Sunteți pe pagina 1din 10

Student arh:Cismasu Theodora-Alexandra

Grupa 24 B

Eseu Istoria Arhitecturii Moderne

Art Nouveau: Art Nouveau-ul este un stil ce a aparut la inceputul


secolului XX si care a luat o marea amploare in Europa, el fiind o
tranzitie intre perioada eclectismului(o perioada in care lumea
artelor vizuale, desigh-ului si arhitecturii a fost intr-un impas) si
perioada moderna care a incercat noi abordari ale formelor si
spatiilor, neinspirandu-se din trecut.Odata cu aparitia arhitecturii
inginerilor, art nouveau-ul a abodat folosirea metalului ca mod de
ornamentare a spatiilor si nu numai.

Miscarea art-nouveaului s-a manifestat atat in Europa cat si in


America de Nord, Statele unite si Canada.Formele stilului se bazeaza
pe linii asimetrice terminate in curbura, astfel creinduse
ornamentarea. In ceea ce priveste ornamentul obiectelor decorative,
art nouveau-ul a dorit sublinierea structurii formei, pentru a contopii
obiectul si ornamentul intr-o unitate dinamica si placuta.

In lumea arhitecturii si design-ului de interior, promotorii art


nouveau-ului au dorit evitarea excesului erei Victoriene si s-au bazat
pe simplificarea formelor inspirate din Rococo si au pastrat
elementele cele mai abstracte .Inspirata din natura inconjuratoare,
arta noului stil a reusit sa imbine simplitatea si nevoia de ornament,
astfel folosind motive precum scoica, flacara si plantele ca si
structura.

1
Art Nouvea-ul a promovat consecvent utilizarea extren de stilizata
a motivelor existente in natura, extinzand domeniul natural, la orice
inspiratie de viata, de la ierburi marine la muguri florali si de la
formele nevertebratelor, insecte, la curbele ce se regasesc la pasari si
animale.

Un exemplu foarte bun ar fi intrarile anumitor statii de metrou din


Paris, Franta realizate de arhitectul Hector Guimard, Cladiriel
arhitectului belgian Victor Horta, unul dintre cei mai impotanti
arhitecti ai Art Nouveau-ului, dar si opera arhitectului roman Dan
Berindei, Platul Cantacuzino cu acoperire pentru intrare ce trimite
imediat cu gandul la stilul naturii, Art Nouveau.

Art Nouveau-ul in Romania a aparut sub denumirea de stil Neo-


Romanesc si s-a caracterizat prin amestacarea unor elemete
bizantine si motive etno culturale locale.A dorit o reintoarecel la
valorile culturale ale poporului, astfel reusind sa dezvolte un stil
propriu.

Unul dintre marii maestrii promotori ai neo romanesc-ului, este


Ion Mincu,Arhitect roman cu studii terminate la Ecole des Beaux Arts,
Paris care s-a reintors in Bucuresti doritor de promovare a valorilor
romanesti si unei arhitecturi cu un caracter impresionant.
2
Arhitectura neo romaneasca a aparut la fel ca in restul Europei la
sfarsitul secolului XIX inceputul secolului XX, cautata in randul
oamenilor instariti.

Una din Cladirile realizate de Ion Mincu este Scoala Centrala de fete
construita in 1890.Aceasta a fost dedicata educatiei fetelor
apartinand elitei bucurestene.

Un scurt istoric: La 19 martie 1851, domnitorul Barbu Stirbey a


aprobat prin edict regal infiintarea unui \"Pensionat Domnesc de
Demoazele\". Scoala nou-infiintata este destinata fiicelor unor
demnitari, care se distinsesera in serviciul public si carora, statul,
drept recunoastere si recompensa, le asigura in mod gratuit buna
educatie a odraslelor. Intre primele 13 bursiere care incep cursurile in
1852, remarcam nume celebre ale vremii ca fiica lui Scarlat Ghica,
fiicele logofetilor Florescu si Iancu Ralet, Marghiloman, Lahovary,
Leurdeanu, Creteanu.

Decretarea mobilizrii, n august 1916, a fost nsoit de


transformarea pensionului n spital. n 1918 cldirea a trecut n
folosinta austriecilor, care au instalat aici sediul potei.In 1928, la
initiativa directoarei Elena Radulescu-Pogoneanu si in prezenta
3
principesei Elena, mama viitorului rege Mihai, a principesei Olga a
Greciei, a reprezentantilor Presedintelui Consiliului de Ministri si a
Ministrului Instructiunii Publice, s-au serbat 76 de ani de la
intemeierea scolii. Este astfel recunoscuta activitatea febrila si
fructuasa a Scolii Centrale.

Scoala pastreaza in continuare destinatia initiala, ea fiind cunoscuta


sub numele actual de Scoala Centrala, fiind unul dintre cele mai
cunoscute licee din Bucuresti.

Are la baz o concepie clasica, care aminteste de imaginea i formele


regulate, simetrice, ale unor ansambluri manastiresti, acestea avand
un caracter calm si adapostind mai multe tipuri de activitati.

