,,Morometii,, M.

Preda

1. ncadrarea romanului n contextul epocii.

Marin Preda, important romancier posbelic, se impune n literatur ca o

adevarat contiin, ca un autor care a rezistat n epoca ameninat de cenzura
comunist, prin romanele sale (Risipitorii, Delirul, Moromeii, Cel mai iubit dintre
pmnteni), care certific rezistena prin cultur a autorului lor.

Aparut dupa aproape un deceniu de seceta literara (in care proza, lirica,
dramaturgia fusesera toate subordonate politicului), primul volum din Morometii
(1955) reia temele si problematica romanului realist din perioada interbelica. Al
doilea volum, publicat doisprezece ani mai tarziu, reprezinta o continuare si,
totodata, un moment din tetralogia familiei Morormete, asa cum a dorit Marin
Preda sa o alcatuiasca. Respectand ordinea cronologica a evenimentelor prezentate,
tetralogia era formata din: Morometii I, Delirul I si II (al doilea volum nu a mai
fost scris), Morometii II si Marele singuratic.

Roman realist, obiectiv, postbelic ( primul volum apare n 1955, al doilea, n

1967), capodopera lui Marin Preda are tematic rural complex: familia; drama
ranului romn dintr-un sat din Cmpia Dunrii, confruntat cu istoria, cu
prefacerile sociale i politice; destrmarea vieii rurale patriarhale, dominate de
tradiii i obiceiuri; dragostea; trecerea timpului; comunicarea interuman.

Romanul are o epic dens, profunzime psihologic, problematic nuanat n

legtura cu destinul frmntat al satului romnesc dinaintea i dup al Doilea
Rzboi Mondial, sat bulversat de schimbri radicale de ordin ideologic, aflat la
rscrucea a dou regimuri diferite: capitalismul i socialismul.

Roman obiectiv postbelic, Morometii reprezinta o epopee, in care valorile

stravechi morale si spirituale sunt puse la indoiala, in care satul traditional este
nevoit sa suporte brutala si nedreapta schimbare impusa de intunecatul deceniu
cinci.
Prin surprinderea unor aspecte din viata satului, a colectivitatii, se ncearca o
reconstituire a unei lumi aflate in pericolul disparitiei, cele doua volume
constituindu-se intr-o monografie a satului romanesc de dinainte si de dupa razboi.
Sunt prezentate obiceiuri, traditii care reprezinta momente din cotidianul taranesc:
calusarii, spalatul picioarelor de Rusalii, parastasul, hora, jocul cu bobicul etc.
Inima satului este Poiana lui Iocan, unde se aduna oamenii, citesc ziarul,
comenteaza ironic politica si-si exprima opiniile, intr-o deplina libertate. Cel mai
asteptat si mai interesant comentator este Ilie Moromete, a carui luciditate este
recunoscuta de toti.
 Romanul Moromeii creeaz n manier realist-obiectiv universul specific
al satului romnesc din Cmpia Dunrii, aflat la rscrucea istoriei. Prin aceast
oper Marin Preda analizeaz probleme legate de mica proprietate rneasc in
raport cu relaiile capitaliste i socialiste. n aceeai msur este urmrit i
evoluia valorilor patriarhale in satul romnesc. El este prefigurat de cteva nuvele
din volumul ntlnirea din pmnturi, i este publicat n dou volume care apar la
12 ani distan, n 1955, 1967.

Romanul corespunde realismului prin prezentarea obiectiv a faptelor de

ctre un narator obiectiv, omnipresent i omniscient, prin aspectul social al
prezentrii vieii rurale interbelice, prin crearea unei tipologii determinate istoric i
social, prin structura circular a primului volum. Concepia lui Marin Preda e aceea
c autorul realist trebuie s realizeze o oper care s vorbeasc nu despre ea nsi,
ci despre om.

Tema o constituie destrmarea unei familii de rani din satul Silitea-Gumeti

din Cmpia Dunrii, n perioada de dinaintea celui de-al Doilea Rzboi Mondial.
Problematica celor dou volume este diferit, dar tematica este unitar,
reconstituindu-se imaginea satului romnesc ntr-o perioad de criz i nregistrnd
transformri ale instituiilor i mentalitilor. Romanul are mai multe niveluri de
interpretare: poate fi roman de dragoste, din perspectica cuplului Polina-Biric, dar
i roman al formrii unei personaliti, prin evoluia lui Niculae. Volumul al II-lea
propune alt lume i alte concepii i vizeaz o realitate social mai ntins. Una
dintre temele simbolice ale romanului rmne ce a timpului istoric n raport cu
destinul individului, urmrindu-se modul n care se poate pstra libertatea moral,
individual, n lupt cu fatalitile istoriei.

