Sunteți pe pagina 1din 126

CUPRINS

&
Q!-III.

TRANZISTOR BIPOLAR iTV ITOIVT,U EMITOR - COMUN (E.C). CARACTERISTICI STAT'ICE ,.............. I5

V, TRANZISTORUL BIPOLAR iT,I AONTII BAZ{ - COMUN{ (8,C.) CARACTENSTICI 5TAT1C8............. I8

W. CAMCTENSTICILE TRANZISTORALAI CA EFECT DE CAMP MOSFET CU CANAL 1NDU5...............21

wI. STaDIUL OPTOCUPLORaLUI............ ......................2{

wIL MiiSURAREA PARAMETNLORAMPLIFICATOARELOR OPERATIONALE......................................... 29


.-\
,^.\ \
\l
\/
X. REDRESOARf, CU DUBLARE DE T8NSIUNE.................. ............. {I
xr. REDRESOARE DE PRECIZTE CUAMPLTFTCATOARE OPERATrONALE............... ..........d4

a,xIL REDRESOARE MONOFAZATE COMANDATE........ ......................49

nil. 1TRCUIT qENTRU 11MANDA iN rlzi.e rrRrsroARELoR $I TRIACEL1R .................52

XIV. CIRCUITUL RC TRECE-JOS ................56

xv. -,SU.S...:.....................:........
cIRCaIT',UL RC TRECE .......................62

xw. FILTRE DE NETEZIRE A PaLSATIILOR............... ......................67

)gvII. STABILIZATOR DE TENSIUNE L.................. ........ 7t


.\
itxwtt. STABILIZATqRDE TENSIaNE 11.................. ...-..76
(_

xrx. sTABrLrzAToR cu B,ezzs cu rRANZrsroR EYTERN ........... r0

){x. GENERATOR DE CaRENT CONSTANT Ca T.E.C.J., 8I TRANZISTORI ........... ..................8s

p)o(I; AMPLIFICATOR REALIZAT CU UN TRANZISTOR 81POLAR.................. ..........................89


t-, \
\;h-

lfurpturLIFICAToRIIL onERATIoNAL iN MoNTA.r rNWRSuRgr MoN'rAJ NErNVER*uR.................. es


L,-/
I
)Oilil, AMPLIFICATOR DE AADIOFRECVENT,,{ DE PUTERE ....... IOI

)cily. }S.ILATOR LC $ OSCILATOR CU CaART. ..... 105

)a{v. OSCILATORDE TIp RC........ ............ i2


)o{w. CIRCaITE BASCULANTE 1......... ........................ r20

ntwt. CIRCUITE BASCT;LANTE 11................. ............. 123


N

I. DIODA SEMICONDUCTOARE

I. Scopul lucrdrii: Studiul caracteristicii volt - amperice a dioclet


serniconductoare qi a comportdrii acesteia intr-un circuit electric.

2. Cottsidera\ii teoretice: Diodele semiconductoare sunt dispozilive forrnate


dintr-o joncfiune ptt, electrodul care are potenfial pozitiv in timpul conducfiei directe se
numeqte anod iar celalalt electrod se numegte catod (vezi hgura l).

A CA IDr-r
t, ,f (.jc,

:'/
VD
Figura I

O diod[ ideala se caracterizeazd, prin faptul ca lasa si treacd curent intr-un sens
frra sd introduca cddere de tensiune qi este blocata in sens invers. Caracteristica statica
a diodei ideale este prezentatl in figura 2.

I,,

*:

Figura 2

Caractersistica volt - arnpericd real6 a diodei semiconductoare este reprezentatd,


in figura 3 unde s-au adoptat scdri diferite pentru cadranul I gi III. in cadranul I este
desenatd riunura de polarizare directd in care tensiunea la bornele Vp ire valori mici
{0,2 :0,4V la diodale cu Ge qi 0,6 -} 0,8V la diodele cu Si) iar curentul poate avea
valori mari fafa de cazul polarizarii inverse. in cadranul III este data ramura de
polarizare inversd in care tensiunile aplicate diodei pot avea valori mari ins6 curentul
prin dioda este foarte mic. Acest curent 15 numit curent invers de saturafie este practic
constant, multe diode reale avdnd caracteristica in sens invers foarte apropiate de
caracteristica diodei ideale. Curentul invers la joncfiuneile cu Ge este de ordinul
microamperilor (pA) iar la cele cu Si de ordinul nanoamperilor (nA). La o anumitd
tensiune inversi nurnitf, tettsiune de strdpungere curentul are o cregtere pronunfatd.

*,,- ,&
Caracteristica diodei din figura 3 se aproximeazd analitic pentru regiulea de
funclionare nonnald prin relafiile:

( (n,\ )
I t, :lrl"\. rtryv') -l |
- n.nt* conducfle directa (l)
)
I o = - I s - pentru regirnul curenfilor inverqi reziil:ali cu ,Itr't 1U ,,, (2)

-->
V

Figura 3

unde Vr reprezintd tensiunea tennicd (Vr = 25mV la temperatura camerei), 1 I :


pentru diode cu Ge, \:2
pentru diode cu Si.
Rezistenfa statica R a unei diode este definita ca raportului dintre tensiune qi
V^
curent iL
ID
.in orice punct al caracteristicii rezistenfa R este inversa pantei dreptei care

uneqte acest punct cu originea. Rezistenfa statica R variazd mult cu tensiunea gi


curentul qi nu este un parametru util.
Pentru semnalele mici un parametru important este rezistenfa dinamica definit

prirr relafi z t,t = +. Rezistenfa


, dinamicd nu este o mdrime constantd qi ea depinde
-'
dI ,
de punctul de funcfionare.
O aproximare de semnal mare a caracteristicii diodei care duce la solulii
suficient de exacte, ingineregti este aproximarea liniard pe porliuni a acesteia. in frgura I
4 este prezentatdo astfel de aproximare caracteizatd de urmdtorii parametrii.
- tensiunea de prag sau de deschidere Voo; 5
fr
dV,
-pafita rd - peutru Vlr 2 Vlxi numita rezistenfa diferenfiala.
dI ,,

1,,,
l

Panta ru

v,ru
V
Figura 4

Acegti parametrii depind de tipul diodei cu Ge sau cu Si qi de domeniul in care


se face aproiirnarea. Aceitei aproximari linitre- pe porfiuni ii corespunde expresia
analiticd

, -
I'4-
Vo - Vuu
_ pentru Vo > Voo (3)
rD
I n = 0 - pentru Vp < Voo (4)

respectiv circuitul echivalent prezentat in figura 5

ID

-\ _ __ vo
Figura 5

in figura 6 este prezentat un circuit format dintr-o diodd .D, inseriatd cu o


rezistenfd R gi cu o surs6 de tensiune continul E.Ddndu-se valori lui E qi R precum gi
caracteristica statica a diodei I o = t(trr)
se cere curentul prin dioda gi tensiunea la
bomele acesteial
{A l?
1 i

d
i

R ,r1: l C

1 t1
D lVr n
I

Lu, vur-, t{
a

lrigura 6
L'

l)cntru oblincrca solutici sc trtilizcazd caracteristica statica a diodei gr relatia


ob{inut[prilt aplicarea'l'eolenrei a Il - a a lui Kirohltoff pentrucircuitul cottsiderat.

I t-,: t ,(Ll ,r) (-s )

R'l,r+l/o=E (6)

Dacd relafia (5) este data in fontta graficd (vezi figura 7) solu{ia sistenrului de
ecuafii se obfine graflc reprezeutdnd in planul In - Vo, dreapta corespunzdtoare relafiei
(6) nurnita dreapta statici de sarcind. Intersecfia dreptei statice cu caracteristica diodei
reprezintd punctul static de fturcfionare (PSF) al diodei in schema consideratd,
coordonatele Ia $i Vn reprezeutdnd solufia problemei pentru E qi R date.

E/R

Figura 7

3. Desfaqurareo lucrdrii.
3.1. Se varealiza rnontajul din figura 6 cu R: ?00f), E e[-15V -: +15V],
3.2. Se va ridica caracteristicavolt - amperice pentru o'dioda cu Ge qi pentru o
fiodi cu Si. Perechile de valori Ip - Vn se obfin prin modificarea valorii iensiunii
aontinue a sursei E atdt pentru polarizwe directa cdt gi pentru polarizare inversd;
3.3. Se vor detennina din grafic valorile tensiuuilor de prag Voo valorile
$i
rezistenfelor difetenfiale rp pentru cele doua tipuri de diode;
3.4.Pentru cazul diodei cu,Si se vor determina PSF pentru diferite valori ale
tensiunii cotttitlue E qi se vor' face observafii asupra rnodificirii pSF cu variatia
acesteia;
3.5. Se va inlocui R cu o rezistenfI de 750Q gi se va observa rnodificarile pSF
ca gi in cazul precedent.
IL DIODA ZEIVER

L Scopul lucrdrii: StudiLrl carac:leristicii statice a diodsi 7-,ener gi analizarea


inllrrcrrlci pararrretrilor tlitr r:ircuil asul)r.a lrtttrctttlui static de functionarc (l)SF).

2. Consiilarutii taoreticc: ('irracteristiera staticii I.r, = f (L'r,)a unei cliodc irr


regiune a de polarizarc invcrsir caro crrpt'ittdc ai rcgiunea de strdpungere, cstc
prezentatd irr ligura l.

Iiigura I

Diodele care suut destinate sd luoreze in rnod uonnal in regiturea de strapuugere


nedistmctivd, cu o putere disipati lirnitata se pot folosi ca stabilizatoare de tensiune.
Aceste diode sunt cunoscnte sub deuutnirea de diode stabilizatoare sau diode Zenero
Curentul I,.,,,;,, este deteruinat de lirnita regiunii in care dioda se comporta ca qi
element stabilizator iar I,,,,0. este limitat de puterea disipatd adrnisS. Se cunosc doud
rnecanisme care duc la aparifia regiunii de strdpungere, adicd a regiunii in care curentirl
cregte rnult in raport cu tensiturea ittversd aplicatd.
Prirnul mecanisrn de cregtere a curentului este detenninat de rnultiplicarea in
avalangd, al doilea rnecanisur fiiud cunoscut sub denutnirea de strdungere Zener. Cu
toate ca efectul Zener este caracteristic numai diodelor cu tensiuni de strdpungere urici
(< 6V), toate diodele stabilizatoare poarta denumirea de diode Zerer.
Circuitul de stabilizare, de bazd care foloseqte astfel de diode este prezentat in
figura 2.
Tensiunea de intrare V1 gi rezistenla R sunt astfel selectate hrcdt inifial dioda
lucreazd, in regiunea de striungere, de exernplu in punctul caracterrzat prin tensiunea
V, $i curentul I,. Se observf, cd tensiunea de ieqire (de sarcina) Vs este tot Vr.
Deoarece la variafii ntari ale curentultri I, in regiunea lro6 $i lr,,o* tensirurea pe dioda
wtiazd' pufitt, pe sarcind se rnenfine aproximativ aceeaqi tensiune, chiar qi la variafii
relativ rnari ale tensiunii de intrale gi curentului de sarcind.

),

Figura 2

Pentru detenninarea punctului static de funcfionare (PSF) se intersecteaza


(figura 3) caracteristica diodei I, - f (V,)1r; .u dreapta de sarcina (2) care se

R'R"
/' t '=R'=-l/'
vt=v,
R.r+R R+R,
(l)

In figura 4 se prezintd efecul modificarii rezistenfei de sarcind asupra


paranetrilor stabilizatorului. La scdderea rezistenfei Rs (care determina o creqtere a
curentului Is) se micgoreazi curentul I7 in aga fel incdt curentul I rdmdne constaut gi
rezultd vz constaltt.

Rsr< Rrr. Rg
In figura 5 se prezinta electul nrodificarii teusiunii de intrare V1. O cregtere a
tensiunii de intrare duce la o crcqtere a cnretrtului prin dioda in aqa fel incdt tensiunea
Yz sd rdrndna coustantd. In arnbele cazuri apar rnici variafii ale tensiunii Yz. datorita
abaterii caracteristioii diodeide la fornra ideala, adica o verticala.

4r
lls r i\s r

\//.
u
vP
t It
VIr
Rsrl-lL
I

P1,t,

Vr:,Vrz>Vrr
gt'
Figura 5

Cu ajutoml montajului din figura 2 se poate ridica caracteristica de stabilizare


Vr- f(U,)i",=or. baza cdreia se poate detennina un parametru imporlant al

stabilizatomlui de tensirute, coeficientul de stabilizare

cr= LU ,l
Do (2)
ltyu lr._.,

(vezi figura 6).


Coeficientul de stabilizarc este nuttreric egal cu variafia tensiurii de intrare care
detennind rnodificarea tensiunii de icaire cu I V, dacd in tirnpul procesului curentul prin
sarcinl rfunflne constant.

3. Desfa;nroreo lucrfirii:
3.1. Se varealiza nrontaiul din figura 2, cu R:200f) qi Rs: lkO;
3.2. Se va ridica caracteristica volt - amperica a diodei Zener. Perechile de
valori Iz., Yz. se obline rnodificarea valorii tensiunii continue de la intrare Vr in
intervalul g -: +15V (lz - I - Is);
3.3. Pentru Vr: 12V gi Vr: 15V, R5;: 14f) se traseaza dreptele de sarcind
corespunzdtoare gi se vor deterrnina punctele statice de frurc{ionare;
3.4. Se repetd 3.3. pentnt Rs 5000; :
R:
3.5. Pentrlr l00O se ridicdcaracteristica V0: Vo(Vr) cu Is: ct: 101rA. Se
ina din grafic coeficientul de stabilitate.

Figura 6
III. TIRISTORUL

l. Scopul lucrdrii:
Studiul caracteristicilor tiristorului, rnodalitatea practicd de ridicare a
caracteristicilor pre0ttln qi Iarrriliarizarea crr aspecte caracteristice in Iirrrctiolrarca
tiristonrlui.

2. Cortsiderali i. teoretice
-l'iristortrl
sc ooll)l)ultc 4 straturi selnicotrcluctoare in serie lornr6ncl 3
.jonctitrrri (r'czr {'igura l).

p
R SIMBOL
n

p EA
G
UG II

Figura I

.loncfiunile J, 9i J-, se llulltesc jonc[iuni entitoare iar joncfitutea J, se


lupregte
joncfiture colectoare. in execufie norrnala tiristoml are 3
electrozi:
- anodul A agezat pe stratul rrrarginal p;
- catodul C aSezat pe stratul rnarginal n,
- electrodul de cotnartdd (grila sau poarta) G care este in contact cu stratul p
dinspre catod.
Pentru studierea tiristonrlui, acesta se poate considera ca fiind compus
di, doua
tratrzistoare, utul de tip pnp $i celdlalt de tip npn care are joncfiunea
iolecto are J.,
comurrd (vezi ftgura 2).
Dacd se aplica dispozitivului o teusiune exterioard Eo (vezi figura l) jo,c{iu,ile
J' 9i J., sunt polarizate direct iar joncfiunea centrald este polarizatd,invers.
Caracteristica curent - tensiune a tiristorului pentru cazul i1 care U*: 0
este
prezentatd, in figura 3.

l0
Figura 2

I,rrr.
regim de conducfie
regim de blocare
in sens direct
in sens invers

I
nrin.

U,
Il
tnlax.

Umin. Uc unrur.

regirn de strf,pungere
ln sens lnvers regim de blocare
in sens direct

Figura 3.

Dacd tensiunea anod - catod (A - C) este mai mica decdt U*u*, tiristorul se afla
stare de blocare degi tensiunea A - C este in sens direct de polariz are ajoncfiunilor
- Jj.
Daca tensiunea A - c se apropie de IJ*u*, cdmpul erectric din joncfiunea
puternic 9i are loc un proces de multiplicare in avalanqa a purtdtorilor
sarcinA qi cureutul incepe sd creasc6.
?rt regiurea A - B a caracteristicii deqi tensinnea scade, cuLentul anodic al
tiristomlui creqte datorita polarizarii directe a joncfiunii colectoare J,.
Baza fiecdrui tranzistor, din reprezentarea echivalentd, este cottrandatii de
curentul de colector al celuilalt tranzistor. Se stabileqte o reacfie pozitivd ilth'e cele
dou[ tranzistoare, astfel incdt ele ajung la saturafie.
Menfin6rrd aceeaqi tensirure de aliurentare, dupd punctul B din caracteristicd, itt
regirn de conducfie in sens direct, curentul prin tiristor cregte foarte repede qi pentm ca
acesta sI rru se distnrgd, se lirniteazd printr-o rezistenf[ plasatd in circuitul anodic al
tiristorului care cottstituie Ei sarcitta tiristorului

Ohservotie. 'l'irislorul nu se conecleaz,h in ciruit, fdra o rezistenld fn circuitttl


orrodit'.

Daca tiristonrlui i se aplicii o tensiune cu polaritatea pozitiva pe catocl gi


polaritatea negativd pe auod, tiristorul se polarizeazd invers, curetttttl ce se stabileqte in
circuit este fbarte rnic qi practic tiristorul este irt stare de blocare.
Dacd tensiturea inversd de polarizare depage$te o anumitd valoare, tiristorul intrd
in zona de conduclie inversa qi se distruge prin strdpungere.
Daca grilei i se aplicd o tensiune U* care polarizeazd direct joncfimea J, se
urdreqte curentul prin acestarealizdndu-se astfel condi(ia de comutare iu conducfie la o
valoare a tensiunii U^ < U,,,u, (vezi figura 4).

uo3> ucz

. uGz'UGl
,"'' UGl:0
UG:

Urrru* uA

Figura 4.

Aceasta reprezintd de fapt posibilitatea de comand6 a tiristorului cu o putere


micd in circuitul de grila. Dupa trecerea tiristorului in regim de conduclie, grila nu mai
are nici un efect asupra funclionarii acestuia. Amorsarea tiristorului se poate produce qi
prin depagirea tensiunii de amorsare U,nu*, sau la o pantl mare de cregtere a tensiunii
l2
de polarizare directi a tiristorului (el'ectul aceste ultirne doud situafii
*'.
dr"r,clar se erzitd
fiind periculoase pentnr structur"a tiristorului.
Stingerea tiristomlui constd in aducerea tiristonrlui din starea de colrducfie
in
9area de blocare. Utt tiristor poate fi stins numai cdncl curentul anodic
scadc s,b
ryaloare curentului In,n de autominfinere.
fu circuitele de cureiii continuu tiristoml poate fi stins prin intreruperea circuitului
sau
cu ajutorul circuitelor de stingere care fuucfioneazdpebaza adoua principii:
- gtttttarea tiristorului (adica se preia curentul anodic al tiristorului);
- se aplica o tensiutte invers6, care produce un curent invers faldt de curentul prin
liristor' Rezultanta celor doi curenti, direct qi iuvers, tinde spre o valoare aflata sub
Lto.
' Itt circuitele de curent altemativ rnonofazic, tiristorul se blocheazd atunci c6nd
tensiunea anodicd devine negativd, deci Ia sffirgitul fiecarei altemanfe pozitive
(sti,gere
mhrala).

3. Desfusurorer lucrdrii
3.1. Se varealiza circuitul din figura 5.

(,"A)
Ir
3V',A

' io* B0f)llRl s


llR e

2
I

lt, tt SURSA
lt STABILIZATA
200r) 0 + 50Vcc

?l
t1
r%1
\ 1/
1-
I -?,.--
5
Figura 5'
3.2.
a) Se regleaza potenfiornetrul R,, in pozi;ia maximd qi se fixeaz6 tensiurea
msei I la 0,5V' Se rnodificf, tensiunea sursei 2 de la 0 - 50V notdnd valorile Io qi Uo
fo tabelul l.

l3
b) Se rcaduce tensiunea sursei 2 la 0V qi se modificd terrsiunea sursei 1 irr tlcpte
la 0; 0,7; 0,75; 0,8; l; 2. I)entnr fiecare valoare in parte se repetd operaliile de la
punctul a).
c) Pe baza datelor oblinute se vor ridica caracteristicile IA: f(UR),
3.3. Pentnr tensiuue sursei 2 de 30V se aduce tiristorul in stare de antorsare prin
creqterea tensiunii sursei I de la 0V. Dupa aceasta se deconecteazd strsa 1 din circuit.
Observafi cureutul In. Explicali fenornenul.

l"l
IV TRAxzrsrorBIpoLAn ix ruoxrat
EMITOR - COMUIY (E,C). CARACTERISTICI SruTTCE

I. Scopul lucrdrii
Se vor trasa caracteristicile de intrare, de ieqire qi de transfer rdirect pentlr
- dstorul pnp P'C177 in rnonta.j enritor - cotnun.

2. Corrsideralii teoretice
Daca semnalul de ilrtrare considerd aplicat intre baza qi ernitorul
se
hazistorului, iar circuitul de ieqire se considerd inchis intre colector qi emitor,
constituie electrodul cotnun, lar colrexttrnea poarti denumirea de ,,conexiunc
wilor - connut". Pentnr a funcfiona in regiunea activd un tranzistor pnp in aceasti
m,nexiune este polariz-at ca qi itr figura I
-ll
I

[]rr

A
i Vgs
i
I

Figura l.
Func{ionarea tranzistorului bipolar in aceastd conexiune este descrisd cu ajutonrl
mnfiilor de mai jos, findndu-se cont de faptul ca I, este curentul de intrare in ciicuit gi
[o este curentul de iegire.
l.tLl
J
, ,,= - I) - 1.u,
T(u'',
Ir,=F.lo+lr,,n
1,,-lr.+1,,

Coeficientul B se numegte "cnnplificare slaticd de curent tn conexiunea emitor -


{mrrtttn" qi are valori cuprinse intre (50 + 500), iar I"oo este curentul rezidual
ouespunzdtor conexiunii ernitor - comun definit de relatia:
I.,,0 = F'1"u,

unde. p - l-a l-a


Relafia este adevdratd deoarece o are valori foarte apropiate de unitate. pentru
mrcxitmeabazd, - cornund regiunea de blocare incepe la Ir:
0, pentru care se obline
t5
I.: I.,ru, iar pentnt cottexiunea etnitor - comun la 0 caz in care rezulta I. : i.,,,,.
I,r:
Deoarece curetttul rezidual I.,,,, este aproxirnativ de B ori rnai mare decdt I.ru, pentnr
ob{inerea corectd a blocarii trarzistomlui in conexiunea ernitor - comun este necesar s6
se polarizeze ittvers jorrcfiunea elnitor -bazd, qi sa se injecteze inbazd,un curent egal
ctt I6,13,r.

Tranzistoarele bipolare irt rnontaj etnitor - comun sunt caracterizate prin


runudtoarele caracteristici statice:
- caracteristica de intrare I u = .f ([',ru)1,,,.,=", ,

- caracteristica de iegire I c -f U/c,)1,,,=,, ;

- caracteristica de transfei direct I (. -f (l )1r,,.,=n ;

- caracteristica de transfer invers V,-,, = -f (Vro):1,"=",


Aceste familii de curbe sunt prezentate in figura 2.

lc /N
I.aJ i

vc
E-- cl

Y_vFBlvl

Figura 2.

3. Deffisurarea lucrdrii
3.1. Folosind rnontajul din figura 3, se va ridica grafic caracteristica de
intrare I u = f (Vuu)1,;,
=, pentru tranzistoruL BCl77 in conexiune EC, pentm doud
valori diferite ale lui V.o. Eu : (0 + 6)V; Ru: lkC); R.: 200f), Vcs: Ec: (0 + l0)V.

t6
.1
r-v RC
il
1l
/
ilI
-L{.g .r .. r
i
-.-q--.--_.- i _i..-- -"*-'_ | )BC 177
,ll i,t(
r;
-i 1
r E
t-c

'v V
\v
I

--t-
l
l
l
I

i
J I

Figura 3.

3.2. Cu ajutontl schemei din figura 4 se va trasa caracteristica de ieqire


Io: -f (Vr,,)[r=rin cazul aceluiagi tip de tranzistor, pentru douf, valori diferite ale
qnentului debazdlB. En: (0 * 6)V; Ru: lkQ; R.: 200Q, Vca: Ec: (0* 10)V.

1
(v)

(
v )Ee

Figura 4.

3.3. Caracte rectTI = -f


'dir<
, (I o)1r",=",a tranzistorului 8C177 in
montaj EC se va monntajiul din figura 5. Eu : (0 + 6)V; Ru:lkQ;
&: 2000, Vca:

i--_
Esl

(vi
/l\

r-
t

Figura 5.

t7
l

,')
'... J
g

V TRANZTSToRIrL BrpoLAn fir MoryruJ


BAZI. coptuxi (8.c.) cARACTERISTICI sruTICE

I. Scopul lucrdrii
Se vor trasa grafic caractet'isticile de intrare, de iegire gi de transfer pentru
tranzistonrl bipolar 8C177 in rnontaj BC.

2. Consideralii teoretic e
Tranzistorul bipolar legat in conexiure bazd - comturd BC (fig1ra 1) se
caractetizeazd, prin faptul cd baza este electrodul comun, circuitul de intrare fii,d
inclris intre emitor qi bazd, iar cel de ieqire intre colector gi bazd.
IE
b

]
,,,, o
Y

Figura l.