Cladirea este impartita in patru aripi formate din parter si etaj fiecare
adapostind o curte interioara de onoare, activitatile desfasurandu-se
in jurul acestei curti de-a lungul unor coridoare largi.Fatadele ce
privesc spre curtea interioara sunt bogat vitrate pentru a oferi o
vedere catre spatiul amenajat si activitatile elevilor. Arcadele
trilobate in acolada, specifice arhitecturii lui Ion Mincu ce se sprijina
pe colonete de piatra inconjoara aceasta curte, oferindu-i un caracter
unic. Zidul de deasupra arcadelor este tapisat cu ornamente florale
4
realizate din ceramica colorata.Incaperile aferente sunt plasate de jur
imprejur pe partea opusa celei care da spre curte, in cazul fatadei
principale acestea dand spre strada.Deasupra antablamentului,
format din faianta colorata, se afla o friza insemnata, si o cornisa
decorata cu arce si frunze, specific de altfel creatiilor maestrului,
acestea toate terminandu-se la partea superioara cu o streasina
proeminenta.

In partea din spate a curtii se afla un mic amfiteatru, iar la etaj se afla
internatul.

Fatadele sunt impartite n doua registre prin intermediul unui brau


plasat la nivelul planseului dintre parter i etaj. Fatada principala are
trei elemente majore distincte: un corp central cu intrarea i doua
pavilioane de colt, usor decrosate, asezate in prelungirea aripilor
laterale. Liniile simple i suprafetele netede ale fatadelor sunt
nviorate de cteva profile i accente. Printre acestea, colonada curtii
interioare cu toata decoratia sa, apoi pe fatada principala, braul
median facut din faianta policroma, lintourile ferestrelor si lantul
continuu de arcusoare sprijinite pe console de teracota smaltuite
verde de sub streasina.
5
Amplasarea in contextul urban:Scoala Cnetrala se afla in centrul
Bucurestiului, la intersectia strazilor Jean Louis Calderon si strada
Icoanei , marginita si de strada Aurel Vlaicu.Se afla bine amplasat
langa Parcul Gradina Icoanei, intr-un carter linistit de case, dorindu-se
retragerea catre in spatiu prielnic invatamantului.

Materiale folosite:Tencuiala, caramida, lemn, piatra, decoratii din


ceramica smaltuita.

Influente: Acest ansamblu se inspira din arhitectura vernacular


subcarpatica si motivele traditionale imbinate cu o nou conceptie de
decoratie la nivelul fatadelor si golurilor.Se regasesc influente
bizantine la nivelul arcadelor ce creeaza golurile.
6
Ca si volumetrie si folosire, se inspira din ansamblurile manastiresti
ce cuprindeau mai multe corpuri pentru diferitele activitati ale
utilizatorilor.

O buna comparatie la nivel stilistic o putem face cu Bufetul de la


soasea sau casa Lahovary, proiectate de acelasi architect, Ion Mincu,
si care reprezinta unele dintre cele mai reusite opere care ii confera
acestuia unicitatea pentru care este cunoscut.

Ancadramentele din ceramica smaltuita, formele de inspiratie


bizantina si motivele florale ale frizei dar si streasina sunt elementele
definitorii pentru o arhitectura neo romanesca ce se regaseste la
aceste doua opere, la fel si volumetria adaptata fiecarei functiuni si
inspirata din arhitectura vernaculara a Tarii Romanesti. Bufetul de la
sosea, actualul restaurant Casa Doina ,avand destinatie de
restaurant, fiind candva pavilionul Romaniei la expozitia universala de
la Paris in 1889 si avand destinatie de carciuma romaneasca.

Soclul inaltat inspirandu-se din arhitectura culelor, adapostind


pivnita, spatiile de depozitare, acum adaptate intr-o arhitectura
noua.
7
Casa Lahovary apartine Spitalului Cantacuzino si este considerata la
randul ei monument istoric, a fost ridicata la cererea lui Iacob
Lahovary.

Ceea ce ofera o atmosfera rustica, specifica caselor populare


romanesti din secolul al XV-lea, este pridvorul amplasat deasupra
falsei intrarii n pivnita casei, dar si o serie de alte elemente cum ar fi:
butoni proeminenti i smaltuiti, friza realizata din teracota rosie-
verzuie, streasina lata si ridicata.

In opinia mea, conservarea acestui edificiu de patrimoniu istoric al


Romaniei, a degenerat de la posibila patrare a originalitatii, culorile
folosite in vederea restaurarii fiind ult mai puternice ca si cele initiale
si nepastrand caracteristicile initiale ale monumentului.

8
Conservare:Scoala Centrala de fete, face parte din patrimoniul
national si este considerat monument istoric, dar in acelasi timp
unitate de invatamant, de aceea s-au facut demersuri pentru
restaurarea uneia dintre cele mai impunatoare cladiri din istoria
arhitecurii romanesti.

Lucrarile de restaurare au inceput in anul 2010 finantate de Uniunea


Europeana,mai ales cand aceasta a trecut prin cele doua Razboaie
Mondiale.

S-a dorit pastrarea uneia dintre cele mai reprezentative cladiri ale
culturii si arhitecturii romanesti, o opera foarte renumita a
arhitectului Ion Mincu.

Bibliografie:
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98coala_Central%C4%83_%28Bucure%C8%
99ti%29

http://www.scoala-centrala.ro/istoric.php

https://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Lahovari

9
10