Indicii spaio-temporali: Romanul incepe simbolic cu aezarea aciunii sub

semnul unui timp ingduitor, tolerant, care avea nesfrit rbdare cu oamenii. In
ceea ce privete spaiul intmplrilor, acesta este satul Silitea-Gumeti din Cmpia
Dunrii. Finalul primului volum arat c timpul nu mai avea rbdare, deci se
poate vorbi despre o structur circular. Dup cum se observ, relaiile temporale
i spaiale sunt fixate inc din incipitul romanului. Exist n roman o dubl valoare
a timpului: pe de o parte timpul istoric, rbdtor n primul volum, apoi accelerat n
volumul al II-lea, pe de alt parte timpul individual, microtimpul condiiei umane;
raportul dintre aceste dou timpuri reprezint o supratem a literaturii lui Preda,
prin care se nelege modificare structurii interioare a personajelor provocate de
marile evenimente istorice precum Al Doilea Rzboi Mondial, Reforma Agrar din
1945, colectivizarea. Tensiunea romanului decurge tocmai din aceast pendulare
ntre timpul istoric i timpul individual, aa cum observ nsui Moromete: Nu
am dect o singur via de trit, n timp ce istoria este nceat i nepstoare.
Astfel, Eugen Simion susine c Moromeii stau sub un clopot cosmic i
drumurile mari ale istoriei trec prin ograda lor, iar tema central a romanului ar fi
libertatea moral n lupt cu fatalitile istoriei.
2. Geneza romanului. Geneza romanului este legata de nuvelele din ciclul
Intalnirea din pamanturi. Sintagma-cheie care sugereaza tema romanului este
-gospodaria taraneasca-, fapt stilistic si existential ce justifica titlul. Romanul
familiei Moromete si al colectivitatii rurale nareaza evenimente derulate de-a
lungul unui sfert de veac, adica istoria unei profunde si simbolice destramari a
satului patriarhal. Luata in ansamblu, cartea este un cod al existentei taranesti,
al unor randuieli desfasurate ritualic: plecarea si intoarcerea de la camp,
pregatirea secerisului, serile familiei, obiceiurile legate de munca sau momente
ale existentei acestea sunt argumente monografice si dovezi ale situarii
romanului intr-o traditie a prozei cu tematica rurala. In figura personajului
central, Ilie Moromete, autorul insusi marturiseste ca a folosit mult din datele
tatalui sau, Tudor Calarau (la fel ca si in opera cu factura autobiografica Viata
ca o prada). In construirea personajului Niculae Moromete, autorul foloseste
elemente pe care le putem aprecia ca fiind autobiografice. Imaginea satului este
reconstituita dupa cea a satului natal (Silistea-Gumesti), iar realitatile sociale
sunt cele in care a trait insusi scriitorul. Intr-un interviu, autorul stabileste el
insusi proportia de adevar si fictiune din roman: Adevarate sunt sentimentele.
Fictiuni sunt imprejurarile (...) eroul preferat, Moromete, care a existat si in
realitate a fost tatal meu.

Timpul este motivul central al romanului, cu prelungiri si in volumul al II-lea, in

functie de care autorul gandeste intreaga strategie narativa. Preda porneste de
la ideea ca intre timpul individual (reprezentat de destinul omenesc) si cel
general (reprezentat de istorie) exista o mare deosebire, chiar daca cel de-al
doilea il include si-l determina pe primul. Cel dintai este fragil si subiectiv, iar
cel de-al doilea este puternic si obiectiv, actionand ca o forta oarba care
anuleaza, prin uniformizare, destine individuale. Drama lui Ilie Moromete
anunta drama colectivitatii din care face parte si pune sub semnul intrebarii
structurile care au generat-o. Timpul interior se converteste in istorie, drum
ireversibil ilustrand disparitia civilizatiei rurale traditionale. Ne aflam la
confluenta unor epoci radicale, cand temeliile lumii sunt amenintate de un
razboi si iluzia timpului benefic se risipeste sub presiunea evenimentelor
necrutatoare. Cu trei ani inaintea celui de-al doilea razboi mondial, se pare ca
timpul era foarte rabdator cu oamenii; viata se scurgea aici fara conflicte mari,
iar Campia Dunarii respira linistita sub lumina soarelui de vara. Intre acest
moment si cel final, se afla drumul destramarii unei iluzii, fiindca timpul nu
mai avea rabdare.
Proiectate pe fondul unei imagini de ansamblu, anume satul Silistea-Gumesti,
gospodaria Morometilor reflecta, la microscara, trasaturile unei lumi arhaice.
Imbinand tema sociala cu cea a timpului, scriitorul face din aria Morometilor
un teritoriu al dramelor, al implinirilor aparente si al destramarilor, tinand de
permanente ale naturii umane. Sub semnul realismului complex (Liviu
Leonte), se abordeaza cu deosebita maiestrie si originalitate supratema relatiei
omului cu istoria, cu timpul, asa cum remarca Eugen Simion: Morometii stau
sub un clopot cosmic si drumurile mari ale istoriei trec prin ograda lor... Omul
linistit si ironic Ilie Moromete sta, totusi, pe un vulcan. Raportata la
problema timpului, familia este surprinsa sub un clopot cosmic atunci cand
timpul era foarte rabdator cu oamenii si sta pe un vulcan cand durata se
precipita. Pe parcursul romanului, temporalitatea este suport pentru mitul
istoriei, pentru lumea de tip arhaic in care a crezut Moromete, inainte de a
deveni in mod tragic un rege fara regat si pentru prefacerile fundamentale, al
caror apostol intamplator este Niculae O sa ma duc in pustie, si de-acolo o
sa ma intorc si o sa propovaduiesc.

