Sunteți pe pagina 1din 28

01 Comparatie intre consiliere si psihoterapie

Tipul de Consiliere Psihoterapie asemanari


interventie
Problematica Este asociata procesului Este asociata 1. Ambele urmresc i
scopuri identice:
abordata de invatare procesului de
explorarea propriei
vindecare persoane si
nelegerea de sine;
-Normalitate Patologie n sens larg
clarificarea i
-Dificulti existeniale Tulburri de pozitivarea imaginii
de sine, creterea
Probleme curente personalitate
autoncrederii i a
Problema specific Context sau o capacitii de face
cele mai bune alegeri
( absenteism) problem mai pentru sine,
general sau un set de deblocarea resurselor
personale de coping i
probleme de dezvoltare pe cont
( divort prini) propriu;
2. Ambele
Nievel abordat Nivel restrns ( o zon, o Schimbare total i caut s reduc i s
problem) profund, transforme
comportamentele de
-- Presupune mai mult o deconustruire i autoaprare nevrotic,
schimbare evolutiva reconstruire tendinele i repetarea
comportamentelor de
personalitate, eec, a modurilor
schimbare revolutiva stereotipe, rigide de a
gndi i aciona;
-Subordoneaza -Subordoneaza 3. Ambele
preponderent preponderent dezvolt capacitatea
sfera cognitiva sfera afectiva clienilor de a lua
Lucru mai mult pe Pe trecut, nivel global decizii i de a-i
prezent remodela traiectoria
de via, unele dintre
Nivelul psihic Eul constient Eul inconstient in metode stimulnd n
activat relatie cu eul constient special soluiile
alternative de via i
Metoda -Sinteze de metode -Metode delimitate in adaptarea creativ
- set de tehnici mai functie de scoala (vezi orientarea
experienial n
drecevtive, mai concerete psihoterapeutica consiliere i
- se poate ndruma - tehnici directive i psihoterapie);

1
clientul nondirective 4. Ambele
utilizeaz
- se pare colabora cu alte -tehnici mai subtile,
autenticitatea i
perosane pentru mai putin directive, calitatea relaiei
terapeutice sau de
ajutorarea clientului
consiliere,
comunicarea mediat
de prezena
personal i adesea de
Evaluarea ( consiliere carisma profesional a
terapeutului sau
scolara)
consilierului;
Mai putin riguroarea ca 5. Ambele se
finalizeaz cu o
la diagnosticul clinici reevaluare a strii i
Negociere obiective, modificrilor
survenite n relaia
consilierea se incheie clientului cu sine i cu
dupa depasirea situatiei alii, cu o mai bun
acceptare i
presente revalorizare de sine
Scop Echilibrul extern cu Echibul intern in mod din perspectiva
propriilor caliti i
mediu predominant defecte, a
- Scopul consilierii - Scopul psihoterapiei potenialului de care
dispune i pe care
este folosirea mai este restructurarea nva s i-I
eficienta a personalitatii. reactualizeze i
dezvolte permanent.
resurselor
personale.
Durata Durata medie Durata scurta, medie,
(1-14 sedinte) lunga (luni, ani)

2
02. COMPARATIE CONSILIERE PSIHOLOGICA SI EDUCATIONALA

Consiliere educationala Consiliere psihologica


Cine Profesorul abilitat pentru Psihologul colar
activitile de consiliere
educaional

Unde n cadrul orelor de consiliere In cabinetul de consiliere


i orientare i dirigenie

Grup tinta Clasa de elevi, prini Persoan (elev, printe,


profesor) sau grup
Obiective Dezvoltare personal Dezvoltare personal
Promovarea sntii i strii Promovarea sntii i strii
de bine de bine
Prevenie Prevenie
Remediere
Tematica Cunoatere i imagine de Evaluare psihologic
sine Consilierea n probleme:
Dezvoltarea unor abiliti - emoionale (anxietate,
de depresie)
comunicare i management - comportamentale
al conflictelor (agresivitate,hiperactivitate)
Dezvoltarea abilitilor - de nvare (eec colar,
sociale -asertivitate abandon colar)
Dezvoltarea abilitilor Consiliere vocaional
deprevenire a consumului de Dezvolt proiecte de
alcool, tutun, droguri prevenie(prevenia
Dezvoltarea unei suicidului)
psihosexualiti sntoase Terapie individual i de
Prevenire HIV/SIDA, grup
sarcini nedorite Realizeaz cursuri de

3
Dezvoltarea abilitilor de informare i formare pentru
prevenire a afectivitii profesori i prini pe teme de
negative: anxietate, depresie, psihologie educaional i
agresivitate, suicid promovarea sntii.
Consiliere vocaional Realizeaz materiale
Controlul stresului informative pentru elevi,
Responsabilitate social prini i profesori
Rezolvare de probleme Formeaz elevii-consilieri
Decizii responsabile pentru programele de "peer
Tehnici de nvare counseling"
eficient Intervenie n situaii de
Managementul timpului criz (divor, boal, decesul
Dezvoltarea creativitii printelui)
Informarea privind Materiale informative
resursele de consiliere - pentru mass-media
cabinete colare, cabinete de Cercetare n domeniul
consiliere privind cariera, consilierii
organizaii non- Elaboreaz metode de
guvernamentale evaluare valide, standardizate
i etalonate