Pentru a flincfiona in regiunea activd un tranzistor bipolar pnp este polarizat cu


tensiunile avdnd polaritatea din figura de mai sus.
Cornportameutul acestui tip de tranzistor in conexiune BC poate analizat pe fi
baza curetrtilor care il caracterizeazd qi care satisfac relafiile de maijos:

I
,, = I ,,, ' (r ''' - I ) ; I1,s - cure[t de emitor la saturatie
Ir'=d'1,,+lruo
Io=Ir-1,
)

Coeficientul o se numeqte "omplificare staticd de curent in conexiunea bqzd - n


./..-, ::
comund" qi are valori apropiate de unitate, cuprinse intre (0,98 + 0.998), iar I.ro este
curentul rezidrtal corespunzdtor tipului de conexiune BC. Masurdnd acest curent, la
diverse polarizdri inverse ale joncfiunii colector - bazd,, se observ6 o dependenfa de
tensiunea de polarizare invers[. Acest curent constituie o dati important[ de cataiog gi
are proprietdfile 9i ordinul de mdrime al curentului invers de saturilie al unei diode. La
tranzistoarele cu Si este de ordinul nA (1 + 100nA), iar la cele cu Ge de ordinul pA
(1 + 100 pA). Varia{ia cu temperatura este similar6 cu cea de la diode, adica valorile
acestui curent se dubleazd la fiecare lO'C cregtere a temperafurii.
Pentru conexiwtea bazd, - comun6, regiunea de blocare se obflne c6nd ambele
joncfiuni ale tranzistorului sunt polarizate invers. in regiunea de blocare se intra
din
regiunea activd prin inversarea tensiunii de polarizare ajoncliunii de intrare. La limita,

l8
cand VEB : 0 se obfile IB : 0 giu'I6 : IcBo $i astfel, regiunea de blocare rezultd
sub

caracteristicile de intrare, iegire gi de transfer pentru


acest tip de conexiune, sunt definite prin urmdtoarele
tranzistoarele bipolare i,
rilalii:
- caracteristica de intrare I = (V*)1n,,=",;
o -f
- caracteristica de iegire I = (Vru)|,,=,,
r, -f ;

- caracteristica de transfer I = (I
) c _f u)1n",=",
F caracteristica de intrare este prezentata in figura 2, iarcea
i de iegire in figura 3.
I IpA

rnq
Ip: 4
lIn
rriz '..rt.
J

'Et o
IE: I

vpg
bqo vcB'o
Figura 2.
Figura 3.

3. Des/rtSurorea luudrii
3.1. Se va ridica grafic, folosind montajul din figura
4, cuacteristica de intrare
f e = -f (Vru)1r",=", a tranzistorului BCI 77,
pentru doud valori diferite ale lui V.u.
&:l,5kQ; VcB:Ec: (0 + l0)V; Eu:(0 + l0)V.

EE

t
-T
)

I
I

Figura 4.

t9
3.2. Cu rnoutajlrl din figura 5, se va trasa caracteristica de iegire
I,- = .f (Vr,r)1,,=", a tranzistomlui BC 111 in conexiune bazit - comund, pentm doud
valori diferite ale lui I,, (respectiv V,.').RB : l,5kf);R. : lkQ; Ec : (0 + 10)V;
E,,:(0+ lO)V.
,--.ra

8C177
1
El
r-E
I

(v/,,A--
Dr
I

-t-
(A
tt
EC
\l
( Y )
I

t_
I

l
l
l

Figura

3.3. Se va trasa grafic dreapta de sarcind pentru caracteristica de ieqire gi se vor


determina coordonatele punctelor statice de func{ionare. Dreapta de sarcind staticd a
circuitului de ieqire este datd de relafia:

E, = Ir' R, *Vru
3.4. Folosind schema din figura 6, se va ridica gi caracteristica de transfer
I, = f (l ,)1r",=", pentru tranzistorulBC|TT in conexiun e bazd-comun6, pentru doua

valori diferite ale lui V.,, Ru: l,5kf); Eu: (0+10)V, Vcu: Ec: (0 + 10)V.

Figura 6.

20
VI. CARACTEMSTICILE TRANZISTORULW CU EFECT
DE CAMP MOSFET CU CANAL INDUS

1. Scopul luudrii
Se vor ridica familiile de curbe corespunzdtoare caracteristicii de transfer 9i
cracteristicii de ieqire, pentru un tranzistor cu efect de cdmp MOSFET cu canal indus
de tip p.

2. Considera{ii teoretice
Caracteristicile statice ale tranzistorului MOSFET cu canal indus sunt
asemdnItoare cu cele ale tranzistorului cu canal inilial, dar este necesar ca intdi sd fie
r,edus canalul printr-o tensiune corespunzdtoare aplicata intre grila gi sursd Vor.
Dacd se considerd un tranzistor cu canal n (substrat p), tensiunea necesari
pentru a induce canalul trebuie sa fie pozitiva Vo, , 0, iar dacd, tranzistonrl este cu
canal p (substrat n) Vu"< 0.
Tensiunea grila - sursd Vo., care la limita duce la aparilia canalului, se numeqte
tmsiune de prag Vp $i determind prima caracteristica de iegire a tranzistorului, care se
tJ desprinde de abscisa. La tensiuni Vo.>V, canalul are o anumitd dimensiune.
a Dupa inducerea canalului, fenomenele decurg in modul urmdtor: pentru tensiuni
fofie drena gi sursf, Vo, relativ mici, canalul se comportd ca o bard semiconductoare de
conductibilitate datd,iar curentul In prin canal se va modifica liniar cu varialia tensiunii
V^. Dacd tensiunea Vr. creqte, cdmpul electric creat in stratul de oxid izolator al
trmzistorului de cdtre electrodul grild, controleazd sarcina electrici din canalul
serniconductor micgordnd-o. Canalul incepe sd se stranguleze, scade conductibilitatea
fui ti curentul Irprin canal vaiazd neliniar cu tensiunea Vrr. La o anumitd valoare a
tensiunii V* se obfine dimensiunea maximd a canalului gi curentul ajunge la saturafie.
Caracteristicile de iegire ale tranzistorului MOSFET cu canal indus, determinate de
ftnomenele descrise mai sus, sunt prezentate in flgura 1.
Tensiunea Vr. la care apare strangularea se calculeazd cu relalia:

Vorrno,,, =Vo, -V,

in regiunea saturatd I, depinde numai de Vo, qi se poate defini o caracteristicd


& transfer Io=
-f (Vcr)|,.;,=r, a cirei formd este prezentatd in figura 2. Ea se
4roximeazd bine cu o parabold cu vdrful h Vo, : Vp $i In : 0. Ecuafla acestei
prabole se poate scrie sub forma:

Io=K'(Vor-V)'

21
F'
A',
/l'
iiF;]
rl
ID ID
i'
lmA lmAl
,iti
iiIIii
i;
ri

os [v] VGS= VP

Figura l. Figura 2.

Coeficientul K se defineqte in funcfie de un punct al parabolei ale carui


coordonate suntV*o, $i I*o gi se dau in catalog. Tot in catalog se specificl qi valoarea
tensiunii de prag vo. in funcfie de aceste valori, ecua$a de mai sus devine:

' - (vcr-vn)-
tD- .'L,, ,,'(v^ -v,)'

Sirnbolurile tranzistoarelor cu efect de cdmp MOSFET cu canal indus sunt cele


din figura 3.

Subsfrat "n"
canal "p"

Figura 3.

3. De$rtSurorea luudrii
3.1. Cu ajutorul montajului din figura 4 se va frasa grafic caracteristica de
transfer I o = -f (Vor)lr,*",, Rcr : lkf); Ro, : lMO; Ro : l00Q; Eo : 5V;
Eo:0 + l5V.

22
Rcr Rcz
t:'t --:l-
1t -
EG t1 I

(v)

Figura 4.

3.2. caracteristicile de iegire se vor ridica folosind schema din figura 5.

Io= -f (Vor)1r",=",
Rcr : lkQ, Ro, : lMQ; Rr: 100e,
Vcs: -5V; -6V; -7V;
Er: 0 : 12Y.

Figura 5.

23
VII: STUDIUL OPTOCUPLORULUI

1. Scopul luudrii
Lucrarea urmdregte prezentarea unui dispozitiv electronic hibrid, des folosit in
sistemele electronice profesionale, optocuplorul. ln prima parte se studiazd dioda
electroluminiscentd ca dispozitiv semiconductor independent iar in partea a doua a
lucrarii se ridica caracteristica de transfer curent - curent a unui optocuplor LED -
fototranzistor.

2. Cortsideralii teoretice
Schernele electronice confin in general mai multe blocuri func{ionale distincte,
intre acestea circuldnd diferite ,.rrrrul. (informafii). Condiderdm cazul a doud etaje
conectate in cascadd cu alimentari diferite.

*Y2

1\
,-
u,s
\ (-)

De obicei legam iegirea primului etaj la intrarea celui de-al doilea etaj
(uer: trir). Se realizeazd astfel cuplajul galvanic.
Daci nu ne intereseazi componenta continud, sau de foarte joasa frecvenfa, a
semnalului putem inseria un condensator dimensionat adecvat. Se realizeazd astfel un
cuplaj capacitiv intre etaje iar condensatorul se numegte condensator de cuplaj.

+V
( I

1,,1
1.,] El
Y.+l
,l
I
I

Figura 2.

24
in
amdndoud cazurile observfun cd apare necesitatea scurtcircuitarii
maselor
elor doud etaje.
Conexiunea pe care o facem noi intre cele doud mase nu este
singura. intre cele
doua blocuri electronice existd o alta cale de scurgere a curenfului
(:rezistenta
prazitd,, data de pdmdut, legdturile de inp6mdntare, etc. Se formeazd &,,)
osit in astfel o bucla
dioda
mnductoare in
care se pot induce iensiuni de zgomot datorate c6mpurilor
electromagnetice inconjuratoare. Dependent de structuia ;;i"r;;;i
loua a etaje, aceste
zgomote vor apare in semnalul de ieqire, atenuate mai mult sau
LED . mai pufin.

,C +5V
A
'1lt A,-,- ,

_y1l-r I a.Ji, 1
I
I

FT
1
I

tincte,
+
l

LEDi
i etaje lr ,,E
K K,_' (,1;--1
I

A:---
lt*
I l"G
r 'l A

t ':K
Ki
Figura 3.
Un principiu folosit pentru a preintdmpina aparifia acestor perturbafii este
diminarea legaturilor electrice intre etape, transierul semnalelor urm6nd
a se face prin
radiafii electromagnetice modulate de diferite frecvenfe (2)kLIz-+
radiafli luminoase)
sau ultrasunete. Cea mai ieftina metodd este cea .*.
ioloreqte optocuploare, adicit
tansmisia opticd a semnalului. Optoculoarele sunt ansambluri formate
r eraJ
dflspozitiv electric fotoemifdtor, LED;
dintr-un
$i un dispozitiv electric fotosensibil fotodiodd,
frtotranzistor, fototiristor eventual cuplate intr-o schema electronicd
mai complex6
{d, a
{doar partea logica). intre partea emilatoare qi partea receptoare, rezistenf a de izola[ie
bl tur
cste foarte mare (r10"f); iar tensiunea de izolafie are valori
mai mari de 3kV.
Cele mai uzuale optocuploare sunt acele ce confin un LED ca
emilator qi un
otranzistor ca receptor, ilcapsulate ermetic in plastic sau ragind
sintetica cu bune
nmprietafi izolatowe electric. Cu un astfel de optocuplor, conectat adecvat, se pot
[msmite atdt semnale analogice de. JF (de la c.i. pan] h zeci, sute de
kHz) c6i qi
mnale numerice (transmisii de date).
AT
1A
T '1 ri\ a
,7
\1,/
KJ
Figura 4.
-I
25
Dioda eleclroluminiscenta DEL (LED - Light Emitting Diode) este dioda
semicouductoare care in polarizare directd emite luminA. Materialul semiconductor
folosit este arsenura Ce galiu GaAs dopatd cu fosfor in cele mai multe canri. Spectrul
radialiei emise este relativ ingrrst (mai larg decdt la diodele LASER), lungimea de undd
depinzdnd de dopare (de la infrarogu pdna la verde gi chiar albastru.
Caracteristica volt - arnpericd tipicl pentru diode semiconductoare este
prezentatd in figura 5.
V, - caderea de tensiune in polarizare directd este dependentd de "culoarea"
LED-ului intre -1,2V (IR) pdna la - 3V (verde);
V* - tensiunea inversi are in general valori mici, 3 + 5V;
I, - ctrentul continuu maxim de polarizare directa (de la c6{iva mA la cdteva
zeci de mA);
I, - curentul maxim in impuls in polarizare directd (800mA + lA).

Figura 5.

Diodele electroluminiscente sunt proiectate pentu a avea un randament


conversie al energiei electrice in energie luminoasi cdt mai ridicat.

Ir[mcdl

0,5.
ii.

40

Figura 6.

26
lioda Intensitatea luminoasd Ir.ernisa depinde aproximativ liniar de intensitatea
rctor qrentului electric ce trece prin dioda
ctrul Fototranzistorul este un dispozitiv electronic, care, la fel ca un tranzistor bipolar
unda obignuit, are doud joncfiuni pn, $i a cdrui structurd (regiunea bazei) este sensibila la
radiafia electromagneticd luminoasi.
este Fafi de fotodiodd, care se bazeazd, tot pe efectul fotoelectric extern
f,ototranzistorul este mult mai sensibil, degi mai lent.
[ea" Terminalul bazei poate sa lipseascS, deoarece fototranzistorul este in general
folosit ca un generator de curent a cdrui intensitate depinde aproximativ liniar de
ifluminarea structurii. (Exemplu I" : lOmA la E : lklx). un alt dezavantaj al
[eva fototranzistoarelor fafa de fotodiode este valoarea mult mai mare a cureltului de
fotuneric.

C,C

',,
lj
tl; a(
,lr
E
F iguraT.
?
3. DesJdsurorea lucrdrii
3. 1. Se realizeazd montajul din figura 8, cu alimentarea neconectati.

lde /rtt E
\ l_/0+40V
i

Figura 8.

sursa E este o sursd stabilizatd reglabild de tensiune continud.


3.2. Se verificd corectitudinea legdturilor gi polaritatea instrumentelor de mdsurd
qi ne asigurdm cf, ampermetrul e pe scilra de 100 sau 25mA, voltmetrul pe scara de
Ni00V qi sursa pusd la minimum.
3.3. Se conecteazd alimentarea. in timp ce cregtem tensiunea E (de la 0)
drirn indicafia voltmetrului. Acul trebuie sa indice o tensiune de maximum 3V. Se
mutd voltrnetrul pe scara de lOV sau 2,5V pentru a putea citi cu o precizie cdt mai
27
f'
i -n)

bund valoarea tensiunii. in acest tirnp indicalia ampennetrului trebuie sa fie sub 20rnA.
3.4. Reglam valoarea curentului la 20mA (modificdnd E). MAsurIm perechi de
valori tensiune, curent pomind din acest punct, scdzdnd E in aqa fel incdt acul
voltmetrului sd se deplaseze din gradafie in grada(ie.
I

Variantd: Mdsurdm pcrechi cle volori tensiune - curent, pornind de la voloareu


curentului de 20mA, fn jos spre 0 1tA. Valorile se trec fntr-un tqbel.Lq curenli tnici
trebuie compensatd prin calcul re:istenla internd q voltmetrului (20kQ/V). rc!
!

3.5. Se realizeazd rnontajul din figura 9, cu alimentarea neconectatd.

1R,
,L -.=-t 1l
)-----
- d
I
{\l Ar l'-' l
l
_1
I l' --{\ A.}
'"-) q
rn
\'' )er
i
I I
ft
I 0-40V
l)
I

)-
Figura 9.

Sursele E, gi E, sunt doud stabilizatoare de tensiune continud reglabila.


3.6. Se verificd corectitudinea legdturilor gi polaritatea instrumentelor.
3.7. Se deconecteazdtemporar, plusul sursei Er, se pune sursa Er pe minimurn,
se conecteazdalimentarea qi se regleazd,Er la 5V.
3.8. se reface legltura la E, gi pornind de la I,:
0 (8,: 0) se misoara perechi
de valori I,, I., care se trec intr-un tabel.
3.9. Se refac mdsurEtorile pentru Er:10V.
3.10. Se traseaza prin ptmcte urmdtoarele grafice: Io funclie de U, pentru dioda
electroluminiscentd independenta qi 1.,, funclie de I ouo pentru Uru,,: 5V qi
Uro,,: l0V, pentru optocuplor.

tnffebdri:
-1 ;
l) Care este vqloarea rezistenlei R, astfel incdt la E : 5V sd qvem Ir-l5nrA;
!rl 2) Dimensionali llrpentru li - 24V Si Io: 20mA. Venficali puterile disipate tle
R, si LED;
3) Care este valoarea rc:istentei dinamice a diodei LED la I, - l5mA.
ContJtarali-o cu cea a diodei Zener.

28
hnA. VI I L MAS U RAREA PARAME TRILOR
hi de
acul
AM PLI FICATOARE LO R OPE RATIONALE

l.Scopul lucrdrii
Se determind parametrii principali ai unui amplificator operalional gy:41 care
se compard cu valorile acestora date in catalog
[3].

2. Consideralii teoretice
2.1. Introducere
Anplificatoarele operaf,onale (AO) integrate sunt amplificatoare de curent
mtinuu cu cdgtig mare in tensiune, av6nd intrare diferen{iali qi ieqire sirnpla. AO
@Sn in structura lor internl 2 sau 3 etaje cu amplificare'ridicita, Ltajul de i,trare
fitna oireynlial. Etajul de ieqire funcfioneaza in clasi B (AB) in conrratimp.
In figura 1 este reprezentat simbolul unui AO:

?*'
_1
nun, - --r:)
I

rechi rrir+
-i
r I I

lu
I lu
.,.i,
VY
I

v
Figura

Uzual alimentarea circuitului se face de la doud surse de alimentare, una


pufiva qi cealaltd negativa in raport cu masa (alimentare diferenfial6). in forma cea
mi simpla funcfionarea AO se poate descrie prin relafia:

nA;
uo - u') tll
ta de
de u+ $i u- sunt tensiunile la intrarea neinversoare (+), respectiv la intrarea
n$Ersoare (-), iar a este amplificarea in bucl6 deschisd.
imA. In general AO se utilizeazd in circuite cu reactie negativ6, avdnd functia de
" sfer determinatd de refeaua de reacfie.
2.2. Amplifi cato rul opera,tional ideal
AO moderne se apropie prin performanfele lor de caracteristicile unui AO ideal:
- amplificare in bucld deschisd infinita;
- impedan{a de intrare infinitd;
- impedanla de iegire nuld,
- bandd de frecvenfa nelimitati;
- tcnsiunc de iegire nuld c6nd tertsiunea de intrare este ttuld;
- ourenfi de intrare nuli.
Utllizarea modelului AO ideal sirnplifica foarte mult calculul circuitelor cu AO,
erorile introduse fiind de obicei nesemnificative. [n cazul unui AO av6nd amplificarea
a foarte mare, conectat irrtr-o bucla de reacfle negativd, poten{ialul intrarii inversoare
unndreqte potenfialul intrarii neinversoare. Aceastd"ipotezd, ofer6 o interpretare sirnpld s
gi intuitiva a circuitelor realizate cu AO.
2.3. Parametrii amplificatoarelor operafionale reale
Funcfionarea AO reale este caracterizata prin urmdtorii parametri de bazd, care
evidenfiaza abaterile de la rnodelul ideal:
a) Curentul de polarizare la intrare Iu, care reprezintd valoarea medie a
ctrenfilor de intrare cdnd tensiunea de iegire este nul6 (figura 2):

tB
o
I
IB
, - --lQ,o:
1i
l+
i

,,til

1,
i
Figura 2.

[g=
Ii + I,
l2l
b) Curentul de decalaj (ofset) la intrare I,o, reprezent6nd diferenla dintre curenfii
de intrare cdnd tensiunea de iegire este nuli

r,u =V; - r;l I3l

c) Tensiunea de decalaj (ofset) la intrare U,o, definitd ca tensiunea diferenlial[


care trebuie aplicata la intrare pentru a aduce tensiunea de iegire la valoarea zero.
Marimile de decalaj I,o qi U,o sunt datorate nesimetriei etajului de intrare.
d) Impedanfa de intrare 2,, care reprezintd raportul dintre varialia tensiunii
diferenfiale de intrare gi variafia corespunzdtoare a curentului de intrare
e) Cdgtigul diferenfial (ampliflcarea) in bucla deschisa a, care este raportul I
dintre varialiile tensiunii de iegire, respectiv tensiunii de intrare diferenfiale.
I
Valorile uzuale ale acesteia sunt cuprinse in domeniul 104 * 106 I
f) Impedanfa de ieqire 20, reprezent0nd raportul dintre variafia tensiturii de ieqire
qi varialia corespunzdtoare a curentului de iegire.
g) Factorul de rejecfie al modului comun CMRR (Common Mode Rejection
Ratio), definit ca raport intre amplificarea diferenflala a qi cdqtigul pe mod comun in
bucla deschisa.
Acest parametru sermrificd gi raportul dintre tensiunea de intrare de mod comun
gi tensiunea diferenliald de intrare care produc aceeagi variafie a tensiunii de iegire
h) Frecvenfa de tdiere"(de cdgtig unitar) fg, cg reprezintfl fi'ecven(a la care
cigtigul in bucla deschisa este unitar. Acesta se poate detennina in ntontaj repetor de
DU AO, tensiune, fiind egal6'cu banda de trecere la -3dB a repetorului.
ificarea i) Viteza de variafie a sernnalului de iegire SR (slew - rate), definita ca viteza
Brsoare maxirni de varipfie a tensiunii de ieqire, limitata intem, in condifiile aplicarii unui
semnal treapta de arnplitudine rnare la intrare. $i acest parametnr dinarnic se rndsoari
"simpla de obicei in rnontaj repetor de tensiune.
Circuitul 9!l+l face parte din categoria AO de uz general, avdnd valori rnedii
i, care ale parametrilor. In catalog [3] sunt date valorile tipice unndtoare:

edie a Ur,, : lrnV, (max.5tnV); Ixl :


30nA, (ntax.200nA);
I,, : 200nA, (max.500nA); Zi: 2MQ, (min.0,3MQ );
a : 2.1 0s, (rnin.5 t 04), Zo: 7 5(l;
CMRR:90d8, (rnin.70dB), respectiv 3'l0a (rnin 3.103);
(, : lMHz; SR: 0,5V/pS;

in catalog srmt indicate gi anumite valori limitA absolute a cdror depaqire in


fincfionare produce distrugerea AO sau degradarea'performanfelor acestuia. Cei rnai
importanfi parametri limita sunt: tensiunile maxime de alimentare, tensiunea de intrare
diferenfialE maxim6, puterea disipati maximd, curentul de iegire in scurtcircuit maxirn
(numai la AO ftrd protecfie la supracurent).
2.4. Mlsurarea parametrilor amplificatoarelor opera,tionale
I2l O schemi de mdsurd larg utilizati deoarece permite detenninarea unui nurndr
mare de parametri ai AO [2] este prezentatd in figura 3. Circuitul de mf,surd confine un
Iurenlii AO auxiliil Az inclus in bucla de reacfie negativl a AO mdsurat A,. Perfonnanlele
rchemei surt condifionate de imperecherea precisd a rezistenfelor din schemd
@lerante max.l%). Considerdnd amplificatorul A2 ideal, iegirea amplificatorului A,
l:l
' cste adusf, la potenfialul Uu al intririi neinversoare a lui Ar. Acest lucru este realizat
enfiala nrin tensiunea Uo fumizata de arnplificatorul auxiliar, care divizata prin R, - R,, este
). rylicata Ia intrarea arnplificatorului mdsurat A,.
a) Tensiunea de decalaj la intrare U,o. Punctele B gi C se conecteazd la masd, iar
trslurul mmutatoarele K, qi K, sunt inchise, scurtcircuitend rezistenlele Ro.
Rezistenfa echivalentt n,ll& = R, fiind de valoare redus6, efectul curenfilor de
portul irrare ai amplificatorului A, in vedere ca tensiiunea la iegirea
este neglijabil. Avdnd
rrurlificatorului misurat este nuld, tensiunea diferenfiald la intrarea sa este chiar
t siunea de decalaj U,o. Astfel tensiunea m6suratS la iegire este
D le$re
Uor=fl'U,o
iection mde r = I + & .r,. intervalul factomlui de divizare, de obicei 1000.
mun in Rr
b) Curentul de polarizarela intrare I"
GOmUn
Punctele B gi C sunt legate la mas6, tensiunea la iegirea amplificatorului A, fiind
rc
nmla. Masurdtoarea se face in doud etape. Inigial se inchide K,, iar K, se deschide.

3l
mult rnai milG onrilrrc de
curentul de intrare Ij provoaia pe rezistenfa Ro, de valoare
qn
tensiune ce scade potenlialul intrarii neinversoare a amplificatorului
in
de ieqire ia valoareu
consecinffi, pentru u io,nperta acest efect, tensiunea
U u, = n'(U + 1; '&)
'o
Itr
I
I
Rl
1l
ir-
-^l].o,
Ci
,, l
o Rl
I,
' -.- - -1 t-

.*----l
uoI

Figura 3.

U o, = fr'U ,o t4]

i1 contiluare se inchide K., $i se deschide K1, aplrdnd pe rezisten$ \


& la
mdsuratd la foryire va
i,trarea inversoare cdderea de tensiune . in consecinld, tensiunea
fi:
[J.ur=n'(Uro+/;'&)
Curentul de polarizare se obfine din relafia:

tI B^ =Uo"Uo'
- tsl
Z.n.&
conectate In mas6' la
c) curentul de decalaj la intrare I,o. Punctele B qi c ram6n
iegirea iui A, tensiunea fiind astfel nula. Comutatoarele
K, 9i K, sunt deschise' Pentru
de curenlii de infrare
a compensa caderile de tensiune pe rezistenlele Ro determinate
valoarea:
ai arnflificatorului mlsurat, tensiunea de iegire ia
Uoo = n'(U ro+ &' I; - &' I;)
Utilizand qi tensiunea u0l m6surat6 anterior (K,, K, inchise) s9 obline:

32
o cAdere
mdsurat. ttu =V; _ r;l= luuu-un,l
n' Rc
d) Arnplificarea in bucla deschisl a
Punctul C este legat la masi iar in punctul B se aplica succesiv potenfialele +U
i -U. Comutatodrele Kr $i K, sunt inchise. intrucdt iegirea amplifi catorului misurat
rmiregte potenfialele aplicate in B, tensiunea diferenfiald la intrarea sa se rnodificd
LI
iv cu *1, astfel hrcdt Ia ieqire se m6soar6 tensiunile:
a

(J
rs = n'(U ro *Y)
a

Uuo=n'(Uro-u)
o
Cdgtigul diferenfial in bucla inchisa rezultd din relafia:

a- 2.n.U
Uo, - Uou
e) Factorul de rejecfie a modulului cornun CMRR
Comutatoarele K, $i Kz surt inchise, iar punctul B este conectat la masa. in
pmctul C se aplic6 succesiv potenfialele +U $i -U, care constituie seuurale de rnod
'trrtrur pentru amplificatorul testat A,. Tensiunea de iegire a acestuia este nuld, deci
Gfrctul semnalului de rnod colnun este compensat prin varialia tensiunii diferelliale de
trare, obfinuta prin modificarea tensiunii mdsurate Ur. Raportul intre semnalul de
md comun gi cel diferenfial este CMRR cu semnul "-", deci valorile m6surate sunt:
Ro de
Ia iegire v uo.,=-**u,
.
CMRR - IO

mryectiv

uos=#*u,o
Factorul de rejecfie se calculeazd, curelafia
2.n.U
CMRR _ t8l
Uoi - U r',
Neimperecherea rezistenfelor R, qi R, de la cele doua intriri ale amplificatomlui
ft genereazi un semnal diferenfial parazit atunci cdnd tensiunea intre pmctul C qi
reA este nenul6. De aceeL pentru o mdsurare precis6, se impune ca toleranfa acestor
mzistenfe sa fie 0,lo/o.

