Sunteți pe pagina 1din 27

Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza Iai Facultatea de Geografie i Geologie

Geomorfosituri n Podisul Moldovei Judetul Vaslui


Lacul Puscasi

Bioc Sandra

Grupa: GT2

Conf. Dr. Neacsu Lilian

2017
I. Introducere

Studiul realizat se bazeaz pe concepte de ultim generaie, aprute n literatura de


specialitate n urm cu numai dou-trei decenii. Acestea sunt expresia transpunerii n practic a
nevoii geografiei de a deveni nu numai o tiin citit, dar i una util n contextul economic al
zilelor noastre.
Aspectele conceptuale fac referire la noiuni care definesc modalitile n care pot fi puse
n valoare elementele speciale ale cadrului natural, n spe ale reliefului i valorificarea acestora
pe cale economic. Geomorfologia contribuie la dezvoltarea omenirii, aducndu-i acesteia
beneficii de ordin economic, social i cultural. Astfel, trebuie s tim cu precizie prin ce mijloace
i cu ce altenative vine geomorfologia n problematica soluionrii amenajrilor teritoriale ale
omenirii.

Geomorfositul concepte

Panizza i Piacente n 1993 definesc noiunea ca fiind forma de relief sau procesul
geomorfologic ce prezint importan n nelegerea evoluiei Terrei. Aceasta poate fi evaluat
estetic (intuitiv) sau tiinific (cantitativ). n anul 2001 Panizza revine i redefinete noiunea
geomorfositurile sunt forme de relief care au primit o valoare tiinific, cultural i istoric,
estetic i/sau socioeconomic pe baza percepiei i a exploatrii lor de ctre om.
Ultimele abordri ale conceptului au fost fcute de Reynard i Pralong (2004), primul
definete geomorfositul ca fiind o poriune a suprafeei terestre cu o importan deosebit n
nelegerea evoluiei Pmntului, meninnd ca valoare principal pe cea tiinific, restul fiind
valori secundare. Definiia unanim acceptat este aceea prin care un geomorfosit sau un punct
(loc) geomorfologic este definit ca o poriune a suprafeei terestre cu o importan deosebit n
nelegerea evoluiei Pmntului, a climatului i a vieii (Grandgirard 1997, Panizza 2001,
Reynard 2004).
Modalitatea practic de punere n valoare a geomorfositurilor se poate realiza cu ajutorul
geoturismului i/sau a geoparcurilor. Acestea sunt cele mai moderne instrumente care mresc
capacitatea geomorfositurilor de a deveni importante surse de venit pentru zonele n care se gsesc.
Geoturismul este o form a turismului cu adres tiinific, legat de cunoaterea alctuirii
geologice a unei regiuni, cu siturile sale semnificative pentru cunoaterea geologic. Geoturismul
se desfoar pe trasee relevante din punct de vedere geologic - georute.

2
Realizarea unui studiu despre valorificarea turistic a geomorfositurilor din Podisul
Moldovei-Judetul Vaslui mai exact comuna Puscasi cu Lacul Puscasi a fost o necesitate, deoarece
la nivelul acestei regiuni problematica legat de identificarea i valorificarea economic a unor
astfel de forme de relief nu a fost tratat n ansamblul su. Au fost realizate studii mai mult sau
mai puin tiinifice, multe dintre ele abordnd doar poriunile mici din regiune care erau
interesante la un moment dat.

Studiul a avut ca un prim scop identificarea geomorfositurilor din Podisul Moldovei


realizarea lui a fost folosit pe lng bibliografia existent, studiul efectuat pe teren, o bun
cunoatere a regiunii, a cilor de acces de aici. Plecnd de la aceste realiti s-a ncercat realizarea
unei valorificri turistice eficiente a geomorfositurilor identificate in special Lacul Puscasi.

Ca finalitate, studiul trebuie s vin n sprijinul comunitilor locale cu idei, cu modele de


valorificare turistic, cu o analiz pertinent care s ajute dezvoltarea turismului ca activitate
economic important a regiunii sau dac nu, mcar s fie privit ca un semnal de alarm pentru
comunitile locale n scopul exploatrii naturii pentru creterea nivelului de trai.

