Sunteți pe pagina 1din 6

Sindromul de neuron de tip central si periferic

Miscarea voluntara e miscarea pe care un individ o efect in mod constient. Substratul anatomic am MV cu totul
schematic e form din 2 neuronu motori care fac sinapsa intre ei (de tip central si periferic). Lezarea unuia din
acesti neuroni det sd respectiv.

Sd de neuron motor de tip central

In clinica: sd piramidal

Def: Neuronii de tip central motori=neuroni care isi au pericarionul (corpul celular) in circumvolutia frontala
ascendenta si isi trimit axonii formand 2 fasc cortico-spinale sau piramidale si 2 fasc cortico-nucleare
(geniculate). Pt ca sunt 2 emisfere sunt si 2 fasc de fiecare.
Fasc piramidale ajung si fac sinapsa cu neuronii motori de tip perif din cornul ant medular. Fasc geniculate
ajung si fac sinapsa cu neuronii motori de tip perif din nucleii nvilor cranieni.

Originea clasica a fasc piramidal=celulele gigante piramidale sau cel Betz din stratul 5 al ariei motorii 4
Brodmann, care se afla in circumvolutia frontala asc. Neuronii motori de tip central sunt grupati la niv scoartei
cerebrale in 3 arii motorii: primara, secundara si suplimentara.

a. Aria motorie primara


- Se afla in circum front asc suprapunandu-se pe aria 4 Brodmann.
- Comanda misc la niv segmentelor anatomice din hemicorpul de partea opusa.
- La nivelul ei exista o somatotopie anatomica si una functionala.

SA= consta in faptul ca fiecare segm anat din hemicorpul de partea opusa se afla sub controlul si comanda unei
anumite zone din circum front asc. Astfel port sup a circum front asc comanda misc la niv mb inf, port mijl ->
trunchi si port inf -> mb sup si fata.

SF=volumul segm anat din hemicorpul de partea opusa nu e proportional cu zona din frontala asc care comanda
ci cu importanta lui functionala. Astfel mare parte din frontala asc e in leg cu inervatia limbii, buzelor, degetelor
la mb sup.

b. Aria motorie secundara Este la baza celei primare dar nu are imp dpdv clinic
c. Aria motorie suplimentara Este pe fata int a emisferelor cerebrale.

Din aceste zone corticale axonii neuronilor motori form fasc piramidale si cele geniculate. F piramidal ajung
pana la neuronii motori de tip perif din controlat a MS unde fac sinapse cu neuronii motori de tip perif, iar
prin NMTP transmit impulsuri voluntare la mb de aceeasi parte. F geniculate ajung in controlat a tr cerebral,
fac sinapsa cu NMTP din nucleii nv cranieni pt motilitatea extremitatii cefalice.

Fasciculul piramidal:
strabate subst alba subcorticala
fibrele componente converg spre capsula int ocupand 2/3 ant ale bratului post
trece prin tr cerebral mezencefal unde ocupa piciorul mezencefalic
coboara in punte unde ocupa piciorul puntii si in bulb unde ocupa olivele bulbare
apoi aproximativ 75% din fibrele lui se X => fasc piramidal incrucisat(caudat din bulb) care se
plaseaza in cordonul lat medular; 25% merg direct si formeaza f piramidal direct
Tabloul clinic al sindromului

1. paralizia
2. fenomenul de eliberare medulara cuprinde:
hipertonia
exagerarea ROT
aparitia reflexelor patologice
3. abolirea R abdominal si cremasterian
4. aparitia sincineziilor
1. Paralizia
Semnul cel mai imp si frecv
Se imparte dupa:
a. Intensitate
Plegie=paralizie totala
Pareza=paralizie partiala
b. Afectarea mb
Monoplegie (brahiala si crurala)
Hemiplegie (mb sup si inf dr/stg)
Paraplegie (mb inf dr si stg)
Tetraplegie (toate mb)
Paralizia din sd predomina pe flexori la mb inf si pe extensori la mb sup.