3. Desfasuroreo lucrdrii
3.1. Se identificd elernentele circuitului de mdsurl utilizat din figura 4
itrroduce un AO de tip BA74l in soclul prevdzut peltru amplificatorul testat A,.

-tt
Ca amplificatoi duxiliar A, se utilizeazd AO de uz general ROB l0l cornpensat
extem in frecveufd cu o capacitate de 3pF, pentru asigurarea stabilitafii schemei de
mdsurS. Din acela$ motiv A, este prev6zut cu reacfie negativa locald, avdnd
amplificarea 500. La iegire este prevdzut un filtru RC trece - jos, pentru eliminarea
zgomotului de inalta frecvenfi. Erorile introduse de amplificarea finita a
arnplificatonrlui auxiliar sunt neglijabile.
3.2. Se rndsoari U,,, gi se detennind tensiuttea de decalaj Ia intrare cu rela$a [4].
3.3. Se rndsoarii U,,, gi U,,.,, detenninand apoi curentul de polarizare la intrare
din relalia [5].
3.4. Se rndsoard U,,u calculdnd cu relafia [6] curentul de decalaj la intrare.
3.5. Se urisoard Uu-r, U,,o qi se calculeazd, amplificarea cu rela{ia [7].
3.6. Se rndsoard Uor, Uor, detennindnd CMRR din relafia [8].
3.7. Valorile obfinute ale parametrilor se compard cu cele indicate in catalog.

+ 15V

t,,
R4
\lo
20k

a
9
I
I

i
ln,
t-
i47k
l

0,68u

,7
f 1

uo 3p

Figura 4.

34
O1 IX. CIRC(]ITE DE REDRESARE

I. Scopul lucrdrii
Se studiazi tipuri de circuite redresoare monoalternanfa gi bialtemanla gi se
vizualizeazdpe osciloscop fonnele de und[ in principalele puncte ale montajului.

2. Cottsideragii teoretice
Redresoarele (sau circuitele redresoare) realizeazd conversia energiei de curent
altentativ funtizatd de refea iu energie de curent continuu, cerutd de cousumator. Existd
multe scheme de redresare, gi evident mai multe posibilitali de clasificare:
a) dupa tipul schernei de redresare:
- scheme cu punct median (in stea);
- scheme in punte;
b) dupa nundrul de faze redresate:
- scheme monofazate;
- scheme tifazate;
- scheme polifazate,
c) dupa posibilitatea modificirii tensiunii redresate:
- redresoare comandate'
redresoare necomandate
- redresoare sernicomandate;
Se vor analizain continuare cdteva tipuri mai reprezentative de redresare.
2. l. Redresor mon ofazat monoalternanfi
Scherna conexiunii este datd in figura l,
fiind cea mai simpla scherna de
redresor.

i
(
I

-f----
r-)
l(
(---
t--) \^
UrI I .-'1
I|I ..-- (: ,i*
r )-----
v)
_. _
-\
-)
.. .l t'
{.
,.,-)
(
l_
0

Figura L

Dioda D va conduce numai in sernialternanfele pozitive (cdnd este polarizata


direct). in sernialtentanfele negatiye (dioda D este poianzata invers), curentul prin
circuit este nul i prin circuit
sunt prezentate in figura 2.
Dacd:
Lt, = (J, J, .sinCI t
t1l

35
U?A

A
_1
.tl
U.''i2
/'1 i
I

i
I

CDt

(Dt

Figura 2.

ecuatia de func[ionare a circuitultli este:

uo*R'i = U,,Ji'sin@/
36
Se observd ca trlt; este'o func[ie periodica gi atunci o putern exprirna printr-o
serie Fourier:

u(r)-dn+I(ao..coskat+br.sinarr) t3l
t=l
t'
ll1 care: au=ilu@dt
0

)t:
a r = Zl u(t) coskro tdt
lo
)'t-
br = i)l'o u(r) sin kattdt
Pe l6nga componenta contirtud au gi componenta de frecvenfa fi.mdaurentala
existd 9i armonici superioare, fiind de dorit ca amplitudinile componentelor altemative
a1, b1, bl sd fie cdt rnai rnici.
Valoarea rnedie a tensiunii redresate, va fi:
tT ^li
' " U, 0,45U,
U ,,0
" au = ill'o u(t)dt =
n = t4l
valoarea rnedie a curentului redresat, se calculeazdsirnilar:

, Ur^_;.J, (J,
,,to_ l5l
R R
Puterea de curent continuu (puterea utild), este:
2U:
--.
1, = U o^. I a^ = -----=-
16l

iar puterea absorbita de la refea:

P - | 'i u, .id(att\
', - ZE Jo-, )' -Yi
tLt'\,r'L
t7)
ZR
Randamentul circuitului va fi deci:
pL
ry_+--_'
'n7T' =0,4
t8l
,?l%1* 4oo/o

Randarnentul slab explica de ce acest circuit este rar utilizat Ia puteri mari.
De remarcat la aceastd schemd ci frecvenfa tensiunii pulsatorii este de 50 Hz
(egala cu cea din prirnarul transformatorului), iar tensiunea inversa maxirnd pe dioda
este Ji.(J".
37
2.2. Red resor mon ofazat bialternan{5
in figura 3 este prezentatd schema conexiunii.
D
(1),-
-""LH->I;I-
(lRl
),::, i
l"= lu, ,ulI t-l
i
!.-, l- I I ._i
i

l(_, v lv I
1-- l
lro ro---
I

uri I

Y
,(
t-'tl
t2

| ',1-,n,
I

A;
t-
'1=1,,,
(* I ^\^ I

tut*
Figura 3.
u-r A
b-0

ffi
A I

qw-l)l-l
I
4n 5tr
-L ot,

/,\

qv
b,, h 'tt n :
ot

,L

. r-l
) uz\2i
I
,ruDl A;*-
"zrc

,ti
Figura 4.

38
u. -$ .(J., sinat t

Deoarece catozii celor doud diode D, gi D, au acelaqi potenlial, va


copduce
acea diodi care are pe anodul sdu potenfialul pozitiv cel rnai ridicat.
in figura 4 s-au
reprezentat.fonnele de unda ale tensiunii din secundar, ale tensiunii pe
sarci,d, u. ale
curentului, i, qi ale tensiunii inverse pe diode, Up1,Up,.
Valoarea rnedie a tensiunii va fi:

TI
u ,,,, = )! ,(,v, =ry .U = o,g .(J. Iel
rg = 7T

La aceastd scltetnd, frecvenfa pulsafiilor tensiunii redresate este dubla fala


de
frecvenfa curentului altemativ de la care este alimentat primarul transfonnatomlui,
iar
tettsitntea inversd maximd pe diode este dubl6 fafa de primul cazprezentat.
2.3. Redresor monofazatin punte
Scherna conexiunii este prezentati in figura 5, iar in figura 6 principalele.fonne
de undd.
Deoarece diodele Dr $i D, au catodul comur, va conduce aceea care are anodul
la potenfialul cel rnai pozitiv, iar dintre Dr $i Do (care au anodul comup),
va couduce
aceea care are catodul Ia potenfialul cel rnai negativ. Din acest rnotiv,
pe perioade
impare (2kr + (2k + l)n) vor conduce Dr D4 iar pe perioade $i , pare
lf* + \n + (2k +z)r)vor conduce D, $i Dr. valoarea medie a tensiunii redresate
va fi.

u ao
a^ = lirJorfOa, =+.U, = o,s .Lr ,
7T
trol
dubla fafA de cea oblinutd la redresorul monoalternanli monofazat
.
De remarcat faptul cd frecvenfa pulsurilor tensiunii reO.esaie este dubla
fafa de
frecvenfa pulsurilor tlin primar, iar tensiunea inversd maximd pe
diode este .(J.,. Ji

-L
a)--_=__.-_
-l
I

l
\),
--.
(-*' I

,l luz
\_-_..
v '-L '.t
o---*___r

Figura 5.

39
t
fI
i
i
i
,2A
I
:

A I

;
i
.l ,D"1, i
.1 I

i
Y

Figura 6.

3. Mersul lucrdrii
3.1. Se realizeazd montajul din figura 1. Cu ajutorul osciloscopului se
viz:ualizeaza gi se vor desena formele de undi din secundarul transformatorului, fonna
tr
tensiunii pe dioda gi tensiturea redresatI. Se mdsoard tensiunea redresatf, gi se va
p
compara cu valoarea teoretica calculatd cu ajutorul relagiei prezentate in partea
teoretic6. d
3.2. Se repetd operafiile de la punctul 3.1. pentu schema din figura 3. q
3.3. Se repetl operafiile de la punctul 3.1. penfu schema din figura 5. q
TT
(,
2I
ol
re

trr

40
X. REDRESOARE CU DUBLARE DE TENSIUNE

l.Scopul lucrdrii
Studiul cornporldrii redresoarelor cu dublare (rnultiplicare) de tensiupe.

2. Consideralii teoretice
Redresoarele cu multiplicarea tettsiunii pennit oblinerea uuor telsiuni coltip*e
U,, rnai rnari dec6t valoarea tensiunii de alirnentare a redresorului.
2.1. Dublor de tensiune tlubll alternanfl
Daca in putttea unui redresor se inlocuiesc doua diode cu doud condensatoare
(vezi figura l) se obline un dublor de tensiune dubla altemantd.

i+
li- .Dl
ut

Y
I frI
DJ,\

---i

Figura 1.

Aceastd schemd poate fi consideratd, ca fiind formata din dou6 redresoare


monoalternanfa (cu filtru capacitiv) in serie pe sarcind. in timpul semialternanfei
pozitive a tensiunii u., conduce dioda Dr condensatorul C, se iniarcA cu polaritatea
$i
din figura la o tensiune apropiatd Ur^ Jr.Ur.htimpul semialternanfei negative
-
conduce dioda Dz $i condensatorul C, se incarcd cu polaritatea din figura la
o tensiure
apropiati d. Ur*. intrucdt rezistenfa de sarcind este foarte mare gi descdrcarea
condensatoarelor, in intervalele cdnd diodele respective srurt blocate este foarte
le,ta
(atCrRr))l, @CrRr>>l) tensiunea continud la bornele sarcinii este apropiata de
2Ur,n. Condensatoarele au rol de filtru capacitiv, diodele in regim pennanent
cottducdnd intervale de tirnp pe vdrfi.rile sinusoidei din secundar qi descdrc6ndu-se
restul perioadei prin sarcina.
i,
Frecvenfa ondula{iei este de doua ori frecven{a semnalului din secundaml
transformatorului, iar tensiunea inversd maximd pe diode este 2ur,,,.
2.2. Dublor de tensiune monoalternantl

4l
Schema upui dublor'.de tensiure mouoalternanfa este prezentati in figura 2. Se
va presupune, la fel ca in cazul schernei precedente, cd descircarea condensatoarelor,
in intervalele de blocare a diodelor este neglijabil6.

cl
t, t
-l
tili 1i
I

iur

Y
iUr
lllf l.
v
t-
I

Figura 2.

in tirnpul semialtemanfei negative a lui Uz conduce dioda Dr Si condensatorul Cr


se incarcd, cu polaritatea din figura la o tensiune apropiata de Ur-=J|'U',. i,
timpul sernialternanfei pozitive a lui Uz conduce dioda Dz $i condensatorul C: se
ilcirca pdnd aproape de valoarea rnaximi a tensiunii aplicate: Uz in serie cu tensiunea
de pe cottdensatorul Cr, adica 2U:,,.
in regirn permunent condensatorul Cz se incarc6, condensatorul Cr se descarca
pe varfi.rrile altemanlei pozitive a tensiturii Uz, respectiv Cr se incarcd 9i C3 se descarcd
pe varfurile alternanfei negative a tensiunii U2.
Frecvenfa pulsaliilor este aceeagi cu frecvenfa pulsafiilor din secundarul
transfonnatorului, iar tensiturea irtversd maxima pe diode este 2Ur*. FaF de scheura
dublorului de tensiune dubla alternanfa (vezi figura 1) schema dublorului de tensitne
monoalternanfa (vezi figura 2) are avantajul ci sarcina qi secundaqul au tm punct
comull.

3. Desfasurarea luudrii
'

3.1. Se varealizacircuitul din fi


c1
irIt,
iLt
__a_ _ _.

lr
cr?--'t+
7l

fl
\,,

ll"fl
1
--fl ; cr? A

lY
l __l
i
Dl
,
--.1-
, ,--l-
\2 ;t B

3. Figura 3.

tf
r-
E 42
&
!t
E
;:i l

i-'t
Frl
rt
.+i
t,
Alitnerttarea rnontajului .sc va face nurnai dupa ce s-au verificat polaritatile dc
cottectare ale aparatelor qi domeniile de masura pe care acestea sunf puse.
3.2. Se vor ntlsura gi nota in tabelul I pentru diferite valori al condensatorllui
C, a rezistenfei de sarcind R.,,,:
gi
- valoarea tensiunii altemative de intrare in redresor U,.
- valorile uiedii ale tensiturilor redresate Uo.
- se va calcula diferenfa dintre valoarea 2Urn $i Uu.

Valorile lui U,[V] uo[v] AUoIV]


C, gi R.

3.3. Se vor vizualiza pe osciloscop gi se vor desena graficele tensiunii din


secuudarul transfonnatorului gi tensiunile redresate obfinute pentru perechi de valori al
condensatorului C, gi a rezistenfei de sarcind R,.
3.4. Se va analiza func{ionarea schemei pentru rnultiplicarea tensiunii din figura
4 gi se vor detennina tensiurtile Un, $i Uoz indicate in figrra. Se va presupune, la fel ca
in cazul scltemei precedente, cd descdrcarea condensatoarelor in intervalele de blocare
a diodelor este neglijabila.

r:r---.=-

l--
I

\D,
j,, I -- \r*
Y___l
tv /
L-,,*/*4

Figura 4.

,13
r-
I

i
XI. REDRESOARE DE PRECIZIE CU AMPLIFICATOARE
OPERATIONALE

l.
Scopul lucrdrii
Itt luorare se studiazd un redresor de precizie bialteman[i realizat cu AO 5i se
verificd transforruarea acestuia intr-un convertor tensiune altentatirt tensiune -
continui prin introducerea turui condensator.

2. Cortsideralii teoretice
2.1. Introducere
in figura 1 se prezirttd schenta de principiu a unui redresor rnonoalternan[i clasic
qi caracteristica sa de transfer

r-- -N 1

rD
l

i I '-
!

lu u0 1t
rl
,I
rl
i il
i

v
l
l

Y l

a) b)
Figura 1.

Acest circuit de redresare este utilizat in general la conversia energiei de c.a. in


energie de c.c., tensiunea altemativd de intrare u, avdnd valoarea efectivd de ordinul
zecilor sau sutelor de vol1i. Circuitul prezentat nu poate fi utilizat pentru redresarea cu
precizie ridicata a tensiunilor alternative de amplitudine micd, de ordinul vollilor,
datoritd cdderii de tensiune pe dioda semiconductoare in conducfie U, (0,2 * 0,7V),
care determina abaterea caracteristicii de transfer de la forma ideal6, liniara din
origine, reprezentatd punctat in figura l. Redresarea de precizie este necesard adeseori
in prelucrarea semnalelor, de exemplu la determinarea valorii efective a turui semnal
sinusoidal. Aceast6 funcfie analogicd neliniard se poate realiza cu circuite ce contin
AO gi diode plasate in bucla de reacfie a acestora.
2.2. Redresoare de precizie monoalternan{5
Figura 2 reprezinti schema de principiu a unui redresor de precizie
mouoalternanfd inversor, care este preferat variantei neinversoare datorita frecvenfei
maxirne de fturcfionare rnai ridicate.
Pentru tensiutti de intrare negative bucla de reacfie negativa a AO se inchide
prin dioda D,, aflatd in conducfie, gi Rr, iar dioda D, este blocata. Circuitul
firrrclioneazd ca arnplificator inversor, tensiunea de iegire fiind data de relafia.

44
&
llo = - p'- .Lt.
trl
, al

R1 R?
I o- 1;
I -.--
a
i

-r-,
D?1 -l
__|-;__-l_,*,,
I

,
q I

D,I,
:

il j

U^; \:
i&= RrilR,
r^
I
I

r-l
I
'iL-l
I
Vi l

Y I
I

i
_-1-_ _

Figura 2.
Dacf, tensiunea de intrare este pozitivd, dioda D, se blocheaza gi
bucla de
reacfie se inchide prin D,. Tensiunea la iegirea AO este negativa,
egala cu caderea de
terrsiune pe Dr, evitdnd astfel intrarea in saturafie negativa
a Ao. in u..uri,
serniperioadd tensiunea de iegire u0 este nuld, deoarece intrarea
inversoare este lnasa
virtuald $i & nu este parcursa de curent. Caracteristica de transfer
a circuitului este
reprezentata in figura 3.

Utilizdnd un Ao tip 741 frecvenla maxima de firnclionare precisa


este de
ordinul kHz. Pentru extinderea domeniului frecvenfelor de
lucru trebuie folosite AO cu
corec,tie externa a caracteristicii de frecvenfE (compensare
externd in fre.r.rp;.
2.3. Redresoare de precizie dubltr alternanli (bialternaot
t
figura 4.
Ar impreund cu eleme,tere co,exe formeazd un redresor
de precizie
monoalternanla sirnilar celui din figura 2, avdnd diodele
D, $i Dz conectate invers

45
pelltrLr a obline la iegire?r'sa o tettsiune redresatd tla cu valoarea medie negativa.
Precizia redresorului e stc detcrrninatf, mai ales de perfomran[ele dinamice ale
amplificatourltri A,.
C
il
1
I

R R.t2 R
1ia.
ri
l
i-l* +- [------ l---o

o k.D?
I

il
nl Ll-
I
l

A.r
q +
-O-.,,
T---.]
Ir
n tbi
\r=R/2 I

IL_llv*n I

Y I I

I
Y
Figura 4
Daca Ui > 0 rezultl uu : -u1, iar penffu ui < 0 se obfine uu 0. Arylificatorul
=
operalional A, are funcfia de sumator inversor furnizdnd la iegire tensfumea rh: -ur -
2u". Astfel, dac6 tensiunea de intrare u, este pozitivd, u6 : ui, iar dacd q este negativd
rezultd u0: -ui. De aici rezult[ cd circuitul realizeazd o redresare dublE alternanfd cu
valoare medie pozitivi a tensiunii de iegire, avdnd caracteristica de transfer din figura
5. Formele de undd ale tensiunilor pentru semnal de intrare sinusoidal sunt prezentate
in figura 6.

Figura 5. Figura 6.
Conectarea condettsatomlui C h
paralel cu rezistenla de reaclie R a lui A,
detennind utt efect de filtnr trece jos (de mediere) cu constalta de tirnp
t RC. Astl.el :
circuitul devine un couvertor tensiune altenrativd - tensiune continua de prec izie
dacit
perioada semnalului de intrare este mult rnai rnica dec6t constanta
t.
Dacd tensiunea de intrare este sinusoidald:

Lr,
-IJn,sina t -UJisinatt
la iegire se obline valoarea medie a tensiunii redresate

Uu =?,
71 -20
,, ,,
7T
t2l
unde U reprezintd valoarea efectiva a semnalului de intrare.

3. Desfdsuroreo lucrdrii
3.1. Circuitul care se studiazl experimental este reprezentatin ligura 7.
Inifial condensatoml Ci este neconectat. La piimul AO se utilizeazit
cornpensarea in frecven{a tip "cuplaj -
fnainte", 9tre irnbunatalegte compofiarea
dinarnicd a acestuia, pritt cregterea benzii de frecvenfa gi a vitezei de. varialie
a
tensiunii la iegire (SR) Valorile cornponentelor capacitive care realizeazit
compensarea sturt indicate in catalog
[4].
C, = ISAPF

c., =
2n foR
unde fo:3MHz, R fiind rezistenfa de reacfie (in acest caz20kQ). Efectudnd calculele
tezultd, pentru C, o valoare apropiata de cea adoptatd in
schemi (3pF) i1 acest fel
redresorul de precizie fi.urcfioneazi corect pdna in jurul frecvenfei
Oe tbOrctz.
20K r- -

iI r-r'-----l
1;-l +l5V
Lo* 1 , *r-tvlDrlf
,*i_5--r_o it_
i
:...].,, T

? i
lll.lrrll ui;F'-i
pet+t')>
i I l*ou,)r-.1--l UA

II Iii I', to'o i6


i
I

-l

iu
lu r- ,1.l. I ,1*t -{,u
{..
i
- l-5v
I

]'
Lhi
l ]''*
I
,l'l
,1.s0P i
-i
l

v_l v
I

v
l

Figura 7.

47
3.2. Se aplica la intrare un serural sinusoidal cu frecvenla de lkHz 5i
arnplitudinea 2V,_". Se vizualizeazd pe osciloscop qi se reprezinti grafic la scari
formele de unda ale tensiurlilor u,, tto $i uo.

3.3. Se aplica la intrare un serrulal sinusoidal de frecven$ f: l00Hz 9i


amplitudine l0V,_". Se vizualizeazd qi se reprezintd grafic caracteristica dc transfer a
redresorului da precizie bialtemanfa u0
: f(u) gi caracteristica dc transfer a
:
redresorului monoalternanfa ua (ui), aplicdnd tensiunile u" $i tb pe imde Y, 9i Y, ,
iar sernnalul de intrare u, la intrarea X a osciloscopului.
3.4. Crescdnd frecvenfa seuuralului sinusoidal aplicat la intrae se urmdregte
defonlarea tensiunii redresate uo gi u6 qi se determind frecventa maxiffi & fimclionare
corectd a redresorului de precizie.
3.5. Se conecteazd condensatorul Crin circuit (prin legatura ricprcmmn purctat
in figura 7),realizdnd astfel un couvertor c.a. - c.c. Se calculeazd cMde timp
r : RC a filtrului trece - jos obfinut. Se aplica: la intrare sed siulsoidal de
:
arnplitudipe lV qi cu perioada T r, respectiv T 0,16t , vizralffi se'qlalul de
iegire uo. Cele doua forme de urd6 se reprezintd grafic. Se determfrd rylitudinea
pulsa{iilor tensiunii de iegire Au, 9i valoarea sa relativd procentuala &hllu0 lfi) [%], in
cele doui cazvil,Un reprezentand valoarea medie a tensiunii de iegire-
3.6. Aplicdnd la intrare un semnal sinusoidal cu frecrrcm@ f
: lkHz 9i
arnplitudilea in dorneniul l0mV...5V gi masurand tensiunea continui de h iiryire Uo ctt
un voltmetru de c.c. se determina qi se reprezintd grafic caracteristica & transfer a
:
convertorului Uo f(Ur).
Se verifica indeplinirea relafiei teoretice [2].

48
XIL REDRESOARE MONOFAZATE COMA\YDATE

I. Scoprtl lucrdrii
Sttrdiul redresoarelor rnonofazate comandate, familianzarea utilizarii
tiristoarelor in circuite irt care se regleazd curentul prin consurnatori de putere.

2. Consideralii teoretice
2.1. Redresor monofazat monoalternan&i cu sarcini pur re4fstivl
intr-un circuit redresor monofazat cornandat cu sarcina pur reziitiva (vezi figura
l.a.) tiristorrrlui T i se aplica o tensiune de cornandd Uo la co t d. Se va stabili un
-
curent prin tiristor 9i rezistenfa de sarcind atdta timp cdt tensiunea in anodul tiristolrlui
este pozitiva (vezi figura Lb.) fatA de catod.

qf

ot

a) b)
Figura l.
Curentul in circuit este i - ,'1.U, sin al t pentrucr < rrlt < rc. Valoarea medie
a tensiunii pe sarcinf,
l,t T
us,.",
'
=+i
Zlt t*
J-zu,sina td(co4 -!2!z(l+cosa)
' /,77
Valoarea rnedie a curentului:

rn,u,t =*(ry*osa)

49
2.2. Redresor mon ifazal monoalternan(I cu sarcinl rezislira qi tensiune
electromotoare
UzA

,a,
I

-'\-i1
uclt i

Y.
I
US

Y,

a) b)
Figura 2.

Considerind ci amorsarea tiristorului se face la un unghi Gl.:o expresia


curentului de sarcind este:
' J-zr'l'
l=-SlnAt--
E
R Rs
peutru:
cr < rot < cr * y dacd se noteazd

u,
E sin u, i =
J-zU^
sin(ar t - m)
- iLl,- d,
f
Unghiul de comanda ai tiristorului poate fi cuprins intre 6ro < cr < v - do rar
unglriul de conduc[ie y - a t - a = 7T - d,o - d.
Se observd cd la m < 0 tiristorul poate fi amorsat qi in semialternrop negativa
deoarece tensiunea electromotoare a sarcinii poate polariza direct tirisfiorul- La limita
pentru m : -l funcfionarea controlatd cu curent intrerupt trece in firnclionare
necontrolati c6nd curentul persistd tot tirnpul in circuit.