Lacul Puscasi este un lac de acumulare, artificial, creat printr-un baraj care reine apa unui
curs de ap (ru sau fluviu), situat n amonte de o hidrocentral n scopul formrii unei rezerve de
ap necesar producerii energiei, dar i pentru alimentarea cu ap a unor localiti i pentru diferite
folosine turistice, precum i pentru regularizarea debitului apei n aval.
Un important lac de acumulare care adaposteste si numeroase specii de peste
Orae n apropiere: Brlad, Bacu, Oneti
Coordonate: 4637'50"N 2737'35"E

Fig. 1 Lacul Puscasi

II Caracterizarea geografica

3
2.1. Caraterizarea fizico-geografic a comunei Puscasi

Geologie
Substratul geologic este constituit din depozite argilo- nisipoase aparinnd perioadei
sarmatiene, nisipuri argiloase, argile, intercalaii subiri de gresii, marne nisipoase i prundiuri
pliocene. Relieful actual al comunei este o aciune direct a agenilor exteriori care au permis o
adncire rapid a vilor i a unei structuri orientate spre sud- est.

Relief
Comuna Puscasi este situata n cadrul unei mari uniti morfologice - Podiul Central al
Moldovei avnd limite de separaie fa de alt mare unitate geomorfologic - colinele Tutovei pe
Valea Racovei. Relieful actual al zonei este o aciune direct a agenilor exteriori care au permis o
adncire rapid a vilor i a unei structuri orientate spre sud- est.

Fig. 2 Comuna Puscasi

Clima

Climatul zonei are un caracter permanent continental i poate fi caracterizat printr-o


temperatur medie anual de 9,2 grade Celsius conform datelor de la Staia meteorologic Vaslui.
Precipitaiile atmosferice au valori cuprinse ntre 500- 800 mm n medie pe an, regimul lor fiind
neuniform. Vnturile cele mai frecvente bat din direcia Nord, Nord - Vest, Sud i Sud- Est.

Hidrografia

4
Reeaua hidrologic o formeaz prul Racova cu bazinul hidrografic Racova ce are o
suprafaa de 187 ha i prul Pucai, ce traverseaz centrul de comun Pucai care preia apele
pluviale de pe versani i se vars n prul Racova. Apele subterane sunt legate de succesiunea
rocilor permeabile i impermeabile. Lacul de baraj a cror ap este folosit n scopuri variate
(alimentarea oraelor, hidroenergie etc.)

Vegetatia

Vegetaia aparine de zona de silvostep i zona de pdure. Plcurile de pdure cu gorun,


stejar penduculat au i stejar pufos, stejar brumriu, frasin, ulm, jugastru, grni, mojdrean,
scumpie, scoru, crpini. Unele din acestea formeaz i arborete pure (stejar pufos, stejar
brumriu, grni), dar cu predilecie pe expunerile sudice i sud-estice. Vegetaia ierboas este
reprezentat prin asociaii de piu i colilie. in Padurea Puscasi predomin pdurea de gorun n
amestec cu carpen, tei argintiu, frasin.

Fauna caracteristic silvostepei i stepei, datorit activitii antropice a fost mult limitat
ca areal i numr de specii. Rspndire mai mare o au roztoarele (popndul, oarecele de cmp,
hrciogul, iepurele de cmp, la care s-a adugat, dup 1905, iepurele de vizuina apoi cprioara,
mistreul, vulpea, lupul, numeroase psri, reptile, nevertebrate. Fauna pdurilor este reprezentat
prin cervidee, porc mistre, lup, dihor, nevstuic, pisic slbatic, veveri, diferite specii de
oareci, o mare varietate de psri (ghionoaie, ciocnitoare, ciuful de pdure, huhurezul, buha,
privighetoarea, cucul, pupza, graurul etc.); se adaug o bogat faun de nevertebrate. Pucaul
este un fond de vntoare complet.

Specii de pesti intalnite in Lacul Puscasi sunt somonul, carpul, casas si salau.

