Ministry of Education of the Republic of Moldova

Technical University of Moldova

Faculty of Computers, Informatics and Microelectronics
Computer Science

Raport
Prelucrarea Semnalelor

Elaborat: Botnari Nicoale

st. gr.FAF-141

Verificat: Sergiu Railean

Conf univ. dr.

Chisinau 2017
 Lucrarea de laborator Nr. 4
Convoluia a dou secvene i proprietile ei.

Scopul lucrrii: Cercetarea convoluiei dou secvene i proprietior ei.

Notiuni teoretice:
Tehnici de analiz a sistemelor lineare.
Exist dou tehnici de analiz a sistemelor lineare cu scopul gsirii rspunsului sistemei la
semnalul dat de ntrare. Prima metod e bazat pe soluia direct a ecuaiei de ntrare-ieire a
sistemei, care are forma:

(1)

Pentru sistemele LTI forma general a ecuaiei de ntrare-ieire a sistemei este:

(2)
unde {ak} i {bk} sunt parametrii constani care specific sistema i sunt independeni de x(n) i y(n).
Metoda a doua de analiz a comportrii sistemei la un semnal dat la ntrare este bazat pe
descompunerea semnalului de ntrare ntr-o sum de semnale elementare. Semnalele elementare sunt
alese n aa fel, ca rspunsul sistemei la fiecare semnal elementar este uor de gsit. Apoi, folosind
proprietatea de linearitate a sistemei, rspunsurile sistemei la semnalele elementare sunt sumate
pentru a gsi rspunsul total al sistemei la semnalul de ntrare.
Fie c semnalul de ntrare x (n) este descompus ntr-o sum scalat de semnale elementare
{xk(n)} dup cum urmeaz:
(3)
unde {ck} este un set de amplitude (coeficieni de scalare) n descompunerea semnalului x(n). Fie c
rspunsul sistemei la semnalul elementar xk(n) este yk(n).
Atunci:

(4)

iar rspunsul sistemeui la ckxk(n) este ckyk(n), ca consecin a proprietii de scalare a sistemei
lineare.

2
n final, rspunsul total al sistemei la semnalul de ntrare x(n) este:

(5)
In (1.35) we used the additivity property of the linear system.

Dac semnalul de ntrare x(n) este periodic cu perioada N, este mai convinabil mathematic de a
allege semnalele elementare:
(6)
unde frecvenele {k} asunt associate (harmonically related) n felul urmtor:

(7)
Frecvena 2 / N este numit frecvena fundamental.
For the resolution of the input signal into a weighted sum of unit sample sequences, we must
first determine the response of the system to a unit sample sequence and then use the scaling and
multiplicative properties of the linear system to determine the formula for the output given any
arbitrary input. This development is described in detail as follows.

Descompunerea semnalului n semnale elementare

Fie c avem un semnal elementar x(n) pe care l vom descompunentr-o sum de impulsuri-
unitate. we wish to resolve into a sum. Vom alege semnalul elementar (impulsul-unitate) xk(n) n
felul murmtor:
(8)
unde k reprezint deplasare umpulsului-unitate.
S multiplicm secvenele x(n) i (n - k). Secvena (n - k) este zero oriunde cu excepia n = k,
unde valoare ei este ugal cu unu. Rezultatul multiplicrii ecte o alt secven, este zero oriunde cu
excepia n = k, unde valoarea ei este x(k), dup cum este ilustrat n figura 1. Atunci:
(9)
este o secven care este zero oriunde cu excepia n = k, unde valoarea ei este x(k). Dac vom repeat
multiplicarea semnalului x(n) cu (n - m), unde m este o alt deplasare (m = k), rezultatul va fi o alt
secven care este zero oriunde cu excepia n = m, iar valoarea ei va fi x(m). Deci
(9-a)
Cu alte cuvinte fiecare multiplicare a semnalului x(n) cu impulsul-unitate la o deplasare k, [ (n - k)],
amplaseaz valoarea x (k) semnalului a semnalului x (n) la deplasarea unde umpulsul-unitate este
nonzero.

3
Consecutiv, dac repetm multiplicarea la toate deplasrile posibile, summ toate - < k < , i
secvenele-produs, acest rezultat va fie gal cu secvena x(n), deci,
 (9-b)

Partea dreapt a egalitii (1.39b) este o sum de un numr infinit de impulsuri-unitate (n - m),
care au amplitude x(k). Deci partea dreapt a egalitii (1.39b) reprezint descompunerea semnalului
arbitrar x(n) ntr-o sum scalat de immpulsuri-unitate deplasate.

