Sunteți pe pagina 1din 140

Aritmii

cardiace
Principii EKG
EKG normal
Heart cells with pacemaker activity
Celltype Frequency QRS width

SA node (not ectopic) 60-100 bpm narrow

Atrial 55-60 bpm narrow

AV Nodal ectopic
45-50 bpm narrow
pacemaker

His bundle 40-45 bpm narrow

Bundle branch 40-45 bpm narrow or wide

Purkinje cells 35-40 bpm wide

Myocardial cells 30-35 bpm wide


Determinarea ritmului si frecventei
Determinarea ritmului si frecventei
Ritmul sinusal normal
1. Aritmii - mecanism
1. Automaticitate modificat

2. Automaticitate provocat

3. Mecanism de reintrare
1. Automaticitate modificat

Automaticitate= depolarizare spontan n NSA


RMP (resting membrane potential)= -60mV
Influx de Na
Potenialul de membran atinge nivelul prag= TP
(treshold potential)
Influx rapid de Ca , depolarizare rapid
Eflux de K, potenialul revine la RMP
1. Automaticitate modificat
Stimulare
Adrenalin/ noradrenalin
acioneaz pe rec beta1 din NSA
Cafea
Stimuleaz prG intracelular, se produc canale de Ca adiionale,
se atinge pot de aciune mai repede, stimulare mai frecvent

Inhibare
Vag
Medicamente antiaritmice

1. Stabilizator de mb (inhib can de Na)


2. Inhib stim simpatic (beta blocante)
3. ntrzie repolarizarea (inhib can de K)
4. Blocante can Ca
5. Clasa 5
1. Adenozina
2. Digoxin
3. MgSO4
2. Automaticitate provocat
cardiomiocitul este excitabil
2. Automaticitate provocat

Celula vetricular nu revine la RMP (resting


membrane potential) stabil, devine iritabil, atinge
uor TMP (treshold membrane potential)

Condiii:
Catecolamine n exces= ncrcare cationic
Leziune celular= ischemie, leziune de membran
3. Fenomen de reintrare

Implic dou ci de conducere

- Stimulare circular- dou ci de conducere cu


viteze diferite, impulsul stimuleaz zona, care a
ieit din perioada refractar
3. Fenomen de reintrare
CLASIFICAREA ARITMIILOR
Aritmii cardiace
1. Sinusale
2. Atriale
3. Joncionale
4. Bloc de conducere atrio-ventricular
5. Venticulare
6. Extrasistole
1. Aritmii sinusale
Fiziologice
1. Expir= vag stimulat= bradicardie
Inspir= vag inhibat= tahicardie

Inima transplantat este denervat

Neuropatia autonom (DZ) influena pe vag nu se


modific
BRADICARDIA SINUSAL
Frecvena 40-59/min

Unda P Nodul sino-atrial

Complexul QRS Ingust, normal (0,06-0,12 s)

Conducere P-R normal sau usor prelungit

Ritm Regulat
BRADICARDIA SINUSAL
BRADICARDIA SINUSAL
Apare la
atlei
n timpul somnului
rspuns la manevre vagale
Hipotiroidism
Hipotermie
Tratament
tratarea cauzei
atropin
pace-maker dac pacientul este instabil hemodinamic
TAHICARDIA SINUSAL
TAHICARDIA SINUSAL

Frecvena 101-160/min

Unda P Nodul sino-atrial

Complexul QRS ngust, normal

Conducere normal

Ritm regulat sau uor neregulat


TAHICARDIA SINUSAL

Cauzele declanatoare pot fi:


Efort fizic
Tireotoxicoz
Hipoxie
Hipertermie
Stresul
durerea

Tratament
identificarea cauzei declanatoare i corectarea
acesteia
Boala de nod sinusal
Bradicardia alterneaz cu tahicardia
Aritmii cardiace
1. Sinusale
2. Atriale
3. Joncionale
4. Bloc de conducere atrio-ventricular
5. Venticulare
6. Extrasistole
2. Aritmii atriale
Tahicardie 120-250/ min
Flutter 250-350 / min
Fibrilaie peste 350 / min
1. Tahicardia supraventriculara
1. Tahicardia supraventriculara
1. Tahicardia supraventriculara
2. Flutterul atrial
Flutterul atrial

atrial 250-350/min;
Frecvena
(ventricular 150-175/min).
Nu este prezent
Unda P Caracteristic dini de
fierstru
Complexul QRS Normal
Conducere n general 2:1
Ritm n general regulat
Flutterul atrial
2. Flutterul atrial
2. Flutterul atrial
Flutterul atrial aproape mereu apare pe un cord
bolnav.

manevrele vagale
verapamil
digoxin
cardioversia,
3. Fibrilaia atrial
Fibrilaia atrial

Frecvena Atrial cuprins 400-650/min.