Subiectul romanului respecta succesiunea clasica a momentelor, carora le acorda

insa un spatiu disproportionat, impus de evolutia personajelor si de natura
conflictelor, care iau forme diverse, in functie de problematica abordata:
sociala, familiala, etica, psihologica, politica.

Actiunea incepe in vara anului 1937, cand timpul avea cu oamenii nesfarsita
rabdare si viata se scurgea aici fara conflicte mari. Treptat, timpul acesta
ingaduitor intra intr-o curgere tumultuoasa ce va schimba destinele taranilor.
Primul volum se incheie simetric cu imaginea timpului care nu mai avea
rabdare, temeliile lumii fiind amenintate de razboi si de vartejul comunist.
Intre acest moment al timpului ingaduitor si momentul final al nerabdarii
istoriei se afla drumul destramarii unor iluzii: increderea lui Moromete in
independenta prin pamant, in stabilitatea familiei sale si in rezistenta
gospodariei in fata agresiunilor, care insa se vor spulbera, macinate de conflicte
din ce in ce mai mari.

Romanul are o geneza complexa, fiind bazat pe propria existenta a scriitorului.Mai

intai, satul Silistea Gumesti este locul in care s-a nascut scriitorul si despre care
marturisea ca este singurul loc in care a fost pe deplin fericit.In al doilea rand,
familia scriitorului si el insusi se regasesc in ipostaza personajelor de roman,
Tudor Calarasul, tatal scriitorului despre care Marin Preda marturisea Putea
sta zile intregi pe stanoaga sa priveasca spectacolul lumii si nu s-ar fi plictisit
niciodata este modelul dupa care este conturat personajul Ilie Moromete.
Romanul lui Marin Preda ia nastere in urma unui proces indelungat de creatie care
presupune ca si in cazul lui Liviu Rebreanu exercitii pregatitoare precum
povestiri sau nuvele, astfel opere precum "La camp", "Salcamul", "Calul" sunt
proze din volumul de debut "Intalnirea din pamanturi".
Ele vor constitui nucleul epic necesar dezvoltarii celor mai impotante episoade
ale romanului "Morometii". Volumul I este publicat 1955, iar cel de-al doilea
abia in 1967, in urma unui proceas elaborat care a intentionat sa armonizeze
liniile epice aparent divergente.
"Morometii" desemneaza destinul individual al unei familii taranesti din
Campia Dunarii prin relevarea caracterului universal al acestor experiente, dar
si al specificitatii romanului.
Tema este sociala, dar vizeaza sublinierea unei obsesii a creatorului privind
raporturile dintre realitate, sdevar si istorie. Motivul central al cartii este timpul
care are valente specifice in cazul confruntarii cu constiinta personajului
central, Ilie Moromete si a intregii colectivitati.
Compozitia primului volum este simetrica coordonata de motivul timpului care
initial este rabdator cu oamenii imprimand actiunii o miscare lenta, iar in final
"numai avea rabdare cu oamenii", precipitand actiunea.Scriitorul insusi il
reprezinta pe Niculae Moromete, mezinul familiei a carui copilarie a fost
chinuita de toanele oii Bisisica.Nila este chiar fratele scriitorului mort in al II-
lea Razboi Modial, iar Tita si Ilinca sunt Mita si tot Ilinca din realitate, surori
ale scriitorului.

Capodopera a literaturii noastre, romanul Morometii marcheaza, prin procesul de

elaborare, umanitatea evocata, semnificatiile sugerate, ecoul in constiinta
publica, realizarea artistica, unul din momentele de varf ale prozei romanesti.
Configurarea universului morometian a fost se poate afirma fara nicio
exagerare -preocuparea de o viata a marelui prozator. Volumul intai, anuntat
intr-un interviu inca din 1948, unde i se schiteaza subiectul (Flacara", nr.
42/1948, interviul lui Anton Strihan Despre un viitor roman al lui Marin
Preda), dupa aparitia volumului de debut, cunoaste o prima elaborare in 1949,
lasata la o parte pana in primavara lui . Spre sfarsitul acestui an, dupa aparitia
catorva fragmente in Viata Romaneasca", cartea va vedea lumina tiparului.

