Sunteți pe pagina 1din 1

FILOZOFIA CULTURII 20162017

1. Cultura nalt i cultura-lume1

2. Ideea de Cultur (Bildung)

3. Ideea de Civilizaie. Civilizaie i Utopie

4. Utopia: cele dou semnificaii fundamentale. Utopie i arhitectur

5. Sursele Utopiei: Cetatea Dreptii i Cetatea lui Dumnezeu. Miturile politice

6. Gndirea mitic. Mit i locuire

7. Mit i Arhetip n lumea de azi (Jung). Arhitectur i nrdcinare (Perez-Gomez)

8. Examen

9-14. ntrebri, discuii, prezentri


1 Cultura contemporan : "cultura-lume". Aveam o modernitate deirat i limitat. Ne aflm acum ntr-o modernitate
desvrit, o modernitate reconciliat cu ea nsi i cu principiile sale fondatoare. Conflictele tradiie/modernitate, Biseric/Stat
liberalism/comunism, burghezie/proletariat, Est/Vest nu mai ocup centrul lumii de mine. n snul modernitii nsei se va hotr
viitorul lumii, al unei lumi n care se impun n tot mai mare msur obiectivele raionalizrii, globalizrii i a devenirii-marf, i
asta n toate domeniile Contrar [culturii] capodoperelor ce ne emoioneaz n continuare dup secole i milenii, cultura de
mas creeaz produse strict efemere, fcute nu s dureze, ci pentru simplul prezent al consumului i al divertismentului. Dac
cultura este ceea ce scap uzurii timpului crend opere eterne, cultura de mas nu merit numele de cultur: ea nu este dect o
roti din mecanismul universului mrfii care generalizeaz tranzitoriul i perisabilul, uurina i setea de imediat consumeriste.
Incapabil de a crea opere care s reziste ncercrii timpului, aceast non-cultur este o anticultur ndelung, scopul culturii a
fost asimilat profunzimii sufletului, vieii conforme raiunii. Aceast vocaie superioar nu este depit, acum mai puin ca
oricnd, ntr-o lume dominat de superficialitatea imediatului i a consumabilului. ns culturii i revine acum i o alt misiune:
aceea de a deschide existena uman spre dimensiuni diverse, de a-i furniza eluri, de a-i arta noi direcii, de a stimula
potenialitile multiple ale indivizilor (G. Lipovetsky J. Serroy, La Culture-monde, Odile Jacob, Paris, 2008).