2. Fenomenul de eliberare medulara

a. Hipertonia e det de accentuarea R miotatic medular. In acest sd se pune in evidenta prin rezistenta opusa la
intinderea pasiva a diverselor gr musculare. Rezistenta cedeaza brusc la un mom dat al miscarii realizand fen
lamei in briceag.
Hipertonia afecteaza cu precadere musculatura mai mult antrenata in misc voluntare cat si musc
antigravitationala. Astfel predomina pe flexori la mb sup si extensori la mb inf, realizand mersul cosit.
b. ROT sunt exagerate cu baza de extensie largita si uneori polichinetica
c. Aparitia Reflexelor patologice e precoce si cel mai imp R patol e R lui Babinski (semnul lui B) consta in
extensia halucelui cu flexia in evantai a celorlalte degete cand se excita cu un ac tegum plantar pe marg axt de la
calcai spre degete.
Babinski pozitiv e mai imp decat un CT, apare lez scoarta -> M.
Alte reflexe patologice:
Grossolimo (mb inf)
Marinescu Radovici
Hoffman (mb sup)

3. R abd si cremasterian sunt abolite timpuriu

4. Aparitia sincineziilor

= miscari care nu se pot efectua voluntar cu mb paralizate, dar se pot face cu forta si amplitudine scazuta cand
aceeasi misc e facuta cu mb sanatos
Tipuri:
Globale insotesc diferite eforturi (tuse, cascat, stranut)
De imitatie apar ca misc de A si F scazute la niv mb paralizate cand executam aceeasi miscare cu mb
sanatos
De coordonare apar cand paralizia se amelioreaza si apare cand bolnavul contracta anumiti muschi la
mb paralizat care det contractia anumitor muschi sinergici ai corpului
Sindromul de NMTC se carac prin:
Paralizie spastica
ROT exagerate
Hipertonie
R patol
Abolirea R abd si cremasterian
Aparitia sincineziilor

Exceptii:
In leziunile de NMTC instalate brusc ca traumatism cranio-cerebral acut: hemoragie cerebrala brusca, paralizia
muschilor este spastica si flasca cu ROT abolite. Se explica prin fen diaskizis (lez piramidala brusc instalata
duce la o deconectare brutala a neur MTP care intra in inhibitie si arcul reflex medular se intrerupe si apare
hipotonia si abolirea ROT). Fen se retrage la 2-3 sapt si paralizia devine spastica.

Dg topografic al hemiplegiei

Dupa leziune:
Corticala=lez la niv cortex
Capsulara=trece prin capsula int
Prin lez de tr cerebral
Spinala

Fiecare din hemiplegie are cate o caracteristica :

H corticala: lezarea scoartei cerebrale det H cu mare predom a paraliziei (deficit motor) la un mb sau la celalalt
conform cu sediul lez pe circumf front asc. Astfel o lez la port sup a frontalului asc det H cu predominanta
crurala si o lez la port inf a frontalului asc det H faciobrahiala.

Avand in vedere ca aceasta circumvolutie e irigata de 2 a. cerebrale (ant care iriga port sup a frontalului asc) si
a. cerebrala medie(port inf a frontalului asc), o ischemie in terit a. cerebrale ant det o hemiplegie cu caracter
crural. H corticala se carac: e insotita de fen corticale ca afazia(tulb de vorbire), aproxia(tulb gesturi), crize
comitiale(epilepsie).

H capsulara: fasc piramidal ocupa spatiu f restrans in 2/3 ant a bratului post, o lez la acest nivel determinand o
hemiplegie egal repartizata paralizia la mb sup si inf. Deci e H globala.