Nu este prezent, unde de
Unda P
fibrilatie.
Complexul QRS Normal
Conducere Variabil
Neregulat. (Este caracteristic
Ritm
acestei aritmii).
3. Fibrilaia atrial
Fibrilatia atriala
3. Fibrilaia atrial
Fibrilatia atrial poate fi paroxistic, sau devine cronic
se poate asocia cu BPOC, ICC sau alte patologii
cardiace.

Tratament:
Digoxin,
Betablocant
Blocant can Ca
Cardioversia
EXTRASISTOLE ATRIALE
Aritmii cardiace
1. Sinusale
2. Atriale
3. Joncionale
4. Bloc de conducere atrio-ventricular
5. Venticulare
6. Extrasistole
3. Aritmii joncionale
Inel fibros ntre atrii i ventriculi, rol izolator
Impulsul electric trece (n mod normal) doar
prin nodulul atrio- ventricular
NAV, are conducere lent, ntrzie impulsul
electric (aprox 0,2 ms)
Pe ECG segm PQ- activitatea joncional
Crete viteza de conducere NAV

Cafea
Sist nervos veg. simpatic
Mecanism:
Inhib fosfodiesteraza, crete CAMP, crete
fosforilarea canalelor de Ca, crete influxul de Ca
Ritmul joncional
Ritmul jonctional
Frecvena 40-60/bpm
Inversat n derivaiile n care n mod
normal este pozitiv. Acest lucru se
ntmpl cnd unda de depolarizare
atrial merge spre o derivaie negativ.
Unda P
Unde P pot s apar nainte, n timpul
sau dup complexul QRS, depinznd de
localizarea pacemakerului n jonciunea
AV.
QRS Normal
Interval P-R, dac este prezent, < .12
Conducere
sec.
Ritm Regulat
Ritmul joncional
Ritmul jonctional
Tahicardii joncionale
1. TPSV (tahicardia paroxistic supra-venricular)
= AVNRT (AV nodal re-entry tachycardia)
Tahicardii joncionale
2. Conducere prin fascicul aberant (congenital)=
fasciculul lui Kent
= sdr Wolf Parkinson White

Stimularea excesiv NAV poate genera tahiaritmii


periculoase
Ekg- sdr wpw
ERP= effective refractory period
An overview of supraventricular tachycardias
Atrial Ventricular Origin Effect of
Regularity P-wave
frequency frequency (SVT/VT) adenosine
Narrow complex (QRS<0.12)
precedes
sinusnode gradual
Sinustachycardia regular 100-180 bpm 100-180 bpm every QRS
(SVT) slowing
complex
slows down
grossly rate;
Atrial Fibrillation 400-600 bpm 75-175 bpm atria (SVT) absent
irregular irregularity
remains
regular 75-150 bpm temporary
negative
(sometimes (3:1 or 2:1 reduced
Atrial Flutter 250-350 bpm atria (SVT) sawtooth in
alternating block is most conduction
lead II
block) common) (e.g. 4:1)
AV-node in QRS
AVNRT regular 180-250 bpm 180-250 bpm stops
(SVT) complex (R')
precedes
Atrial QRS, p wave temporary
regular 120-250 bpm 75-200 bpm atria
Tachycardia differs from AV-block
sinus-p
Atrio-Ventricular
circle: av-
Reentry
node -
Tachycardia regular 150-250 bpm 150-250 bpm RP < PR stops
ventricles -
(AVRT)-
bypass - atria
orthodromic
AV junctional
regular 60-100 bpm 70-130 bpm AV node RP < PR reduces rate
tachycardia
Aritmii cardiace
1. Sinusale
2. Atriale
3. Joncionale
4. Bloc de conducere atrio-ventricular
5. Venticulare
6. Extrasistole
4. Bloc de conducere
atrio-ventricular

1. Grad I
2. Grad II
1. Grad II tip I (Mobitz 1)- per Wenckebach
2. Grad II tip II (Mobitz 2)
3. Grad III
BAV grad II/ tip I
BAV grad II/ tip I
BAV grad II/ tip II
BAV grad II/ tip II
BAV III (Bloc complet)
Atropina n BAV?