50

t!
3. Desfiguroreo lucriirii
3.1. Se varealiza circuitul din figura 3..
irl acest circuit.tiristoml este alimentat de la ur redresor uronofazat
bialtenranta.
Sarcirla tiristomlui o constituie becul h1 conectat in paralel
cu reziste,fr -;A**;
sarcind se gasegte pe partea de curent altemativ, sau in rnod
attodic, dar este totuqi sarciua care lirniteazd curentul prin tiristor.)
obignuit i, -i
circuitul
Tra,zistoa..t. fi
T, sttnt conectate intr-o conexiune sirnulator TUJ (tranzistor unijonc{iule). Baztt
fiecarui tranzistor este colnattdatd de curentul de colector al
celuilalt tra,zistor.
stabilindu-se o reacfie pozitiva itttre cele doud tranzistoare.
Condensatonrl C. se
irtcarcd exponenlial prin rezistenla Rq R. (curentul fiind
$i reglabil prin R-r) pa,* i.
tnomentul itr care tensiuttea la bomele lui atinge "tensiurea
de prag u iuJ-lui', c6,d are
loc descdrcarea rapida pritt trauzistoarele T, qi T, oblindndu-se impulsurile
ace, pe
rezistenfa R., irnpulsuri de comanda pentru tirisiorul T. pragul
de descdrcare se
realizeazd.in acest montaj cu ajutorul divizorului R, gi R.,.
3'2' Se vor vizualizape osciloscop gi se vor desena formele de
unda iu puuctele
A, B, c fala de masd observdndu-se efeitul asupra acestor forme
de unda in cazul
modificarii potenfiometrului RS. Pe un oscilos.op .u doud spoturi
ronlet. de turdd di*
pttnctele de mdsurd B qi C se vor izualiza in iegimul
"ALTERNAT,, cu pu,ctul cle
tndsura A' Pentru pozilii discrete ale potenfiometrului
R, se va mdsura cu url voltmetru
v, valoarea tensiunii pe sarcind urmdrindu-se modificarea aprinderii becului.
3'3' Pentru aceleaqi 3 pozilii ale potenfiometrului R, (c6nd v,
indica aceeaqi
valoare-ca la punctul 3.2.), se va oscilografa qi desena forma
de unda pe sarcind i,
regitl flotant. (Atenfie, in acest caz masa montajului nu va fi
conectat6 cu lnasa
osciloscopului).
3'4' Se compard rezultatele teoretice oQfinute cu valorile calculate
teoretic.
q

T,
-+

'y,7,
jq
1-
Z))p
l'

XIil. CIRCUIT PENTRU COMAI,{DA iX ruZi,-T


TTRTSToARELOR gr TRUCELOR

I. Scopul'lucrdrii:
Studiul circuitului integrat de uz industrial BAA145 circuit cornplex folosit la
cornanda in fazd a tiristoarelor gi a triacelor.

2. Consideralii teoretice
Utilizarea unui circuit cornplex sau a urui circuit integrat pntru amsarea unui
tiristor, se justifica atunci cdnd se doregte nu numai amorsartra tiristoruIui ci gi
controlul puterii disipate in circuitul anodic. Din punct de vedere al reatizfirii amorsarii
toate circuitele integrate sunt identice: ele fumizeazd impulsuri de cureat tpozitir.e sau
negative) necesare cornenzii pe grila tiristorului. Circuitele se deoseh*c insd in ceea
ce privegte rnodalitatea de control a puterii disipate in sarcina din circurtuX anodic al
tiristonrlui. Astfel circuitul integrat BAAI45 este destinat aproape encnusiv comenzii iu
fazd, a aprinderii tiristoarelor (vezi figura 1.a gi b).
Pentru acest tip de cornandd U* care este o tensiune interne dE ref,Eringi qcu care
se compar, Ur) este o tensiute liniar variabila sincronizati cu frecrtup relelei. U.
reprezintd o tensiure propo(ionala cu puterea disipata in sauim gi servegte la
realizuea urei bucle de reacfie negativa necesard pentru stabitimea lalorii puterii
disipate in sarcind.
Impulsurile de aprlrdere sunt generate la flecare coincideus a hd Lj, cu panta
crescitoare a semnalului U*. Rezultatul compardrii lui U, cu U* rercztma Uo care
impreund cu U,in" (tensimea de sincroni zwe) constituie inuarile .t4i.l* de iegire care
furnizeazdpulsurile de curent ior.
in schernele in care circuitul BAA145 este utilizat pentm cmda in fazd, a
tiristoarelor semnalul de sincronizare U,in. il constituie chiar twirmea de refea
industriala (220V,50H2) circuitul oferind doud impulsuri de aprindere sincrone cu cele
doud semialternanfe Uo+ $i Uo-
Posibilitatea reglarii intdrzierii r, pennite controlul mometrului (in raport cu
anularea tensiunii de refea) deschiderii tiristorului gi deci conmlul prilrii disipate de
sarcina din circuitul anodic al tiristorului.
Posibilitatea reglarii duratei to pennite comanda unui tiriEor indilerent de
caracterul sarcinii anodice a acestuia pe poarta tiristorului trebuie s[ uriste serural de
comandd de menfinere din circuitul anodic. ln cazul unei sarcini;nductfue de exemplu
trebuie asigurat6 o valoare a lui to mai mare decdt in cazul rffii sars'foi rezistive.
Impulsurile Uo* $i U0- sunt caractelizate de aceeagi parametri n, $ asiguratt printr-
b
un reglaj iniflal in cadrul condiliilor de fucqionare.
Schema bloc a circuitului integrat BAA145 este prezentati in figua 2- fonnele
de undd in punctele mai importante in figura 3.

52
unA
usi ,- h

F}

ibtr
irA

a) b)
Figura 1.

J\JL \C tI v+
R7
-f--=-'v+
l- .;
i"""',.' lf-i, l
Etaj dc
bqirc
t4
Y Il'
I

dc ll lc Mono!labil Bloc bgr | -(,


curent ll I r
J-
i,' Etaj de
l(
-i -sv
ielirc
I
-lilI____L__, _

Figura 2.

5l
Us'il-A

r,
LlroA rp tp
<
Ur+
),k
n
u,o oll n

Figura 3.

Detectorul de nul sesizeazd trecerile prin 0 ale tensiunii de simunizare limitdnd


totdat[ sernnalul pe tenninalul 9 la +UsE. La fiecare trecele pin mo detectorul
genereazd la terminalul 16 impulsuri de amplitudine +8V. Geuerafimut de rampd
incarcd rapid capacitatea C, la fiecare impuls generat de deEcttrul de nul pe
tenninalul 16 gi o lasd sf, se descarce prin RrP,. Rampa de tmirm se obline pe
tenninalul 7. in timpul irnpulsului de trecere prin 0 are loc siumlm cu incSrcarea
capacitafii C: $i incdrcarea capacitafii C, conectatd la tenninalul 2" pfoe h valoarea
tensiurii de alimentare stare echivalentd cu activirea monoffiiluhi (-agteptaiea"
momentului de declanqare a impulsului de aprindere). Raryo & msiune de pe
temrinalul 7 se aplica intem pe intrarea neinversoare a comprmuhi; im pe intrarea
inversoare tensiunea de comanda gi reglaj a unghiului de condu4ie- Rrya de tensitute
este descrescitoare gi deci atdta timp cdt U, > U8 comparatoml m esile basculat gi
rnonostabilul rarndne in stare de "agteptare". Aceasta perioadi dB tiry" in care, degi
exista semialtemanla pozitiva sau negativd tiristonrl carc mfue corespunde
turghiului "cr" de "aprindere" complementar in raport cu semiafoemm,ta ce dureazd
10ms (pentry frecvenfa semnalului de sincronizare de 50Hz) nnghiul "e" de
"conducfie". In momentul in care U, devine egal6 cu tensilmca Ul ryratorul igi
schimba starea, monostabilul comut6 descf,rcdnd capacitatea C, lmffiU are in
prirnulr6ndroluldeafrxadurataimpulsu1uideaprinderepinMdetimpa
grupului C3P,,R6. Blocul logic in etajele de iegire are rolul dc a distrfuui impulsul
negativ frrmizat de monostabil cdtre iegirea 14 (coresprmziMe semialternanfei
pozitive a semnalului de sincronizare) sau c6tre iegirea I0 (corespunzitoare
sernilatemanlei negative). Comutatorul K conectat la tenninalul 6 pemite inhibarea
generarii irnpulstrrilor ,attutci cdncl este inchis deoarece acliu1ea lrri as,pra
cotnparatonrlui arluleazd efecttrl tensiunii U* menfindnd monostabilul ip pozitie de
"aqteptare" pe toatd perioada de tinrp in care este ?nchis.

3.
Desfdsuroreo lucrdrii
3.1. Se va realiza schenra de aplicalie tipica din figura 4.
3.2. se vor vizualiza pe osciloscop fonnele de unda (de pe tenninale) Ur,
uu,
Ur, U,,,, U,. itt aqa fel incdt se va Ittenfitte pe o intrare a osciloscopului in pennanenia
ue.
3.3. Se vor tnistra lirnitele de variafie pentnr to (prin modificarea lui p,),t,, (pri,
tnodificarea lui P,) gi U, prin rnodificarea lui p..
3.4. Se va reprezenta grafic fturc[ia rp : (p1us; pentnr t,,: 0,5lns.

+1 5V
,R-,
I
i ,szo
-l5v -l-sv
I{6
.5k6

R,4 l00pr
l6v R8
R9 i 820
i
470
ilI.5kl
i a
-'.1 -- a
ii
-t---1
l

_16 lst4 t3 t2 lllr 10 9,


i
l
l

tlli
I
I
C.,l

6 7 8lI \r_t
::
f ;;r
)

47n: 1234s678
il
l ! I
I

j v8 rlN4
l

ri , cz ?-l
. .

l
i
iroo4- i t 1rN+oor/l
I
I

_i :--ii+l-'i
,
I

T)

_ll
it
^:
f- -_ ---.,

10k
r

-'li-t-.' II
J*.
Dp

Rr P"-
JI
I
---l r_r- i

t-l
i
l.
I

i-_,1-r
-* -
lOk

Figura 4.

55
ruV CIRCUITUL RC TRECE-JOS

l. Scopul lucrdrii
Se studiaza experirnental comportarea in frecvenfi gi raspmstl la sermai
dreptunghiular al circuitului RC trece - jos, evidenfiind posibilituca ililirtri acestuia
ca circuit de integrare.

2. Co nsideralii teoretice
2.1. Comportarea in frecvenfi (pentru semnal sinusoidel)
Configura{ia circuitului RC trece - jos este prezentati in figra t-

,,--_--.>,--]----ff:
i .--- i

r'Rl
rl
I

ui t_l C
U
,l:
vlv
1:+_---#
I

Figura 1.

Circuitul este de fapt un divizor de tensiune avind rqlild dE divizare


dependent de frecvenfa. Componentele de frecven[[ joase smaftcftEmmificativ,
reactanfa condensatorului fiind rnult mai mare decdt rezlmF m' Ln cregterea
frecven{ei factorul de divizare al circuitului scade tinzdnd s1re Eo ffi micgoririi
reactanfei condensatomlui. Componenta continud nu este ednl, qmmu-se la
iegire.
Caracteristica de rdspuns in frecvenfa, definitE ca r4ut 3u lryzentarile
cornplexe (fazoriale) ale tensiunilor de iegire gi de intrafe, esfiE

uo
K(jat) - Ui l+iaRC
De aici rezultd factorul de transfer al circuitului
I

ffi
A(a) - sa:u A(f) -
L+ (o Rq'

gi defazajul introdus de acesta

cp(a) - -arctg(aRC) sa:u 9 (f )


ambele fiind funcfii de pulsa{ia or (frecven{a f) a semnalului
i)
aplicdltiffiilc.
56
Ju =
^t reprezintA ftecvenfa caracteristica (de taiere) a circuitului RC
Z" RC
trece - jos.
Reprezentdnd caracteristica de amplitudine A(f) in coordonate logaritmice,
iar
caracteristica de fazd <p(f) in coordonate semilogaritmice (scara logaritmicd pe,tm
frecvenfd qi scard liniara pentru defazaj) se obfin diagramele go;e din figura
2.
Reprezentatea logaritrnicd a factorului de transfer inseamnl exprimarea
sa in decibeli
(dB)

A(flldB] = 20 te
i
"/t .(i,)
\i

Atfl
tdbl 19!0,
-3

a) b)
Figura 2.

Diagrama Bode a caracteristicii amplitudine - frecvenlA (flgura 2.a.) aratlt


efectul de filtrare trece - jos al circuitului.
2.2. Rlspunsul Ia semnal treaptl
Funclia de transfer a circuitului RC trece - jos este sirnilara fonnal cu
caracteristica de rdspuns in frecvenfd.

U,(r)=l+sRC
1
H(s)=1,'!']

unde Uo(s) 9i U,(s) reprezintd transformatele Laplace ale tensiunilor de ieqire pi de


intrare.
Dacd se aplicd la iutrarea circuitului un semnal treapta de amplitudine U (figura
3.a.)

57
fr'
:

i.,

[o.r o <
tt,(t)-U,/>o

la iegirea sa se ob[ine uu(t)


-U(l- e-i,r') =U(l-e (figura 3.b.) uoe t : RC
reprezintd constanta de tinrp a circuitului.

,ba
I

a)

Figura 3.

Tensiunea de iegire cregte exponenfial spre valoarea finatr u ffi focircirii


condettsatorului. Panta iniliala a rdspunsului la semnal treapt[ csb Wr - Regir:url
:
tranzitoriu poate fi considerat incheiat la t 3t, fiindca ur(3r)
=qgsu- 1iwverrfa
de tdiere qi constanta de tirnp sunt legate prin relalia
;f =
2nr
2.3. Rlspunsul la semnal dreptunghiular
Rdspurrsul la sernttal dreptlnghiular depinde de frec@ e
$ frctorul Ce
urnplere al setnnalului (figura .) . in fiecare din intervalele T, gi Trfoorcmalul de
irttrare. este cottstattt, setnttalul de iegire are o variagie .*pongillidh m mstanta
de
tirnpr. i
Dacd setnnalul are perioada rnult rnai mare decdt constauta & lL;n a circuitului
(figtrra 4.b.), durata procesului tranzitoriu la fiecare salt al tensirmii&irFnGeste micd
itt raport ctt T, gi T, gi tensiuuea de iegire atinge valorile U,, reqldirlL flistorsiuoile
setmalului de iegire suttt rduse, componentele spectrale unporhnp fihd fo banda de
trecere a circuitului.

5n
a) semnal de intrare

b) RC << Tr
RC << T,

c)RC>T

Figura 4.

Daca semnalul este de frecvenfd mai mare (figura 4.c) rispunsul este puternic
distorsionat, circuitul avdnd tur efect de mediere.
2.4. Circuitul RC trece - jos ca circuit de integrare
Sermalul de iegire al unui circuit de integrare este propor,tional cu integrala in
raport cu tirnpul a semnalului de integrare.
In cazul circuitului RC trece - jos (figura l.), daca uc << u* afunci

uo(t) = dt * (r
co dt + (J",
i!,i(t) = *!,u,(t)
unde: Uco: uc (t : t) reprezintd tensiunea iniliald la bornele condensatorului.
Condilia de integrare a unui semnal sinusoidal de pulsafie crr este oRC >> 1
echivalentd cu f ,, fo sau T << r : RC, unde T este perioada semnalului. Aceeagi
condifie rezultd gi din caracteristica de fazir (f\gpra2.b.),avdnd in vedere cd integrarea
presupune defaznea sermalului cu -90o.
in cazul unui semnal dreptturghiular cu T << RC (figura 4.c.) la iegire se obline
o tensiune triunghiulara de arnplitudine

{J" -{.J'= L,(J^= \'4 .U


" RC.T
suprapusd peste componenta continud.

59
7-

^=
,,
Daca T, = 7. -L, amPlitudinea pulsafiilor la ieqire este L,(J ' -- .(J .

4RC
Circuitele de integrrr./ runt utilizate pentru selecfia dupa duratd a impulsurilor
(figura 5.)

_>
t

Figura 5.

hnpulsurile uil, respectiv u, aplicate la intrare, avdnd duratele t,, rcqlectiv t, pot
fi discriminate pe baza ampliftrdinii rdspursului la iegirea circuihrlui RC de integrare
(U, > U,)
Circuitul RC trece - jos prezintd importanla gi datoriti faptului ci o mae parte
a arnplificatoarelor au o caracteristici de frecvenfa similard acestuia De asemenea,
seruralul fumizat de urt generator va fi distorsiondt ca in figura 4.b, datoriti capacitalii
parazite care apare la iegirea acestuia, producdnd un efect de filtnr trece - jos-

3. Desfusurareo lucrdrii
3.1. Se realizeazd, rnontajul din figura 6, pentru wzualizana siruttanA a
sernnalelor de intrare u,(t) qi de iegire uo(t).

/\
\,r
YA
YB
(r

ior

Figura 6.
3.2. Se detennina prin calcul constanta de timp a circuitului 5i frecventa
caracteristica (de taiere) {,.
\ il
Il

3.3. Se aplica la intrate'semnal sinusoidal de amplitudine I V,_, (vdrf la var{). .I


I

I
Modificdnd frecveufa acestuia in domeniul 0,01'"f0...100./rr. ridica prin puncte i;
rl
i
caracteristica amplitudine - frecven{a A(f), respectiv caracteristica fazd - frecventa <p(l) a2
:

pentru circuitul RC trece-jos, completdnd tabelul de mai jos. .:1


1

,,]

flHzl A At lusl rolo"l lef AtdBt

Pentnt determinarea defazajului g intre cele doud semnale, la fiecare fiecvenfa


de lucru se citegte de pe osciloscop intdrzierea At a semnalului de iegire irt raport cu
cel de intrare. Defazajul rezultd din relafia:

e:-2n+--znfLr
T

3.4. Se reprezintd diagramele Bode ale caracteristicilor de arnplitudine gi de


fazd.
3.5. Se aplica la intrare sernual dreptunghiular de amplitudine I V,,_,, qi factor de
:
urnplerel/2, d6nd frecvenfei valorile f, 0,1f0 $i E: 10f,. Semnalele de intrare qi de
ieqire se vizualizeazd,pe osciloscop gi se deseneazd.la scard.
3.6. Din amplitudinea pulsafiilor oblinuta pentru f, : 10 f0 se calculeaza
constanta de timp a circuitului pe baza relafiei deduse in2.4.
3.7. Se aplica la intrare semnal dreptunghiular avdnd amplitudinea lVu-u qi
:
perioada T 4s. Se vizualizeazd, gi se reprezntd grafic formele de tnd[ obfinute la
iegire pentru doui valori ale factorului de umplere:

6:0,25gi6:0,1
Rezultatele obfinute se interpreteazd,.

6l
XV CIRCUITUL RC TRECE - SUS

I. Scopul lucrdrii
Se studiazi experirnental cornpoftarea in frecvenla gi rasptrnsul la seuural
dreptunghiular al circuitului RC trece - sus, verificdnd funcfionarea acestuia ca circuit
de derivare a irnpulstrilor sau ca circuit de cuplare in funcfie de frecveup de repetilie a
inrpulsurilor.

2. Cortsiderolii teoretice
2.1. Comportarea in frecven{5 (pentru semnal sinusoidel)
In figura 1 este prezerttatS configurafia circuitului RC trece - sus:
,,'- C,,
.) - II
ilj
I
l

RI U

YY
l'
,,'. .-----o--
Figura 1.

Acesta poate fi privit ca u) divizor de tensiune cu factuul dc dryirc dependent


de frecven[d. La frecvenle ridicate, reactanfa condensatoruhi & Gs rcglijabila in
raport cu rezistenfa R gi factorul de transfer al circuitului esle gir de unitate.
Componentele de frecvenfe joase sunt insa atenuate cu atft md dcu cft frecventa
este mai scdzutd datorita cregterii reactanfei capacitive. ApilEffirc&ct de filtrare
trece - sus.
Componenta continud prezentd la intrare nu se regEscshiryfoE, friod preluata
de cdtre condensator, care asigurd astfel separarea galvanici F ffi csminuu) intre
intrare gi iegire.
Funcfia de transfer complexf, (caracteristica de rrqFn L freurenp) a
circuitului este:
jat RC
K(j at) - Uu_
(Ji l+ iat RC I
1+joR{
unde co :2nf este pulsafia semnalului aplicat la intrare.
Dinaceasta se obfine caracteristica amplitudine - tmcrrc$" cre exprima
dependenla factorului de transfer de frecvenla.

A(at) = I 'r2
sau A(f) =
r*l-1-l
\at RC)
r*fl61=
[.fl
62
9i caracteristica fazd - frecvenfd,' exprirndnd defazajul introdus in functie de fi'ecventa
semnalului aplicat

(a,)= o,,E(;;) sau q(-f)-r,r,r(9


I
urrde f, - ; U reprezintd frecvenfa caracteristica (de trecere) a circuitului RC

trece - sus.
in figura 2 sunt prezentate diagramele Bode pentru circuitul RC trece - sps,
obfinute prin reprezentarea factorului de transfer exprimat ?n decibeli.

A(f)[dB)= Zote A(f ) - 2olg-j:i:.


h*f 6j
v \"f )
qi a defazajului in funcfie de fiecvenfa f, exprirnatd la scara logaritrnica.

AI'fl A
tgbi al
9,lro fo ror,
--) I

45"i
I

i
I

-201
I
I
0,1f0 f0 lofo rltg;
I

Figura 2.

2.2. Rlspunsul la semnal treaptl


Funcfia de transfer a circuitului RC trece - sus este

r{(s)=S!l)= 'RC
U, (s) 1+ sRC
Dacd se aplica la intrare un semnal treaptd de amplitudine U (figura 3.a.) definit
prin

63
se obtine pe baza fturcfiei de. transfer data mai sus, semnalul de ieqire (rispunsul)

I
-RC
zr,,(l) - LJ 'e
(figura 3 b.), uude t : RC reprezinta constanta de timp a circuitului.

A A
u (t),
h(t)l

>
t
a)

Figura 3.

Saltul de tensiune de la intrare se regAsegte la iegire, deoarece tensiunea Ia


bomele condensatorului nu se poate modifica brusc, dupa care tensirmea de iegire
scade exponenfial spre valoarea nula datorita incarc[rii condensatoruhrl Tmgenta in
origine la uo(t) intersecteazd, axa timpului in punctul t : RC. Se pmte considera cI
regirnul tranzitoriu ia sfhrgit dupd un interval egal cu 3r, deoarece q(3t] = 0,05U.
intre comportare in frecven{a gi raspunsul,la semnal treaptf, existi o dependenfa

exprimati prin relalia..fo =


Ztr r
2.3. Rlspunsul la semnal dreptunghiular
Semnalul drepturglriular va fi deformat, rdspunsul @tuzand de
frecvenfa semnalului (figura a).
Componenta continua de la intrare U,o este eliminata. Fiecare satt de naloare +U
sau -U al semnalului de intrare produce un salt identic al rasprmsrrlui circuitului. in
intervalele Tr qi Tr, cdnd semnalul de intrare este constant, apffi o variafie
exponenfiala spre valoarea nuld, cu constanta de timp RC. r:
Dacd frecvenfa semnalului de intrare este mare (figura a.b-) distorsiunile
semnalului de ieqire sunt reduse, componentele spectrale ale semnalului de innare fiind
in banda de trecere a circuitului. In acest caz avem de a face cu lm circuit de cuplare
(de separare in curent continuu). Aceastd situafie se intilnegte de altfel 9i la
arnplificatoarele de ctrent altemativ, cu cuplaj de tip RC intre etaje, cu sarcina satt
generatorul de semnal.
Dacd RC >>Tr $i Tz rezultd, o varialie aproximativ liniara a rEspunsului pe
palieml semnalului de intrare.Diferenla AU (figura 4 b.) se numegte ciderea palierului
$i este data de rela[ia , LU - ! L . L]
RCT

a) T: Tr +'f,
U:U,-u,
semnalul de
intrare

b)RC>T

u"l.
I

uo'l'

c)RC..T,,
RC << T,

Figura 4.

Dacd T,: Tz rezultd AIJ =* U Dacd Tl gi T, sunt mari


4RC
compara,tie cu r : tU la intrare apare ull
RC (figura 4.c.),la fiecare salt de valoare
proces tranzitoriu independent qi rispunsul este distorsionat puternic.
2.4. Circuitul RC trece - sus ca circuit de derivare
in sens strict matematic, semnalul la iegirea unui circuit de derivare este
proporfional cu derivata semnalului de intare. in cazul circuitului RC trece - sus

(figura 1), dac6 u0 << ui, se poate scrie uoU)- R. i(t) RC4+. conditia de
\/ = dt
derivare a uuui setnual sinttsoidal este coRC << l, deci f ..
fu sau T >> : :
RC.
Sernnalul dreptunghiular confine gi colnpollente spectrale de frecvenfi inalti- deci ntr
este indeplinita condifia de mai sus. Circuitul RC trece - sus este utilizat insi pentnr
sesizarea salturilor semnalului de intrare. Dacd RC << Tr $i RC << T,- Ia iegire se
oblin impulsuri scurte ("derivate") corespunzitoare fronturilor semttalttlLri
dreptunghiular (figura 4. c.).