Volumul al doilea apare abia in 1967, desi fusese inceput, dupa marturisirile
autorului, prin 1953, dupa o sedere de o luna intr-un sat de pe langa Buzau.
Mai tarziu, scriitorul avea sa afirme ca ii sta in intentie sa alcatuiasca din
Morometii (I, 11) si Delirul (I, II) o tetralogie. Personaje din aceste romane
vom regasi insa si in Marele singuratic (1972), iar prototipuri, chiar in nuvelele
si povestirile debutului editorial, intalnirea din Pamanturi (1948).
3. Subiectul i fabula. Fabula predilect a operei lui Marin Preda este cea rural,
reprezentat de satul romnesc din Cmpia Dunrii, ilustrat prin familie,
rnime i drama ei istoric, satul supus zguduitoarelor prefaceri ale istoriei,
relaia individului cu istoria, dragostea, comunicarea uman,
demnitatea. Problematica celor dou volume este diferit, dar tematica este
unitar, reconstituindu-se imaginea satului romnesc ntr-o perioad de criz i
nregistrnd transformri ale instituiilor i mentalitilor. Romanul are mai
multe niveluri de interpretare: poate fi roman de dragoste, din perspectica
cuplului Polina-Biric, dar i roman al formrii unei personaliti, prin evoluia
lui Niculae. Volumul al II-lea propune alt lume i alte concepii i vizeaz o
realitate social mai ntins. Una dintre temele simbolice ale romanului rmne
ce a timpului istoric n raport cu destinul individului, urmrindu-se modul n
care se poate pstra libertatea moral, individual, n lupt cu fatalitile
istoriei.

Romanul Moromeii are ca subiect satul i ranul n perioada dintre cele dou
rzboaie mondiale. Scriitorul caut s gseasc un rspuns la problema dac
mica proprietate rneasc poate rezista la presiunile relaiilor de producie
capitaliste. Ilie Moromete stpnete n chip absolut peste o familie a crei
alctuire prevestete parc destrmarea: trei fii din prima cstorie Paraschiv,
Nil i Achim, n timp ce Niculae, Tita i Ilinca sunt fetele Catrinei facute cu
Ilie Moromete din a doua casatorie. Pentru a pstra unitatea familiei, tatl este
nenduplecat i justiiar.
Incipitul este expresia unui timp armonios si a unui spatiu traditional. Sunt fixate
coordonatele spatio-temporale veridica "in Campia Dunarii cu cativa ani
inaintea celui de-al doilea razboi mondial se pare ca timpul avea cu oamenii
nesfarsita rabdare, iar viata se scurgea aici fara conflicte mari".
Secventa narativa cu care romanul debuteaza este aceea a intoarcerii familiei
Morometilor de la camp. Actiunile membrilor acesteia sunt centrifuge
anuntand viitoarea destramare a familiei. Catrina este preocupata de pregatirea
cinei, baietii cei mari merg in grajd pentru a se odihni, fetele se duc la scaldat,
Niculae are grifa de oi, iar tatal, Ilie Moromete iese la drum pe stanoaga
cautand prilej de a intra in vorba cu oricine.
Spirit contemplativ, meditativ, hranit din placerea de a analiza lumea in cele
mai intime resorturi ale ei, cu o inteligenta ascutita, rece, personajul principal,
Ilie Moromete, ilustreaza statutul taranului roman, iubitor al valorilor
traditionale, al familiei si a proprietatii taranesti - pamantul.
Disimularea adevaratelor intentii este arma cu care Moromete incearca sa se
impotriveasca unei lumi mult prea stramte si prea conformiste pentru puterea
lui de intelegere a lucrurilor. Semnificativ in acest sens este episodul in care
vecinul sau, Balosul ii cere sa-i vanda salcamul din spatele casei, iar Moromete
ironic il anunta ca la noapte ploua si ca o sa faca o gramada de grau.
Cu valoare morfologica pentru viata traditionala romaneasca, secventa narativa
a cinei taranesti este anticipativa. Ea prefigureaza conflictul dintre Ilie
Moromete si copii sai, dintre fratii mai mari si Catrina. Acest conflict va duce
la destramarea unitatii familiale si mai apoi la pierderea prosperitatii taranesti.
In mod simbolic "locul lui Moromete este pragul celei de-a doua odai de unde
stapanea cu privirea pe fiecare" pe cand locul Catrinei este "langa oalele cu
mancare si langa copii ei facuti cu Moromete. "Pe partea dinspre usa "ca si
cand ar fi fost gata oricand sa se scoale de la masa si sa plece afara" stau
PAraschiv, Nila si Achim.
Scena taierii salcamului este simbolica deoarece arborelel reprezinta un axis
mundi al satului traditional. Acest episod atrage dupa sine restrangerea
universului morometian care devine meschin in dimensiunile sale. Pare ca viata
satului si-a pierdut coordonata sacra, s-a demitizat.
Amenintarile mari, plata foncierii, datoriile la banca devin imposibil de
contracarat. Cei trei frati vitregi, Paraschiv, Nila si Achim, instigati de Guica,
sora mai mare a lui Ilie Moromete, tind sa paraseasca familia, sa iasa de sub
autoritatea paterna.
Persanajul central traieste cu pasiune darinta pastrarii celor doua iluzii care ii
dimensioneaza viata: unitatea familiala si proprietatea taraneasca. Pentru prima
data in istoria literaturii romane un taran este infatisat in ipostaza celui care
face eforturi pentru a-si pastra pamantul si nu in ipostaza in care lupta pentru a-
l dobandi. In acest fapt consta si diferenta majora dintre cele doua personaje
exponentiale pentru categoria taranului roman: Ion si Ilie Moromete.
Moromete intelege sa munceasca pamantul care asigura prosperitatea intregii
familii si nu banuieste ca universul sau intim, armonios va fi subminat chiar de
catre cei care ii sunt apropiati ei.
 Instigati de Guica, fratii vitregi, Paraschiv, Nila si Achim vor fugi la Bucuresti
cu oile si apoi cu caii. Dezamagit, neintelegand adevarata motivatie a fiilor sai,
Ilie Moromete intra intr-un lung proces de metamorfoza din care va ramane
doar "chipul lui de huma arsa facut odinioara de Din Vasiliu". Sufletul acestuia
intra intr-un proces de pietrificare oglindind conflictul interior. Cea mai mare
amenintare pentru Ilie Moromete este tirania istoriei capabila sa spulbere orice
iluzie a armoniei "trei ani mai tarziu izbucnea cel de-al doilea razboi mondial,
timpul nu mai avea rabdare".