4
03. caracteristicile relatieie de consiliere
Caracteristicile relaiei de consiliere (Sanders, 1999)
- sunt ntr-adevr auzit sentimentul c o alt persoan este real interesat de mine i ncearc
s m neleag, s m asculte.
cldura m simt bine primit de cineva, ca i cnd ei ar fi bucuroi s m vad cu adevrat.
- confidenialitate - este foarte important s m simt n siguran, s fiu sigur c altcineva nu va
afla ceea ce spun, astfel nct s m simt jenat.
- egalitate - mi place s m simt pe picior de egalitate cu alt persoan. Astfel consilierii nu se
poart ca i cum mi-ar fi superiori, ca nite experi sau s aib putere asupra mea.
- non - judecare nu-mi place s m simt judecat sau s mi se spun ce s fac. Unii m fac s m
simt ca i cum a fi fcut ceva ru. Prefer s m simt acceptat ca persoan, astfel m simt n
siguran.
- numai pentru oamenii cu probleme Consilierea este pentru oamenii cu probleme. Eu nu am
probleme, deci nu am nevoie de consilier.
- fr limite Dac merg la consilier, voi putea s vorbesc despre orice cred eu c este important
pentru mine.
- plnsul este O.K. s plngi cnd eti suprat. Consilierea te ajut s-i exprimi emoiile,
sentimentele - relaia Consilierea este o relaie de ajutorare, de suport. Este ceva despre ceea ce
se ntmpl ntre oameni. Fiecare relaie are aspecte unice. Relaia de consiliere este construit cu
ajutorul instrumentelor de comunicare i cunoatere a vieii cotidiene. Clientul furnizeaz propria
experien de via.
- respect pentru client, ncredere i cooperare Consilierul trebuie s nvee s se raporteze
adecvat la diferenele culturale i atitudinale care influeneaz relaia i s le respecte.
- responsabilitate pentru realizarea scopurilor fixate A fi pregtit i ateptrile sunt factori
importani n construirea relaiei ntre client i consilier.
- autodezvluirea clientul, expert n propria lui via este ajutat de consilier, expert n
strategii de consiliere s se descoper. Important este latura uman a consilierului.
Conditii pentru a obine ncrederea clientului
- s construiasc o atmosfer confortabil;
- s se comporte ca o persoan nelegtoare i capabil s ajute;
- s i pstreze calmul, indiferent de situaie;

5
- s nu judece clientul i s nu i impun propriile convingeri;
- s l trateze de la egal la egal;
- s foloseasc cuvinte pe nelesul clientului;
- s foloseasc un ton al vocii adecvat;
- s respecte confidenialitatea informaiilor primite;
- s se detaeze emoional de problemele discutate, ceea ce l-ar putea determina s fie subiectiv.

6
04 . Obiectivele consilierii
Scopul fundamental al consilierii educaionale este funcionarea psihosocial optim a
persoanei/grupului. Acest scop ultim poate fi atins prin urmrirea realizrii obiectivelor
procesului deconsiliere; acestea sunt in numr de trei, i anume:
(1) PROMOVAREA SNTII I A STRII DE BINE: funcionare optim din punct de
vedere somatic, fiziologic, mental, emoional, social i spiritual.

(2) DEZVOLTARE PERSONAL: cunoatere de sine, imaginea de sine, capacitatea de


decizie responsabil, relaionare interpersonal armonioas, controlul stresului, tehnici de
nvare eficiente, atitudini creative, opiuni vocaionale realiste.

(3) PREVENIE - a dispoziiei afective negative, a nencrederii n sine, acomportamentelor de


risc, a conflictelor interpersonale, a dificultilor de nvare, a dezadaptrii sociale, a
disfunciilor psihosomatice, a situaiilor de criz.

Componentele strii de bine:

ACCEPTAREA DE SINE: atitudine pozitiv fa de propria persoan, acceptarea calitilor


i defectelor personale, percepia pozitiv a experienelor trecute i a viitorului.

RELAII POZITIVE CU CEILALI: ncredere n oamenii, sociabil, intim, nevoia de a


primi i a da afeciune, atitudine empatic, deschis i cald.

AUTONOMIE: independent, hotrt, rezist presiunilor de grup, se evalueaz pe sine dup


standarde personale, nu este excesiv preocupat de expectanele i evalurile celorlali.

CONTROL: sentiment de competen i control personal asupra sarcinilor, i creaz


oportuniti pentru valorizarea nevoilor personale, face opiuni conforme cu valorile proprii.

SENS I SCOP N VIA: direcionat de scopuri de durat medie i lung, experiena


pozitiv a trecutului, bucuria prezentului i relevana viitorului, convingerea c merit s te
implici, curiozitate.