Solurile

Solurile tipice din comuna Puscasi sunt cernoziomurile cambice (slab, moderat, puternic
levigate, numite dup S.R.T.S., 2003 cernoziomuri i faeziomuri), bine pstrate pe terenurile slab
nclinate. Pe pante mai mari, ele se afl n diferite grade de degradare. Au o mare cantitate de
humus i proprieti care le asigur o fertilitate deosebit.

2.2.Caracterizarea uman-geografica

5
Populatia si asezari

Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia comunei Pucai se ridic la 3.328


de locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior din 2002, cnd se nregistraser 3.371 de
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romni (94,77%). Pentru 4,72% din populaie, apartenena
etnic nu este cunoscut. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoci
(93,57%), cu o minoritate de penticostali (1,2%). Pentru 4,72% din populaie, nu este cunoscut
apartenena confesional.

6
Vechimea aezrii de astzi Pucai, nu poate fi stabilit cu precizie, primele urme de
locuire datnd din perioada Latene a epocii fierului.
Aici a existat dintotdeauna o comunitate, avnd se pare ca ocupaii agricultura, creterea
animalelor, prelucrarea lemnului i a lutului.
Primele informaii despre aceast aezare le avem din sec. al XV-lea, mai exact din timpul
domniei lui Alexandru cel Bun, cnd ntr-un document datat n ziua de 12 iulie 1415, sunt pomenite
ntre altele i satele de pe Valea Racovei.
Populaia comunei Pucai este de 3711 locuitori. Dup numrul de locuitori i suprafaa
comunei, comuna Pucai este o comun de gradul II. n cele 4 localiti componente ale comunei
sunt un numr de peste 1100 gospodrii. Indicatorii reprezentnd condiiile concrete de locuit sunt
urmtorii: 80 mp media unei locuine care asigur 16 mp. Pentru o persoan cu o medie de 3
persoane ntr- o camer.

Asezarea geografica:

Localitatea se afl situat n partea central a judeului Vaslui la 8 kilometri de municipiul


Vaslui pe malul rului Racova, zon deluroas ce face parte din Podiul Central Moldovenesc

Activitati economice

Activitatile de baza din comuna Puscasi este agricultura, cetatenii se ocupa cu cresterea
animalelor, cultivarea pamantului si piscicultura in ape amenajate si protejate precum Lacul
Puscasi.

Turismul din zona

In comuna Puscasi este dezvoltat turismul religios, de agrement si istoric. Comuna Pucai
este atestat documentar la 1415, alturi de alte localiti de pe Valea Racovei, ntr-un uric de

7
slobozire a localitii Vaslui de fosta Biseric de Bistria. n documentul menionat nu apare efectiv
denumirea localitii, fiind rupt bucata unde se menionau toate inuturile. Cum denumirea i-ar
fi luat-o mult mai trziu, prin 1491 (de atunci dateaz efectiv atestarea documentar), de la pucaii
lui tefan cel Mare, care au fost cantonai n acel inut, pentru a fi mai aproape de Podul nalt,
nimeni nu tie cum se numea la 1415.

Turismul religios s-a dezvoltat de curand in aceasta comuna datorita renumitei icoane cu
Arsenie Boca unde sute de turisti din intreaga tara merg sa vada minunea care se intampla in acest
sat, faptul ca aceasta icoana lacrimeaza incontinuu. Despre beneficiile turismului religios al crui
potenial s-a declanat odat cu primul brobon de pe poza printelui Arsenie, primarul Ignat este
totui rezervat i le rezum doar la o formare i chiar o schimbare a oamenilor btinai.

Zona de agrement este data de Lacul Puscasi, Lacul mai este cunoscut si sub numele de
Lacul Laza, datorit amplasrii acestuia la intrarea n comuna Laza, judetul Vaslui. Accesul este
facilitat de DN 2F Vaslui-Rediu-Baraj Puscasi, lacul fiind situat pe partea stng a soselei, la
aproximativ 10 km de Vaslui. Acesta este unul dintre cele mai importante lacuri de acumulare din
Romnia, lac populat cu crap, caras, clean, biban, pltic si fitofag. Pe lnga functia piscicol, lacul
asigur alimentarea cu ap a orasului Vaslui. Pentru cei pasionati de pescuit, n perimetrul lacului
nu exist unitti de cazare, dar sunt amenajate zone pentru campare.