Suma convoluiei.
Avnd descompunerea semnalului arbitrar x(n) ntr-o sum scalat de immpulsuri-unitate
deplasate, putem determina rspunsul sistemei la orice semnal de ntrare. Mai nti vom nota
rspunsul y(n, k) sistemei la impulsul unitate la n = k printr-un symbol special y the special h( k), -
< k < . Deci,
(10)
n (10) am notat prin n indicele timpului iar prin k parametrul care arat locaia impulsului-unitate de
ntrare. Dac impulsul unitate este scalat cu ck == x(k), rspunsul sistemei va vi de asemenea scalat:
(11)
n final, dac ntrarea este un semnal arbitrar x(n) i este exprimat printr-o sum scalat de impulsuri-
unitate:

(12)
atunci rspunsul sistemei la x(n) este corespunztor o sum de rspunsuri scalate:

(13)
Expresia (13) este rspunsul sistemei lineare la un semnal arbitrar de ntrare x(n). Aceast
expresie este o funcie att de x(n) ct i de (n,k) rspunsul sistemei la impulsul-unitate (n - k)
pentru - < k < .
Dac sistema este invariant n timp, expresia (13) se reduce considerabil. Dac rspunsul
sistemei LTI la impulsul-unitate (n) este h(n), atunci:
(14)
i dup proprietatea invariant n timp, rspunsul sistemei la impulsul-unitate deplasat (n - k) va fi:

4
 (15)
Consecutiv formula (13) se reduce la:

(16)

Observm, c sistema LTI este complet caracterizat de funcia h(n), numit rspunsul ei la impulsul-
unitate 8(n).
Expresia (16) arat rspunsul y(n) sistemei LTI ca funcie de semnalul de ntrare x
(n) i rspunsul la impulsul unitate h (n) i aceast expresie este numit suma convoluiei. Se spune
c ntrarea x(n) este n convoluie cu rspunsul h(n) pentru a gsi rspunsul y(n).

Mersul Lurcarii

1. Generai dou secvene finite a(n) i b(n) cu lungimea 5 i 4 respectiv

% Generarea a doua secvente

a=[-2 0 1 -1 3];
b=[1 2 0 -1];
d=5;
n=1:1:d;
c=4;
l=1:1:c;
subplot(2,1,1);
stem(n,a);
xlabel('Indecsul de timp n'); ylabel('Amplituda') title('Secventa
a')
subplot(2,1,2);
stem(l,b);
xlabel('Indecsul de timp n'); ylabel('Amplituda') title('Secventa
b')

2. Efectuai operaia de convoluie a acestor dou secvene

% Convolutia a doua secvente

a=[-2 0 1 -1 3];
b=[1 2 0 1];
c=conv(a,b);
m=8;
n=1:1:8;
disp('secventa de iesire='); disp(c) stem(n,c)
xlabel('Indecsul de timp n'); ylabel('Amplituda')
title('Convolutia secventei a(n) si b(n)')

5
secventa de iesire= -2 -4 1 3 1 5 1 -3

3.Determinai Transformarea Fourier a secvenelor a(n) i b(n), apoi produsul

transformrilor obinute. Acest produs este Transformarea Fourier a convoluiei semnalelor
a(n) i b(n). Deci detrminnd Transformarea Fourier Invers a produsului Transformrilor
Fourier a secvenelor a(n) i b(n), obinem convoluiei semnalelor a(n) i b(n).

% Generarea a doua secvente

a=[-2 0 1 -1 3];
b=[1 2 0 -1];
m=8;
n=1:1:8;
% Transformarea Fourier a secventelor
AE=fft(a,m);
BE=fft(b,m);
%Transformarea Fourier Invesa a produsului AE*BE
y1=ifft(AE.*BE);
%Eroarea convolutiei circulare si directe c=conv(a,b)
%Afisarea Transformarii Fourier Invesa a produsului AE*BE stem(n,y1)
xlabel('Indecsul de timp n'); ylabel('Amplituda')
title(' Transformarea Fourier Invesa a produsului AE*BE');

6
Eroarea convolutiei = -2 -4 1 3 1 5 1 -3

4.Comparati convolutia obtinuta cu cea initiala.Aflai eroarea dintre convoluia iniial i

cea obinut

% Generarea a doua secvente

a=[-2 0 1 -1 3];
b=[1 2 0 -1];
m=8;
n=1:1:8;
% Transformarea Fourier a secventelor
AE=fft(a,m);
BE=fft(b,m);
%Transformarea Fourier Invesa a produsului AE*BE
y1=ifft(AE.*BE);
%Eroarea convolutiei circulare si directe
c=conv(a,b);
error=c-y1;
%Afisarea convolutiei initiale, Transformarii Fourier Invesa a produsului AE*BE si a Erorii
convolutiei circulare si directe
subplot(3,1,1)
stem(n,c)
xlabel('Indecsul de timp n'); ylabel('Amplituda') title('
Convolutia secventelor a(n) si b(n)'); subplot(3,1,2)
stem(n,y1)
xlabel('Indecsul de timp n'); ylabel('Amplituda')
title(' Transformarea Fourier Invesa a produsului AE*BE'); subplot(3,1,3)
stem(n,abs(error))
xlabel('Indecsul de timp n'); ylabel('Amplituda') title(' Eroarea
convolutiei circulare si directe');