3. Desfasurareo lucrdrii
3.1. Se realizeazdmontajul din figura 5.
Astfel pot fi vizualizate simultan, pe cele 2 canale ale osciloscopului- semttalui
cle intrare gi cel de iegire.
3.2. Se calculeazd constanta de tirnp a circuitului qi frecventa sa caracteristica
(de trecere) {,.
3.3. Aplicdnd la intrare sermal sinusoidal de arnplitudine IV,-. cu frecvettla
variabila in domeniul 0,01i...100t se ridica punct cu punct caracteristicile de
frecvenla A(f), respectiv <p(f) ale circuitului RC trece - sus. Datele obtinute se trec in

Defazajul intre cele 2 semnale rezultd din relafia:

e=2rry-TJ-2nf Lt
unde At reprezintd avansul sernnalului de iegire fafa de cel de intrare.
3.4. Se reprezintd diagramele Bode ale caracteristicilor de frecvens-
3.5. Se aplica la intrare semnal dreptunghiular de amplitudine lVo_* gi factor de
umplere 0,5, alegdnd urmdtoarele valori ale frecvenlei: t: :
0,1fs, & {r; f. :
l0fu.
Semnalele vimalizate pe osciloscop se deseneazdla scard.
3.6. Se determind experimental constanta de timp din rdsprmsul obgnut pentru
L: q, confonn figura 3.
3.7. Se comparS cdderea palierului obfinutfl pentru f, : lOQ cu valoarea
teoreticd dedusd anterior itt 2.3.

Generator
de
semnal
.1,
r
XVI. FILTRE DE NETEZIRE A PULSATIILOR

l. Scopul lucrdrii
Se studiazi influenla filtrului de netezire asupra pulsa{iilor redresomlui
nrouoaltemanfa gi bialtemanfa.

2. Consideralii teoretice
2.1. Filtru capacitiv
in cele rnai multe cazluri, fonna de unda oblinuta la iegirea unui redresor {bra
hltm, ltu este convenabila pentru alimentarea aparaturii electronice, deoarece
colllpollenta variabila a tensiurii pe sarcini. are o valoare mare. Astfel, in arnbele
cazui de redresare, mono sau bialternanfd, varia{ia vdrf - la - vdrf a cornponentei
variabile, este cuprinsd intre 0 gi valoarea maximd.
Este necesar deci, ca intre redresor qi sarcind sa introducem un fiItru, care are
scopul de atenuare a oudulaliei tensiurii redresate. Filtrul cel mai des folosit este filtml
capacitiv sub fonna cea mai sirnpld, prezentat in figura 1, alaturi de fonnele de u1da.
pentru un redresor monoaltemantd.

t - -'>+--F
.-l
A
,ALb
l
C r-l
-, i
ul 2l
,^)
lr u? --\l 1,,
i-l-ill I

v) ,- I
i
Yri i +
v
.*__[ - l,-- -l

Figura l.
Condensatorul intnagazineazd, energie in intervalele de timp cdnd dioda
conduce, energie care este apoi debitata in sarcind atunci cAnd dioda este blocata. Ca
unnare, creqte timpul cdt curentul trece prin sarcin d, iar ondulaflile se reduc.
Neglijam rezistenta totald de pierderi a diodei qi considerdm un condensator de
valoare mare:
roRlC >> I l1l

in aceste condilii, pentm redresorul monoalternanld se obfine forma de undd


Vu,,,din figura l.b.
Condensatorul se incarci spre v6rfrrl tensiunii Ur, cdnd dioda conduce
: :
(iutervalul de conducfie a diodei 0 0., - 0r), interval in care uour: U.. c6nd dioda

(t7
este blocatA (U, devine rnaf rhic decdt Uout), condensatorul C se descarca prin sarcittli
aproximativ liniar dacd este indeplinita rela{ia Il].
Cu cdt aceastd.relafie este rnai bine indeplinita, cu atdt unghiul de conduc{ie cstc
rnai mic dec6t unghiul de blocare 2n - 0, astfel ca la lirnitl cdnd avem C -+ ca, aveur 0
-+ 0 (descdrcarea lui C incepe la vdrftrl tensiunii U,).
Dacd AU,, este arnplitudinea otldulafiei, ahrnci.

U,u,,=U''-LUo l2l
I
unde AUo se det6nnina din condilia ca sarcina acumulat5 in condensator Ia incircare sa
fie egala cu cea pierduta la descdrcare:

2C L(Jt - Io'T -2ob


a)
t3l

deci:
frIo
AUo = l4l
OC
se obline astfel:

Uou,=(J, -{a n 15l

Se definegte factoml de ondulalie y:

Uo -
-LUo t6l
a)RLC

O valoare mare pentru condensator reduce ondulafiile; pe de alt[ pilte la curenfi


rnari, ondulafiile cresc. Este deci avantajos sI intrebuinfAm acest fltru lia curent de
sarcind mic. Pentru redresorul dubl[ alternanfa, flcdnd o analizi simililA" rezultd
unndtoarele relafii pentru tensiunea de iegire gi factorul de ondulagie:

U ou,= Uz _.7T t 17l


2at C 'o

r- 2at R,,C iBl

2.2. Filtru in zc
Un alt tip de filtru intdlnit in practici este filtrul in a , prezentat in figura 2.

6tt
---o- ---': "-- --o --'

ii\
I I . ,_-_l

I:R-- ^'Tl
I
I
..-I
r-OJ-ti-'}.
I

rh icr q-
rt?l t,+ i
-iY
.uo

iilill
l

Figura 2.

Filtml n poate fi considerat ca fiind fonnat dintr-un filtru capacitiv C,, tmnat de

un divizor al arnplitudinii ondulafiilor de pe C,, cu raportul de divizar. {*1


Rr-
, dacd

este indeplinita condilia:


lxc,l<<Rf tel

Perttru montajul din figura 2, reactanla X.. se calculeaza la frecvenla


ondulafiilor (2crl pentru montajul descris).
Dacd notdm cu yc , factorul de ondulalie pe condensatorul de C, (vezi
relafia 8):

t,c-
o -rlx'l I

Ii 0]
2al RrC, RL

atunci factoml de ondulafie pe sarcind va fi:

1/ -1/ lx*l _ olx,l lx.,l ll


tJtlc
Rr lt
RrRo

Aceeagi expresie se obline gi pentru un redresor monoalternanf[ urmat de un filtru in n.


Dezavantajul filtrului rezistiv este pierderea de tensiune continua pe rezistenfa Ru,
care poate fi importantS la curent mare de sarcin6. Dacd inlocuim rezistenfa cu o
inductanla Lu care satisface condi{ia:

lxc,l << lxlrl [12]


lX,_ol. Filtnil i,
iar factoml de ondulafie va fi dat tot de relafia [11], inlocuind pe Ro cu
zc inductiv este rar folosit in redresoarele cu dispozitive semiconductoare
din motive de
spafiu, greutate qi cost ridicat.

3. Desfdsurorea lucrdrii
3.1. se realizeazd, montajul din figura 1, pentru urmdtoarele cazuri:
a) C:6,3 pF 9i R,.-'390O; lkQ;
b) C: 47 pF $i Rr.:390Q; lkQ;
c) C:220 pF'qi R,,:390Q; lkf);
pentm fiecare cazin parte se vizualizeazdpe osciloscop forma tensiunii de la
iegire gi se vor desena diagramele oscilografiate. Se va calcula factoml de ondulalie pe
baza definitiei din partea teoreticd qi se va compara cu rezultatul practic rezultat din
mdsurdtori. Rezultatele se vor trece in tabel.
3.2. Se repetd operaliile de la pmctul 3.1 pentru uu redresor dublE altemanfd
(atenfie la relafiile de calcul).
3.3. Se realizeazdrnontajul din figura 2 pentru:
a) Cr:6,8 pF, Cz:47 ;ff; R,,: 100 O; Rr: lkf);
b) C,:6,8 pFl Cz:47 1tF; Ro: 100Q, Rr:3904;
c) Cr : 47 1tF; 6,8 PF, Rr: 100f); Rr: 390f);
C,:
d) Cr : 47 1tF; C, : 6,8 PF, Rr: l00Q; Rr: lkC);
Pentru fiecare cazin parte se oscilografiazd gi se va desena forma tensiunii de
pe condensatorul C, qi de Pe sarcina.
in final se trag concluzii asupra influenfei capacitalilor de filtraj asrya formelor
de unda oscilografiate.

70
XVIL STABILIZATOR DE TENSIUNE I
I. Scopul luudrii
Se studiazi stabilizatoarele de tensiune parametrice cu element de reglare serie
respectiv cu element de reglare paralel.
Se trateazd caracteristicile de transfer qi se calculeazd coeficienfli de stabilizare
qi rezistenlele de ieqire.

2. Consideralii teoretice
Stabilizatorul de teusiune este un circuit care asigurd la iegire o tensiune
constantd in timp, indepeirdentA (ideal) de tensiunea de infrare, de curentul de sarcina
gi de temperaturd.
Dupa principiul de fi.urcfionare, stabilizatoarele de tensiune se impart in:
a) Stabilizatoare parametrice, bazate pe neliniaritatea caracteristicii curent -
tensiune a dispozitivului electronic folosit (in general, o diodd stabilizatoare)
b) Stabilizatoare cu reacfie, la care frrncfia de stabilizare se realizeazd, printr-o
reacfie negativd, dispozitivele electronice folosite lucrdnd liniar
c) Stabilizatoare in regim de comutafie, care sunt tot stabilizatoare cu reacfie,
dar la care elementul regulator al tensiunii de iegire luqeazd,in comutafie.
Dupa modul de conectare al elementului regulator in raport cu sarcina de la
iegirea stabilizatorului, stabilizatoarele de tensiune pot fi clasificate in:
a) Stabilizatoare serie
b) Stabilizatoare paralel
Parametrii principali ai stabilizatoarelor de tensiune sunt:

-coefi cientul de stabilizare

L,U.tl
JIo =
ouo
:- r

Luol.,="t
du,

Exprima cdt de pufin e influenfatd tensiunea de ieqire de variafiile de


intrare.
Exemplu: Pulsaliile de l00Hz ale tensiunii de intrare redresate Si filtrate au
amplitudine de I + 3V tn cqzul unei dimensiondri eficiente afiltrajului.
:
Dacd S 100 (adimensional), atunci Uo: 10 + 30mV. Un amplificator sensibil
la varialiile tensiunii de alimentare va amplifica aceste pulsafii, apardnd un brum
deranjant la iegirea lanfului de prelucrare a semnalului.

-rezistenfa de iegire

7l
' dro _ LUol
l'0
- -- = --t..
0ir- 1r, lu"r=ct

Exprirna cdt db pufin e influenfatd tensiunea de iegire de variafiile consumului.


Sarcina "vede" stabilizatorul de tensiune ca un generator real de tensiune:

fl
hl I 1,,
I l_,i
uo=E-iofo
+
*to
0 uo - -(0 i)-r,
dio
'_-l-
Figura I

Cu cdt rezistenfa interni r, este mai micd cu atdt ne apropiem mai mult de
generatorul ideal de tensiune. Rezistenfa de iegire ro este o mf,rime & catcul qi exista
stabilizatoare care pe porliuni au rezisten[d intern6 negativd (la cregerea curentului de
iegire, tensiunea de iegire creqte); in funcfie gi de modul de realizaregffi(cablaj)
-coeficientul de temperaturd

c, _0uo _LUol
or-
Af = 67 lu,,ro=,t
Trebuie sI fie cdt mai mic in domeniul temperaturilor de lucru Sffiilizatorul de
tensiune parametric cu dioda Zener poate fi
imbunAtalit in ooea oe privegte
capabilitatea de curent de iegire dacd adf,ugAm un tranzistor in conexirm repetor pe
emitor.

Figura 2.
Coeficientul de stabilizare Su nu se mdregte dar putem aproxima cd a crescut
curentul maxim de iegire de B ori (B > 50), scazdnd totodata rezistenfa de ieqire r0 cam
cu acelagi factor.
Ru are rolul de polarizare a diodei Zener qi totodatA asigura curentul de bazd al
tranzistorului regulator serie T. Tensiunea de ieqire are valoarea Uo :
V, Un,, *
(Unr::0,65 + 0,75V pentru tranzist.cu Si).
Cunoscdnd tensiunea de iegire necesard se poate detennina tensiunea de iltrare
*
rninirnd peutru o funcfionare corectf,: u,,n,n: u0 (l + 3V). Tensiulea suplirnentara
este necesari perltnt a putea fi.urcfiona trarzistorul suficient de departe de tensiu,ea
colector - emitor de saturafie dar gi pentru a putea folosi o rezistenla Oe polarizare Ru
suficient de mare. Nu trebuie sa uitam cd tensiunea de intrare are fluctuafii datorate
refelei de alimerttare de 220Y 50Hz (tl\%) gi pulsafii datorate filtrajului finit
"r
(1 + 3V). Cturoscdnd valoarea tensiunii de intrare gi tipul diodei Zerrcr folosite putern
calcula valoarea rezistenfei Ru.
ur = (Iz + IB *o")Ru* Yr.(in general se poate neglija curentul de bazFt al
tranzistorului, deoarece de obicei I, ** << Ir.Valoarea rezistenfei Ru poate fi aleas6 in
jurul valorii calculate cu o toleranfa larga (1sO%) fera a influel1a sensibil
performanfele stabil izatorului.
Tranzistorul se alege in fi.urcfie de curentul maxim necesar la ieqire(I"
*r*)Io,n,*),
cdderea de tensiure maximd pe elementul regulator serie (u.r,no* > Ui - ur, eventual
U.u,ou*, U,) gi puterea maxirnd disipatd pe tranzistor [p* > (3 * 4)U. I.]
O schemfl mai rar utilizatd, degi cu un coeficient de stabilizare mai bun decdt a
schemei anterioare este cea a stabilizatorului parametric cu elementul de reglare
paralel:

R
I
tz

Figura 3.

Scriem principalele ecuafii pentru aceastd schem6:

ui': uo + i, R,
ii:Io+ir+i.
73
u0:v,+usE

Observdrn cd stabilizatorul pariunetric Dz, Re este polarizat de la o tensiune


stabilizatd, deci V, va fi practic neinfluenfatd de variafiile tensiunii de intnare (I, = ct).
Acestui fapt i se datoreazd m foarte bun coeficient de stabilizare a acestei scheme
sirnple.
Un alt avantaj este protecfia intrinseci la scurtcircuit, in cazul in care la
dirnensionarea rezistenfei R, am prevdzut aceastl situafie:

!i
pn,=+.).4o
H

(Pn ru - puterea norninald datd in catalog)


I Se alege I" ,ri,, = 0,1Io *u* deci:
t1

[r
U,r,-Uo
R, =
E
4ii
Iro^,+ Ir*,+ l,
[] Valoarea prelirninara a lui I, se alege din catalog funcfie de dioda folosita.
E

*Y'"
d
E

frl
Ru
Iz
Se poate alege cu o toleranld largd valoarea rezisten,tei R. urmdnd apoi
recalcularea curentului Ir.
in cazul curentului minim la iegire Io *n, prin tranzistor avem cuentul
I. *u*. Tensiunea colector - emitor ramdne practic aceeagi.
:
P, ,n^* I, *o* U.o Criteriile la alegerea tranzistorului r[mdn aceleaEi ca in cazul
anterior.

3. Desfisuraiea lucrdrii
3.1. Se varealiza montajul din figura 4, cu alimentarea neconectatE-

BDI35

.Figura 4.
3.2. Se regleazd curentul limitA debitat de sursa E la 25 mA scurtcircuitdnd
bornele sursei.

74
3.3. Se conecteazd alimentarea dupl ce se verificd, ca sursa E sd fie reglata
la
tensiune minimd de ieqire (0V). Se cregtelensiunea E urmarind indicafiile
voltmetrelor.
incepdnd de la o anumitf, uiloa.. a tensiunii de intrare, tensiunea de iegire
rdm6ne
constantS. Se mdsoard cu V, ciderea de tensiune peDZ.

. :
3.4. ?ncepdnd de la E 25V se mdsoari perechi de valori tensiune de
iegire -
tensiune de intrare, scdzdnd treptat E. Se urmaregte deplasarea acului
voltmetrulu, U,
din gradalie in gradafie p6na cdnd observdm cd tensiunea de iegire scade cu
aceeagi
valoare ca tensiun? d. intrare, punct din care se mai fac trei mf,suratori (Exemplu:
:
IJ": 5V, %:2V, Q O,lV). Rezultatele se trec intr-un tabel.
:3.5. Se schimbd Rs:
z,zkf) gi se mai fac doui misuratori in regiunea de
stabilizare, urmdrind de data aceasta si avem aceleagi tensiuni de intrare
ca pentru
R,
: 470{). se noteazE rezultatele obfinute, gi se determina rezistenta de ieqire
a

stabilizatorului in cele doud puncte.


r------ Ir" %)
(" -= R''']
3.6. Pentru montajul din figura 5 se reiau punctere a), c), d), e)

tt4
5W DZ RS
8V2
470
( Y2
0+2

Figrua 5.

3.7. Se taseazd, caracteristicile de transfer ale celor doud stab ilizatoare


pentru
Rr: 470o . se calculeazd coeficienfii de stabilizare a montajelor.

intrebdri:
1) Cat este I,, p*u, pr*,* penfru montajul din figura 4?
4 Cet este Ir, Pps, pp1, pr** pentru montajul din figura 5?
3) Cat este curentul de scurtcircuit gi cdt este puterea disipata la
scurtcircuit de
rezistenfa R,?

'75
XYIII. STABILIZATOR DE TENSIUNE II
1. Scopal lucrdrii
Se studiazd stabilizatoare de tensiune cu element de reglare serie 9i amplificator
de eroare. Se traseazd caracteristica de transfer, respectiv caracteristica de iegire, din
care se determin[ coeficientul de stabilizare gi rezistenla de iegire.

2. Considera{ii teoretice
, Stabilizatoarele'serie cu amplificator de eroare sunt sta6ilizatoare cu reacfie
negativa care permit oblinerea uJlor performanfe superioare stabilizatoarelor
parametrice.
Schema bloc generald este prezentatdin figura l.

ER - elementul de reglare;
A - amplificator de eroare;
C - circuit de comparare;
-e$andonare
zs E - circuit de a
tensiunii de ieqire;
R - sursd de referintii-

Figura 1.

Abaterile tensiunii de iegire uo de la valoarea prescrisi se reflecti gi in


egantionul extras de circuitul de egantionare (divizor rezistiv de obice|. Circuitul de
comparare compard egantionul cu o valoare de referinfa gi prin intermediul
amplificatorului de eroare comandd elementul de reglare in aqa fel incdt s6 se
micgoreze abaterile sesizate.
Elementul de reglare are rolul unei rezistenfe comandate. La cregerea tensiunii
de iegire peste valoarea prescrisd, buc,la de reacfie va comanda cregterea rezistenfei
echivalente a ER, gi acesta va cregte cdderea de tensiune, deci tensirmea de iegire va
scddea.

O:bfervalie: in schema bloc nu s-au figurat alimentdrile blocurilor computente care


diferd de la caz la caz.

Inschema bloc s-au reprezentat amplificatonrl de eroare gi circuitul de


comparare ca fiind etaje distincte, ins6 in general acestea sunt functii indeplinite de
acelagi etaj.
Amplificatorul de eroare nu trebuie sd aibd o banda de frecvenp prea largi,
fiind suficient un amplificator cu frecventa limita superioard de c6$va kHa (zeci de
kHz). Peste aceste frecvenfe ac[ioneazd condensatoarele de filtraj conectate pe
alirnentarea schemelor la care se folosesc stabilizatoarele de tensiune.
Amplificatorul de eroare trebuie insd sd fie un amplificator de curent continuu.
Schema stabilizatorului serie cu amplificator de eroare studiat in lucrare este
data in figara2.

Tl
R.J

Figura 2.
Grupul Rr, DZ formeazd referinla de tensiune a stabilizatorului, gi se vede c6
este un stabilizator parametric cu diodd Zener. Divizorul R3, P, Ro are rolul de circuit
de egantionare a tensiunii de ieqire. Abaterile tensiunii de iepire sunt sesizate de
tranzistorul Tr, h colectorul acestuia eroarea apare amplificata. Funcfia de amplificator
de eroare o are T, $i & (rezisten{a de sarcind pentru acesta). T, mai are gi frrncfia de
circuit de comparare. Elementul de reglare serie este tranzistorul de medie putere T,
care firncgioneazd, in conexiune repetor pe emitor. Potenfiometrul P asigura reglajui
tensitrnii de ieqire intre anumite limite. Pentru a determina teoretic valoarea tensiunii de
iegire, sd facem echivalarea grupului Ro, p, Rr:

r
,ll
YI't-
uo \l
I

r-l
I

.{ ue
I \l
l'1
.r_

'lv1
lr i

O V
Figura 3.

77

,i
li
I

I
'.j
in care: R'o este \ + porfiunea"superioard a rezistenlei poten{iometrului P, iar R, este
R', + por,tiunea inferiord arezistenlei potenfiometrului P.

Rl
*U"r=Uo
Ri+R!
Dar tot din schemd mai rezultd

U"u Vr* Uuu,


Yr: ct, Ussz = 0,65V (constant)
oi
* un=
,o- f,& -\,-
.(v, + u uu) -(r*&), v- + u ^- \
-_z \ R;)r,z,vBE,,
&
Din aceastd ecualie putem trage concluzia cd stabilizatorul poate genera doar
tensiuni de iegire mai mari decdt o anumitd valoare:
Uo > Vr+ Uuu,
Tranzistorul T, este in conexiune EC. Semnalul se aplicd inbazi iar ieqirea de
semnal este in colectorul sdu. Amplificarea unui etaj de amplificare in conexiune EC
creqte odati cu rezistenla de colector, motiv pentru care \
trebuie sa aiba o valoare
cdt mai mare. insa \ asigura gi curentul debazdal tranzistorului regulator serie T,.

- Ir,,o,
|
IBrMo, - ) 'Cr Max --l 'O Max
i;
Pentru a calcula valoarea maximd a R, trebuie sa gim valoarea
minimd a tensiunii de intrare.
Ui *io:Uo + (2 + 4Y)
Potenfialulbazei tranzistorului T, este U, + Ues. Deci:
U,^rr-Uo*Uuu,
&. ro* =
I u, r**
Dimensionarea rezistenlei R, se face pe baza curentului n@esar pentru
polarizarea corecti a diodei Zener (I, .in < Iz< I, *u*)
Ur*rn - V,
t-
'zmin-
I-=uo-v, deci &
"R, Uo*u* -vz
-Zmax-
&
Ir*i,, $i Ir.u* depind de dioda utilizata qj se extrag din catalog.
Relafiile sunt aproximative deoarece prin dioda mai trece gi curentul de emitor
al tranzistorului T, care este de fapt o parte din curentul ce trece pfu Rr.

78
I",:I.r+Iu,
3. Desfasur or eo lucrdrii
3.1. Se realizeazd, montajul din figura 4 cu alimentarea neconectatd.

0-40V
25mA :f
PLIOZ ( PS

25

Figura 4.

3-2- Se regleazd curentul limita debitat de sursa E la 25rnA, scurtcircuita,d


bornele sumei.
3-3- Se conecteazd alimentarea. Se ridica caracteristica de iegire uo: (Io) pentru
U,: 30V cu potenflometrul p pe maxim. Prin modificarea lui P5 se citesc peiechi de
valori Uo - L care se trec intr-un tabel. Se determind caracteristica de stabilizare Uo :
(Ui) pentru \: 5mA gi potenfiometrul P pe minim. Se pornegte de la valoarea maximd
q: 40v- Se regleaza din P, astfel incdt Io: 5mA. Acum se poate citi gi Uo. perechea
de valori Uo - L se trece intr-un tabel. Se scade U, pdna cdnd acul voltmetrului
V,
coboarr o diviziune, dar totodatI se regleazd din p, astfel inc6t Io: 5mA. Se
continud
mdsurdtorile pdnd cdnd p. ajunge la rezistenfa minimi.
3-4- Se modificd Ui: 40V gi se repet6 mdsurdtorile. Se determind coeficientul
de stabilizare So gi rezistenfa de iegire ro.
3-5- Prin interpretarea caracteristicilor trasate, se determina domeniul de
funcflonare corectd al stabilizatorului.

intrebdri:
1. Explica$ ce se intdmpld cu rezistenfa echivalentd a ER la scaderea
tensiunii
de iegire sub valoarea prescrisa?
2.DacdRo: 0, c6t este Uo?
3. Explicafi cum este comandat de cdtre Tr.
J,
Obs.: Se presupune cd U,: ct.
4. Demonstrafi cd reacfia este reacfie negativd.
xlx. SruBILIZATOR CU pA723 CU
TRANZISTOR EXTERN

1. Scopul luudrii
Se va studia experimental frurclionarea stabilizatomlui integrat monolitic PA723,
in configurafia cu tranzistor extern gi se vor mf,sura principalii parametri ai acestui tip
de stabilizator.