Actiunea se incheie odata cu schimbarea caracterului lui Ilie Moromete, cauzata de

fuga la Bucuresti cu caii a lui Paraschiv si Nila ("Trei ani mai tarziu, izbucnea
cel de-al doilea razboi mondial").

In "partea intai" este prezentata familia lui Ilie Moromete, intoarsa intr-o seara
"pe la inceputul verii" de la sapa, discutia cu Tudor Balosu, privind vinderea
salcamului din spatele casei lui Moromete. Niculae, mezinul familiei, se plange
Catrinei, mama sa, ca nu poate merge la scoala si are necazuri cu Bisisica, o
oaie naravasa din cele 24 ale familiei. Cina familiei Moromete este saraca
(supa de verdeturi si mamaliga cu lapte). Ilie refuza sa-l lase pe Niculae la
scoala, in ciuda insistentelor sotiei, iar Achim, fiu al lui Ilie Moromete din
prima casatorie, cere permisiunea de a merge cu oile la Bucuresti pentru a
vinde lapte pe piata, astfel incat familia sa poata plati rata imprumutului la
banca.

Alt plan al actiunii prezinta idila dintre Polina, fiica lui Tudor Balosu, si Birica, un
flacau sarac, dar chipes si inzestrat cu darul cantecului. Tudor Balosu nu este
de acord cu casatoria celor doi, izgonindu-l pe flacau si amenintandu-l .
Maria, sora lui Moromete, poreclita Guica, ii instiga pe baietii cei mari ai lui
Ilie Moromete din prima casatorie (Achim, Nila si Paraschiv) impotriva
familiei, sfatuindu-i sa plece cu caii, spunand ca banii din munca lor sunt dati
fatelor si sotiei lui Ilie. Moromete merge impreuna cu Tudor Balosu sa vanda
porumb in zona de munte, dar ii da mai ieftin unei vaduve amarate.
Intr-o dimineata, Ilie Moromete il ia pe Nila si merg sa taie salcamul, pe care-l
vinde lui Tudor Balosu, motiv de repros din partea surorii sale.
Taranii din Silistea - Gumesti se aduna la fieraria tiganului Iocan, citesc ziare
politice si comenteaza evenimente. in prim-plan se afla Ilie Moromete si
prietenul sau Cocosila, in vreme ce Tugurlan, un taran fara pamant, cu multi
copii, nu e de acord cu aceste discutii. Din Vasilescu face din lut ars chipul lui
Ilie Moromete. Ilinca vine si-l cheama acasa pe Ilie Moromete, care plateste,
dupa tergiversari, 1000 de lei agentilor fiscali (Jupuitu) pentru impozit.
Botoghina este bolnav si vrea sa vanda pamant lui Balosu. Birica o fura pe
Polina, iar Tudor Balosu il ameninta ca nu va primi nici o zestre.

In "partea a doua", Achim pleaca la Bucuresti cu oile, iar Ilie Moromete cere
bani imprumut lui Aristide, primarul satului, care avea mori si carciumi, si mai
plateste din impozit. La indemnul Guicai, Nila si Paraschiv incearca sa fuga cu
caii, dar se razgandesc.
Birica si Polina se inteleg bine, doresc sa se impace cu Tudor Balosu, dar sunt
respinsi, incep sa-si faca o casa din caramizi. Dumitru lui Nae si Cocosila se
distreza pe seama unei istorii inventate de Ilie Moromete in legatura cu
numeroasa familie a lui Traian Pisica. Botoghina se interneaza in sanatoriul
T.B.C. Are loc festivitatea de incheiere a anului scolar, unde Niculae primeste
premiul I, spre uimirea lui Ilie Moromete, care-l duce pe brate acasa, fiind
cuprins de un acces de friguri.

