glyczrrhiza glabra
este reprezentat desaponinele triterpenice. Principala component din acest grup este
glicirizina (2,3 12%), o saponintriterpenic glicozidat, care prin hidroliz pune n
libertate agliconul (numit acid gliciretinic) i doumolecule de acid glucuronic.
O a doua grup de compui farmacologic importani o reprezint flavonoidele (ele
sunt responsabile deculoarea galben a rdcinilor).
n rdcinile de lemn dulce au mai fost puse n eviden o serie de componente din
grupa cumarinelor,precum i o component poliholozidic.
Aciune i ntrebuinri
n medicina tradiional chinez acest produs vegetal este extrem de frecvent utilizat.
Se consider c ar fial doilea produs vegetal, ca frecven a utilizrii, dup ginseng.
Se apreciaz c administrarea de preparate de licviriia ca antitusive este la fel de
eficient ca iadministrarea de codein, sigurana pacientului fiind total, deoarece nu
exist riscul unui abuz, iar duratatratamentului este limitat.
De asemenea, prezena n produsul vegetal a unei mari cantiti de mucilag face ca
extractul apos,respectiv picturile antitusive preparate din acesta, s calmeze iritaiile
mucoaselor respiratorii; totodateste un bun expectorant deoarece determin o
cretere a secreiilor bronice. Toate aceste aspectefarmacologice justific eficiena
tratamentelor cu preparate din licviriia n congestii pulmonare, laringeale i n
bronite.
SAPONARIA OFFICINALIS
Produsul este constituit din rdcinile plantei Saponaria officinalis, denumit popular
spunari sau ciuin.
Compoziie chimic
n rdcina de Saponariase gsesc 2 - 5% saponozide triterpenice;
Aciune i ntrebuinri
Produsul se folosete ca expectorant.
Nu se supradozeaz fiind toxic; rdcina de spunari se utilizeaz marunit(tiat
n bucele foartemici), nu se pulverizeaz, pulberea este iritant pentru mucoasa
nazal. Popular acestei pulberi i se spune praf de strnuntat.
FARFARAE FOLIUM
Reprezint frunzele recoltate de la planta Tussilago farfara din familia Compositae,
denumit popular podbal , podbal de munte.
.
Compoziia chimic
Conine 6 - 10% mucilag, 5% taninuri, flavonoide, acizi polifenolcarboxilici,
triterpene i urme dealcaloizi pirolizidinici.
Aciune i ntrebuinri
n medicina tradiional oriental frunzele de podbal se administreaz n astm,
bronit i alte afeciuni respiratorii.
Produsul vegetal are proprieti antitusive fiind utilizat n tusea de diferite etiologii,
bronite, traheite, bronhopneumopatie cronic, astm bronic.
n inflamaiile de la nivelul tractului respirator superior mucilagul acioneaz
emolient; sub forma unei pelicule fine acoper mucoasa, calmnd instalaia i
diminund reflexul de tuse.
Mod de utilizare
Produsul vegetal se administreaz sub form de extracte apoase (infuzie, suc de
presare din planta proaspt, sirop). Infuzia se prepar din aproximativ 2 g produs
vegetal i 150 ml ap la fierbere, dup 10 minute se filtreaz.
Nu se recomand administrarea produsului Farfarae folium i a extractelor preparate
din acesta pe o perioad mai mare de 4 - 6 sptmni.
PLANTAGINIS FOLIUM
Produsul medicamentos este constituit din amestecul frunzelor ce se recolteaz de la
trei specii de Plantago : Plantago lanceolata , Plantago media, Plantago major din
familia Plantaginaceae, denumite popular ptlagin . Din aceast cauz este
considerat un drog colectiv
Compoziia chimic
Frunzele de ptlagin conin un mucilag, precum i pectine, vitaminele A, C i K,
tanin, flavone, acizi polifenolici, acizi organici.
Aciune i ntrebuinri
Produsul vegetal are proprieti emoliente i imunostimulatoare.
Intern Plantaginis folium se utilizeaz n tratamentul afeciunilor respiratorii (bronite
cronice, faringite, laringite). Aciunea emolient a extraselor apoase din Plantaginis
folium este datorat mucilagului.
n ceea ce privete aciunea expectorant, aceasta este datorat mucilagului care
exercit o aciune iritant slab asupra mucoasei gastrice declannd, pe cale reflex,
o hipersecreie traheobronic,proprieti antibacteriene, imunostimulente,
antiinflamatoare
Indicaii: infecii respiratorii acute, bronite acute, tuse uscat asociat cu infecii
respiratorii
Mod de utilizare
Produsul vegetal se trateaz fie cu ap la fierbere, fie cu ap rece cnd se aduce la
fierbere pentru cteva secunde; se las n contact timp de 10 minute i apoi se
filtreaz.
Pentru combaterea tusei la copii se recomand un sirop preparat prin amestecarea
unor volume egale din sucul de presare obinut din frunzele proaspete sau congelate i
dezgheate i miere de albine. Amesteculse fierbe 20 minute; se poate pstra timp
ndelungat n sticle bine nchise. Nu este necesar adugarea deageni conservani
deoarece compuii polifenolici prezeni n sucul de presare mpiedic dezvoltarea
microorganismelor.
Extractele apoase din Plantaginis folium(infuzie, decoct) se administreaz sub form
de gargar n faringite, traheite, laringotraheite.
Numeroase preparate medicamentoase cu aciune expectorant condiioneaz extracte
din Plantaginis folium : Sirop de ptlagin, Tusimun, precum i n compoziia ceaiului
antibronitic.
VERBASCI FLOS
Sunt florile speciilor de:
Verbascum thapsus, Verbascum thapsiforme, Verbascum Speciosum, Verbascum
phlomoides , din familia Scrophulariaceae ; popular este denumit lumnric.
Compoziia chimic
Principiul activ este un mucilag; florile mai conin lipide, flavone, glicozide i
saponozide (care concur la aciunea expectorant).
Aciune i ntrebuinri
Florile au actiune expectoranta in bronsite si tuse, precum i proprieti emoliente. se
utilizeaz sub form de infuzii.
Sirop de muguri de pin (250ml)