DEZVOLTARE PERSONAL: deschidere spre experiene noi, sentimentul de valorizare a


potenialului propriu, capacitate de auto-reflexie, percepia schimbrilor de sine pozitive,
eficien, flexibilitate, creativitate, nevoia de provocri, respingerea rutinei.

7
05 Atitudinile consilierului
Procesul de consiliere implic o relaie special ntre consilier i persoana consiliat,
relaie bazat pe responsabilitate, confidenialitate, ncredere i respect. Orice proces de
consiliere trebuie s implice asumarea de ctre consilier a respectrii unui sistem de valori i al
unui cod deontologic. Atitudinile fundamentale ale consilierului, n absena crora activitatea de
asisten nu-i atinge scopurile, sunt:

1. Acceptarea necondiionat
- are la baz urmtoarele principii: fiina uman este valoroas i pozitiv prin esena sa, are
capacitatea sau potenialul de a" face alegeri responsabile, are dreptul s ia decizii asupra vieii
personale i de a-i asuma propria via.
- este atitudinea de recunoatere a demnitii i valorii personale, caliti sau defecte, atitudini,
interese constr, ganduri, triri sau comportamente, fr a critica, judeca, controla i mai ales fr
a condiiona aprecierea - "Te voi aprecia, dac
- nu nseamn aprobarea oricrei atitudini sau a oricrui comportament, cu neutralitate sau
ignorare, cu simpatie i toleran.
Obstacole
lipsa informaiilor despre personalitatea copilului i adolescentului;
probleme emoionale personale ale profesorului consilier;
proiectarea propriilor valori, convingeri sau triri asupra elevilor;
prejudeci sau informaii eronate, incomplete despre un subiect;
confuzia dintre acceptare i aprobare, simpatie sau neutralitate;
pierderea respectului fa de elevi, fa de sine;
identificarea elevului cu propriul copil, cu propria persoan sau cu alte persoane din viaa
profesorului.
Non-acceptarea nseamn: A da sfaturi, soluii, a evalua, a invinovi, a interpreta, a analiza:
A eticheta , A comanda, a fi directiv: A fi de acord, a luda: A moraliza: , A pune intrebri
de genul "De ce ai fcut ... ?", A simpatiza, a acorda suportul la modul general: "Totul va fi
bine...", A amenina, a avertiza: "Dac se mai intampl s....", A evita: "Hai s uitm asta...", A
condiiona: "Te voi aprecia numai dac vei lua note mari...."

8
2. Empatia
- abilitatea de a te transpune in locul unei alte persoane
- nu este echivalent cu identificarea cu o alt persoan, ( cnd se preia modul ei de gandire, de
relaionare atitudinal,emoional i comportamental)
- este abilitatea de a inelege modul in care gandete, simte i se comport o alt persoan.
- este atitudinea de a fi "cu" persoana i nu "ca" persoana cealalt.
- un indicator al empatiei este sentimentul elevului c este ineles i acceptat.
- nu trebuie confundat cu mila sau compasiunea fa de o alt persoan in dificultate.
-Empatia se dezvolt prin insuirea abilitilor de comunicare verbal i nonverbal, urmrind
cateva sugestii:
utilizarea foarte rar a intrebrilor inchise care impiedic comunicarea: ex. "De ce ai fcut... ?";
utilizarea intrebrilor deschise care faciliteaz comunicarea: "Ai putea s-mi spui mai multe
despre acel eveniment...?";
ascultarea interlocutorul sau interlocutorilor;
evitarea moralizrii interlocutorul: "Nu este bine ce ai fcut";
evitarea intreruperilor in timpul conversaiei: "Prerea mea este c...";
sa nu se eticheteze: "Eti cam neserios/distrat/superficial....";
evitarea feed-back-urilor negative: "Rezultatul tu este nesatisfctor";
utilizarea sugestiilor constructive: "Data viitoare va fi mai bine dac vei face...";
evitarea criticii sarcastice: "Eti ridicol....".
Modaliti de mbuntire a comunicrii empatice:
oferirea de rspunsuri scurte, clare i acurate;
acordarea unui timp de gandire inainte de a da un rspuns;
focalizarea pe mesajele transmise de elevi;
utilizarea unei tonaliti potrivite a vocii; un ton plictisit sau dimpotriv, prea intens, comunic
mesajul c este neimportant pentru tine sau iritant;
evitarea in rspuns a clieelor de genul "Multora li se intampl s aib dificultatea asta."; prin
aceast exprimare comunicm de fapt elevilor c preocuparea lor pentru problem nu este atat de
important;
empatia nu este simpatie; intr-o relaie de simpatie ne place persoana i avem tendina de a o
favoriza, de a-i acorda o atenie sporit.