III Patrimoniul geomorfologic

In Judetul Vaslui exista numeroase forme de relief care pot fi introduse in categoria
geomorfositurilor. Am ales ca subiect de studiu Lacul Puscasi din comuna Puscasi, Padurea
Balteni si Poiana Caprioarei.

1. Lacul Puscasi

Fig. 3 Lacul Puscasi

8
Lacul Puscasi este localizat pe F2 drumul de la Vaslui-Bacau (10km de VASLUI) la intrare
in com. Laza, acces (langa sosea). Lacul Puscasi este un lac de acumulare, artificial, creat printr-
un baraj care reine apa unui curs de ap (ru sau fluviu), situat n amonte de o hidrocentral n
scopul formrii unei rezerve de ap necesar producerii energiei, dar i pentru alimentarea cu ap
a unor localiti i pentru diferite folosine turistice, precum i pentru regularizarea debitului apei
n aval.

Fig. 4 Lacul Puscasi, localizare

2. Padurea Balteni
Pdurea Blteni este o arie natural protejat de interes naional ce corespunde categoriei
a IV-a IUCN (rezervaie natural de tip forestier i floristic), situat n judeul Vaslui, pe
teritoriul administrativ al comunei Blteni.

Pdurea Blteni cunoscut i sub denumirea de Dumbrava Blteni, se afl n Podiul


Central Moldovenesc, n partea nordic a judeului Vaslui i n cea estic a satului Blteni i este
strbtut de apele rului Brlad, ocupnd ambele maluri ale acestuia.

9
Fig. 5 Padurea Balteni

Rezervaia natural cu o suprafa de 22 de hectare, declarat arie protejat prin Legea


Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea
a III-a - zone protejate), este o zon depresionar n lunca Brladului (temporar inundabil),
nconjurat de dealuri i reprezint o arie natural de interes forestier i floristic datorit speciilor
arboricole i ierboase ntlnite n perimetru acesteia.

3. Locul Fosilifer Nisiparia Hulubat


Locul fosilifer Nisiparia Hulubat este un monument al naturii situat in judetul Vaslui,
pe teritoriul administrativ al orasului Vaslui. A fost declarat arie protejata de interes national in
anul 2000 si se intinde pe o suprafata de 2,50 ha. Zona prezinta importanta paleontologica. In anul
1910 cercetarile au evidentiat faptul ca aici exista una dintre cele mai bogate zacaminte fosilifere
din Romania. Fauna fosila cuprinde mamifere (mamut, bour, bizon) si nevertebrate din perioada
pleistocena superioara. Locul fosilifer Nisiparia Hulubat este unul dintre cele mai importante
obiective turistice din Moldova, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

10
Fig. 6 Localizare Locul Fosilifer Nisiparia Hulubat

Aria natural se afl n partea central nordic a judeului, n vesantul drept (terasa
inferioar) al rului Vasluie (un afluent al Brladului), pe teritoriul administrativ al oraului
Vaslui, aproape de drumul naional DN24, care leag localitatea Tiia de Sculeni.

4. Poiana Caprioarei
Adresa: sat Chitoc, comuna Lipov, judeul Vaslui
Telefon: centru de agrement: 0235340074; DJST VASLUI: 0235.313.287
Amplasare: Amplasat ntr-un cadru natural, la 23 km de Vaslui, n padurea Chitoc, comuna
Lipovat, funcioneaz doar n sezonul cald.
Modaliti de ajuns n centrul de agrement: Staia CFR Vaslui, apoi transport auto dus-ntors
Vaslui Poiana Cprioarei .

5. Manastirea Floresti

Asezata la marginea unei


paduri de fag, in apropiere de
izvorul paraului Simila, in
localitatea Floresti din judetul
Vaslui, cu o istorie la fel de

11
zbuciumata ca cea a Moldovei, cu momente de glorie dar si decadere, Manastirea Floresti isi
dezvaluie frumusetea trecatorului care ii trece
pragul si ofera liniste sufleteasca pelerinilor
veniti de departe sau din imprejurimi.

