Sunteți pe pagina 1din 5

Teste de autoevaluare pentru unitatea de învăţare 1

1.

Cele patru caracteristici majore ale unui proiect sunt:

o perioadă de derulare bine definită, obiective clar definite, o sumă de resurse alocate, unicitatea;

o perioadă de derulare bine definită, obiective clar definite, o sumă de resurse alocate, repetabilitatea;

scop precizat, obiective clar definite, o sumă de resurse alocate, repetabilitatea;

o perioadă de derulare bine definită, o sumă de resurse alocate, buget variabil, scop clar definit;

a)

b)

c)

d)

e)profitabilitatea, rentabilitatea, durata de implementare, complexitatea

2. Ciclul de viaţă al unui proiect reprezintă:

a) un ansamblu de faze care se desfăşoară pentru implementarea proiectului;

b) un ansamblu de faze care se desfăşoară pentru planificarea şi execuţia proiectului;

c) o serie de activităţi cuprinse între momentul formării echipei de proiect şi momentul dizolvării acesteia;

d) o serie de acţiuni caracterizate prin intrări, ieşiri şi mijloace utilizate pentru obţinerea acestor ieşiri;

e) ansamblul fazelor prin care trebuie să treacă un proiect pentru a fi considerat încheiat.

3.Cum se manifestă procesele din cadrul unui proiect pe parcursul ciclului de viaţă al proiectului conform modelului PMBOK?

3. În faza de definire a proiectului se manifestă cu precădere procesele de iniţiere concretizate prin stabilirea managerului de proiect. În faza de planificare apar procesele de planificare iar în faza de execuţie predomină procesele de execuţie şi control. În ultima fază a ciclului de viaţă, conform modelului PMBOK, apar cu precădere procese de control şi încheiere.

Teste de autoevaluare pentru unitatea de învăţare 2

1.

a)

b)

c)

d)

e)

2.

a)
b)

c)
d)

e)

Stakeholderii proiectului sunt :

acele persoane sau organisme implicate activ în cadrul proiectului şi/sau ale căror interese sunt afectate de derularea proiectului;

acele persoane sau organisme implicate activ în cadrul proiectului şi ale căror interese nu sunt afectate de derularea proiectului;

acele persoane sau organisme neimplicate activ în cadrul proiectului şi ale căror interese nu sunt afectate de derularea proiectului;

acele persoane sau organisme neimplicate activ în cadrul proiectului şi ale căror interese sunt afectate de derularea proiectului;

acele persoane sau organisme care nu influenţează atingerea obiectivelor proiectului.

Organizarea funcţională are ca dezavantaj:

centralizarea resurselor similare;

indisponibilitatea forţei de muncă;

numărul mare de nivele ierarhice;

standarde profesionale scăzute;

specializarea în cadrul funcţiilor.

3.Cine ar trebui să aleagă forma de organizare prin care proiectul este integrat în structura organizatorică a firmei?

3. Alegerea formei de organizare prin care proiectul este integrat în structura organizatorică a firmei este realizată, de regulă, de către conducerea superioară a organizaţiei. Aceasta poate stabili forma de organizare a proiectului în funcţie de obiectivele proiectului, activităţile cheie şi pachetele de activităţi ce trebuie repartizate echipei de proiect, caracteristicile proiectului.

Teste de autoevaluare pentru unitatea de învăţare 3

1.Să se calculeze durata drumului critic, cea mai mare rezervă de timp totală şi cea mai mare rezervă de timp liberă (şi să se precizeze, în această ordine) pentru următorul grafic reţea:

0

- 1

2 zile

0

- 2

4zile

0

- 3

6 zile

1

- 4

2 zile

2

- 3

3 zile

2

- 4

5 zile

3

- 4

6 zile

Răspunsuri probabile:

1)4 zile

2)9 zile

3)13zile

4)10zile

5)14 zile

6)17 zile

7) 9 zile

8) 20 zile

O singură grupă de răspunsuri este integral corectă.

a)

1, 8, 2;

b)

7, 4, 5;

c)

3, 2, 7;

d)

4, 6, 1;

e)

2, 4, 6.

2.

a)

b)

c)

d)

e)rezerva intermediară de timp

Care dintre rezervele de timp precizează, într-un grafic reţea, dacă activitatea este critică:

rezerva totală de timp;

rezerva liberă de timp;

rezerva interferentă de timp;

rezerva independentă de timp;

3.Există activităţi care nu consumă timp şi resurse?

3. Într-un grafic reţea există activităţi care nu consumă nici timp nici resurse. Acestea se numesc activităţi fictive şi sunt, de regulă, condiţionări tehnologice sau organizatorice ale realizării unui proiect.

Teste de autoevaluare pentru unitatea de învăţare 4

1.

Preţul de realizare a proiectului poate fi definit ca reprezentând:

a)

suma costurilor ocazionate de execuţia proiectului;

b)

produsul dintre volumul resurselor alocate şi preţul de deviz al acestora;

c)

suma costurilor directe şi a celor de regie ale proiectului;

d)

suma dintre costul de producţie şi profit;

e)

costul complet şi TVA.