Ingrediente:
Extract natural din muguri de pin (Pini sylvestri gemma) si brad, zahar invertit, este
bogat in ulei esenial si substane biologic active.
Aciune terapeutica:
Componentul principal al mugurilor de pin este uleiul volatil,vitamina C si alte
principii active. Prin coninutul lor, mugurii de pin se recomanda in bronite, afeciuni
ale cailor respiratorii superioare, fluidifica secreiile bronsice fiind astfel un bun
expectorant si calmant al tusei. Se administreaz sub forma de infuzie si sirop fiind
recomandat si in combaterea infeciilor urinare, ca antiseptic al cailor urinare. Bune
rezultate au dat mugurii de pin in tratamentul scorbutului (lipsa severa de vitamina C)
ca si faina din cetina de pin, in general, prin coninutul ridicat invitamina C. Datorita
proprietarilor de calmant, fluidificator si expectorant al secreiilor bronsice, siropul
este un adjuvant in tratamentul afeciunilor cail respiratorii, calmant al tusei,
recomandat ca supliment alimentar de protecie imunostimulator. Se administreaz in
special la copii si btrni care sunt mai expui mbolnvirilor. Mugurii de pin au si
aciune diuretica.
Utilizare:
Aduli: 3 linguri de 3-4 ori / zi;
Copii: 1 linguria de 2-3 ori / zi;
Folosit sub forma de cure intre 50-100 ml timp de 2-3 saptamani stimuleaza sistemul
imunitar inlaturand astenia si oboseala. Diluat in proporie de 1:6 cu sifon sau apa
minerala se obine o butura reconfortanta aromata , balsamica si antiseptica
Sirop din Muguri de Pin, Ptlagina si Propolis (Pinus sylvestris