In "partea a treia", se desfasoara scene din seceratul graului, iar la pranz,

Paraschiv se frige cu fasolea fierbinte. in vreme ce familia se odihneste,
Niculae o roaga pe mama sa sa intervina pentru ca tatal sau sa-l lase mai
departe la scoala, dupa ce terminase clasa a patra.
Polina ii cere lui Birica si familiei acestuia sa mearga le seceris pe locurile ei
cuvenite de la parinti. Birica ezita, dar in cele din urma se duc si-i spun lui
Tudor Balosu ca au de gand sa secere. Victor Balosu, fratele Polinei, vine
furios si-l loveste in obraz pe Birica. Acesta, insa, ii da un pumn dupa ceafa,
cum invatase la armata, si-l doboara.
Ion a lui Miai, prietenul lui Tugurlan, este batut de Tache, fiul lui Aristide,
deoarece a cantarit faina de la moara si a constatat furtul, despre care stiau toti
satenii. Tugurlan il bate pe Tache, dar unchiul acestuia il cheama pe jandarmul
satului care, fara sa cerceteze, ii da doua palme lui Tugurlan. Acesta se infurie,
il bate si pe jandarm si ii ia arma. I-o restituie dupa ce jandarmul vine acasa la
el si isi cere scuze.
Achim nu trimite bani acasa, pentru ca ii cheltuia " cu vin si cu femei".

Recolta este bogata, dar Moromete refuza din nou rugamintea lui Niculae.
invatatorul Teodorescu incearca sa-l convinga pe Moromete sa-si dea copilul la
scoala. Tugurlan ajunge la inchisoare pentru doi ani la insistentele lui Aristide,
iar Botoghina se insanatoseste. Tudor Balosu il da in judecata pe Birica pentru
furtul graului, iar Polina incendiaza casa parinteasca la un colt, ca avertisment.
Pretul graului scade din cauza recoltei mari, iar situatia financiara a lui
Moromete devine delicata. Aristide ii ce De imprumutul, banca il someaza sa
achite restul de plata, impozitul restant trebuie platit.

In familia lui Moromete se isca o cearta provocata de Paraschiv. Moromete il

bate cu un par pe el si pe Nila, iar cei doi fug de acasa luand caii, banii gasiti,
cateva covoare din zestrea fetelor.
Dupa aceasta grea lovitura, Moromete ii vinde lui Tudor Balosu bucata de
pamant ceruta, isi achita datoriile, plateste taxa de internat pentru Niculae, care
reusise la examenul de invatatori, si isi cumpara doi cai.
Moromete intra intr-o stare de aparenta nepasare, nu mai sta de vorba ceasuri
intregi, nu mai merge la adunarile din poiana lui Iocan.
4. Sistemul de personaje.

In centrul romanului st Ilie Moromete ranul care privete modul su de

via ca pe singurul posibil. Ilie Moromete intruchipeaz cu obiectivitate o
tipologie: originalitatea tipului de ran creat de Marin Preda este realizat pornind
de la atitudinea fa de pmnt: spre deosebire de ranul lui Rebreanu, dornic de a
dobndi pmnt pentru demnitate social, pentru Moromete posesiunea este
doar garania unitii familiei. El este pstrtorul neclintit al valorilor patriarhale,
ranul cu spirit meditative i contemplativ, convins de importana existenei sale.

Marin Preda i modeleaz personajul prin caracterizare direct i indirect

a.Direct:

naratorul prezinta vrsta lui Moromete, aflat la a doua csnicie ( acum avea
acea vrst intre tineree i btrnee, cnd numai nenorociri sau bucurii
mari mai pot schimba firea cuiva; Era cu zece ani mai mare dect Catrina
(contingent 911, fcuse rzboiul)), i contureaz un vag portret fizic
(fruntea larg, descoperit de golul prului czut de o parte i de alta a
cretetului), i precizeaz simpatia politic pentru liberali.

.Caracterizarea fcut de alte personaje: Catrina l vede negru la suflet de

pcate i de tutun, mort dup edere i dup tutun, n timp ce Blosu
intuiete spiritual duplicitar al vecinului su: om care eu i zic una i el se
face c n-aude.
 .Autocaracterizndu-se, Ilie Moromete insist, n finalul volumului al doilea,
asupra verticalitii sale i a modului de gndire tradiionalist,
neinfluenabil: eu totdeauna am dus o via independent

b. Indirect: cele mai multe trsturi ale lui Ilie Moromete sunt construite indirect,
prin reliefarea gndurilor, aciunilor sau atitudinilor sale.

prima scen care contureaz imaginea tatlui autroritar este cea a cinei
Moromeilor, n care este prezentat ca stnd deasupra tuturor i stpnind
cu privirea pe fiecare. Mediind conflicte, el este cel care refuz
colarizarea lui Niculae sau privete cu nencredere propunerea fiilor celor
mari de a pleca la Bucureti cu oile.
Disimularea este o trstur definitorie a lui Moromete. Scena dialogului
dintre el i Tudor Blosu este semnificativ, fiind un dialog n care ambele
personaje mnuiesc cu abilitate textul i subtextul, astfel nct replicile se
succed apparent fr nicio logic; n esen, dei pare un dialog al surzilor,
dicuia se d pe tema vinderii slcmului, anticipnd dificultile financiare
ale lui Ilie. La intrebarea vecinului dac s-a hotrt s-i vnd salcmul,
Moromete se gndete c acest lucru este posibil, dar se comport ca i cum
aspectul nu l-ar interesa. La fel, aflnd c Paraschiv i Nil vor s fug de
acas, Moromete reuete s-i ascund gndurile care il frmnt, amnnd
sa intervin.