Manastirea
Floresti

Studiu de caz: Podisul Moldovei Judetul Vaslui

12
Manastirea Floresti
Lacul Puscasi

Poiana Caprioarei
Nisiparia Hulubat

Padurea Balteni

13
Geomorfositurile luate in studiu (Padurea Balteni Nisiparia Hulubat Poiana Caprioarei
Lacul Puscasi Manastirea Floresti)

Evaluarea i ierarhizarea geomorfositurilor din Podisul Moldovei-Judetul


Vaslui

Evalurile efectuate pentru geomorfositurile din Podisul Moldovei Judetul Vaslui s-au
bazat pe evaluarea lui Warouwna et al. (2007; in prep.). Este vorba de valoarea functionala,
tiinific, turistica i de punctaje de la 0 la 1.
Cele 5 geomorfosituri selectate n urma cercetrilor de teren au fost caracterizate pe
baza fielor standard. Acestea ne-au folosit n acordarea punctelor pentru fiecare secven i
criteriu pentru calcularea valorilor globale. Tabelele analitice i sintetice, dar i diagramele
structurale ne-au permis s consemnm urmtoarele idei.
Punctajele acumulate pe criterii de fiecare dintre cele cinci geomorfosituri din Podisul
Moldovei:
3,5 6 pentru criteriul valoarea functionala
4 - 8,5 pentru valoarea tiinific
3 5,5 pentru valoarea turistica

14
A. Stiinta si Punctaj
valoare
educationala

Denumire Lacul Padurea Nisiparia Poiana Manastirea


geomorfosit Puscasi Balteni Hulubat Caprioarei Floresti
A.1 0.5 1 1 0.5 1
A.2 0 1 1 0.5 1
A.3 0.5 1 1 0.5 0
A.4 0.5 1 0.5 0.5 0.5
A.5 1 1 1 0.5 1
A.6 1 1 1 1 1
A.7 0.5 1 1 1 1
A.8 0 0.5 0.5 0.5 1
A.9 0 1 1 0.5 1
Total 4 8,5 8 5,5 7,5

B. Valoare Punctaj
functionala
Denumire Lacul Padurea Nisiparia Poiana Manastirea
geomorfosit Puscasi Balteni Hulubat Caprioarei Floresti
B.1 1 1 1 0.5 0.5
B.2 1 1 1 1 1
B.3 1 0.5 0.5 0.5 1
B.4 1 0.5 0.5 1 1
B.5 1 0.5 0.5 1 0.5
B.6 0.5 0 0.5 0.5 0.5
B.7 0.5 0.5 0.5 0 0
Total 6 4 4,5 4,5 3,5

15
C.Valoare Punctaj
turistica
Denumire Lacul Padurea Nisiparia Poiana Manastirea
geomorfosit Puscasi Balteni Hulubat Caprioarei Floresti
C.1 1 1 0.5 1 1
C.2 0 0.5 0 0.5 1
C.3 0.5 0.5 0.5 0.5 1
C.4 0.5 1 0.5 0.5 0.5
C.5 0.5 1 1 1 0.5
C.6 0 0.5 0.5 0.5 0
C.7 0 0.5 1 0.5 0.5
C.8 0.5 0.5 1 0.5 1
Total 3 5.5 5 5 5.5

Criteriul turistic a acumulat cel mai mic punctaj la toate geomorfositurile deoarece turismul
in Judetul Vaslui nu este destul de dezvoltat, iar infrastructura este destul de slab amenajata.
Valoarea cea mai ridicata din punct de vedere stiintific este data de Rezervatia Naturala Padurea
Balteni cu un punctaj de 8,5, datorita endemismelor care se gasesc doar in aceasta zona, urmata de
Nisiparia Hulubat care si aceasta se caracterizeaza printr-o unicitate deosebita cu un punctaj de 8
puncte.
Din punct de vedere al functionalitatii valoarea cea mai mare ii revine Lacului Puscasi din
cauza acesibilitatii foarte bune la geomorfosit.
Punctele cele mai mari obtinute sunt in ordinea urmatoare valoarea stiintifica (8,5p)
Rezervati Naturala Padurea Balteni, valoarea functionala (6p) Lacul Puscasi si valoarea turistica
(5.5p)