Indicatii:afeciuni respiratorii,tuse,rceala,astm bronsic,alergii,gripa,
amigdalita,traheita,laringita,faringita.
Rol terapeutic: expectorant, antiseptic, antiinflamator, antispastic, dezinfectant,
modificator al secreiilor bronhice.
Mod de ntrebuinare: 3 linguri mari pe zi dimineaa, la prnz si seara nainte de
masa iar pentru copii 3-5 lingurie pe zi. Se poate consuma mpreuna cu ceaiul pentru
afeciuni respiratorii.
Atenie:
a se agita produsul nainte de utilizare.
5.1.2.PRODUSE VEGETALE CU ACIUNE VASOCONSTRICTOARE
EPHEDRAE HERBA
Reprezint prile aeriene recoltate de la mai multe specii de Ephedra: Ephedra sinica,
Ephedra equisetina, Ephedra intermedia, Ephedra geriardiana, Ephedra distachya,
Ephedra major din familia Ephedraceae
Compoziie chimic
Produsul vegetal conine 0,5 - 2% alcaloizi, alturi de componente volatile, flavone,
acizi polifenolcarboxilici, glicani, acizi organici.
Aciune i ntrebuinri
Produsul vegetal este utilizat de peste 2000 ani n medicina tradiional chinez n
tratamentul astmului bronic, tusei, gripei, febrei, a migrenei i congestiilor nazale.
Efectele farmacologice i utilizrile terapeutice ale produsului Ephedrae herba
sunt datorate coninutului n alcaloizi.
Efedrina i pseudoefedrina acioneaz la nivelul aparatului respirator
(bronhodilatator).
Efedrina se administreaz n tuse seac, bronit, congestie nazal, forme uoare de
astm, rinit alergic, sinuzit, rceli banale.
Pseudoefedrina intr n componena unor preparate folosite n tratamentul congestiilor
nazale.
Efedrina i pseudoefedrina induc o serie de efecte adverse (tahicardie, insomnie,
anxietate).
Mod de utilizare
Astzi, n scop terapeutic, se administreaz efedrina de sintez, i mai rar, extracte din
Ephedrae herba.
5.1.3.PRODUSE VEGETALE CU ACIUNE IMUNOSTIMULATOARE
ECHINACEAE RADIX / HERBA

Reprezint rdcinile recoltate de la speciile Echinacea purpurea, Echinacea
augustifolia i Echinacea pallida, din familia Asteraceae , cunoscute sub denumirea
de plria soarelui.
Compoziie chimic
Din rdcinile speciilor de Echinacea au fost izolate polizaharide, compui volatili,
urme de alcaloizi pirolizidinici.
Aciune i ntrebuinri
Preparatele din Echinacea sunt utilizate n profilaxia i tratamentul infeciilor, n
special a celor de la nivelul tractului respirator superior, fiind eficiente mai ales n
infeciile produse de germeni rezisteni la antibiotice, recidivante i chiar generalizate.
Efectele favorabile sunt datorate, n primul rnd, creterii capacitii de aprare a
organismului. n cazul speciilor de Echinacea se poate vorbi de un fitocomplex cu
proprieti imunostimulatoare.
Mod de utilizare
Produsul vegetal se administreaz numai n cadru casnic sub form de infuzie; infuzia
se prepar dintr-o jumtate de linguri de produs vegetal (aproximativ 2,5 g) peste
care se adaug 150 ml ap fierbinte, dup 10 minute se filtreaz. n grip, pentru
creterea capacitii de aprare a organismului, se recomand administrarea unei cni
de infuzie, proaspt preparat, de cteva ori pe zi, de preferin ntre mese.
TILIAE FLOS
Compoziie chimic:
mucilagii, ulei volatil cu farnesol
tanin, flavonoide, saponine, cumarine
Aciuni:
diaforetic (farnesol, flavonoide)
demulcent (mucilagii)
imunostimulent (polizaharide)
antispastic (flavonoide)
expectorant (saponine)
sedativ SNC (ulei volatil)
Utilizri: n rceli, bronite, tuse, faringo-laringo-traheite
Macul de camp(Papaver rhoeas)Codeina, numit i metilmorfin, este un alkaloid