Efect vagolitic
acioneaz prin stimularea NSA i creterea
conducerii prin NAV
crete contraciile atriale, crete necesarul de
oxigen
Tratament BAV II/II, BAV III

PACEMAKER
Asistolia
Asistolia

Frecven Nu este

Poate fi vzut, dar rspuns


Unda P
ventricular absent

QRS Nu sunt
Conducere Nu este
Ritm Nu are
Asistolia
Asistolia
Asistolia poate rezulta in urma tahicardiilor atriale, AV,
jonctionale, ventriculare.
Asistolia de durata mai lunga in prezenta unui IMA si
coronaropatii este frecvent fatal.

Interventia consta in:


RCP, oxigen 100%,
Linie IV
IOT
Pacing transcutanat
Epinephrine 1.0 mg i.v., la 3-5 minute
Aritmii cardiace
1. Sinusale
2. Atriale
3. Joncionale
4. Bloc de conducere atrio-ventricular
5. Venticulare
6. Extrasistole
5. Aritmii ventriculare
Celulele miocardice ventriculare patologice
devin iritabile
Iritabil= stimul electric, care nu vine de la NSA
5. ARITMII VENTRICULARE
LEZIUNE MEMBRANAR
Se produce bre, crete influxul de Na

ISCHEMIE
Sufer ATP-aza Na/K dependent, Na, care intr n
depolarizare nu mai poate iei
Celula nu atinge RMP, deci devine iritabil
5. Aritmii ventriculare
1. Tahicardie ventricular
2. Fibrilaie ventricular
3. Torsada vrfurilor
4. Extrasistole ventriculare
Tahicardia ventriculara
Tahicardia ventricular

De obicei ntre 100 i 220/min,


Frecvena
dar pot fi chiar i 250/min
Ascunse dac sunt prezente i
Unda P nu au legtur cu complexele
QRS.
QRS Largi i cu morfologie bizar
Impulsul i are originea sub
ramurile fascicolului lui His;
Conducere
pauz compensatorie total este
caracteristic.
3 sau mai multe bti
Ritm ventriculare succesive; pot fi
regulate sau neregulate.
Tahicardia ventriculara
Tahicardia ventriculara
Cauze frecvente:
1. coronaropatie
2. IMA
3. intoxicatie cu digitalice
4. ICC
5. Anevrism ventricular.

TV poate sa deterioreze rapid spre FV

TRATAMENT:
amiodarona
lidocaina
Soc electric
Torsada vrfurilor
Torsada varfurilor
Frecvena De obicei ntre 150 i 220/min,
Unda P Ascunse dac sunt prezente
QRS Largi i cu morfologie bizar
Impulsul i are originea sub
ramurile fascicolului lui His;
Conducere
pauz compensatorie total este
caracteristic.

