Sunteți pe pagina 1din 2

Padure ecuatoriala

Aceste paduri dese, umede sunt intalnite mai ales in apropierea Ecuatorului. Ele
adapostesc mai multe tipuri de plante si animale decat toate celalalte habitate
la un loc. Cele mia mari paduri ecuatoriale ale planetei sunt padurile ecuatoriale
din America de Sud, Africa si Asia de sud-est, unde este un climat intotdeauna
cald si umed. Deoarece la Ecuator nu este niciodata iarna, nimic nu opreste
cresterea plantelor. Rezultatul este o imensa varietate de copaci, ciuperci, liane
si epifite (plante care cresc pe corpul altor plante).
Cu toate ca acopera doar o sesime din suprafata Pamantului, padurile
ecuatoriale adapostesc aproximativ trei patrimi din speciile de animale si plante
cunoscute. Oriunde ai privi gasesti anumite plante inflorite sau cu fructe, deci
aici se gaseste in permanenta hrana pentru pasari, lilieci, serpi, insecte,
broaste, antilope, maimute si un adapost pentru alte animale. Cele mai multe
animale traiesc in copaci. Animalele padurilor tropicale s-au adaptat la viata in
copaci. Lenesul isi foloseste ghiarele incarligate pentru a se deplasa din ramura
in ramura.
Departe de Ecuator exista paduri formate in zone de coasta, unde vanturile
care bat spre tarm aduc tot timpul ploaie. Acestea sunt asezate in principal in
nord-vestul Americii de Nord, sudul Republicii Chile si al Tasmaniei, in sud-estul
Australiei si al Noii Zeelande. Arborii dominanti sunt molizii rosii sisitka, in
emisfera nordica, si fagul antarctic in emisfera sudica. Unii dintre arborii din
zona temperata sunt chiar mai inalti decat cei din padurile tropicale, dar flora si
fauna nu sunt atat de bogate.

Pdurile ecuatoriale se ntlnesc n regiunea ecuatorial, de o parte i de alta a Ecuatorului (n


medie pn la 5 latitudine nordic i sudic) precum bazinul fluviului Congo, cmpia Amazonului,
Nordul Australiei, i insulele Filipine.

Acesteia i sunt specifice: numrul mare de specii i genuri cu ritm rapid de cretere; distribuia
etajat a componentelor(arbori foarte nali ce ajung pana la 50 m, cu dispoziie discontinu, sub
care se afl arbori cu nalime de 25-30 m care au o dezvoltare larg, arbori sub 10 m nalime i
arbuti, iar la baz un strat de muchi, graminee, ciuperci, un numr ridicat de liane, alge, muchi,
ferigi, orhidee).

Pdurea Ecuatorial tipic exist pe soluri bine drenate i cu reacie bazic. n locurile cu drenaj
redus, ea capt alte caracteristici, n funcie de durata intervalului de exces de ap. La latitudini mai
mari (5 - 10) se realizeaz trecerea de la pdurea tipic ecuatoriala (devine mai rar) la vegetaia de
savan. ntre arborii cu valoare economic deosebit sunt: n Brazilia - arborele de cauciuc(Hevea
braziliensis), arborele de cacao (Theobroma cacao), palmierul de fibre textile (Astnocaryum
vulgare), palmierul de vin ( Maurita vinifera); n Africa - acaju (Khaya), abanosul (Diospyros),
palisandrul (Dalbergia), arboraul de cafea (Coffea liberica), palmierul de ulei (Elaeis guineensis);
n Asia de SE - abanosul, mango, arborele de scorioar, palmierul de zahar, bananieri, bambusi 9
Bambusa procera). Unele suprafee ale pdurii ecuatoriale ( mai ales n Asia de Sud-Est) au fost
defriate, locul lor fiind luat de culturile de orez, bananieri, etc.

Fauna
n desiurile acestor pduri gsim jaguarul, antilopa de padure iar in copaci mai multe specii de
maimute ,printre care :gorila ,cimpanzeul i pavianul.