9
3. Congruena
- concordana dintre comportamentul consilierului i convingerile, emoiile i valorile sale
personale adic, definete autenticitatea comportamentului persoanei.
-Este indicat s nu exprimm convingeri i idei in care nu credem cu adevrat deoarce vor avea
o maniera fals de exprimare sau de comportament, uor sesizabil de ceilali.
- Congruena este generat de acordul dintre convingere, trirea emoional i exprimarea
verbal i nonverbal.
-Lipsa de autenticitate duce la pierderea relaiei de incredere cu elevii.
4. Colaborarea
- este abilitatea de a implica persoana sau grupul de persoane (clasa de elevi) in deciziile de
dezvoltare personal.
-Relaia este de respect i parteneriat, i nu de transmitere de informaii de la "expert" la
"novice".
-Rolul este s-1 ajute pe elev s gseasc cele mai relevante informaii pentru ca acesta s poat
lua decizii responsabile.
.5. Gandirea pozitiv
- Filosofia consilierii este definirea omului ca fiin pozitiv care poate fi ajutat s-i
imbunteasc aspectele sale mai puin dezvoltate.
-focalizate pe dezvoltarea imaginii i respectului de sine ale elevului, a responsabilitii
personale.
3.2.6. Responsabilitatea
- efort conjugat i asumat pentru dezvoltare personal permanent.
-consilierul nu se poate implica in procesul consilierii dac nu ii asum responsabilitatea
atitudinilor i aciunilor sale.
- respectarea principiilor fundamentale ale consilierii, prin prevenirea utilizrii greite a
cunotinelor i metodelor de consiliere, prin evitarea oricrei aciuni care interfereaz cu starea
de bine a celor consiliai.

10
6. ASCULTAREA ACTIV

Ascultarea/receptarea activ ofer suportul unei bune comunicri ntre consilier i consiliat.
Ea contribuie la ncurajarea elevului n direcia comunicrii. Acultarea activ se face cu : ochii,
urechile, gura, mintea, corpul i inima.
Baza ascultrii active o constituie comportamentul de ateptare, manifestat prin :
- Adoptarea unui limbaj corporal adecvat :
Fii expresivi, nclinai-v spre elev. Folosii gesturi ncurajatoare!
- Stabilirea unui contact vizual direct :
ndreptai-v privirea ctre elev/grup de elevi !
- Adecvarea calitilor vocale :
Folosii un ton, ritm potrivit !
- Constana verbal :
Pstrai discuia pe aspectul supus dezbaterii !
- Evitarea evalurilor ;
- Evitarea etichetrilor .
n ascultarea activ consilierul trebuie s evite:
- A fi neatent i a asculta superficial ;
- A reaciona la subiectele care contravin opiniei proprii ;
- A asculta fr a nelege mesajul i a nu cere informaii suplimentare ;
- A se simi ameninat pentru faptul c elevii au valori diferite ;
- A ntrerupe elevul
Blocaje ale ascutrii active:
- compararea, citirea gndurilor, repetiia, filtrarea,judecarea, visarea, identificarea,
sftuirea, contrazicerea i a avea dreptate,a schimba vorba, a pune placa

11
07 Adresarea ntrebarilor
ntrebrile ajut elevii n clarificarea sentimentelor, convingerilor, atitudinilor i valorilor
personale. ntrebrile pot fi nchise, deschise, justificative, ipotetice.

- ntrebrile nchise sunt cele ce genereaz rspunsuri n termeni de DA i NU. Aceste


ntrebri duc, de cele mai multe ori, la ntreruperea comunicrii. Avantajul major al
acestor ntrebri este focalizarea discuiei i obinerea de informaii exacte despre un
anumit aspect. (Locuieti cu familia?)
- ntrebrile deschise ajut subiectul s-i exprime atitudinile, valorile, sentimentele i
opiunile asupra unei probleme abordate. Ele faciliteaz procesul de comunicare prin
invitaia de a descrie situaia: Ai putea s-mi spui mai multe despre .
- ntrebrile justificative ndeamn interlocutorul s identifice cauze sau motive.Aceste
ntrebri sunt asociate cu sentimentul de vin i nu sunt recomandate a fi utilizate n
consiliere.
- ntrebrile ipotetice sunt utile pentru vizualizarea consecinelor pozitive sau negative
ale unor aciuni i pentru luarea n consideraie a unor alternative diferite de aciune
(Cum ai vrea s fi peste 5 ani ?).

n formularea i utilizarea ntrebrilor adresate elevilor:

- Folosii ntrebri care nu conin fraze lungi;


- Folosii cuvinte pe care le prefer copilul;
- Nu repetai ntrebrile pe care copilul nu le-a neles, ci reformulai ntrebarea;
- Nu reacionai la fiecare rspuns cu o nou ntrebare.