H prin lez de tr cerebral: se carac prin adaugarea la aceasta H a unei pareze de nv cranian care isi are sediul la
acest nivel. Pt ca fasc piram ocupa partea ventrala a tr cerebral si nv cranieni parasesc tr tot prin partea ventrala
e normal ca o sg lez sa afecteze atat fasc piramidal cat si nv cranian care isi are sediul la acel nivel => H de
partea opusa lez (pt ca fasc piram se X) si o paralizie de nv cranian de aceeasi parte cu lez => sd alterne de tr
cerebral.
lez la niv mezencefalului det sd Weber: H de partea opusa cu paralizie de nv 3 comun de aceeasi parte
cu ptoza palpebrala, strabism divergent, diplopie.
lez la niv puntii det sd Millard Gubler: H de partea opusa si paralizie faciala de tip periferic cu
asimetrie faciala de partea leziunii.
lez la niv bulbului det sd interalveolar: H de partea opusa cu paralizia nv hipoglos de aceeasi parte cu
tulb de troficitate si motilitate a limbii.

H spinala: H e de aceeasi parte cu lez(fasc piram a fost deja X)


Diagnosticul etiologic al H corticale
Fact vasc (AVC) cel mai frecvent. Lezarea SC prin ischemie sau hemoragie det o hemiplegie cu debut
brusc si tendinta la ameliorare.
Procese expansive intracraniene(tumor primitive, metastaze, hematoame, tuberculoame) det H cu debut
lent progresiv cu tendinta la agravare.
Fct inflam infectiosi(encefalita, meningita) H se afla in context semiologic in care predom febra.
Fct traumat (cerebrale) det H prin def mecan vasc ca hematom sau afectarea directa a scoartei.

Paralizii speciale prin lezarea de NMTC


a. Paraplegia
b. Tetraplegia
c. Sd pseudobulbar

Paraplegia (paralizia mb inf) e det de lez bilat a fasc piram. Dpdv topografic P poate fi spinala, pontina,
corticala.
Spinala dpdv etiol poate fi traumat, infect su compresiva in tumori medulare. Clinic P flasc sau
spastica. Flasca in cadrul socului spinal, cu ROT abolite, tulb sensib, tulb sfincteriene, urinare. Spastica
urmeaza dupa cea flasca sau e primitiva in cadrul tumorilor medulare.
Pontina in special la batrani; e bilat la piciorul puntii; este in general spastica si insotita de semne
pontine.
Corticala in cadrul afectarii lob paracentral de tumori (meningiom), tromboflebita de sinus longit sup,
ischemia a. carotide int bilat.

Tetraplegia e data de lez bilat a fasc piram. Poate fi T spinala sau pontina.
Spinala f grava, merge cu coma; e det fie de o hemoragie pontina, fie de tromboza a. bazilare completa.

Sd pseudobulbar e det de afect bilat a fasc cortico nucleare a i nv cranieni bulbari nu mai au influente corticale
si dpdv clinic bolnavul are subiectiv tulb de deglutitie, fonatie, mers(cu baza de sustinere larga, pasi mici) si
plans+ras spasmodic, iar obiectiv apare semnul Marinescu Radovici(excitarea tegum palmar cu un ac det
contractia m mentonier de aceeasi parte.

Sindromul de neuron motor periferi

NMTP sunt acei neuroni care isi au sediul (pericarionul) fie in cornul ant medular pt musc trunchiului si mb, fie
in nucleii motori ai nv cranieni pt musc extrem cefalice. Axonii lor form la niv tr cerebral nv cranieni si la niv
medular form succesiv ras ant, plexurile nv si term nv de la niv muschiului.

Fiecare NMTP inerveaza aprox 100-200 fibre musc realizand unitatea motorie. In cornul ant medular se gasesc
mai multe feluri de neuroni motori (motoneuroni) alfa si gama.
- Alfa act direct asupra contractiei musc si sunt de 2 feluri:
Fazici inerv fibrele cu contractie rapida; descarca numai in timpul contractiei
Tonici inerv f cu contr lenta; descarca in permanenta
- Gama nu au act directa ci prin intermediul buclei gama.