Ritm neregulat
Torsada varfurilor
Fibrilatia ventriculara
Fibrilaia ventricular

Frecvena Irealizabil
Pot fi prezente, dar ascunse de
Unda P
unde ventriculare
QRS Nu sunt vizibile
Conducere Activitate electric haotic
Ritm Activitate electric haotic
Fibrilatia ventriculara
Fibrilatia ventriculara
rezulta in urma absentei debitului cardiac
in urma unei boli severe cardiace, IMA
Tratament:
-defibrilare , protocoalele ACLS.
- identificarea si tratarea cauzei
Aritmii cardiace
1. Sinusale
2. Atriale
3. Joncionale
4. Bloc de conducere atrio-ventricular
5. Venticulare
6. Extrasistole
6. extrasistole
Atriale
Jonctionale
Ventriculare
6.1.Extrasistola atriala
Extrasistola atrial
Frecvena Normal sau accelerat
n general cu morfologie
Unda P
diferit, pacemaker ectopic
Complexul QRS normal
normal, la apariia
extrasistolei atriale
Conducere
intervalul P-R poate fi
modificat
Contraciile atriale
premature apar la nceput de
Ritm ciclu i de obicei nu au o
pauz compensatoare
complet
6.1.Extrasistola atriala
6.1. Extrasistola atriala
poate aparea si pe un cord sanatos
cu frecventa crescuta pot duce la o aritmie
sinusala mai severa
Pot fi ca rezultat al
insuficientei cardiace congestive,
ischemie
BPOC
6.2. Extrasistola jonctionala
6.3. Extrasistola ventriculara
Extrasistolele ventriculare
Frecvena Variabil
De obicei ascuns de QRS, PST sau
Unda P
unda T a ESV
Largi, > 0.12 sec; morfologie
bizar, cu segment ST i unda T
QRS opuse n polaritate. Poate fi
multifocal i cu morfologie
diferit.
Impulsul i are originea sub
ramurile fascicolului lui His; pauz
Conducere
compensatorie total este
caracteristic.
Neregulat. ESV pot fi izolate,
Ritm cuplate; sau bigeminate,
trigeminate sau quadrigeminate.
Extrasistole ventriculare
6.3. Extrasistole ventriculare
6.3. Extrasistolele ventriculare
ESV pot sa apara la un
cord sanatos:
cresterea catecolaminelor poate duce la ESV
cord bolnav
indus medicamentos (ex. Intoxicatia cu digitalice)

Tratamentul este necesar daca:


este asociat cu IMA,
apar cuplate, bigeminisme sau trigeminisme,
sunt multifocale sau
sunt frecvente (>6/min)

Interventia consta in:


Lidocaina
Procainamida
betablocant
Quinidine
6.3. EXTRASISTOLE VENTRICULARE
Ritmul idioventricular
Ritm idioventricular
Frecvena 20-40 bpm

Unda P Absent

QRS Largi

Insuficiena pacemakerului
Conducere
primar

Ritm Regulat
Ritm idioventricular
Ritmul idioventricular
Unde P absente
Complexe QRS largi > 0.12 sec.
Pacemakerul va fi necesar pentru restabilirea unei AV normale.

Cauze:
IM
Insuficienta pacemakerului
Tulburari metabolice
Ischemie miocardica

Scopul tratamentului include calcularea si imbunatatirea debitului cardiac si


stabilirea unui ritm si frecvente normale.

Optiuni terapeutice:
Atropina
Pacing
Ritmul de pacemaker
Artefacte
Artefacte
Cateva cauze:
Interferente
Tremor al musculaturii (frison)
Artefacte respiratorii
Dezlipirea electrozilor (transpiratii, pilozitate
crescuta)
Firul cablului monitorului/defibrilatorului
Cum se citete ritmul cardiac pe
monitor?
1. Exist activitate electric?
2. Care este alura ventricular (QRS)?
3. Ritmul QRS este regulat sau neregulat?
4. Complexul QRS este normal sau lrgit?
5. Exist activitate atrial?
6. Care este raportul acesteia cu activitatea
Ventricular?
Ce este ritmul ventricular?
Normal 60-100 /min
Bradicardie < 60 /min
Tachicardie > 100 /min

Ritmul = 300/numrul de ptrate mari dintre


complexele QRS consecutive
Ritmul QRS este regulat sau
neregulat?
Greu de decelat la un ritm cardiac rapid
Comparai intervalele R-R
Neregulat = Fibrilatie atriala
Lrgimea QRS este normal sau
crescut?
QRS normal:
< 0.12 s (< 3 ptrate mici)
provine de deasupra bifurcaiei fasciculului His
Lrgimea QRS este normal sau
crescut?
Complexul QRS larg (> 0.12 s) provine de la nivel:
ventricular
supraventricular (conducere aberant)
BRADICARDIE SINUSAL
BAV GRII- MOBITZ 1
FIBRILAIE VENTRICULAR
TORSADA VRFURILOR
TAHICARDIE VENTICULAR
BAV GR III
BAV GR I
RITM JONCIONAL
FLUTTER ATRIAL
BAV GRII- MOBITZ II
ESV
TPSV