2. Co nsidera(ii teor etice


Stabilizato*.1. d. tensiune cu componente discrete pot fi executate cu ugurinfd,
dar preztntd o serie de neajunsuri privitoare Ia performanfele de stabilizare qi gabaritul
lor mare. Imperativul miniaturizdrii aparaturii electronice a
dus la
aparifla
stabilizatoarelor de tensiune continud monolitice, construite pe baza unei scheme cu I
reglare automatd tip serie. Unul din cele mai cunoscute circuite de acest tip la noi este
2
circuitul PA723, a cdrui schemd de principiu e prezentat6 in fig.1.
l
3
;ll
vc 4
,ti

il Etaj de 5
iegire
irl ,Y, 6
ill Refea Referinfd de
iil
polarizare tensiune 7
CL
f,ll

{ll
f,ll

iti
lll
iit

i
iL1
st
,ri

ji
VRpf. IN+ IN- COMP. re
CT
li

jili ax
1[

iti
Releaua de polarizare asigur, ;:ffi?Jrea pentru toate blocurile componente
till
dintr-o capsula de circuit integrat.
Referinla de tensiune asigurd la iegire o tensiune de referinli foarte stabill
ill
(termocompensatl) av6nd valoarea tipica de 7,75 V. Funcfe de tensiunile de pe
ril

tl
infdrile inversoare qi neinversoare, amplificatorul de eroare (A.E.) comandd etajul de
il iegire qi etajul de limitare a curentului.
l.t
Etajul de iegire prezentat in schema bloc, asigura un curent maxim de l50mA, in
m
ilil
condifiile in care nu folosim tranzistor extern pentru mdrirea curenhrlui de sarcini.
cir
ril
Etajul d.-e limitare al curentului are rolul de a limita curentul prin sarcinl, gi NU
i
P ROTEJ EAZA ST,qALIzuTO RUL ! .
I

il

ir

_1
'l
I

ril

h.
Acest etaj nu limiteazi.puterea disipat[ de circuit, ca.re are o valoare maxirni de
500 mW.
Prezentdnd o mzre versatilitate, schemele de stabilizare realizate cu circuitul
9A723 sunt numeroase, iar in cataloage sunt indicate aplicafii tipice pentru diverse
valori ale tensiunii de iegire stabilizate.
Din punctul de vedere al valorii tensiunii de iegire, se disting 2 categorii de
aplicafii:
- una pentru tensiuni de iegire cu valoare scdzutf, (Vo: 2 + 7 Y);
- altapentru tensiuni de ieqire cu valoare ridicata (Vo: 7 + 30 V).
in ngura 2 se prezintS configurafia terminalelor circuitului PA723, iar in figurile
3, 4 cele 2 scheme tipice enumerate mai sus.

NC NC t4
CL COMP. 13
+
CSV Vout.
IN- Y Bnzzs stabilizat
Btzzs'c CS
IN+
IN-
REF. Y V COMP.

VNC

Figura 2. Figura 3.
C onfi gura,tia terminale I or

+ inngura f s-a reprezentat configurafla de bazd pentru tensiune de ieqire


stabilizaF de valoare scdzutd (Vo : 2 + 7 Y). Se remarc d divizarea tensiunii de
referinfi Pfu Rr, R, gi aplicarea acesteia pe intrarea neinversoare a amplificatorului de
eroare- Rezistenfa R3 este introdusd pentru compensarea curenfilor intrarilor
amplificatonrlui de eroare qi are valoarea:

r\3 - & &


R.- tl]
n, * R,
Rezistenp Rsc limiteazd curentul prin sarcindla valoarea dorita:

&.DL= Y:"
I 12)
rr^
in care Uss reprezintd tensiuneabazd, -'emitor a tranzistorului de protec{ie (intern) al
circuitului integrat.

8l
De menfionat cdvalawea rezistenfelor R1 $i & se alege din catalog pentru o
anumita valoare a tensiunii de iegire
in figura 4 s-a reprezentat configurafia de bazd penfu tensiune de iegire
stabilizata de valoare ridicata (U0: 7 + 30V).

VIN

+V
\..
CL vour.
R"J BJk?2S
CS stabilizat
tN+
IN.
V COMP.

Figura 4.

In principiu schema este aceeagi, singura deosebire consti in faptul cd acum


tensiunea de ieqire va fi drizatd prin Rr, Rz $i se aplici la intrarea inversoare a
amplificatorului de eroare. Relaf,ile [1] li [2] rAmdn valabile, la fel $i precizarile
referitoare la valorile Rr, Rz. Pentru schema din figura 3, valoare? V.r este data de
relafia:

V_
our
& .vu, 13l
&+&
iar pentru schema din figura 4, Vo,t are expresia:

vo,t =v*o
[,. ^o)
De menfionat faptul cd a$fi schema din figura 3 cdt gi schema din figura 4 nu
utilizeazd tranzistor extern. Dupa cum s-a menfionat, valoarea curentului ma;rim va fi
in acest caz de 150 mA gi aceasta vareprezenta valoarea curentului la care va interveni
protecfia (Iu* : 150 mA) Prin utilizarea rurui tranzistor extern, putem mari
cons iderabil valoarea ctrentului prin sarcin6.
Tranzistorul extern poate fi npn'sau pnp, aga cum se aratd in figura 5 gi 6.

82
+
V'c \,r

vRea.
CL
P*zzs 9nzzs
CS (7 + 30)V CS
IN+ IN+
V-
IN- _ IN-
COMP. V COMP.

Figura5 Figura 6

3. DxJdgurarea lucrdrii
3-l- Pe baza q.nfiguraliei pinilor prezentatd in figura 2 se realizeazd montajul
din figura 5, in care:
R1:7,8 kf);
R2: 7,15 kO;
Rsc: A,75 Q;
R3: :
se calculeazd, cu relafla [1] 3,7 kf)
3.2. Se ridica familia caracteristicilor de ieqire:
Vo: f (16) pentru Vnv: constant :20,25, 30 V
Conectdnd o rezistenla de sarcinf, Rs la iegire gi modificdndu-i valoarea, se
citesc perechi de valori Uo - Io care se trec in tabelul l.

IolrnAl 5 t0 500
UolVl
Tabelul l.
Se traseazi apoi caracteristica de iegire pe acelagi gafic.
3-3- se determina caracteristica de stabilizare uo: f (u1) pentru 16
constant :
Io:5 mA, 50mA, 100mA, 300mA.
Se pune Rs pe pozilia corespunzdtoare rezistenfei minime qi se maregte
U1 de la
0 pdna cend h: 5 mA (respectiv 50mA, l00mA, 300mA). valorile lui Ui qi U6 se trec
in tabelul2.
U;[V] 25
UOIVI
Tabelul 2.

Se traseazd caracteristica de stabilizare pe acelaqi grafic.

83

!
il
,t
lI
it
it
3.4. Se realizeazd rnontajul din fig.6, in care:

R1:2,2 kC)
R2:5 kC)
, R3: 1,5 kC)
Rss:0,75 C)
3.5. Se repet6 operafia de la puncful 3.2. pentru V1: corstant: 10V, 15V.
3,6. Se repeta operafiile de la punctul 3.3. (Ui mergand de Ia 0 panA h 15 V)

:
' 1:.r'. . J 1r'!r a; '' '

84
XX. GENERATOR DE CURENT CONSruNT CU TE.C.J.,
$I TRANZISTORI

l.Scopul lucrdrii
Lucrarea prezinta doud scheme de bazd, de generator de curent constant, una
realizatdcu tranzistor bipolar gi una cu tranzistor cu efect de cAmp cu grila joncliune.

2. Considerayii teor etic e


Generatonrl de curent constant se simbolizeazd, in schemele electronice de
principiu ca un dipol electric (vezi figura 1).

Ig IO
--l-''
' ; 'i----\
\!"? Figura l.

-%-
Prametrul care-l caracteizeazl, este curentul ce trece prin el 16. Acesta este Lln
curent electric continuu a c6rui valoare este constantd, independentd de valoarea
caderii de tensiune pe dipol.
Schemele actuale ale circuitelor integrate congin numeroase generatoare de
curent consht ele asigurdnd polarizarea corectd a tanzistoarelor din etajele de
amplificue a semnalului gi totodatd coeficient de amplificare foarte mare.
Aceastr rylicaf,e se bazeaza pe proprietatea generatoarelor de curent constant
de a prezenta o rezistenla dinamicd de valoare foarte mare:

U- Lu-
ro: -f , tdi,, - -----s- J oo (A lo
=
0, lo = Io
= ct)
lo AIo
Generatoare de curent constant se pot realiza atdt cu tranzistoare bipolare cdt gi
cu trarzi$oare cu efect de cdmp. Schema de bazd a generatoarelor de curent constant
cu tranzistmre bipolare confin un singup tranzistor:

Io= IrzI, -Eu-uu' . (Ju,


-ct
RE)
:
Pentm tanzistoarele cu siliciu fJne 0,65v (0,5 + 0,7v) EB este o sursi de
tensiune continul fixf,. Valoarea curentului Is vo fi, deci, constantf,, dependa de
valoarea tensiunii Es $i a rezisten{ei R6.
Schema se bazeazd pe panta foarte micd A caracteristicilor de iegire a
tranzistoarelor bipolare in ionexiune emitor rorn,rff -i" :
(UcB), adica relativa
independenti a valorii curentului de colector de tensiune colector - emitor. 'a

i
1

{
85
I
j
lt
ri i
li
VI , Sursa Ep in schemele complexe este de obicei comunS.
/ mai multor generatoare de curent constant.
T O scheml completd, folosita in montajele realizate cu
componente discrete este urmdtoarea:
Sursa Es este realizatd cu un stabilizator parametric cu dioda
Zener: R1 gi DZ.
E's:YZ
Deoarece valoarea EB se alege de valori relativ mici,
de multe ori in loc de dioda Zener se folosesc doul diode de
micd putere in conduclie directa. ! \

Figura 2.

: 0,65V
Es 2UooP 1,3V + IO
RE
Cdderea de tensiune minirna pe generatorul de
curent constant Ug este IsRs + {JcEsat, motiv pentru care
),0 se alege, la proiectare, o valoare relativ mici a scdderii
T
de tensiune pe rezistenla de emitor in ultima instanfa a
rLb tensiunii Es. Astfel, etajul a carui sarcind este
generatorul de curent constant va avea o excursie de
tensiune la iegire mai apropiata de maxim - tensiunea de
alimentare. Aceastd schemd de generator de curent
constant nu este un dipol, are 3 terminale de acces gi nu
poate fi folosita ca sursd flotantd. DacI este realizatd cu
franzistor npn un terminal al generatomlui echivalent este
Figura 3.

conectat la minusul unei surse de alimentare, iar dacd este reallizatd, cu tranzistor pnp,
un terminal al generatorului este conectat la plusul unei surse de alimentare.
Daca folosim tranzistor cu efect de cdmp cu joncfiune (TEC - J, JFET) oblinem
un dipol generator de curent constant, care poate fi conectat flotant in montaj.

IJcs : -IoRs , lUcsl<Vp,Up - tensiunea de prag a tranzistorului

Io = I o= lors (r.H'
cu condifia ca Ups sa fie suficient de mare astfel incdt tranzistorul sa fie in saturafie.
(Upr > Vp - Uos). Principalul dezavantaj este instabilitatea pronun[atl a curentului
debitat func1ie de temperahri. O alta limitare in utilizarea schemei cu JFET este faptul
cd limita superioard a valorii curentului este datd de Ipss, curentul de saturafie al
tranzistorului folosit, parametru cu dispersie mare, nu poate fi controlat tehnologic.

86
La proiectarea
panta 1 /Rs
generatoarelor de curent
constant prezentate aici mai
trebuie avutd in vedere
puterea disipatd, curentul
(la bipolare) gi tensiunea
@tltt la bipolare cdt 9i la
JFET-uri) maxim admise.
yro

Figura 4. Figura 5.

3. D*ftSurorea lucrdrii
3-1. Se rc,alizeazd montajul din figura 6. cu alimentarea neconectatd.

e ;'A Figura 6.
0 -:75Y

3-2- Se verificd corectitudinea legahrilor gi polaritatea instrumentelor.


Ampermetrul se pozifioneazd, pe scara de 5mA, iar voltmetrul pe scara de 25V. Sursa
este pozilimati pe minimum.
3-3- Se conecteazd alimentarea. Creqtem tensiunea urmdrind indicafiile
instnrmeffielor de mdsurd. Ampermetrul va trebui sd se stabilizeze la o valoare
constantir p timp ce voltrnetrul va urmari valoarea tensiunii sursei E.
:
3-4- Incepdnd de la E 25V se mdsoard perechi de valori I, U, scdzdnd treptat
tensirmea, urmerind valorile curentului (deplasarea acului ampermetrului din graOigie
in gradalie)- Rezultatele se trec intr-ur tabel.
3-5- Se realizeazd. montajul din figura 7 cu alimentarea neconectatd.
3.6. Se repetd 3.2. pilnAla3.4.

RE
.r-.fl
rlzzo (v) Figura 7.
E te:' T,'
0: r5V I

87
3.7. Se reitlizeazd monl4jul din figura 8. cu alimentarea neconectati.

E
0-25V Figura 8.

3.8. Se repetd 3.2. pdndla 3.4.


3.9. Se traseazd pe acelagi sistem de axe, pe baza mlsuratonlor efectuate,
graficele curent - tensiune penfu generatorul de curent constant cu tranzistor bipolar,
in cele doud variante de alimentare.
3.10. Se traseazd separat graficul curent - tensiune pentru generatoruI de curent
constant cu tranzistor JFET (TEC - J)

intrebdri:
1) Ce valoare trebuie sa aiba Rs, dacd Y7:3,3y gi dorim ca Io: jmA?
2) Ce valoare trebuie sd aibd R,, dacd Vp : :
3V, Ipss l0mA $ dorim ca
Io: 5mA?
3) Calculafi la E : 10V rezistenla internd R1 a celor trei montaje, p, baza
-
graficelbr obfinute.
4) Explicali diferenja in performanje a primelor dou6 montaje.
5) Ce rol are dioda D din rnontajul din figura 8? Se poate conech in serie cu
drena tranzistorului? Ce dezavantaj apare?

88
WT. ATIIPLTFICATOR REALIZAT CU UN
TRANZISTOR BIPOLAR

l.
Scopul luudrii
Lucrarea prezintd schema de polariza"re cu divizor rezistiv in baza gi rezistelfa
de emitor, urm6nd ca apoi sE se realizeze cele trei conexiuni de amplificator cu
tranzistor bipolar. Lucrarea urmdregte o familiarizare astudenf,lor cu probleme puse de
proiectarea unui etaj de amplificare a unui tranzistor qi verificarea function[rii
iorecte
a sale.

2. Corrsidetqi teoretic e
Cea mai completl schemd de polarizare a unui tranzistor bipolar, realizat6 cu
rezistenle este cea cu divizor rezistiv inbazd gi rezistenla de emitor.

La proiectarea unui etaj de amplificare cu ul


tranzistor, din anumite considerente specifice fieclrui caz
in parte (amplificane maximd, factor de zgomot minim,
putere necesard la iegire, etc.), se urmdreqte obfinerea
unui anumit punct static de func{ionare pSF (Is, Ugg) in
condifi^ile unei anumite tensiuni de alimentare +V...
T In schema de polarizare din figura 1 rezistenlele R1
,{ $i & alcdtuiesc un divizor de tensiune care fixeaza
--i-
, [_
,vr potenfialul bazei, indiferent de parametrii tranzistorului
'R folosit. Pentru aceasta se alege un curent prin divizor Ip
Rrl E mult mai mare decdt curentul debazdal tranzistomlui.
-fL
in electronicd"mult mai mere,,inseauurd cel pufin
cu un ordin de marirne mai mare.

Figr*;
De multe ori se admite ca qi de cinci ori rnai mare este "mult mai mare,,
= [p = I0'Is
Acasta inseamnd ci vom neglija ?n calcule Is fa{a de Ip. De asemenea putem
neglija cuentul debazdfafa de cel de colector Is >> Is (B > 10), deci putem presupune
= Ic.
IE
Din catalog putem afla valoarea minimd a factorului de amplificare in curent
continuu p a hanzistorului folosit.
$tiind ce valoare trebuie sa aiba curentul colector Is vom putea calcula curentul
prin divizor.

Iu=
IC I'
F
u
=/^=10-
^,n
F^,^
Deci putem afla suma celor doud rezistente:

89
r/
R.t +Rz
F
I

r -v"
ID

Ne mai frebuie o ecua{ie pentru a putea determina valorile celor doua rezistenfe.
Aceasta provine din potenfialul bazei franzistorului Ve care la rdndul siu se determina
cunoscdnd valoarea tensiunii pe rezistenfa de emitor.
Rezistenfa de emitor RB contribuie la stabilizarea punctului static de fi.rncfionare,
asigurd o reacfie negativd in curent continuu (gi in curent alternativ).
Se adoptd de obicei:

Uo = (0,1+ 0,2).Vcc
(0,1+ 0,2) .Vcc
Uo = Ir'R, = R, =
IC

Vs : Vp + IJep : Une * Uep. Dacd T este cu siliciu atunci putem presupune


Uss: 0,65V.
Dacd vom avea valoarea pentru Vs, cu care putem scrie relafia:

Vu = V",
& (am neglijat Is fala de Ip)
&+&
V^^ R.
{ru = ID SauVB&:+ I
R,= /cc VB

RJ&
R.
--l _ V^^
Lr _1 I

&VB
Avem doud ecualii independente cu doud recunoscute R1 $i Rz. Relalia ultirna
trebuie respectatd cdt mai exact6, raportul celor doud rezistente ne di valoarea
potenfialului bazei, implicit cdderea de tensiune pe rezistenfa de emitor, deci valoarea
curentului de colector. Suma celor doud rezistenfe nu trebuie respectati decdt
aproximativ, poate fi de doui ori mai mare sau de zece ori rnai mici, ftrA a afecta
sensibil funcfionarea corectd a schemei.
Ne mai rf,mdne sd determinim valoarea rezistenfei de colector R*.

V..: Unc + Ucp+ Uns


=16
Rs: Vcc - Uca - Urc

=& -Vcc-UcE-URE
IC
Se mai determina puterile disipate pe cele cinci elemente de circuit: Rr, Rz, Rr,
fu li T. (Puterea disipata pe tranzistor este Por= IcUcr, tn regim static.)
Puterea nominald (datA in catalog) a rezistoarelor folosite trebuie sd fie de cel
pu,Ln doud ori mai mare decdt puterea disipat[ in montaj. Acesta a fost doar un
'a
exemplu de proiectare a relelei de polarizare franzistorului bipolar folosit ca
amplificator. Relafiile prezentate sunt valabile indiferent de ordinea importanlei
criteriilor de proiectare. Pot apue criterii suplimentare fafa de cele folosite anterior,
functie qi de conexiunea in care trebuie sd funcfioneze tranzistorul, impedanla de
intrare, impedanta de iegire, etc.
Conexfumea in care se afl6 tranzistorul, poate fi emitor comun (EC), colector
comun (CC) sau bazd comund (BC), funcfie de modul de aplicare a semnalului de
intrare gi modul de extragere a sermalului de iegire.
in anali-a tipului de conexiune trebuie avut in vedere ca prin dimensionare,
condensatoarele sunt scurtcircuite pentru semnal (considerat a fi curent alternativ), qi
in consecin$ baza de alimentare a tensiunii continud *V.. eSte la potenf,alul rnasei din
punct & r,edere al semnalului (tensiunile de alimentare se filtreazd fa\d de masl ctt
condensdui de valori mari).
Un @i de amplificare poate fi figurat ca un cuadripol:

ui", i A I Vr.
Figura 2.
a--
Pentru conexiunea EC acem urmdtoarea
schemd simplificatS:
Tensiunea de intrare se aplicd intre i:

bazd gi emitor, iar tensiunea de iegire se i!


!i

extrage tntre colector gi emitor. Ernitorul la


i,

aparline atdt circuitului de intrare cdt gi ii

circuitului de ieqire.

il'
ii
Figura 3. rl:

ill
Cmsiunea CC se poate figura astfel. ll

;;
,r---l
I lu"
Se mai numegte "repetor pe
emitor". Colectorul este
uii , comun circuitului de intrare
lu^
Yiv
r#
I

Y" gicircuitului de iegire.


Conexiureabazd comund
Figura 4.

(fohdtr mrlt la inalta frecvenfd in. etajele diferenfiale gi cascada) are schema
sirylificffi din figura 5.

9l

I
.li
tl
\I ;;
l!
t
t Pentru toate cele trei conexiuni,
i:

potenfialul comun intrarii qi iegirii este


potenfialul masei!

Figura 5.

in schemele echivalente reale mai apar intercalate gi rezistenfe pe cdile de


I

i
semnal, rezistenfe care reduc amplificarea dar pot sd asigure stabilitatea coeficienfului
,i
de amplificare prin reacfia negativd ce o introduc. Amplificarea unui etaj cu tranzistor
t.
in conexiure EC, (figura 6) se poate aproxima prin relafia simplificati:
ti
t'
*v.
=- & ,(*=H
i
l.
I
I
A,
I RE
t
I
t;.
in cazul in care raportul are valori mai mici
$
decdt coeficientul de amplificare 'al
Fi
n'
tranzistorului. Semnul "-" provine din faptul
t;;
cd, faza tensiunii de iegire diferE de cea a
El

Ei tensiunii de intrare cu 180" (n).


E1l
ue Dacd la intrare q Gregt, cregte Vs
deci va cregte Vs adici cre$e Is. Deoarece
Ip = Ic, va cregte Is, Ceea ce inseamni cd va
cregte cdderea de tensiune pe rezistenla de
colector. Dar
Figura 6.

poten{ialul capdtului superior al rezistenfei Rg este fix (+V*) inseamni ci va scddea


potenfialul capatului inferior al rezistenlei, deci v" scade, adicr scade u"-
ln cazul unei tensiuni sinusoidale, c0nd la intrare vom avea alternanga pozitivd,
fii la iegire vom avea alternanla negativd. Amplificarea in tensiune a unui "repetor pe
emitor" este foarte apropiatf, de unitate.
Hii
*%. Ao,= I
[ii

lir Figura 7.
[lr
Etajul de amplificare cu tranzistor in
fl
HI
conexiune CC "repetf," tensirmea de intrare
Hli
E la iegire (in fazg. El amplificd doar in
EI
curent. Curentul disponibil la iegire poate fi
fi mult mai mulre decdt curentul absdrbit din
[,
ll sursa de semnal de intrare. Este un etaj
adaptor de impedanfi. VE : Vs - UnE,
t, u^
,

dVa: due dVn : du;=66 : dut - dUss,


i:,

!i
IJ

t.
I dar la varialii mari ale curenhrlui de bazd
il

I 92
I
f
t
f i'
i
i,

k,

k
h \,
Uee
=
Ct.
=dUsr = 0=du" = dui=+Au = I
3-D esfas ur or e a lu c r d r ii
3.1. sa se calculeze PSF (Ic, uce) $i ve, ve, vc pentru schema din figura g.

3.2. Cu alimentarea deconectatd se


reahzeazd montajul din figura 8. Se
pozilioneazi butonul de reglaj al tensiunii
sursei E la minimuln. Se conecteazd bonra
rr+rr
a voltmetrului pe plusul alirnentarii.
3.3. Se verificd corectitudinea
conexiunilor efectuate.
3.4. Se cupleazd alimentarea. Se cregte
tensiunea E pdna la valoarea indicata.

1 3.5. Se
verifica cu
voltrnetml
potenlialele calculate: Vs, apoi V1, verificdnd
Vs -Vs + 0,55...0,7V, apoi Vc. verificdnd
, -Vu -Uu
'RE&
Lr
-

Figura 8.

3-6- se realizeazd,montajul din figura 9, cu alimentarea neconectatd.

Se calculeaza AE teoretic.
3.7. Se cupleazd alimentarile
aparatelor. Dupa aparilia spotului pe
ecranul osciloscopului se regleazir
osciloscopul gi generatorul p.rtr,, u
obfine o irnagine cornoda pe ecranul
Ga. .rF
osciloscopului in condifiile in care
generatorul debiteaza o tensiune
sinusoidala de frecvenfa lkHz gi'o

Figura 9.

amplitrdine de 100mV.
:
3'E- Se cupleazl gi alimentarea montajului (E l2V). Cu sonda osciloscopului
conedatA in colectorul tranzistorului se vrzualizeazd tensitmea de ieqire a etajuliri de
amplificare. Se verificd coeficientul de.arnplificare a etajului.
3-9- Se mdreqte nivelul tensiunii de intrare pdna la aparifia distorsiunilor lll
s_gmnalul de iegire. Se deseneazd, calitativ semnalul nedistoriionat supraplls
cu cel
distorsionat.

93
3.10. Se mutd succesiv sonda osciloscopului in ernitorul trattzistorului 9i in baza
acestuia, pentru diferite valori ale tensiurii de intrare. Ce valoare are coeficientul de
amplificare in tensiune ,A.4?
3.1 l. Se repetd 3.8.
3.12. Se realizeazdmontajul din frgura 10, cu alimentarea neconectati.

r-T---i
-r *.il;-.
: *rli
3.13. Se modifica schema
din f,rg.l0 adaugand un grup R'C
l(_
i| ? L-r f--]::
serie, in paralel cu rezistenfa de
emitor Rn. Ce coeficient de
I i,
E a, ?_-- Lj arnplificare in tensiune voln
avea, fap de punctul 3.8.? Dar
rzv'f,__l _l r cir
I

i i I '{
I

fafd de punctul 3.10.?

icai r,Rr ,]ro[l-,-:--.1 cen.rF


I
l,t'i RelJ ,,i I -- - i

|
intrebdri:
1) De ce se poate
i ,T tl aproxima Ic:
Ir?
.-_-.*.'-.----;'-- ;

2) In ce conexiune se afld
tranzistoml din figura l?
Figura 10.

Explicali.
3) Justificafl relafia dug: d(URc) pentru etajul de arnplificare in conexiture EC
4) Cum este impedanfa de intrare fafa de impedanla de iegire a tranzistomlui in
conexiune CC?
5) Ce amplificare de curent are etajul de amplificare cu tranzistor ftt conexitttte
BC?

Figura I I

94
XilI. AMPLIFICATORUL OPERATIONAL IN MONTAJ
INYERSOR $I MONruJ NEII{VERSOR

I.Scopul hcrdrii
Se studiaza comportarea la joasd frecvenfd gi rdspunsul in frecvent6 al
circuitelor de amplificare de bazdrealizate cu AO.

2- Considuayii teoretice
2.1. AO in montaj neinversor
Schema de principiu a circuitului de amplificare neinversor este reprezentatd
figura l-
q Rr Montajul neinversor este ull
, I .- l cu reaclie negativd de
amplificator
- .ti tensiune serie (paralel - serie).
! - i Considerdnd ideali pararnetrii AO, cLr
| .____j _ excep{ia amplificdrii in bucla deschisa
l (a) se obline urmdtoarea expresie a
-=----[--! * .,
' l',,
+ui h--Ri,rRr '1 amplificarii circuitului neinversor:

Figura 1.