12
08.Reflectarea sentimentelor i a emoiilor
Scopurile reflectrii:
Scopul fundamental al reflectrii este mai ales cel de validare a tririlor emoionale ale elevilor.
s verifice inelegerea celor relatate de interlocutor a coninului informaional dar i a strii
emoionale transmise;
s ii comunice interlocutorului inelegerea i acceptarea necondiionat, uneori fiind mai
relevant reflectarea emoiilor dect a coninutului;
s stabileasc o relaie bazat pe incredere

- solicit un vocabular bogat pentru definirea strii existente


o pentru sentimente de baz - pentru nervos: enervare, furie, ur; pentru
fericit: bucuros, vesel, entuziasmat; pentru suprat : nenorocire, durere,
vinovie; speriat; timid, ngrijorat, fricos;
o pentru sentimente mixte: nesigur, confuz, ambivalent, necjit, tulburat,
nvlmit.
o pentru sentimentele exprimate prin expresii - am ajuns la culmea rbdrii i
se solicit clientului exemplificri, s-i imagineze ce simte i s descrie acest
lucru.
Paii de urmat n reflectarea sentimentelor:

1. S neleag ce simte consilierul ( propriile emoii ) i s spun ceea ce crede c simte


consiliatul
2. Incep cu comportamentul observabil asupra cruia vreau s dau feed- back: VD
3. Prezint ceva probabil. Reflectie auspra emoiei pe care cred c o are persoana: MI
IMAGINEZ / INTERPRETEZ/ GNDESC
4. Ofer feed- back asupra emotiei, impactul comportamental asupra propriei persoane :
SIMT
EX: Vad ca plangi, imi imaginez ca te daore simt tristete ca retraiesit ....

13
09. Parafrazarea
- Parafrazarea este abilitatea de reformulare a ceea ce ni se pare esenial in mesaj. Are
ca obiectiv clarificarea aspectelor legate de subiectul sau tema in discuie.
- Parafrazarea permite totodat i profesorului s ii clarifice dac a ineles
corectmesajul transmis de elevi. Este important ca profesorul s nu utilizeze alte
cuvinte sau informaii, pe care elevii nu le-au transmis in mesaj, pentru a nu da o
interpretare personal a mesajului i pentru a nu influena direcia comunicrii.
- Se focalizat pe ceea ce a rostit clientul mai nainte i utilizeaz cuvinte cheie pentru
a-i comunica clientului esena spuselor sale.
Structura parafrazrii:

1. numele clientului sau prenumele tu, dv.


2. cuvintele cele mai importante rostite de client
3. o propoziie simpl, scurt i clar care cuprinde esena celor declarate de client
4. (facultativ) verificarea parafrazrii: Este adevrat? / Asta ai spus mai nainte? / Sunt
aproape de adevr? / Am auzit corect? /
Exemplu:

Viaa mea alturi de el este groaznic. A fost promovat doar de curnd, dar se crede cel
mai mare ef. mi spune mereu ce am de fcut. De fapt, ieri mi-a spus c nu am fcut bine ce
aveam de fcut i c dac nu mi revin m va concedia.

Parafrazare: Bogdan, spui c noul tu ef i face viaa groaznic i eti ngrijorat c te


poate concedia.
Recomandri pentru utilizarea parafrazrii:
Evitai s definii problemele in locul elevilor.
Nu judecai i nu minimalizai ceea ce v comunic elevii.
Nu utilizai sarcasmul sau ironia in feed-back-ul pe care il oferii.
Nu evaluai sau interpretai ceea ce au spus elevii.
Fii sinceri i nu pretindei c ai ineles ceva, dac de fapt nu ai ineles sau nu suntei sigur c
ceea ce ai ineles este ceea ce vroiau elevii s v comunice.
Utilizai i comportamentul nonverbal pentru a comunica acceptarea

14
10 SUMARIZAREA- exemple
- Aceast modalitate de recapitulare a datelor problemei, de concluzionare ce se
realizeaz cu ajutorul subiectului
- Sumarizarea este o modalitate de a concentra intr-o manier organizat cele mai
importante aspecte ale discursului interlocutorului.
- Scopurile sumarizrii sunt de a recapitula coninutul unui discurs sau de incheiere a
discuiei.
- Sumarizarea se utilizeaz i pentru stabilirea prioritilor i alternativelor de abordare
a unei teme sau subiect sau pentru clarificarea perspectivelor elevilor asupra
alternativelor de abordare a acelui subiect.
- Sumarizarea este util i ca form de deschidere a unei noi etape a discuiei pe tema
stabilit, reamintind astfel concluziile etapelor anterioare.
- Sumarizarea se realizeaz impreun cu elevii i se clarific in aceast faz subiectele
care necesit o abordare ulterioar i cele care au fost deja identificate i clarificate.
- scop principal: ajutorarea clientului s-i integreze comportamentele, gndurile i
sentimentele;
Exemple:

A. Pentru cazul unui client care se confrunt cu probleme la serviciu i cruia i s-a
spus c este posibil s fie concediat:
Din ceea ce mi-ai spus, n ora care tocmai a trecut, am reinut trei aspecte cheie:
1) eti foarte suprat pentru ceea ce i s-a ntmplat;
2) cu toate acestea simi c ai nevoie i doreti s vezi cum ai putea s-i
mbunteti activitatea la locul de munc;
3) ai dori s ne ntlnim din nou sptmna viitoare i s discutm despre
acest lucru. Am neles bine?
- este o modalitate de a organiza cele mai importaten infomatii obinute din discursul cu
interlocutorul
- scopul principal este de a recapitula continutul unuui discurs , de a-l rezuma pstrnd
exprimarea clientului
- rolul sumarizrii