2.

În funcţie de frecvenţa cu care apar pe parcursul desfăşurării proiectului, costurile pot fi clasificate ca:

a)

recurente şi nerecurente;

b)

actuale şi viitoare;

c)

prezente şi trecute;

d)

nu se foloseşte o astfel de clasificare;

e)

rare şi frecvente.

3.

Cu ce fel de abordare legată de estimarea costurilor aveţi de-a face în cazul unei situaţii

ca şi cea descrisă în pasajul următor:

Dl. Popescu, responsabilul departamentului Proiecte a intrat în sala de şedinţe, a salutat membrii desemnaţi ai noului proiect şi şi-a început discursul astfel:

„Precum probabil vă aşteptaţi,” a spus el „comitetul de directori, cu toată înţelepciunea lor, a decis deja cât va costa acest proiect.” Cu toţii urau aceste pronunţări. Aveau doar o idee în legătură cu munca necesară, şi directorii le spuneau deja cât să cheltuiască, fără să ia în considerare toate elementele care puteau apărea pe parcurs. Pe baza experienţei lor, se aşteptau ca proiectul să coste mai mult. În acest caz ar fi fost greu să facă rost de resurse, chiar dacă comitetul a stabilit costul estimativ fără argumente.

3. Este o estimare a costurilor de sus în jos. Managementul superior al organizaţiei stabileşte un cost al întregului proiect urmând apoi ca acesta să fie alocat fiecărui pachet de activităţi implicat în realizarea proiectului. Această abordare în estimarea costurilor pune în dificultate echipa de proiect întrucât trebuie să respecte limitele costurilor alocate pentru fiecare activitate.

Teste de autoevaluare pentru unitatea de învăţare 5

1. Unul din principiile managementului calităţii proiectelor este :

a)
b)
c)

d)
e)

principiul abordării bazate pe proces;

principiul motivării;

principiul abordării bazate pe calitate;

principiul stakeholderilor;

principiul unităţii de decizie şi acţiune.

2.Auditurile de terţă parte sunt realizate de :

a)

b)

c)

d)

organizaţii care sunt direct interesate de calitatea proiectului ;

specialişti din interiorul organizaţiei pentru interesele interne ale acesteia în raport cu proiectul aflat în derulare;

stakeholderi care au un anumit interes în raport cu proiectul ;

organizaţii de auditare externe independente;

e) compartimentul de audit al organizaţiei.

3.De ce rezultatele procesului de planificare a calităţii sunt utilizate ca surse de informaţii în procesul de asigurare a calităţii?

3. Asigurarea calităţii are ca scop evaluarea şi demonstrarea faptului că toate activităţile planificate şi realizate în sistemul calităţii satisfac standardele şi reglementările de calitate ale proiectului. De aceea un rezultat al procesului de planificare, cum este planul de management al calităţii va fi utilizat în procesul de asigurare a calităţii ca document din care se culeg informaţii privind modul de aplicare a sistemului de management al calităţii pentru un produs proiect sau serviciu.

Teste de autoevaluare pentru unitatea de învăţare 6

1.Scopul elaborării histogramelor de resurse este de a :

a)

pune de acord profilul resurselor necesare cu profilul resurselor disponibile;

b)

reduce consumul de resurse;

c)

creşte consumul de resurse;

d)

reduce riscul depăşirii costurilor resurselor materiale;

e)

elimina pierderile de materiale

2.Să se niveleze necesarul zilnic de resurse pentru proiectul prezentat în graficul Gantt de mai jos ştiind că nivelul maxim zilnic de resurse convenabil pentru proiect este de 10 bucăţi pe zi.

Denumirea Necesar zilnic Ziua Ziua Ziua Ziua Ziua Ziua Ziua Ziua Ziua Ziua activităţii (bucăţi)
Denumirea
Necesar zilnic
Ziua
Ziua
Ziua
Ziua
Ziua
Ziua
Ziua
Ziua
Ziua
Ziua
activităţii
(bucăţi)
1-a
2-a
3-a
4-a
5-a
6-a
7-a
8-a
9-a
10-a
A 8
B 8
C 8
D 2
E 2

Selectaţi răspunsurile corecte:

a) se reprogramează activitatea A în zilele 8, 9 şi 10;

b) se reprogramează activitatea B în zilele 7 – 9;

c) se reprogramează activitatea C în zilele 7 – 10;

d) se reprogramează activitatea B în zilele 4,5 şi 6 şi activitatea C în zilele 7 - 10;

e) nu se poate face o nivelare de resurse la acest nivel.

3.Când este se poate realiza achiziţia publică de lucrări prin cerere de oferte?

3. Procedura de cerere de ofertă pentru achiziţia public de lucrări poate fi aplicată atunci când valoarea estimată a contractului nu depăşeşte valoarea considerată prag (500.000 de euro). Dacă această valoare este depăşită atunci procedura nu poate fi aplicată.