A*= lll
t+ a-J,- l+ a fu
R, +R,
tmde & rryezma factorul de reactie

r-
ro-R,+R"
R,
12l
tJ

ncsrymmA AO ideal (a+oo) rezultl forma aproxirnativd

,+lRr l+
A- = t3l
"fo Rr

DolErre in general a : lOa *


106, eroarea de calcul a arnplificarii cu rela[ia
aprurlmmive este nesemnificativa. Rezistenla R2 nu influenfeaza valoarea arnplificarii,
atrdrohrl de a reduce eroarea staticd datoratd curenfilor de intrare ai AO.
Iryedanta de intrare a neinversorului este foarte mare datorita reacfiei serie la
intrare, avfod pentru Ao de uz general (ex.BA74l) valori peste 10Mf2.
Reaclia paralel la iegire determind o impedanla de iegire extrem de scdzutd:
i
$

95 ri
1
{
rl

1
:l
i
I
+
n

t
zo
Z= t4l
l+afo
unde 7loeste impedanfa de iegire a AO.
In general Zspoate fi consideratd nul6, deci avdnd valoarea ideala.
2.2. Repetorul de tensiune cu amplificator operafional
Acesta constituie un civ particular al circuitului neinversor, in care Rr: co gi
Rr.:0 (figura 2.)
f-
l -t I
Rezulta pentm repetor: fe : I (reaclie
I
totala) qi
i
I

L _t-
I
I

+__J_ A*= i-5l


l+a
I

I
<)
I I

I I
]T
l
uol
I
L I Repetorul cu AO este utilizat ca
Y
etaj adaptor de impedanF deoarece
prezinta o impedanli de intrare foarte
Figura 2.

mare (Zin> 10MO) qi impedanfa de iegire practic nula.


2.3. Amplificatorul operafional in montaj inversor
In figura 3 se prezintd schema de principiu a circuitului de amptificare inversor.

Rl
l--. -1
Rf Montajul inversor este Lul
?
-{-f arnplificator cu reaclie negativd de
tensiune paralel (paralel - paralel). Ludnd
il'
Li in considerare valoarea finita a
I
amplific6rii in bucli deschisa 9i
considerdnd ceilalfi parametri ai AO
r --
r- L__l-=
+ *--u*, --l*
l,
uoi

,t
ideali se obline expnesia amplificarii
c onfi guraf i e i inversoare:
Figura 3.

/-- "I
R
1^
t6l
R, +R, 4
t+aR,+R & + Rr l+afu
"l

t- Rr
Jo-RarR,
Considerdnd AO ideal (a -+ oo) se obfine:
{

l'-'=- Rt l=-!L U]
R,+R, "f, &
-
Eroarea introdus[ prin utilizarea modelului AO ideal este in general neglijabila.
Prin inro&rcerea rezistenfei R2 la intrarea neinversoare se compenseaza i,fluen1a
curentului de polarizare la intrare al AO, ftr[ a afecta practic amplifi-carea circuitului.
Mofiajul inversor prezintd o impedanfa de intrare mai scizutd, datorita reactiei
de up pmalel la intrare.

Zo,=n*#=n t8l

Cmsidenand AO ideal se obfine Zin :


Rl, intrarea inversoare fiind o rnasd
virhnli. meeOan,ta de ieqire este identicd cu a montajului neinversor, fiind in general
nEglijabi[n-
2.{. Sumatorul inversor cu amplificator operafional
Mu fosumarea simpla sau ponderatd, a mai multor tensiuni se poate utiliza
sumdrdinrcrsor (figura 4), care este in esenfd un amplificator inversor cu mai rnulte
intrtoi
Cmsiderend AO ideal se obfine expresia tensiunii de iegire ca sumd ponderatd
a
tensimtrm& infiare.

&
9{-- R"
,, = -(t u,*\u.*...*\r,,) tel
t , :--------=---- _a

DacI Rr : R: Rn : R rezultd o
ii
1i
I

insumare simpla.

R.
tto - -ilr,+ tL+...*u,,) trol

Pentru reducerea erorilor statice,


intre intrarea neinversoare gi masa se
Figura 4

conoffiaat un rezistor de valoare R": Rr ll Rz


ll ll R,ll Ri .
L5' comportarea in frecvenfi a circuitelor de bazr cu Ao
Ao de rz general au o caracteristica de frecvenfa de forma
ao
q(i-f)= lltl
t*{
-f,

97
unde a0 reprezintA arnplificarea in bucl6 deschis[ la joasa frecven[5, iar fl este
frecvenfa limita superioard (la -3dB) a benzii AO. Modulul arnplificarii cornplexe a (,0
este

a("f ) = ll2l

Pentru AO de tipul lui


PA741, zo z2'l}s
(106 dB), iar f, = 5Hz. in figura 5
este reprezentatd, caracteristica amplitudine - frecvenf[ a(f) in coordonate logaritrnice
(diagrama Bode) pentru acest tip de AO.

La frecvenfe foarte joase (f << f.)


rezulti a(0 = a0, deci
100 --F a(|[dB] :2}lgan= lOftlB- Penffu f >> f.
se obfine o scldere cu 20dB /
l

80
-l--
decada a modulului amplific4rii, deci
I

acesta scade cu 20dB (de l0 ori) la


J,* creqterea frecvenlei cu o decada (de l0
t ori).
Acest rdsprrns in frecventa al AO
dr, asigurd stabilitatea acestuia itt once
circuit cu reaclie negatira rezistiva.
Figura 5

La frecvenfa ( arnplificarea devine a(.f ,) - #, ceea ce insearnni o scddere cu 3dB

fala de valoarea de la joasa frecvenfa.


Modulul arnplificarii devine 1 la frecvenfa de c6qtig unitar dati de relafia
f,, = oo.f , lt 3l

Pentru 9A741 se obline fu = lMHz. Caracteristica de frecrrcng a circuitului


neinversor se obline inlocuind expresia amplificarii complexe a(ifi dati de I l] in
relafia [1].
Rezulta:
A;
A.(i-f)= I l4]
r+i"fl"f,
unde:
oo R.
Ai= = 1+ ' ll sl
I + aof, Rr

98
reprezintA arnplificarea la joasa frecvenfd, iar

-f, -(r+aofr)_f,=.fo.f.= *ft__I


I -r l\/.
tr6l
este frecvenfa limita superioarf, (la -3dB) a circuitului.
In figura 5 este reprezentatd gi caracteristica de amplitudine A*(f; a urui circuit
neinversor avdnd R1 :99R1, deci 100. Aj =
Sciderea amplificarii fafa de valoarea in bucld deschisd este insotita de cregterea
frecvenfei limita a benzii, produsul amplificare - banda fiind constant.

A; "f, = aof, = -f, tlTl


in cazul repetorului se obline largimea de banda maxima, egala cu fiecvenfa de
cAgtig unitar. In acest fel se poate determina fu a AO.
Asemindtor se ob{ine caracteristica de frecventd a circuitului inversor
/-
j=
A-(i"f)-.
\r. l+i"fl"f, u8l
Amplificarea la joasd frecvenfd este cea data de [7].
R.r
1=-
)- Rr
[1 el

iar ftecvenla lirnita superioari este:


^R, , I
rtt- Rr*Rr"" t20l

La montajul irtversor produsul amplificare - banda nu este constant, depinz6nd


de factoml de reacfie.

3. Desfosurarea lucrdrii
3.1. Studiul circuitului neinversor se realizeazd,cumontajul din figura 6, in care
se conecteazd R1 la rnas6.
Rrq_ _. __,r_ l
Pundnd intrarea la masd se
_-, compenseazd decalajul de tensiune ini{ial
lOk I SOk

al AO prin reglarea potenfiornetmlui p


pdna la anularea tensiunii de iegire.

3.2. Se aplica la intrare un sernnal


', sinusoidal av6nd frecvenfa lkHz gi
,l', -l
' .t:'
amplitudinea 200mV,_u. Yizualizdnd
l okir 1.

*-p:ll5v
r

semnalul de intrare gi cel de iegire pe


osciloscop se detennina amplificarea in
Figura 6.

99
teusiune la joasd frecvenfd a. circuitului. Rezultatul se compard cu valoarea teoreticd
f,
l data de [5].
F
t
F 3.3. Aplicdnd semnalul de intrare pe intrarea X a osciloscopului, iar semnalul de
E

iegire pe intrarea Y, se vintalizeazd, gi se repre znta, grafic caracteristica de transfer a


F
B
circuitului.
F 3.4. Menflndnd constant6 valoarea tensiunii de intrare la 200mV"-u modific6nd
$i
F
frecvenfa in domeniul 10kHz + 10MHz, se determind caracteristica arnplitudine -
ft
frecvenfa a circuitului neinversor considerat.
Datele obfinute se trec in tabelul urm6tor:
II
I flkHzl Uo
"-'[Vl
A lef AtdBI
ti

I Caracteristica obfinutd se reprezintd,la scard logaritmica (diagrama Bode).


t; 3.5. Se desface legdtura rezistorului Rr la masd indicata punctat in figura 6
oblindnd astfel un repetor de tensiune. Pentm acesta se compenseazi tensiuuea de
decalaj, se determind experimental amplificarea qi caracteristica de transfel proced6,d
li ca in cazul neinversorului.
3.6. Crescdnd frecvenfa semnalului aplicat la intrare se determina frecvelfa de
cdqtig unitar a AO, care este frecvenfa la care arnplificarea repetorului scade cu 3dB,
I
fiind ---
ia =
0.1
1\) L
3.7. Pentm studiul circuitului inversor se utilizeazl montajul din figura 7.
Lasdnd intrarea 2 neconectatd,
rezistenfa R2 nu are nici o influenla
asupra circuitului. Se repetd pentru
I
inversorul av6nd intrarea operafiile
efectuate la3.l.-3.4.

3.8. Lasdnd neconectatd intrarea


l, se efectueazf, pentm inversoml
av6nd intrarea 2 operafiile realizate la
3.1.-3.3.
FiguraT.

3.9. Se aplica pe intrarea I o tensiune continud reglabila in dorneniul


-10v...+10v, iar pe intrarea 2 un semnal sinusoidal observand pe osciloscop
Il
insumarea ponderatd a celor 2 tensiuni de iegire.
Cele patru caracteristici de transfer se reprezintd pe acelagi grafic. De
lrl asemenea, caracteristicile de frecvenfa ale neinversonrlui qi inversorului avdnd
iltrarea
[,r
Ii
I
I se deseneazdpe acelaqi grafic.
l1

i.'

li 100
ii
ii,
il
l,

t
'
XXIil. AMPLIFICATOR DE AUDIO FRE CVEIVTi
DE PUTERE

1. Scopul lucrdrii
Studiul unui arnplificator audio de putere, realizat cu circuitul integrat TBA 790,
utilizat in aplicalii de larg consum (amplificatoare audio pentru receptoare radio gi TV,
magretofoane gi pick-up-uri).

2. Consideratii teoretice
Amplificatoml audio integrat TBA 790 este recomandat in aplicafii in care puterea
util6 nu depaqegte 2,5W. Cu un numdr redus de componente exterioare, pennite
adaptarea la diverse aplicafii, cu urmdtorii parametri:
- tensiune de alimentare'.6 + 14V
- rezistenfa de sarcind: 8 16 C) -
- banda de frecven[d:20H2- 201<Hz
- amplificarea in tensiune. 30 + 50dB (30 + 300)
Schema bloc a amplificatorului TBA 790 este prezentatdin figura l.

Bootsrop Etajul de intrare, polarizat de la o


II
_t___ i
sursd intem6, asigurd o impedanfd rnare
I I

Sumi
I
de intrare (50Mf2) qi o arnplificare de
etaj de i nlrare . ___ ordinul zecilor. Etajul pilot realizeazd
in principal amplificarea in tensiune a
. .l
-,laJ
l
I circuitului. Etajul final este un etaj cu
rilot /- ,13'Y" simetrie cvasicomplementard, cu
1

i
amplificare in curent foarte mare.
l Pentru obginerea excursiei maxime de
s:--:
,} tensiune la iegire, in repaus (in absenfa
preamplificato Masi aruplificator
semnalului) valoarea tensiunii de iegire
Figura L

trebuie fixata la jurnatatea valorii tensiunii de aliment are LI,,


"2
-U,,-
Acest lucnt se realizeazd, cu ajutorul generatorului de curent de referinfa care
funtizeazl, curentul I, propo(ional cu tensiunea de alimentare U".. Avdnd in vedere ca
!i: uz:0 $i amplifrcarea circuitului este mare (10) reaclia negativdrealizatdprip R11;
tinde sa egaleze cele doud tensiuni de intrare ale etajului di intrare us : u7 : 0.
Deoarece se pot neglija gi curenfii de intrare a primului etaj, expresia tensiLrnii i,

repaus este Uo : I Rro , I =+. unde un grup /


.R R este factor de
proporlionalitate.

l0l
t.

tI.
Uu=tit.^,0 dacd R -2.R,u 3 (J,, -V-"-
2
Pentru aceastd valoare optima se permit variafii egale, aproxirnativ de valoarea
U^-
-j-in
2
ambele sensuri ale tensiunii de iegire.

Prin conectarea (doar in curent alternativ) a unei rezistente Rs la tenninalul 5


(vezi figura 2) se poate stabili amplificarea in tensiune dorit6.

A - l* +
RE
pe,rru
=J-
2n C,
<< RE
-f,

unde f; este limita inferioard abenzii de frecven!6.


Circuitul are lnasa preamplificatorului separatd de masa arnplificatonrlui final,
pentnr a se evita formarea buclelor de masd ce pot perturba funcfionarea corect6 a
arnplificatorului.
Structura etajului de iegire (f,rnal) (vezi figura 3) pennite oblinerea excursiei
Ucc
rnaxirne de teusiture la ieEire Ue-- -
)mar = - Ucrs unde Ucrs este tensitutea
-II,
;
colector emitor la a obfine puterea utila (in sarcina) necesard se
satura{ie. Pentru
trtilizeazd, un etaj final in contratimp in clasa AB avdnd tranzistoare colnpuse.
Funclionarea in clasa AB realizeazd,un compromis intre puterea disipata in repaus qi
nivelul distorsiunilor Ia ieqire.
,,vcc

A
vcc
2

' Figura 3
Trauzistoarele compuse, avdud factorul de arnplificare in curent egal cu
produsul factorilor de amplificare in curent ai tranzistoarelor componente, se ieduce

to2
ib

incdrcarea etajului prefinal. ln'repaus tensiunea de iegire fiind urr- condensatonrl CB


2

(boot - strap) se iucarcd la tensiunea U " , daca valoarea condensatorului este


2
suficient de mare, tensiunea la bornele sale este aproximatv coustantf,. in prezenta
tensiunii la intrare semnalul util apare la bornele sarcinii R..

3. Deffisurarea lucrdrii
3.1. Se varealiza circuitul din figura 4. (Schema tipica de arnplificator audio de
putere realizat cu circuitul integrat TBA 790 avdnd sarcina conectatd la boma pozitiva
a tensiunii de alimentare.
Potenfiornetml P
realizeazd, divizarea
semlalului de la
intrare, control6nd
amplificarea totala a circuitului, Cr,
fitreazd, tensiunea de alimentare U.., C1
(eventual Cz) realizeazd colnpeusarea
caracteristicii de frecvenfa a
amplificatorului astfel incAt acesta sa
funcfloneze stabil. Circuitul serie RC,
conectat in paralel cll sarcina elirnina
oscilafiile parazite de inalta fiecventa
care pot apdrea datorita str-ucturii
Figura 4.

specifice a etajului final.


3.2. Se regleazd tensiunea de alimentare la 12V (ATENJIE: valoarea rnaximd
adrnisibliS a tensiunii de alirnentare este de 15Vl).
lt
Se m6soard tensiunea de ieqire in repaus gi se verifica rela[ia U,, =
't/2 +
3.3. Se regleazd frecvenla generatorului sinusoidal la lkHz. Se ruodifica
tensiunea de intrare vdrf la vdrf in trepte (de la zero p6nd la aparilia distorsiunilor la
iegire) qi se citesc valorile vdrf la vlrf a tensiunii de sarcind. Datele astfel obtirrute se
trec in tabel.
Ur[mV,-,] U.lV,-,.| A

Se reprezinta grafic Us : f(U;).


3.4. Se regleazd tensiurea de intrare Ui : 50mV gi se va pastra la aceasta
valoare constantd. Modificdnd frecvenfa semnalului de intrare hrtre
[20H2 - 2OkHz] se
detennina caracteristica de frecven{a a amplificatorului. Datele astfel obtinute se trec
in tabelul 2.
flHzl UoIV"-".| Al.dBt

t03
,afaal- 2olog,,'%
(J, '

Se reprezintd grafi c A[dB]:f[ogl 0f]


3.5. Se determind tensiunea de la intrare la care apar distorsiuni ale semnalului
de iegire pentru frecvenfa semnalului sinusoidal f:
lkHz. Se estirneazd puterea
maxirnd in sarcini in regim sinusoidal cu relafia
U.inu*
rDornu*
- 2R,
unde U. ,ru* este amplitudinea maximS a semnalului nedistorsionat la iegire. Se
calculeazl valoarea rnaximd a puterii medii disipata de circuitul integrat cu relafia
Pd ,no* : 0,4 Po ,.,o*.

104
XilV OSCILATOR LC $ OSCILATOR CU CUART

1. Scopul lucrdrii
Se va verifica practic fi,urcfionarea oscilatoarelor LC gi a oscilatoarelor cu cuart
precum qi posibilitatea reglSrii frecvenfei oscilaliilor qi a amplitudinii acestora peptnr
cdteva oscilatoare mai des intdlnite in practica.

2. Consideralii teoretice
2.1. Oscilatoare LC
Oscilatoarele armonice de tip LC sunt de mai multe feluri: cu circuit oscilalt i1
colector, in trei puncte, cu circuit oscilant ?n emitor qi oscilatoare in punte.
Principiul de funcfionare al unui oscilator LC va fi descris cu ajutoml circuitului
din figura 1, care reprezintd un oscilator cu circuit oscilant in colector.
l
Reaclia pozitiva intre circuitul de
colector qi circuitul de bazd se reahzeazd
TI
pl I

I
prin inductanfa mutuald M a celor 2
bobine Lr $i L2. Pentnr a putea alnorsa
oscilafiile, etajul arnplificator se
realizeazd, astfel incdt, inifial, in punctul
static de funcfiollare a tranzistomlui sa
fie indeplinitd conditia BA > I (vezi la
Oscilatoare RC). in mo,lenhrl apariliei
Ct ?n circuit a uuui semnal initial oricAt de
a- mic (zgomot), acesta incepe sd oscileze
1:
i R-- pe frecven{a lui proprie, transrnifdnd la
o_ -ioi.F_
i
intrare, prin reacfie, un sernnal de
,i *E
i

aceeagi frecven[a.

Figura l.
Reaclia fiind pozitiva, tranzistorul va arnplifica acest serural, astfel incdt
curentul de colector va intensifica oscilaliile in circuitul oscilalt. ln acest fel are loc urr
proces cumulativ, in urma ciruia amplitudinea oscilaJiilor cregte, deplas6ndu-se
astfel
punctul de funclionare al tranzistorului, care va intra la un moment dat in regiurea de
saturafie. Ca urmare, se micgoreazd, factorul de amplificare A al amplificatomlui
9i deci
9i expresia BA pdna cdnd BA : I
$i se ajunge in regirn de oscilafii intrefinute de o
anumiti amplitudine.
Condensatorul C qi rezistenla R in circuitul bazd - emitor au rolul de a fixa
punctul de funcfionare al tranzistorului in regim pennanent (ca urmare a tensiunii la
care se incarci condensatorul C in timpul funcfionarii oscilatorului).
2,l.l. oscilatoare "in trei puncte" cu tranzistoare bipolare
Aceste oscilatoare au urmdtoarea schemi echivalentd in curent altemativ
(figura 2)

I05
Cele 3 puncte sunt chiar temrinalele
tranzistorului. Corespunzdtor caractenrlui
capacitiv sau inductiv al lui 21, 21 $i Zt
rezultd cele 2 tipuri principale de oscilatoare
"in trei puncte":
a) - pentru Zt, Zz inductivitali gi Zr
capacitate avem oscilator Hartley,
b) - pentru 21, zz capacitali gi zt
inductivitate aveln oscilator Colpitts,
Se prezint[ in continuare c6teva
scheme principale ale acestor oscilatoare.
Figura 2.

principiu prezentatd in figura 3.

I i*u
,--_-{. l Lr
I , --. rT
IU -\
4-)L,I R,t
i't
I
----r-- Mit\ -.
c3 I rL, R,
\v\
,l
-'.i
!-i
I

-Lc uz

.Y

Figura 3. Figura 4.

Coeficientul de cuplaj

LI, L2

poate fi considerat egal cu l, dacd bobina este realizata pe un miez de ferita.

Q ,, F
Daca rezisten{ele de pierdri R1, R2 sunt neghjabile qi raportul l0-u
M H
atunci frecventa de oscilatie este

f- tll
2n ,,(^[i * ^[C)'

106
relafie valabila gi la oscilatorul, Hartley cu tranzistor bipolar in conexiune colector
cornun (figura 4).
b) Oscilatoare Colpitts
Un oscilator Colpitts are schema de principiu prezentatd hr figura 5.
--1_---
rrr+l
t.'
Ir
:

l{,.lf
o
I
+l:

l-'i'-' rl
i

l-r,
) ,' r-1
ll
. L
--
o -.- l'r
,.ur] I -l Ct, ,-{
i
a-

Ls,Rs
lcr
(l-
!l
,---'' . {_ l
ch,:,t'I -19z ',,'
; I T -,;, r-
'. ..-i1_
Ct-

-, 1- ILt', -l-l l''. ,,


iuz '-.1
r*,,,1
"'--l 'II-- l- I'
-' ' ,- y
I,.J n.l -')
Li

t
l.o [ ,
ou
'-*-- i

,__]
i- -- - - Figura 5.
-=-- Figura 6.

Daca rezistenfa de pierderi, R3, o bobinei cu inductivitatea Lr este neglijabila qi


dacd se aleg capacitAfile Cr $i Cz suficient de mari, frecvenfa de oscilafie va fi:

t_ t
rt------------:- 12l
2n It"; C,+C= C-' C=-

I
relafie valabild gi pentru oscilatorul Colpitts cu tranzistor bipolar i1 colexiune colector
comun (figura 6).
c) Oscilatoare Clapp
Acest oscilator are schema de pnncipiu foarte asemf,ndtoare cu oscilatonrl
Colpitts gi este prezeutatd in figura 7.
Daca rezistenfa de pierderi R3 este neghjabil6 gi dacd valoarea capacitalii C.r

este mult rnai micd decdt valorile capacitaflor C1 qi c: (cr << C'Ct ). atturci
C, +C,'
frecvenfa de oscilalie este:

ll I
--+ -+
C^l

2r r[C - 2r t3l
Aceastd relafie este valabilA gi pentru oscilatorul Clapp realizat cu trarzistor
"{LrC,
bipolar in rnontaj colector comun (figura 8).

t07
a
i
I

l,ou
ll
l

i'
__. I

I
i-{
I

Figura 7. Figura 8.

2.2. Oscilatoare cu cristal de cuart


2.2.1. Cristalul de cuar,t
Cuarful este taiat dupa anumite direcfii cristalografice, apoi este glefuit qi i se
depun electrozi metalici pe 2 fefe paralele.
O tensiune alternativa aplicata pe electrozi provoaca vibrafii mecanice datorita
acfiunii cdrnpului electric asupra sarcinilor electrice din refea (efectul piezoelectric

Din punct de vedere electric,


ql cristalul ofera o irnpedanfd cu
-r l

I
proprietafi de circuit rezonant.
Frecvenfa de rezonanfi (de la
..\ L,-
\ lkHz pitnd la aproximativ 20MHz) gi
-. ..: )
factorul de calitate lnare (de ordinul
Lt -' L: - l,^J', -'
)

rniilor p6n[ la sute de mii) depind de


Cr-
-mi )
dimensiunile, orientarea cristalului gi de
'I
\ montarea acestuia.
i

I
Stabilitatea fiecvenfei
oscialtoarelor cu cuarf este de ordinul
I
_]_
ri
-L

tr f1 r_ tt 10-6 + 10-7 iar daca se tennostateazd


J
lt L*r cuar,tul, aceasta poate atinge l0-8 + l0-').
I
Dezavantajul oscilatoarelor cu
cuar! este funcfionarea pe frecvenfd
Figura 9.

fixi,determinata de cristalul de cua( folosit.


Reglajul frecvenfei de oscilafie nu este posibil decdt in lirnite foarte rnici.
Circuitul echivalent al cuarfului este prezentatin figura 9.
Acest model ne aratd posibilitatea rezonanfei pe diverse frecvenfe (overtone);
acestea sunt annonici impare ale modului ftlndamental de oscilatie. Capacitatea C,,, dirr

108
figura 9 este asociatd rnonturii cuarfului. Variafia cu frecvenla a reactanfei (se
neglijeazd, rezistenfa r) este ardtatd,in figura 10.
Se constata existanfa unei
x>0 rezonanfe serie la frecvenfa:
(inductiv)

I
a)s-- _ 14l
LC
"l
,cD
,p gl a unel rezonante paralel la
___ L ___> frecventa:

O=
p -r:_: )co
ll
I
t,t
tsl
"c *c,,,
1/
lnai rrare, dar foarle apropiata de
precedenta.La rezonauta serie,
cristalul are o impedanfa practic uula,
gi poate fi
Figura 10

plasat intr-o refea de reacfie pozitivi,, care va avea o atenuare rninirna la frecventa a
cuarfului.