7
% Generarea a doua secvente
a=[-3 -2 -1 0 1 2 3 4 5];
b=[4 1 0 5 -1 -1 0 5];
m=16;
n=1:1:16;
% Transformarea Fourier a secventelor
AE=fft(a,m);
BE=fft(b,m);
%Transformarea Fourier Invesa a produsului AE*BE
y1=ifft(AE.*BE);
%Eroarea convolutiei circulare si directe
c=conv(a,b);
error=c-y1;
%Afisarea convolutiei initiale, Transformarii Fourier Invesa a produsului AE*BE si a Erorii
convolutiei circulare si directe
subplot(3,1,1)
stem(n,c)
xlabel('Indecsul de timp n'); ylabel('Amplituda') title('
Convolutia secventelor a(n) si b(n)'); subplot(3,1,2)
stem(n,y1)
xlabel('Indecsul de timp n'); ylabel('Amplituda')
title(' Transformarea Fourier Invesa a produsului AE*BE'); subplot(3,1,3)
stem(n,abs(error))
xlabel('Indecsul de timp n'); ylabel('Amplituda')

title(' Eroarea convolutiei circulare si directe');

8
t=0:1:262144; t=0:1:262144;
t1=1:1:262144; t1=1:1:262144;
sq=2*square(20*pi*t1+1); sq=2*square(20*pi*t1+1);
cosine=3*cos(15*pi*t+pi/6);
cosine=3*cos(15*pi*t+pi/6);
m= 2097152;
tic;
tic;
c=conv(sq,cosine);
AE=fft(sq,m);
toc;
BE=fft(cosine,m);
m=524288;
%Transformarea Fourier Invesa a produsului
n=1:1:524288;
AE*BE
stem(n,c)
y1=ifft(AE.*BE);
toc;
n=1:1:524288;
stem(n,c)
first elapsed time =44.53 seconds
second elapsed time = 0.50 seconds , thats a huge difference

5. Metoda menionat efectueaz convoluia a dou semnale integral. n unele aplicaii e

necesar de a efectua convoluia semnalului n msura formrii sau msurrii lui. n aa caz se
efectueaz convoluia pe blocuri, n care semnalul este divizat pe blocuri i se efectueaz
convoluia pe blocuri.

figure(1)
h=[1 4 2];
x=[1 2 3 4 5 4 3 3 2 2 1 1];
c=conv(x,h);
m=14;
n=1:1:14;
disp('secventa de iesire=');disp(c)

10
stem(n,c)
xlabel('Indecsul de timp n'); ylabel('Amplituda')
title('Convolutia secventei x(n) si h(n)')

figure(2)
x1=x(1:6); h=[1 4
2];
c1=conv(x1,h);
m=8;
n=1:1:8;
disp('secventa de iesire=');disp(c1) stem(n,c1)
xlabel('Indecsul de timp n'); ylabel('Amplituda')
title('Convolutia primului bloc')

figure(3)
x2=x(7:end); h=[1
4 2];
c2=conv(x2,h);
m=8;
n=1:1:8;
disp('secventa de iesire=');disp(c2) stem(n,c2)
xlabel('Indecsul de timp n'); ylabel('Amplituda')
title('Convolutia blocului doi')

figure(4)
y_add=[c1(1:6) c1(7:8)+ c2(1:2) c2(3:end)]; m=14;
n=1:1:14;
disp('secventa de iesire=');
stem(n,y_add)
xlabel('Indecsul de timp n'); ylabel('Amplituda')
title('Convolutia secventei x(n) si h(n)' )
Figure 1 convolutia lineara
secventa de iesire = 1 6 13 20 27 32 29 23 20 16 13 9 6 2

Figure 2,3 impartirea semnalului de intrare in 2 blocuri

secventa de iesire = 1 6 13 20 27 32 26 8
secventa de iesire = 3 15 20 16 13 9 6 2

11
 Figure 4 rezultatul convolutie(suma a celor 2 semnale impartite)

6. Executai comanda demo. Deschidei directoriul "Bloksets ", apoi deschidei

directoriul "DSP" i lansai un oarecare mod de executie.
Din interfaa de modelare deschidei o nou interfa de modelare. n acest interfa copiai
din meniul Bloksets/DSP/Blok Library a interfeei principale a pachetului MATLAB blocurile
necesare Schemei de mai jos. Lansai modelul n execuie.

12
Concluzie:
In aceasta lucrare de laborator noi am facut cunostinta cu doua tehnici de analiza a sistemelor
lineare, am determinat transformarea Fourier a secventilor si produsul lor, am aflat erorile in
convolutia initiala si obtinuta si am facut convolutia pe blocuri.

13