Marin Preda creeaz un personaj de o inteligen ieit din comun. Simind

nevoia hranei spirituale, ranul cu fire reflexiv citete ziarele in fiecare
duminic, impreun cu ali steni, in Poiana lui Iocan. Aici el incearc s
clarifice ideile din articolele publicate, s descifreze sensurile profunde ale
politicii vremii. Cnd se schimb regimul politic, Moromete prevede
inaintea multora c ranii vor rmne fr pmnt. Astfel, n primul volum
Ilie Moromete se dovedete un membru activ al comunitii, n cadrul creia,
la diferite niveluri, joac mai evident sau mai estompat rolul de centrum
mundi. n volumul al doilea, volubilitatea personajului se diminueaz, el
transformnd eecul metfaizic ntr-un success financiar i fin preocupat de
aspecte materiale.
Ironic fiind, Moromete reuete n situaii critice s atenueze gravitatea
momentului. De exemplu, n scena tierii salcmului nu pierde nici o ocazie
de a I se adresa caustic lui Nil, la care constat neputina de a raiona n
situaii elementare.
finalul volumului I prezint drama paternitii rnite, Moromete trebuind sa
accepte plecarea fiilor i abandonarea statutului de ran, n ciuda eforturilor
lui de a le insufla acelai sistem de valori ca al lui. Cea mai ilustrativ scen
n acest sens apare n volumul al II-lea, cnd Ilie sap un an de scurgere n
ploaie, vorbind cu un interlocutor fictiv despre lipsa de fundament a noii
ornduiri sociale. Astfel, Moromete rmne cel din urm ran n acest
roman al deruralizrii satului, n opinia lui Nicolae Manolescu, respective
 ultimul pstrtor al valorilor patriarhale confruntat cu noua ideologie
politic.

Romanul dezvolta o serie de personaje specifice lumii rurale neatinsa insa de

schimbarile majore sociale in volumul 1, in volumul al 2-lea fiind surprinse tipuri
umane dominate de realitati sociale ce le metamorfozeaza lumea interioara.

Volumul 1 il contureaza pe Ilie Moromete in mod complex: cap de familie

dominand copiii din prima si a doua casnicie cu autoritate, cu o pozitie centrala in
lumea satului bazata pe faptul ca era improprieticit si ca era cel mai inteligent si
abil dintre tarani. Spre deosebire de alte personaje isi ascundea gandurile prin
puterea disimularii.

Volumul al 2-lea il gaseste pe Ilie Moromete ca personaj secundar si ca un om

dominat de timpul schimbarilor. Fuga baietilor mai mari la Bucuresti, faptul ca este
parasit de Catrina, schimbarea sociala si pierderea pamanturilor il schimba pe
Moromete care se consuma, nereusind sa poata intelege cursul istoriei. Cele doua
valori, familia si pamantul sunt pe deplin pierdute, in modul simbolic reprezentand
surparea valorilor interioare. Ca urmare, moartea personajului reprezinta o stingere
a lumii satului arhaic, el fiind ultimul dintre tarani care mai crede in puterea
pamantului.

Niculae este in primul volum personaj secundar surprins in scena cinei ca mezinul
familiei ce nu avea nici macar un loc al lui la masa. Copilul evolueaza spre un elev
dornic de invatatura, faptul ca obtine premiul 1, ducand la castigarea respectului
tatalui sau. Din acel moment in inima lui Moromete se va produce schimbarea,
Niculae avand tot sprijinul parintesc pentru a-si continua scoala.

Volumul al 2-lea il contureaza ca personaj prinicipal, simbol al timpurilor noi, om

cu carte dupa dorinta mamei si a invatatorului din sat. Personajul este conturat la
fel ca si Ilie Moromete: un om cu personalitate si caracter puternic ce se poate usor
adapta la niste timpuri pe care parca le intelege.

Catrina este personaj secundar, surprinsa in relatia cu Ilie Moromete ca sotia ce ii

condamna acestuia singurele placeri: vorba si tunul. Este conturata specific lumii
rural, fiind pastratoare de valori si obiceiuri rurale de mentalitati specifice satului.
In plan personal, ea se opune spiritului contemplativ a lui Ilie Moromete si se
instraineaza de sotul care isi doreste copiii cei mari acasa, oferindu-le casa in ciuda
a ce-i spusese sotiei.