2.2.2. Scheme de oscilatoare cu cuarf


Referitor la modul de rezonanff, serie, se prezintd in continuare 2 altemative.
Prima este prezentata in figura 11, in.ure s. utilizeazdcuarful ca un scurtcircLrit
al unei rezistenfe de polarizare, astfel ca amplificarea dispozitivului electronic sa fie
maximi la frecvenla de rezonanfi.
Acesta reprezintf, de fapt un oscilator Colpitts.
*vc Semnalul la intrarea tranzistorului este
(

1 adus printr-urr
(
-; divizor format din cristalul de cua( qi R1, reaclia
7L lRl
(.
L]
pozitiva fiind maxima Ia pulsa{ia ros.
(
-l Curentul alternativ de ernitor este aproxirnativ
a--______. egal cu curentul care trece prin cristal, curent priu
cristal care va fi sinusoidal.
Ca unnare, tensiunea bazd ernitor va fi -
nesinusoidala, datoritl neliniaritalii caracteristicii de
--- c. transfer (exponenfiala).
-l
O alta alternativi a utilizarii cristalului de cuarf
la frecvenfa serie, este prezentatd in figura 12, iu care
rezistenla din emitor este scurtcircuitata de cuart,
Figura I I

109
*--a-'.
l

I
ln arnplificarea tranzistonrlui e rnar.e gi
itu dr apar oscilafii.
In ceea ce privegte utilizarea
I
cuar,tului in modul de rezonanfd paralel,
_i
I
acesta se compofta inductiv, deci poate
fr folosit in locul rnei inductanfe in
schemele de tip Hartley sau Colpitts.
-l
It-r
I l*'
I l

_t -----r---
I

_l_-
Figura 12.

3.Desfdsurarea lucrdrii
3. .
Se realizeazd montajul din figura 13. Crescdnd treptat tensiunea de
alimentare de la 3V la 15V din volt in volt, se va mdsura frecvenla oscilafiei de la
iegire f6, precur gi amplitudinea sa, V6. Rezultatele se trec intr-un tabel.
3.2. Se reahzeazd, rnontajul din
figura 14. Se repetd operafiile de la
punctul 3.1.
3.3. Se realizeazd rnontajul din
figural5 gi se repetd opera{iile de la
punctul 3.1.
3.4. Pe baza rezultatelor obginute
la punctul 3.1,3.),3.3 se vor reprezeuta
| _)' grafic Vo, fo fuitcfie de valoarea tensiunii
B,rzs+
'-{a___ de alimentare. Se vor trage concluzii
n"N -l c. privind stabilitatea frecvenfei de oscilafie
goo' I --jon
?l
Figura 13.

in raport cu varialiile tensiunii de alimentare. Se vor trage concluzii privind stabilitatea


frecvenlei de oscilafie in raport cu variafiile tensiunii continue de alirnentare, peutnr
fiecare tip de oscilator examinat.
3.5. Se realizeazd,montajul din figura 12 pentru:
Cs: lOnF E6: +l5V
Rsz: 40kQ L1 :10pH
R :40kf) L2: lpH
C: lnF ' M:0,156 pH
R1: 10kf) Rs: 20kf)
Se va mdsura frecvenfa gi amplitudinea oscilafiei de pe rezistenfa de sarcind R1,.

ll0
Modificdnd tensiunea de alimentare se vor trage concluzii privind stabilitatea
frecvenlei de oscilafie.

Figura 14. Figura 15.

lu
XXV OSCILATOR DE TIP RC

lucrdrii
1. Scopul
Se va verifica in practica flrncfionarea oscilatoarelor RC gi posibilitatile de
reglaj ale arnplitudinii gi frecvenfei oscilafiilor pentru diverse tipuri de oscilatoare RC.

2. Considera(ii teoretice
2.1. Generalitlti
1-
i_I -- Oscilatorul annonic este un
ii-tl Ctrcurt cu circuit
electronic care genereazd, un sernnal de
i dispozitive V(t) | i rR fonna (aproxirnativ) sinusoidala
electronice i
;'l_r Vl (figura l):
i

i+
--r v(t) -V.srnat t tll
Figura 1.

Sursa primara a puterii este sursa de tensiune continud, pusd in evidenfa in


figura 1. Circuitul trebuie sd confina dispozitive electronice active, capabile (prin
definifle) sd transfonne puterea de curent continuu absorbita de la sursa de alirneuiare
in putere de semnal
Schema bloc a unui oscilator este datd in figura 2:

_I + '--- V-
tlr (*) u^-)
Se poate ardta cA, fonnal,
'E
semnalul de la iegire se poate scrie:
*a -'r
u)-.l--
i

. V.'r rr --A
t--__l
rr---ll
- 8.4", t2l
----l p k--- --
-l Figura2.

Daca se asigurd condifia:

t- p. A _ 0 t3l

:
rezultd ca tensiunea la iegire, u2 v? fi diferita de zero, chiar dacd u1 0, adic6 la iegire
apar oscilalii chiar in absenfa rndrirnii de intrare.
Acesta este cazul unui sistem inchis cu reaclie pozitivd, care devine instabil
daca relafia [3] este satisftcutd.
Blocul (*) figurat punctat in figura 2 are rolur de a lirnita amplitudinea
oscilaliilor astfel inc6t la iegire sd se oblina oscilafii intrefinute de amplitudine
constant5. Daci semnalele sunt mai mici, acest bloc poate lipsi.
condilia de aparilie a oscilafiilor intrefinute este datd de relafia [3], care se
poate scrie sub alta formi:

tt2
0. A - t 14l

relafie complexd, cunoscutd sub denumirea de relatia lui Barkhausen.


Dacd in relafia [4] inlocuirn:

F - fr'rt'' lsl
A= A ' ei," t6l

putem scrie echivalent relafia [a] astfel:

p.A-t U)
qi

e,*er,=0+2kn ,k e lV t8l

li
Relafiile [7] [8] se mai numesc ai condilia de arnplitudine, respectiv condilia
de fazd.
Oscilatoarele pot frrealizate in doua moduri:
- cu circuite cu reacfie pozitivd;
- cu circuite cu reacgie negativd (care presupun existenla unei reacfii pozitive);
in aplicalii, oricdrui oscilator i'se cere sd asigrrre stabilitatea fonnei de unda
(amplitudine, frecvenfa) qi sa permita reglajul frecvenlei de oscilafie qi a arnplitudinii.
Din acest punct de vedere, cele mai performante sunt oscilatoarele cu reacfie pozitiva.
2.2. Clasificarea oscilatoareldr armonice
a) dupa natura refelei de reacfie, oscilatoarele armonice pot fi.
- oscilatoare RC (refeaua de reacfie cu rezistenfe gi capacitafi);
- oscilatoareLC (refeaua de reacfie cu inductange qi capacitali)
- oscilatoare cu cuar!.
b) dupa guna de frecvenfd pe care o acoperd, oscilatoarere surt:
- de audiofrecvenfd (cu frecvenfe de la cdfiva Hzpind la MHz);
- de radiofrecvenfd (sute kHz + lGHz);
- de microunde (frecvenfe peste lGHz).
De regulf,, oscilatoarele de audiofrecven{d sunt de tip RC, iar cele de
radiofrecvenfa de tip LC.
2.3. Oscilatoare sinusoidale RC
Aceste oscilatoare au cea mai largd rdspdndire qi surt utilizate in diferite
domenii ale electronicii industriale: telecomunicalii, automatizdri, aparaturi
electromedicala gi de cercetare, m6sur6ri electronice, etc.
La acest Ip d. oscilatoare, frecvenfa oscilafiilor produse e invers proporfional6
cu C gi nu cu .[C ,ca la oscilatoarele LC.
Pentru indeplinirea condigiei de fazd, [8], oscilatoarele RC sunt prevdzute cu
relele de defazare. Dupa tipul refelei de defazare, existd:
- oscilatoare cu relea de defazare;
- oscilatoare cu relea Wien (cu defazaj nul);
l13
- oscilatoare cu reteadublu,T.
2.3.l. Oscilatoare cu retea de defazare
in figura 3 se prezinta 4,tipuri de refele de defazare.

12- I1 rz-

l_L I

ul
Iit l.t_ I
I
I
!

vl
I
I

I
I

o__-__-.+_ _-_.__
I
l
b
R

i-i
'-------_--_+Ii'*-*

--[-c 'U
ul
Itt
I

ttl
Yiv
C-

c) d)

Figura 3. Refele de defazare


a) trece - sus, alimentatd de la generator de curent;
b) trece - jos, alimentatd de la generator de curent;
c) trece - sus, alimenfata de la generator de tensiune;
d) trece - jos, alimentatd de la generator de tensiune.

Pentru toate 4 tipuri de refele, frecvenfa de tdiere este:

-fo = lel
2n RC

in relaliile de mai jos sunt date funcfiile de transfer gi defazajul pentru fiecare
re{ea defazoare in parte:
- pentru refeaua din figura 3.a:

It= Ir.eta,, Ir= Ir.eir,


12 jat RC I
r -et=arctg
L t+iaRC *U
- pentru refeaua din figura 3.b:

l14
12
:= 1",
Q=Qz-Qf-QfctgaRC
!, t+iaRC
)

- pentru refeaua din figura 3.c:


Ur=Ur.ete', Ur=Ur.riaz
yi__JgRC 1

RC '
(P = Q z'- cP arctg
4- l+ io '- RC
'
- pentru refeaua din figrua 3.d:

U2 I
(J1 l+
(P = Q z- I f -arctga RC
-= ia RC '
Se constata c d defazajul introdus de aceste refele este cuprins intre 0 gi +90..
Pentru obfinerea defazajului general de 180' se utilizeazd practic rninirn trei
re{ele (maxim 8).
La refeaua de defazare trece - sus se obline un defazaj de 180", deci relafia
[g]
devine.

o+ Q o= 360"
(P
iar la refeaua de defazare trece - jos se obfine un defazaj de -180", deci relalia
[g]
devine:

9 o*Q o=0
Oscilatoarele cu franzistoare bipolare au refeaua de reacfie alimentatd la un
generator de curent, iar iegirea refelei este scurtcircuitatd (vezi figura 3.a, 3.b).
in
figura 4 se prezintd schema de principiu a unui oscilator ru ,it.u de defazare
trece - sus:
Frecvenfa de oscilafie qi atenuarea de curent la frecvenfa de oscilafie sunt date
de expresiile.

-fo lt 0l
2tr RC ^16 + 4: t-

To -23+29'R *4& lltl


pentru Rc: R, rezultd.
&R
tr I
r,^-................-
-
') zn RCJI} [12]

9i

TL=56 ll3l

ll5
L'rFfltrA ,l
*n .l _L
*l-l

TI igura 4.
-_'-
Elce
*I_ v
|

Pentru o atenuare minimd trebuie ca. Rs :2,7R gi aturci

T o^,n = 45 iar om'n


-' fn^,^
:--f---
2r RC"[16,g
Amplificatorul oscilatorului trebuie s5 asigure o amplificare minimd de curent,
care sd compenseze atenuarea:
A, = hrr"u.l,l/ o^n = 50

2.3.2. Oscilatoare cu refea Wien


Refeaua Wien confine (figura 5) o refea trece - sus (R1 - Cr) gi o refea trece - jos
(Rz - Cz), care introduc defazaje diferite: prima, un defazaj pozitiv, iar a doua unul
negativ, existdnd astfel posibilitatea ca intre mf,rimea de intrare qi cea de iegire sd se
oblina un defazaj nul.
Refeaua Wien poate fi alimentata de la un generator rde tensiune (figura 5.a) sau
de la un generator de curent (figura 5.b).

_,_
Ctil j- r2
o_ -r o->- r- oI il- i>
l--
i-
tt^

r.]l f-I
;
l_._i
'L,r i

il
I

R,l Itl Rt
u,:
I
I
-,-r_
l
li
i-vL R2,
-i |I L.l
^= i-q i liri

1- "l i- ic-) llRr


vi
I
I

L; l

vr-F_.- r1v
l
I

----r*_ (+* __a+ I

a) b)
Figura 5.

in figura 6 se prezinta caracteristicile de transfer gi de fazi pentnr refelele


prezentate in figura 5.
Funcfia de transfer a refelei Wien este datd de relatia:

l16
H-L(-!'J
u, ( I')
=
I +* .?; t('&c, __l r) u4l

l)A
a \c,)

=;ti
-,i
3l

f
Figura 6.
Frecvenla de oscilafie:

r_ I
,ll

2tr lt 5l
R R"CrCr.
^J

De regulS Rr : Rz: R $i Cr: Cz: C $i rezultd:


.fo = lr6l
2n RC
:
iar defazajul q 0 (la frecvenla fs)
Frecvenfa de oscilafie se poate modifica decadic (i, trepte), menfindndu-se
constante rapoartele ct I c2 sau R1 / R2, pentru cd tensiurea U2 sa nu se schirnbe in
funcfie de frecvenfd.
Cele rnai ridicate perfonnanfe de
oscilatoare RC cu punte Wien se oblin
cu circuite integrate. O astfel de
sclremd este prezentatd in figura7.

2.3.3. Oscilatoare cu retea


dublu T '

Crcuitele selective T podit gi


dublu T permit indeplinirea relafiei [g],
U
) deci pot fi folosite pentru reallizarea
oscilatoarelor RC cu reactie.
Y

Figrra 7.

tt7
Mai des utllizatd, este refeaua dublu T (figura 8), format d din 2

cuadripoli conectali in paralel: un filtru trece - jos (R, R qi C/k) gi rur filtru troce - sus
(C, C $i kR)

b)
Figura 8.

Refeaua selectiva dublu T (a) gi caracteristica ei de transfer (b) gi fazit (c).


Frecvenfa de oscilalie va fi.

{_ I
o-2oRC u7l
iar fuircfia de transfer

u.,
_ _ ,- 2k_l
Ut ll 8l
--D 2k- +k+l

care se anuleazd pentru k : I I 2,


adica lJz : 0, atenuarea relelei este
r-r lL
-ll
I
Rll I

teoretic infinitd, deci qi arnplificarea


-l i
l

---f,g*u v etajului trebuie sa fie teoretic infinita.

Defazajul de l80o se menfine practic pentru 0 < k < 0,5 cu condifia ca refeaua
;
sa aiba iegirea in gol.
In figura 9 se prezintd o schemd de oscilator cu A.O. cu refea dublu T, peptnr
k:1 12.
Cdnd frecvenfa de oscilafie ajunge la valoarea f0, tensiunea de la boma
inversoare a A.O. se anttleazd, deci se anuleazd gi reacfia negativd, avand
loc
amorsarea oscila{iilor. Factorul de reacJie pozitivd se regleazd cu R1 (Rr<<
Rz).

3. Desfasurarea lucrdrii
3.1. Se realizeazd montajul din figura 10. Se frxeazdtensiunea de alirnentare la
+l5V gi se vizualizeazd ssemnalul de la ieqire. Se va misura frecvenfa gi se vor
i,dica

ll8
oscilogramele de la ieqirea gi de la intrarea refelei defazoare RC. Prin reglarea lui p se
vor observa modifi carile aduse' in funcfl onarea oscilatorului.
3.2. Se realizeazd montajul din figura I l. Se vor ridica oscilogramele de la ieqire
precum gi de la intrarea neinversoare a A.O. . Se va mdsura frecvenla oscilaliiloi qi
amplitudinea lor.Prin modificarea lui Pr $i Pz se vor observa schirnbarile aduse i,
funcfionarea montaj ului.
3.3. Se realizeazd,montajul din figura 7 pentru:
R 10ko :
C: l00nF
&: t00kf2
R1 : l0ko
Se fixeazd tensiunea de alimentare la +l5V qi se repeata operafiile de Ia puuctul
3.2.

I
AA]'J---
-Htsr245 I

rNd
ll?70lLrrl
I I I

I I
_Liil
l'ou I

Lb
rook look look
i---f-,r-t_t-l' pr jr
I

-lr.,n l,2n I l.ln


i._ I -l- J
_-l_ _L
Figura 10. Figura

n9
XXVI. CIRCUITE BASCULAIVTE I

1. Scopul lucrdrii
Stlldiul 9i verificarea practicd a caracteristicilor de transfer a diverselor tipuri de
circuite basculante (circuit basculant bistabil Schmidt, circuit basculapt astabil),
dependenfa comportarii circuitelor in funcfie de cornponentele circuitelor.

2. Consideralii teoretice
2.1. Circuit basculant bistabil Schmidt
Circuitul basculant bistabil Schmidt (vezi figura l.a.) face parte di1 categoria
circuitelor basculante bistabile nesimetrice qi se caracterizeazl prin existenfa a loua
stari de echilibm stabile.

-{
o
_]

a) b)
Figura 1.

' Structura circuitului este asimetrica qi se compune dintr-un arnplificator cu


doud
etaje cuplate direct in care rezistenfa comund din emitor asigura reacfia pozitiva.
Comutarea din starea iniliala in care T1 este blocat qi T2 co1du.-. i1
care T1 conduce $i Tz este blocat precum gi comutarea din starea a doua
starea cealaltd i,
tr starea
iniliala se face printr-un proces regenerativ conform caracteristicii de t..*f*
,,,
histereza (vezi figura l.b ) Condensatorul Cu este condensator de accelerare
gi
influenfeazd asupra circuitului in timpul proceselor tranzitorii de basculare
(co,ectare).
In funcfie de forma semnalului de laintrare Ui, de tensiunea inifiala de polarizare'a
$i
bazei tranzistorului Tr circuitul basculant bistabil Sclunidt poate furicliona
i, regim de:
- formator de impulsuri;
- circuit de memorare;
- comparator de amplitudine.
2.2. Circuit basculant astabil (CBA)
Circuitul basculant astabil (vezi.figura 2.a.) se caracterizeazd pin existarea a
doua stdri cvasistabile distincte ale sale. -Circuitul oscileaza intre cele doua
stari lhra
existenfa unui semnal de comanda din exterior, neexistdnd o stare stabila.

t20
>
t

a) b)
Figura 2.

La un circuit basculant astabil nici unul din tranzistoare nu poate rdmane blocat
intr-o anumitd stare. Comutarea din starea cvasistabila Tr blocat qi T2 saturat in starea
T1 saturat qi T2 blocat se face printr-un proces regenerativ. Parametrii semnalelor de la
ieqire Ug1 S?u lJg2 Se pot aproxima cu formulele:

t1: 0,69 Rsr Cr


b:0,69 Rs: Cz
perioada T: tr * tr
3. Desfusaroreu lucrdrii
OBSERVA$E: itttoate cazurile inainte de conectarea montajului se va regla sursa de
tensitme La24Y",.

3.1. Se varealizacircuitul din


figura 3.La intrarea circuitului se va
conecta o sursA de tensiune continud
reglabila.
3.2. Se va regla tensiunea de
la intrare in sens crescdtor (pentm
determinarea pragului U1) qi apoi in
sens descrescdtor (pentnr
determinarea pragului U:) qi se va
ridica caracteristica de transfer
statica a circuitului basculant
Schmidt.

t2r
3.3. Se va conectala jntrarea circuitului din figura 3 in locul sursei de tensiune
reglabila un generator de semnal sinusoidal, iar in locul voltmetrelor intrarea gi ieqirea
circuittrlui se va izualizape osciloscop.
a) Se va vizualiza gi desena semnalul de la intrare qi de la iegire dac6 se aplica
intrarii un semnal sinusoidal avdnd amplitudinea 10v gi frecvenfa lkHz.
b) Se va pdstra amplitudinea semnalului sinusoidal la 10V gi se va modifica
frecven{a intre l00Hz qi l0kHz. Se va urmari efectul acestor modificari asspra
semnalului de la iegire.
c) Se va pdstra frecvenla semnalului sinusoidal constanta la lkHz qi se va
rnodiflca amplitudinea de la 0 la 10V. Se va urmdri efectul acestor modificari asupra
semnalului de la iegire.
3.4. Se va realiza circuitul
din figura 4.
7
a) Se va vizvaliza pe
lct osciloscop qi se va desena ieqirea
Tl
T:]
llrl
i circuitului (sau colectorul
BC 707 tranzistorului T_r - borna 3 - sau
'r" colectorul tralzistorului T+ - boma
6). Se va urmdri efectul asupra
I
i
parametrilor semnalului de iegire in
I I

cazul reglarii potenfiornetrului Re


sau R:s.
Figura 4.

b) Se va scurtcircuita boma 3 cu 8 gi boma 6 cu 7 . Se va unnari efectul asupra


parametrii semnalului de iegire gi asupra becului h1.
c) se vor compararezultatele experimentale cu cele teoretice.

t22
XXVIL CIRCUITE BASCULANTE II
l. Scopal lucrdrii
Studiul gi verificarea practicd a caracteristicilor de trzursfer al circuitului
basculant monostabil gi al circuitului basculant bistabil, dependenfa circuitelor flnc{ie
de componentele circuitelor.

2. Consideralii teoretice
2. 1. Circuitul basculant monostabil
Circuitul basculant monostabil (vezi figura 1.a.) se caracterizeazl, prin existenla
a doud stari:
- o stare stabil6, pe u1 timp oricdt de lung dacd nu i se aplicd comauda din
exterior;
- o stare cvasistabilA (dup6 aplicarea comenzii) in care r[mdne un tirnp lirnitat,
determinat de constanta de tirnp a unui circuit de ternp orizare.
ucor.a
f
I

<- -- >
11 t
'l
->

<-- 'r --- - >


a) b)
Figura L

Circuitul basculant monostabil este de fapt un amplificator cu doua etaje


realizate cu tranzistoarele T1 gi T2 prevdzut cu reacfie pozitivit. in starea stabila i1 caie
tranzistorul T1 este blocat qi tranzistorul T2 este saturat, circuitul rdmflne u1 tilrp oric6t
de lung, pdna cdnd nu i se aplica un semnal de comanda (vezi figura 1.b.). Daca se
aplica un impuls pozitiv prin condensatorul de cuplaj C,inbaza ttraizistonrlui T1 se va
inilia procesul de trecere a circuitului basculant monostabil in stare cvasistabila in care
tranzistorul T1 trece in starea saturatd gi tranzistorul T2 in starea blocata. Durata starii
:
cvasistabile se poate aproxima cu relafia T1 0,69Rs2C.
Sursa -E6 asigura imunitatea circuitului la tensiuni parazite iar condensatonrl C,
servegte la procesele tranzitorii de basculare.

2.2. Circuit basculant bistabil

t23
Circuitul basculant bistabil (vezi figura 2) se caracteizeazd,prin existenfa a doud
stari stabile. Trecerea dintr-o stare in alta se face prin aplicarea asupra circuitului a
unui semnal de cornandd din exterior.
+Eclt
- f.l R,l
I
Cdnd un tranzistor este blocat,
ncrll
ir_l
l; S1
--l
J Rcz celalalt este in starea de conducfie
{
Ta_,Lctrr_ j ,
C"t t
(saturafie) acestea fiind cele doud
stdri complernentare ale circuitului
I

il

o'l I rr
- basculant bistabil. in principiu
.--?_--'.l ]_-.
I

I declangarea circuitului basculant


I

I r iE ,
y' T.t bistabil este posibila daca i se aplica
I

'.,1
ll{ t' :

) ";j
il
I

irnpulsuri corespurzdtoare in bazele


tranzistoarelor astfel inc6t sa se
d

'l
lrRi obfina blocarea tranzistorului aflat in
Y ^tsrl l
I
Rsz
,1, conduclie (saturafie). Circuitul
basculant bistabil se declangeazd I
aplicdnd impulsuri separate fie pe
i

intrarea S (SET), fie pe intrarea R I


(RESET), fiind interzisd aplicarea I
I
q
Figura 2.
I
'l

simultand a impulsurilor pe ambele intrari. Prin activarea iltrdrii S (|NSCRIERE) {


ieqirea Q se va menfine (daca era gi inainte in aceastd stare) sau va trece in starea ,i

logica "1". Prin activarea intrdrii R ($TERGERE) iegirea Q se va mentile (daca era gi
inainte in aceastd stare) sau va trece in starea logicd "0',. {

3. Desfasaroreo lucrdrii
OBSERVAIIE: in toate cazunle inainte de conectarea montajului se va regla sursa
de tensiunela24Y.".
3. I . Se va realiza circutul din figura 3.

iLl -l
l^sursa
-
i I

stab. l

'24Ycc
li
2
ts-,.
-
l____i I

Figura 3.

124
a) Se va acfiona asupra butonului b1 gi se va urmdri iegirea circuitului (colectoml
rezistorului Tz) qi efectul asupra becului h2. Se va unnf,ri efectul asupra duratei
impulsului de la ieqire in cazul ac{ionarii asupra potenfiometrului Rzs. Pentru poziliile
extreme ale potenfiometrului comparafi valorile oblinute cu valorile teoretice.
b) Observali dac[ existd weo legiturd intre durata de acfionare asupra butonului
bi gi durata impulsului la ieqire.
c) Realizagi comanda circuitului basculant monostabil de mai sus cu ajutonrl
unui generator de impulsuri prin alegerea corectd a perioadei irnpulsului de comandi
T. gi a duratei impulsului de comand[ t. (vezi figura 1.b.).
3.2. Se varealiza circuiful din figurd 4.
a) Prin ac{ionarea asupra butonului b3 (inchis - deschis) se va obserya efectul
asupra iegirilor circuitului Q (colectorul tranzistorului Te) respectiv efectul asupra
becului h3.
Prin aclionarea asupra bulonului b: se va observa efectul aslrpra ieqirilor a li Q
gi efectul asupra becului hr. Scrie{i diagrama starilor qi comparafi cu rezultatele
obfinute.
b) Deconectali gi apoi conectafi sursa. Teoretic schema fiind sirnetrica ar trebui
ca becul sa fie cu aceeagi probabilitate aprins sau stins (pozilionarea echiprobabila in
" 1" logic a lui Q sau Q ). Explicafi de ce nu este aga.

', "1_),J "l 5 -; " i (V ".1

', J-2
R.^
4k7,l
I
1o- R:z-
- -r;;,
-i-
lKao
fu' ' ou,
i oro :lok R+r
iI '__
lok
- .-] R:+ Ij :oii
,L o , o_- _
Sursa 24k 2k 82k
I stab. . F irrtl
I z+vcc _lp r\lzl
_;_r --+
___---r1__-1-. \- a_+_)
a-a
-rl -
.'4t
iil L lkl
;) -Rs: , 1R:a { R+z
56k 56k 56k

Figura 4.

125