natural din opiu. Concentraia sa n extractul de opiu(meconat) variaz ntre 0,7% i
2,5%. Sinteza industrial a codeinei se face prin O-metilareamorfinei. Are proprieti
analgezice mult mai slabe dect morfina , dar este mai avantajoas dect aceasta n
privina aciunii antitusive .
Cel mai frecvent se administreaz oral, sub form de sruri de codein: sulfat sau
fosfat . Este inclus n multe combinaii alturi de paracetamol, aspirin i alte
antiinflamatoare nonsteroidiene , deoarece n aceste asocieri componentele i
poteneaz reciproc efectul analgezic.
Indicaii
Tuse fr expectoraie. n prezent codeina se folosete doar la cazurile rebele i
foarte grave.
Diaree
Dureri moderate sau severe
Contraindicaii
Sensibilitate la codein sau la alte opiacee
Insuficien respiratorie
Insuficien hepatic, renal, cardiac
Nu se admnistreaz la sportivi, deoarece pozitiveaz testele de dopaj
Femei care alpteaz
La gravide se impune pruden, este mai bine s fie evitat
La copii sub 5 ani poate produce convulsii
Efecte adverse
Sedare
Grea, vrsturi
Constipaie
La doze mari sau la copii exist riscul de deprimare respiratorie, pn la
stop respirator
Rezisten (diminuarea efectelor odat cu administrarea de doze din ce n ce mai
mari pe timpndelungat). Dependena este posibil, ns riscul este mult mai mic dect
la morfin.
Interaciuni
efectul deprimant al codeinei este potenat de fenotiazine, antidepresive triciclice,
sedative hipnotice, alcool. Codeina poteneaz analgezicele, efectele codeinei sunt
sczute de caolin(scade absorbia)
modific testele de laborator: crete concentraiile serice ale LDH, amilazei, lipazei,
TGO, TGP
Disponibilitate biologic: ntre 30% i 60% (la administrarea oral a srurilor de
codein)
Metabolism: hepatic
Timp de njumtire: 3-4 ore
Excreia: renal i biliar
HOMEOPATIA
Se bazeaza pe administrarea unor cantitati infime din unele substante chimice obtinute
din plante, care produc sau reproduc simptomele bolilor pe care le vindeca.
Aceste substante, denumite remedii homeopatice sunt indicate si in bolile respiratorii,
dar numai la recomandarea si sub control medical.
Cele mai utilizate sunt: Ammonium carbonicum, Ipeca, Phoshorus, Oscillococcinum,
Arnica, Gelsemium, Brionia alba.
REFLEXOTERAPIA
Aceasta metoda se refera la masajul unor puncte reflexogene in urma caruia,
asemenea principiului acupuncturii, se regleaza unele functii ale organismului, printre
care si respiratia. Este practicata cu rezultate foarte bune in cazuri de sinuzite, astm
bronsic, pneumonii, tuse rebela, in emfizemul pulmonar si in unele alergii respiratorii.
KINETOTERAPIA
O serie de probleme respiratorii, in special in perioada lor de cronicizare, pot

beneficia de efectele pozitive ale kinetoterapiei, o forma de gimnastica medicala a
intregului organism, cu precadere a toracelui si a functiei pulmonare, in ceea ce
priveste educarea sau reeducarea respiratiei.
PSIHOTERAPIE
O importanta deosebita in tratamentul bolilor respiratorii cronice se acorda si