Conexiunile NMTP

- Aferente:
Principale: fasc piramidal
Fasc reticulo spinal (subst reticulata din tr)
- Eferente: neuronul MTP e sg eferenta a sist nv catre periferie(muschi). Din aceasta categorie s-a numit
calea finala comuna. Toate impulsurile trec prin NMTP.
Rolul NMTP
Impreuna cu NMTC au rol in miscarea voluntara
Cu fasc reticulat mentin tonusul si miscarile reflexe
Trofic asupra fibrei musc

Tablou clinic NMTC

- Paralizie mai putin intinsa ca cea din NMTC dar afect in egala masura toti muschii; afect atat misc
voluntare cat si reflexele;
- Hipotonie e det de faptul ca arcul reflex medular e intrerupt in port sa ant care e form din NMTP. Se
evid fie prin manevre de mobilizare pasiva a m care se face cu amplit ridicata sau prin palparea
muschilor;
- Abolire/diminuare ROT din cauza ca arcul reflex medular e intrerupt
- Amiotrofie (atrofie musc) NMTP are rol trofic
- Modif electro fiziologice ale excitab neuromusc cu electromiograma pune in evid biocurenti de act
medulara.

Pe o EMG se cerceteaza ce se intampla cand:


muschiul e in repaus cand ai introdus acul
la o contractie musc minima si maxima

In sd NMTP dupa introducerea acului muschiul fiind relaxat, apar potentiale de fibrilatie acre sunt det de
contractia spontana a fibrelor denervate. Aceste potentiale au amplit si durata marita. La o contractie minima
apare o saracie de potentiale pt ca sunt f multe unitati motorii distruse. NMTP e distrus si f musc nu react. Cand
strange pumnul la contractie musc apare fen de interferenta( nu apare in sd NMTP)

Fasciculatii = contractii bruste nereg ale unor fibre dintr-un muchi care nu deplaseaza segm din membru. Ele se
observa sub forma unei ridicaturi sub tegumente. Pot fi fiziol ce apar la frig si efort, pot apare la nevrotici
(generalizate la mb sup si inf). Au valoare patol cand apar pe muschi atrofiat(boala rezidentilor).

Dg topografic la sd NMTP
In fctie de lez: sd de corn medular ant, sd radicular, sd de plex, sd de neuron periferic

Sd de corn medular ant


Fasciculatii
Paralizii cu caracter metameric
Nu are tulb senzitive
Viteza de conducere nv e normala
Cauze: poliomielita ant acuta, scleroza laterala amiotrofica(b degenerativa cronica)

Sd radicular
Paralizie cu caracter radicular
Tulb de sensibilitate subiectiva(dureri, parestezii)
Viteza de conducere scazuta
Apar in modif ale coloanei: spondilite, spondiloze, hernii de disc, traumatisme, tumori

Sd de plex(radacinile se unesc si form plex)


Paralizii in terit de distributie a plexului, Tulb de sensib
Viteza de cond motorie sau senzitiva modificata
Fasciculatii
Etiologie plex brahial: adenopatie latero cervicala, coasta cervicala
Sd de neuron perif
Deficitul motor si tulb de sensib trofice apar in terit de distrib a nv respectivi
Etiologie traumat

Dg diferential sd NMTP

a. Sd miopatic distrofia musc primitiva cand deficitul motor(paralizia) este la niv proximal(umeri, coapse),
ROT sunt N dar R idiomuscular e abolit. Biopsia musc arata suferinta musc, iar EMG arata traumatism
miogen.
b. Paralizii din discaliemii au tot caracter flasc cu ROT abolite dar anamnestic apar dupa ingestie de
glucide crescuta; determinarea K din sange pune dg
c. Bolile sinapsei neuromusc miastenia=paralizia e det de blocul neuro-motor, deficitul motor se accent
(instalare la efort si dispare in repaus), iar EMG cu 5-10 ciclii/sec(potential cu amplit scazuta cu 25-50%)
d. Miotonia deficitul motor e datorat de reactia miotonica=contractie prelungita si decontractura lenta a
muschiului.
e. Sd NMTC ROT exagerate, hipertonie, paralizie intinsa