16
IV. Valorizarea turistica a geomorfositurilor

IV.1 Traseul turistic Vaslui Locul Fosilifer Nisiparia Hulubat Rezevatia Naturala Padurea
Balteni Poiana Caprioarei Lacul Puscasi Manastirea Floresti

Traseu turistic

Distanta Totala: 68,9 km


Timp total: 1 zi

Detalii traseu: Plecare din Vaslui autogara Lidl la ora 8:30 dimineata cu autocarul
(DN24). La ora 8:40 ajugem in fata locului fosilifer Nisiparia Hulubat. Aria protejat reprezint
o zon nisipoas bogat n faun fosil atribuit perioadei pleistocenului superior. Exploatarea
acesteia ncepe n anul 1890 dar abia n anul 1910 cercetrile au evideniat faptul c zcmntul
fosilifer este unul dintre cele mai bogate din Romnia. n arealul rezervaiei au fost identificate
resturi fosile aparinnd unor mamifere; printre care: bourul (Bos primigenius) bizonul (Bison
priscus) sau mamutul (Elephas primigenius). n arealul rezervaiei s-au descoperit i resturi
fosilizate de nevertebrate datate din aceeai er geologic. Vom sta 30 de minute dupa care ne vom
continua traseul.

17
Nisiparia Hulubat

Ne vom contiunua traseul pe drumul DJ247 pe o distanta 13,3 km pana in comuna Balteni
unde vom vizita Rezervatia Naturala Padurea Balteni.
Pdurile reprezint o veritabil bijuterie a planetei noastre. Se ntind, intempestiv, ca o
broderie verde, de-a lungul trupului firav al naturii, din al crui plmn pulseaz echilibrul
ecologic. De altfel, misterele pdurii au impresionat o sumedenie artiti care, prin arta lor, i-au
exprimat sentimentele fa de aceast perl a naturii vii.
Nu exagerm deloc dac afirmm c localitatea vasluian Blteni dispune de o veritabil
comoar sub umbrela Rezervaiei Dumbrava un loc n care Mihail Sadoveanu i-ar fi putut
presra, cu uurin, personajele din Dumbrava Minunat.
Recunoscut ca atare, rezervaia vasluian a fost declarat oficial cu ceva mai mult de 10
ani n urm. In Padurea Balteni vom admira varietatile de plante rare, aici vom sta 1 ora dupa care
vom merge la restaurant pentru a servi masa.

18
Rezervatia Naturala
Padurea Balteni

19
Dupa vizitarea Rezervatiei Naturale Padurea Balteni vom merge la restaurantul Curtea
Domneasca, aici vom sta in jur de 1 ora, dupa care ne vom indrepta spre Lacul Puscasi. Aici vom
poposi 2 ore unde vom face o plimbare cu barca, cei doritori pot sa ichirieze undite si sa pescuiasca.
In aceasta zona este loc si de campare, aici se poate amenaja un loc de cazare deorece zona este
tot timpul vizitata, mai ales vara de pescari. Vom merge pe strada DN2F pana vom ajunge la Baraj.
Aici exista si o terasa unde vom putea servi ceva.

Lacul Puscasi

La ora 15 ne vom indrepta spre zona de agrement Poiana Caprioarei, aici sunt si spatii de
cazare pentru turisti. Poiana Cprioarei, zon de agrement, situat lng localitatea Chioc, la 15
km de Vaslui. Situat ntr-o zon mpdurit, n apropierea unui mic lac, o zon construit din
csue de lemn, cu dotri. Aici se desfoar tabere de odihn i agrement pentru copii n fiecare
an, ca i tabere tematice:

20
Zona de agrement
Poiana Caprioarei

21
Dupa ne vom indrepta sre ultimul obiectiv vizat, vom merge spre comuna Floresti unde
vom gasi Manastirea Floresti. Este situat la 38 km nord-vest de Brlad i la 32 km sud-vest de
Vaslui. Dac se folosete oseaua Brlad-Vaslui, ramificaie stnga la Alexandru Vlahu, sau
oseaua Vaslui-Bacu, ramificaie stnga dup ce se trece de Dragomireti, cu mijloacele de
transport public se ajunge din Brlad-Alexandru Vlahu-Floreti sau din Vaslui pn la Opriia,
dup care 7 km pe jos pn la Floreti.