15
a. clarificarea, sumarizarea, strngerea laolalt, clarific i reflect pri diferite ale unei
serii de declaraii i le organizeaz n asa fel incat clientul s obin o imagine mai clara
asupra povestii sale
b. fixarea , sumarizarea este util la inceputul si la sfrsitul unei sedinte pentru a aminti
unele discutii sau pentr a concluziona si a face trecerea la alta tem.
Exemple
La ultima intalnire am discutat despre .... atunci te simteai, cum merg lucrurile acum ?
Mi-ai descris fosta ta relatie, in care iubitul tu te-a parasit, dup 2 ani de relatie in care
ati locuit impreun, ... ai spus ca esti inca trista si nu poti depasi acest moment, ca iti
lipseste timpul petrecut impreun.. te-am inteles corect ?

16
11 recadrarea exemple
- modificarea cadrului problemei, care conduce laprivirea probleimei dintr-un punc de
vedere mai pozitiv
- scopul principal este identificarea si ulterior schimbarea gndurilor iratiloanele si
dezadaptative , In acest sens recadararea este o modaltiatea de a privi i interioriza
evenimentele, gandurile , conceptele , ideile in feluri mult mai pozitive
- rolul recadrarii este de a-l face pe client s priveasca aceesi situatie din alt punc de
vedere si poate s i schimbe si perceptia asupra acelei situatii si poate si
comportamentul .
- ex client : sunt un om slab pentru ca ma indispun usor si devin nefericit
cons: vezi lucrurile din perspectiva emotiilor i simti lucruri intr-un mod in care
altii nu sunt capabili sa o vada
Sunt de-a dreptul obsedat de toate detaliile minore.Recadrare: Esti un perfectionist, nu-i
asa?

Sunt mult prea incapatanat.Recadrare: Sunt convins ca asta iti e de folos cand iti aperi
punctele de vedere.

Sotul meu lucreaza toata ziua, nu mai avem timp de nimic.Recadrare: Cu siguranta ii vei fi
recunoscatoare cand vei primi masina pe care ti-o doresti.

Mereu aman lucrurile si nu le duc la bun sfarsit.Recadrare: Asta e un avantaj pentru tine, mai
ales atunci cand te-ai lasat de fumat si totusi vrei sa iti aprinzi o tigara.

Ma enervez cand seful sta in spatele meu, cand lucrez.Recadrare: Este posibil ca el sa vrea sa
ma ajute si nu stie alta modalitate prin care sa isi ofere sprijinul.

Am fost nevoit sa cumpar o masina mai mica.Recadrare: Perfect! Vei economisi un sac de
bani cu consumul de benzina.

Sotia mea vorbeste intr-una! Niciodata nu se opreste.Recadrare: Cu siguranta are multe


cunostinte si lucuri inteligente de spus.

Nu suport soneria dimineata.Recadrare: Intotdeauna ea te ajuta sa ajungi la timp la servici.

Sunt recunoscator statului pentru impozitele si taxele pe care le platesc, pentru ca inseamna ca
sunt angajat.

Ma simt bine cand am rufe de spalat si calcat, pentru ca inseamna ca am haine de imbracat.

17
12. tehnici non verbale de ascultare si sutinere

1. meninera unei posturi relaxate si deschise ( evitarea posturii cu bratele si picoarele


incrucisate)

2. Inclinarea usor inainte o aplicare inainte a consileirului in momente de autodezvaluire ale


clientului poate consturi un raport intre cei doi insa o inclinare pare mare inainte a consilierului
paote parea o invadare a spatiului personal de catre client

3. contactul vizuaal- privrea potrivita indica intresul consilierului Privirea trebuie indreptata
catre zona fetei, ceea ce perminte ca ochii celor doi sa se itnalneasca destul de des. Este de evitat
privirea insistenta care poate fi interpretata ca o amenintare de catre client sau privirile
nemisacate care pot fi interpreate ca o privire prin ei

4. Expresia faciala potrivita, o expreise faciala relaxata prietenoasa ( zambitoare cand e cazul)
dovedesete interesul, insa consilereul trebuie sa arate in acelasi timp ca este concentral la ce
spune clientul si sa adopte expresia faciala corespunzatoare emotiilor exprimate de client

5 gesturile msicarile coprorale, aprobarea din cap este cel mai comun gest de ascultare. Cand
este de mica amplare sugereaza atentie continua iar cand este de amploare mai mare sau
repetitiva indica acordul

18
13 Metode de autocunoasre in consiliere pentru client

Autocunoasterea presupune formarea unei reprezentari men tale despre proppria persona
imaginea de sine ( fizica, psihica , sociala)

Una dintre metode este

A tehnica SWOT care presunpune identificiarea

Strenghts- punctele tari in personalitatea, convingerile atitudiniel si


comportamentele sale ( tin de interior)
Weakness- puncte slabe , care pot fi diminuate , eliminate
Opportunities- oportunuitati pe care se bazeaza dezvoltarea sa perosnala care tin de
mediul extern . Identificarea modului in care acestea pot fi folosite
Threats- amenintari
Identificarea modului in care clientul poate sa transforme punctele slabe in puncte
forte si amenintarile in oportunitiati

B Fereastra Johari Cu ajutorul acestei activiti vei putea descoperi stilul de


autodezvluire al elevilor i receptare a feed-bak-ului de la alii.