autosugestiei si psihoterapiei, in care rolul constientizarii si antrenarii bolnavului in
procesul de autovindecare sau de vindecare cu contributia unui psihoterapeut este
foarte importanta, iar rezultatele sunt benefice adeseori bolnavului.
Se influenteaza astfel ritmul si intensitatea respiratiei, mobilitatea musculara si osoasa
a toracelui, eliberarea cailor respiratorii de obstructii. Ca o solutie salutara in
tratamentul afectiunilor respiratorii este si hipnoza medicala, indicata in cazurile de
astm bronsic, atat la adulti cat si la copii.
CAPITOLUL VI
EDUCAIA PENTRU SNTATE
OMS a dat o definiie oficiala a sntii formulata astfel : sntatea este acea stare
de complet bine fizic, mintal si social si nu consta numai in absenta bolii sau a
infirmitii.
Obiectivul de baza al educaiei pentru sntate consta in formarea si dezvoltarea in
rndul populaiei, ncepnd de la vrstele cele mai fragede, a unei concepii si a unui
comportament igienic, sanogenic, in scopul aparerii sntii,dezvoltrii armonioase si
fortificrii organismului, adaptrii lui la condiiile mediului ambiental natural si
social, cat si al participrii active a acesteia la opera de ocrotire a sntii
populaionale. In acest sens, este necesara formarea unei opinii de masa,fundamentata
tiinifica, fata de igiena individuala si colectiva, fata de alimentaie,mbrcminte,
munca si odihna, fata de utilizarea raionala a timpului liber si a factorilor naturali de
clire a organismului, fata de evitarea factorilor de risc, precum si a modului de
solicitare a asistentei medicale si a diferitelor mijloace de investigaiesi tratament.
Educaia pentru sntate a populaiei trebuie sa reprezinte un obiectiv major al
politicii sanitare naionale, stabilindu-se ca sarcini de baza, in domeniul asigurrii
sntii populaiei, dezvoltarea activitilor medicale preventive si ridicarea nivelului
de cultura sanitara a ntregii populaii, ceea ce implica desfurarea unor ample
aciuni educative in domeniul sntii populaionale.
Organizaia Mondiala a Sntii definete educaie pentru sntate drept
arma cea mai eficace a sntii populaionale, ceea ce impune sa fie asigurata
educaia pentru sntate a populaiei si sa fie determinate castele sectoare in care
aceasta sa participe la aplicarea tuturor programelor de sntate publica, pentru a
marca astfel rspunderea personala si colectiva a tuturor membrilor societarii in
ocrotirea sntii umane.
Sublimez importanta celor trei principii de baza ale educaie pentru sntate.
Primul este cel al priritatii : cu cat intervenia in cariera sntii este mai timpurie,
cu att educaia pentru sntate va fi mai eficace. Al doilea principiu, al specificitii
si autoritarii, considera ca opinia celor cu autoritate legitima este mai credibila, mai
cu seama daca acetia constituie un exemplu gritor de comportament sanogenic. Al
treilea se refera la integrarea educaie pentru sntate in obiectivele politicii social
sanitarea statului ; educaia pentru sntate trebuie sa fie strns legata de condiiile
concrete ale societarii si sa fie compatibila cu statutul social-economic si cultural al
acesteia, precum si cu progresele nregistrate in domeniul tiinelor medicale.
Intercondiionarea dintre educaie si sntate este fundamentata prin funciile
majore ale educaiei pentru sntate : funcia sanogenica si funcia preventionala.
Funcia sanogenica
are ca scop optimizarea sntii individuale sicomunitare, pentru atingerea idealului
de sntate. Ea se adreseaz populaieisntoase, educaia sanogenica constituind o
parte integranta a medicinii omului sntos.
Funcia preventionalavizeaz atingerea obiectivelor preveniei primare,
secundare si teriare.
Potenialul de sntate individuala imbrica o arie larga de manifestri,
cuprinse intre cei 2 poli : sntatea optima si exitusul. Indiferent de configuraia strii
de sntate, oscilnd intre cele limite, actul educaional interfereaz toate treptele
strii de sntate sau de boala. Din acest punct de vedere, sntatea este privita ca o
calitate a vieii, rezultanta a unui mod de viata sanogen, care reprezint, in esena sa,
un fapt de educatie.
In practica activitii educativ-sanitare pot fi utilizate o multitudine de forme
si mijloace. Chiar pentru aceeai aciune medicala pot fi utilizate mai multe forme de
metode(conferine, convorbiri, lecii, proiecii de filme, etc.).
Nu mai ncape nici o ndoiala ca medicina moderna va devenii din ce in ce
mai mult preventiva, ndreptndu-se spre o medicina a omului sntos. Astfel : In
medicina copilului orientarea spre prevenire se va amplifica si mai mult, ncepnd
mult mai devreme, prin sfaturi pt. o procreare normala. Vom contientiza mama
deconsultaia genetica prenatala si de importanta alptrii la sn pentru a avea un
copilsntos. Laptele de mama este alimentaia ideala pentru nou nscut si sugarul
pana la5 luni, deoarece este alimentul cel mai complet lipsit de microbi, se poate
digera binedeoarece conine fermeni sau enzime, ferindu-l astfel de apariia unor
tulburridigestive si asigurnd dezolarea armonioasa si starea de sntate a sugarului

Proiect Amf

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Amf

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

SCOALA POSTLICEALA SANITARA

TRATAMENTE NATURISTE ALE APARATULUI RESPIRATOR

5.1.FITOTERAPIA AFECTIUNILOR RESPIRATORII

EDUCAIA PENTRU SNTATE...........................................................................