Achim, Nila si Paraschiv reprezinta personaje secundare, fiii din prima casnicie,
avand un mod rigid de viata impus de tatal lor. Sunt adeptii unei vieti comode, de
aceea cad usor in schimbarea vietii de la oras, separata de munca grea si
complicata a pamantului. Volumul al doilea ofera o imagine bizara a tatalui lor
cand ei se considera fericiti si impliniti, dar de fapt nu reprezinta nimic in lumea
bucuresteana.
Om al pmntului i al satului tradiional, Ilie Moromete este considerat unanim de
exegei (specialiti) drept cel mai complex tip de ran din literatura romn prin
adncimea i frumuseea spiritului su. Prin realizarea acestui personaj, Preda a
infirmat prejudecata interbelicilor potrivit creia numai un intellectual poate fi
eroul unei drame interioare, cu revelaii la nivelul contiinei.

Paraschiv, ajuns sudor la tramvaie, va sfarsi lovit de o boala de piept,

Nila va muri pe front

Achim singur se va descurca in comert

Catrina il paraseste pe Moromete (ii reproseaza ca n-a avut grija de Niculaie si

de cele doua fete, Tita si Ilinca).

Niculaie ajuns activist, este trimis de la raion sa supravegheze in satul natal

secerisul si predarea cotelor catre Stat.

5. Poetica de tranzitie de la doric la ionic.

Roman realist de tip obiectiv, social,doric, rural,"Moromeii" se ncadreaz,

din punct de vedere cronologic, n proza postbelic.

Morometii este un roman obiectiv, doric, cu naratiune la persoana a III-a, cu o

perspectiva narativa impersonala, cu un narator obiectiv care este, insa, dublat de
perspectiva personajelor care au rolul de reflectori ( Ilie Moromete, in primul
volum, si Niculae , in cel de-al doilea ) sau de informatori (personaje care sunt
martore la anumite situatii pe care le relateaza, apoi, altora : Parizianu, care
povesteste despre vizita lui Moromete la cei trei fii mai mari).

Acest roman este reprezentativ pentru realismul social si psihologic al prozei

postbelice. Este, asadar, un roman realist, obiectiv ( doric), modern, cu o
problematica rurala; este un roman inchis, pentru ca este o structura cu un
inceput si cu un sfarsit, adica e o comunicare completa, suficienta prin ea
insasi, care nu solicita o intregire din partea cititorului. Deschiderea si
inchiderea romanului apartin unor aspecte temporale care imprima un aspect
simetric romanului.

La inceput, timpul este rabdator timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare; viata
se scurgea aici fara conflicte mari. Acest timp rabdator reprezinta o perceptie a
eului contemplativ. Ritmul naratiei este lent, timpul se dilata, astfel incat un sfert
din actiunea primului volum se petrece in intervalul de sambata seara pana
duminica noaptea. Actiunea sare apoi peste un interval de timp si cititorul asista
la seceris si treieris, iar dupa aceea, brusc, in final, timpul se comprima,
nemaiavand rabdare, sintetizand cativa ani din viata lui Ilie Moromete. Acest timp
necrutator si intolerant apartine istoriei.
Moromeii reprezint ultima vrst a romanului realist de tip doric* (n viziunea
lui Nicolae Manolescu). De aceea, omnisciena se diminueaz treptat, fapt
demonstrat de reflexivul impersonal se pare, care trdeaz incertitudinea,
nesigurana naratorului. Perspectiva auctorial este i ea diminuat prin apariia
reflectorilor, care dubleaz vocea narativ Ilie Moromete n volumul nti i
Niculae Moromete n volumul al doilea.

Mozaic didactic

Standardul 1. Utilizeaz strategii de lectur adecvate pentru o varietate de

texte literare i nonliterare.
Indicatorii:
1.1. Cunoate trsturile distinctive ale genurilor i speciilor literare.
Demonstreaz, n trei teze, c Morometii este un roman doric.
Ilustreaz afirmaia dat cu 2-3citate din textul romanului.

1.2. Realizeaz lectura cognitiv, analitic, expresiv a textului.

Citete expresiv un fragment din roman, la alegere.
1.3. Aplic strategiile de lectur a textului, n raport cu circumstanele de lectur.
Citete primul alineat al textului i identific n el cuvintele-cheie ale
naraiunii. Comenteaz, n raport cu fiecare lexem selectat.
1.4. Recurge la diferite forme grafice, pentru prezentarea sintezelor n baza
textelor citite independent.
Reprezint printr-un clustering liniile de subiect ale romanului.
Standardul 2. Rezum textele literare i nonliterare.
Indicatorii:
1.1. Expune rezumativ textele studiate.
Rezum fabula romanului n 120-150 de cuvinte.
Rezum subiectul romanului n 250-300 de cuvinte.
1.2. Rezum orice text literar i nonliterar.
Rezum, n 3-5 teze, esena interpretrii pe care critica literar i-a dat-o la
apariia romanului, comparnd-o cu interpretarea actual.
1.3. Sintetizeaz n diferite forme grafice informaia dintr-un text citit
independent.
 Organizeaz, ntr-o form grafic (arbore, constelaie, ciorchine,
pienjeni etc.), sistemul de personaje din roman.