Informaii pe care le tiu Informaii pe care nu le

despre mine am despre mine

Informaii Deschis nchis


ctre mine
accesibile altora ctre mine

19
Informaii nchis Blocat
ctre alii
inaccesibile altora

Linia vieii

1. Identificai mpreun cu elevii elemente care contribuie la formarea imaginii de sine*.


Dintre acestea reinei evenimentele pozitive i discutai cu elevii impactul acestora supra stimei
de sine a persoanei

*Stima de sine se refer la modul n care ne considerm ca persoane n raport cu


propriile ateptri i cu ceilali (de exemplu, mai buni sau mai puin buni).

Elemente care contribuie la formarea imaginii de sine:

- crearea n familie i la coal a unor oportuniti prin care elevul s obin succes, s i
identifice ariile n care este competent i prin care s i exprime calitile fa de grupul
de colegi i prieteni;
- crearea unor situaii n care copilul sau adolescentul s aib oportunitatea de a oferi ajutor
celorlalte persoane (de exemplu, activiti de voluntariat);
- identificarea surselor de suport social (grupuri de persoane care pot oferi o susinere
constant);
- dezvoltarea abilitilor de comunicare, negociere, rezolvare de probleme i a celor de a
face fa situaiilor de criz;
- dezvoltarea sentimentului de autoeficacitate (i eu sunt bun la ceva);
- stabilirea unor ateptri rezonabile n funcie de vrst i abiliti;
- identificarea unor modaliti adecvate de exprimare a emoiilor negative;
- acceptarea necondiionat a propriei persoane i a celorlali.
2. mprii fiele de lucru i rugai elevii s noteze n captul din dreapta a liniei vieii
vrsta actual, n ani. Cerei-le de asemenea s marcheze de-a lungul liniei, la intervale egale,

20
vrstele intermediare (de la 0 la vrsta actual), iar n dreptul acestora s noteze un eveniment
pozitiv/succes obinut n anul respectiv. Acordai elevilor 15 min pentru a lucra individual.

3. Discutai cu elevii despre importana reamintirii evenimentelor pozitive i a succeselor


obinute. Analizai relaia dintre acestea i stima de sine. Discutai despre starea trit n
momentul completrii liniei vieii.

21
14 Rolul psihologului in scoala

1. ofera interventie psihologica in scopul optimizarii autocunoasterii si dezvoltarii


personale a elevilor
2. identifica si analizeaza plrobleme psiho-comportamentale ale elevilor in special acele
probleme care pot interfera cu procesul educational . Deasemena stabileste resursele
necesare pentru solutionarea acestor probleme si adopta o decizie de interventie
3. consiliaza elevii in luarea deciziilor legate de cariera si ofera suport in elaborarea si
implementarea planului individual de cariera
4. mentine o legatura permanenta intre elev-profesor-parinti cu scopul de a identifica
problemele de comunicare intre acestia si de a le solutiona
5. psihologul poate ajuta elevii sa treaca mai usor peste probleme de competent scolara,
de adaptare, de comunicare etc
6. poate solutiona probleme de discriminare si bullying la nivelul scolii
7. dezvolta si implementeaza programe de consiliere scolara in vederea optimizarii sau
eficientizarii invatarii, promovrii atitudinilor si conduitelor sanogene
8. ajuta elevii sa depaseasca situatiile de criza, conflict, risc
9. prezinta si explica ptofesorilor, parintilor si elevilor rezultatele evalurarii psihologice.
Raporteaza in caz de necesitatea autoritatilor responsabilie cazurile de harturie,
neglijenta sau abuz indrepatate asupra elevului

22
15 comparatie intre orientarea scolara si profesionala

Orientare scolara Orientare profesionala


- vizeaza dezvoltarea personalitatii in - alegerea unei profesii si angajarea
formare individului corespunzator cu
- este actiunea de dirijare elevului nivelul de pregatire atins anterior
spre alegerea unei forme de - se urmareste angajarea individului
invatamanat la postul de munca dorit de el, care
- se ofera informatii despre unitatile corespunde cu scoalarizarea lui
scolare care corespund intereselor, anterioara,
aptitudinilor elevului, desre - se urmaresc conditiile de angajarte,
conditiile de acces (admitere), imbunatatirea capacitatilor conform
formalitatile ce trebuie indeplinite postului dorit, compararea cu
profilul ocupatiolnala, redactare cv
, scrisoare de intentie, pregatirea
pentru interviu etc

23
16 etapele orientarii carierei

1 Autocunoasterea si dezvoltarea personala, cunoasterea insusirilor de personalitate, a


intereselor, valorilor, aptitudinilor, abilitatilor si competentelor. Scopul principal este de a stabili
directia spre care s tind clientul .