,,Nevoia de a respira este o necesitate a fiintei vii, care

Caile respiratorii permeabile (receptive) si alveola pulmonara permit sa se satisfaca

Omraam Mikhal Avanhov

Pornind de la aceste motto-uri am facut o prezentare a aparatului respirator,

Folosirea medicamentelor de sinteza cu actiune asupra sistemului afectat , inlatura

Folosirea actiunii plantelor medicinale nu are efect imediat, dar nu prezinta

Un organism in stare perfecta de functionare este cheia vitalitatii si a longevitatii. Ca

De aceea exploararea functiei respiratorii a devenit astazi indispensabila pentru

NOIUNI GENERALE DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A

1.1.NOIUNI GENERALE DE ANATOMIE A APARATULUI

Acestea sunt: cile respiratorii extrapulmonare, alcatuite din: cai respiratorii

Cile respiratorii superioare iau natere din extremitatea cefalic a intestinului

Cavitatea nazala primul segment al cailor respiratorii si reprezinta poarta de intrare

Caii respiratorii inferioare sunt alctuite din :

Faringele:al doilea organ al cailor respiratorii,este un organ cu dubla functie,

Traheea continua laringele, este situat n fata esofagului. Se ramifica la partea sa

Plamanii reprezinta principalele organe pereche ale aparatului respirator la nivelul

Aceast funcie cuprinde urmatoarele etape: pulmonara, sanguine, circulatorie i

Etapa pulmonara realizeaz primul moment al schimburilor gazoase. La nivelul

Respiratia reprezinta una din functiile esentiale ale organismelor vii in

b) Volumele respiratorii. In timpul celor doua miscari in plamani sunt vehiculate

Reprezint schimburile gazoase din membrana alveolo-capilar. Acest proces depinde

diferena dintre presiunile pariale ale O2 i CO2 de o parte i de alta a

Schimbul de gaze la nivel alveolar

Schimbul de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare se face prin difuziune,in

Este realizat de sange.

1. dizolvare in plasma (cantitate mica);

2. formarea unui compus cu hemoglobina

3. prin formarea unor saruri acid (carbonat acid de sodiu su potasiu).

Pentru asigurarea respiraiei pulmonare, este obligatorie i o circulaie

Reglarea i controlul respiraiei este un act fiziologic ,respiraia este reglat i

Reglarea respiraiei const n modularea activitii centrilor respiratori prin aciunea

Antitusivele sunt medicamente ce diminua sau suprima tusea ,actionand la

Antitusivele sunt medicamente capabile s calmeze tusea. Efectul lor se datoreaz n

Actioneaza central prin inhibarea centrului tusei si periferic prin scaderea

Bronhodilatatoarele acioneaz indirect ca antitusive, impiedicnd bronhoconstricia

Antitusivele reprezint o medicaie simptomatic util n toate situaiile n care

Inainte de administrarea oricrui medicament trebuie identificat cauza care a

Cauza cea mai frecvent care determin tusea o constituie bronhoconstricia.

Tratamentul antitusiv trebuie s in seama c reflexul de tuse are i caracter de

Medicamentele antitusive au rolul de a crete imunitatea la nivelul cilor

Medicamentele antitusive influenteaza reflexul tusei actionand la diferite nivele ale

prin facilitarea ndeprtrii cauzei iritante,

situaie n care sunt recomandate medicamente cu efect mucolitic sau expectorant

prin blocarea receptorilor periferici

consecina fiind efectul bronhodilatator.

tusei din bulb.

Starea secreiilor, provoacat de folosirea nejudicioas a antitusivelor, poate fi mai

duntoare dect tusea.

Cele mai active si utilizate sunt deprimantele centrului tusei -opiu,morfina-.folosirea

Dintre diferitele antiusive disponibile, trebuie s se selecioneze produsul i

Antitusivele se clasifica in trei grupe de medicamente, ce actioneaza la doua nivele

inhibitoare ale centrului tusei din bulb

medicamente cu actiune periferica, pe celelalte verigi ale arcului reflex al tusei

preparate cu aciune mixt

Inhibitoare ale centrului tusei din bulb:

opioide - naturale: pulberea de Opiu, codeina ,morfina

-semisintetice: CODETILINA (DIONINA,ETILMORFINA)

-sintetice: folcodina, dextrometorfan (TUSSIN, ROFEDEX,