Manastirea Floresti

22
IV.2 Propuneri privind amenajarea propriu-zis a infrastructurii generale, amenajri cu
scopul de a proteja i conserva geositurile respective Lacul Puscasi

Refacerea infrastructurii
Amenajarea unei zone de agrement
Locuri special amenajate pentru turisti si pescari
Inchirieri de barcute
Organizare de campionate de pescuit
Amplasarea unor panouri cu privire la eventualele riscuri care se pot produce si
informarea turistilor cu privire la zona si la speciile de pesti care sunt in lac
Se pot amplasa pontoane pe lac pentru obervarea directa a faunei si florei
Construirea unor unitati turistice de cazare si de alimentatie cu specific pescaresc
Organizarea unor festivaluri Festivalul Pestelui
Amenajarea unor zone de agrement in zona apropiata a lacului in padure, jocuri de
orientare, parcuri cu tiroliene, amenajarea unui teren de fotbal in apropiere.

Zona de agrement Padurea Puscasi

23
Panou de avertizare

Panou de informare

24
V. Concluzii

In urma studiului facut asupra geomorfositurilor din Podisul Moldova mai in detaliu asupra
Lacului Puscasi am putut sa extrag urmatoarele concluzii:
Lacul Puscasi reprezinta pentru turisti un punct de atractie mai ales pentru pescari, dar
turismul nu este dezvoltat din aceasta cauza regiunea nu se dezvolta.

In regiunea din apropierea lacului exista geomorfosituri care pot fi puse in valoare mult
mai mult precum Rezervatia Naturala Padurea Balteni, Zona de agrement Poiana
Caprioarei, Manastirea Floresti si Locul Fosilifer Nisiparia de la Hulubat.

Dispunerea geomorfositurilor in apropierea zonei pot duce la dezvlotarea turismului, dar


necesita promovarea acestora la un nivel national si chiar international.

Inventarierea si evaluarea geomorfositurilor au scos in evidenta cele mai cunoscute


geomorfosituri din zona studiata sunt Rezervatia Naturala Padurea Balteni si Nisiparia
Hulubat, datorita faptului ca acestea sunt cunoscute la nivel national si sunt rezervatii
protejate.

Turismul este foarte slab dezvoltat, iar geomorfositul pe care l-am studiat mai in amanunt
Lacul Puscasi necesita multe amenajari atat a infrastructure cat si pe plan economic si
turistic.

Trebuie organizate si realizate proiecte de promovare a acestor geomorfosituri pentru


dezvoltarea turismului.

25
Cuprins

I. Introducere2
II. Caracterizarea geografica..4
2.1.Caraterizarea fizico-geografic a comunei Puscasi.4
2.2.Caracterizarea uman-geografica..6
III. Patrimoniul geomorfologic8
IV. Valorizarea turistica a geomorfositurilor..16
IV.1. Traseul Turistic.16
IV.2. Propuneri amenajare turistica22
V. Concluzii.24

26
Bibliografie

Universitatea babe-bolyai Cluj-Napoca facultatea de geografie coala doctoral de


geografie, valorificarea turistic a geomorfositurilor din subcarpaii buzului
ProtectedPlanet.net - Pdurea Blteni - delimitarea ariei protejate,
Apmvs.anpm.ro - Agenia pentru Protecia Mediului Vaslui
http://www.topbalti.ro/balta-de-pescuit/379/lacul-Puscasi.aspx
http://estnews.ro/2015/05/13/povesti-din-satul-tau-puscasi-comuna-contrastelor/
http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Carpati.php
http://www.malyatravel.ro/landmarks/75/
http://eualegromania.ro/2014/09/30/bucuresti-fm-iti-prezinta-o-noua-destinatie-din-
cadrul-campaniei-eualegromania-rezervatia-naturala-dumbrava-balteni-o-dumbrava-
minunata/

27