2. Exploarea profesiilor, informarea despre profesiile existente, despre ofertele de munca de pe


piata dar si ofertele instituiilor de invatamant. Scopul este de a gasi profesia care este in
concordanta cu interesele, comeptentele, aptitudinile si valorile clientului

3. Luarea deciziei- alegerea unei aunumte profesii, identificarea competentelor necesare pentru
profesia respectiva si formarea acolo unde e cazul pentru obtinerea competentelor respective

4 Cautarea unui loc de munca- identificarea locurilor de munca disponibile, identificarea


surselor de informare cele mai bune ( ziare de specialitate, situri , AJOFM)

5 Angajarea - redactare CV, pregatire pentru interviu

6 Dezvoltarea carierei

24
17 paticularitati ale consilierii copiilor

- comunicarea cu copilul se realizeaza in special prin intermediul jocului si al desenului.


Trebuie alternate discutiile cu activitati de joc sau desen pentru ca copilul sa nu isi piarda
interesul
- durata sedintei ar trebui sa fie mai scurta ( 30 de min)
- locul unde se desfaspoara consilierea trebuie amenajat corespunzator sa fie jucarii, jocuri,
carti cu povesti, pentru a capta mai usor atentia copilului
- consilierul sa se informeze despre universul copiilor din generaltia actuala ( personaje de
desene animate, jucarii, povesti si personaje la moda
- utilizarea unui limbaj accesibil copilui
- in stabilirea obiectivelor si activitatilor consilierul este bine sa tina seama de varsta
copilului si de capactiatile corespunzatoare varstei
- la varsta prescolara , copii sunt puternic influentati de parinti, acestia le imprumuta
obiceiurile si valorile de accea schimbarile necesare in comportamentul copilului sunt
conditionate de implicarea parintilor in acest demers .

25
18 paticularitati ale consilierii adolescentilor

- se aseamana dupa forma si continut cu cea a adultilor


- comunicarea si interventia se realizeaza corespunzator nivelului de intelegere al acestuia
, capacitatea de intelegere a adolescentului find mai bune ca a unui copil
- perioada adolescentei prezinta o problematica diferita, adoptarea unui comportament de
risc, (consum de substante, manifestarea agresivitatii, ) probleme de natura afactiva, etc
de aceea este necesara adaptarea interventiei unei problematici diferite
- cu adlescentii se pot utiliza instrumente de evaluare, (chestionare, teste etc) pentru o
analiza mai eficienta si mai rapida in evlauarea personalitatii , intereselor, pentru
autocunoastre, dezvolatare personala
- la adolecenti fata de copii se poate utiliza o gama mai larga de instrumente si activitati;

26
19 Principii ale preventiei comportamentelor de risc
- orientarea pozitiva a curiozitatii copilului spre activitati sanogene (sport., cercuri si
programe extrascolare, activitati artistice) cu scopul de a distrage atentia de la orice
comportament neadecvat
- furnizarea informatiilor necesare cu privire la riscurile acestor comportamente asupra
sanatatii prin diverse campanii de informarea ( spoturi publicitare, pagini web. ,mass
media, brosuri )
- promovarea programelor de dezvolatare personala cu scopul cresterii stimei de sine si a
reducerii frecventei comportamentului de risc
- dezvoltarea abilitatilor sociale care cunstituie suportul atitudinal si comportamental
autonim si rational fata de ceilati si care neutralizeaza presiunile din partea anturajului. In
acest context scoala si familai ar trebui sa antreneze copii spre aceel modele relationare
centrate pe valori sociale ( respect, colaboare , ajutor)
- prezentarea de exemle pozitive si negative ale unor personalitati care sa ilustreze
comportamentul de risc si beneficiile petrecerii timpului liber intr-un mod sanatos

27
20 Particularitai ale educatiei parintilor
- prin educarea parintilor se actioneaza asupra convingerilor, atitudinilor si
comportamentelor parintilor pentru ca la randul lor sa influenteze favorabil dezvoltarea
copiilor si comportamentele acestora
Parintii trebuie sa fie sustinuti in:
- a fi cat mai mutl implcati in relatia cu copii lor, si de asemenea se dezvolta si ei pentru a
fi un model pentru copii lor
- Invete sa utilizeze adecvat recompensele si pedespsele pentru ca acestea sa lucreze in
beneficiul copiilor si nu invers
- Invata sa comunice corect cu copii lor, invata sa inteleaga corect conceptele autoritate
parinteasca, responsabilitate, evitand situatiile cand ar manifesta rigiditate si
comportamnete abuzive in virtutea acestor concepte intelese gresit .
- Sa identifice in stadiu incipient anumite comportamnte inadevate ale copiilor si a le
indrepta eficient si la timp.
- Sustinerea copiilor in implicarea in sarcinile educationale
- A cunoaste si a interpreta corect caracteristicile pubertatii, si a informa corect si a educa
copilul aflat in aceasta etapa .

28