Sunteți pe pagina 1din 3

O uniune Bulgaria-Iugoslavia?

In legatura cu situatia internationala a tarii, Traicio Kostov a evidentiat sarcina ca "n primul rnd
sa se situeze indiscutabil problema ntaririi prieteniei vesnice ntre poporul bulgar si marele popor
rus eliberator, care n decurs de 70 de ani a dezrobit de doua ori poporul bulgar de sub jug strain.
Pe locul al doilea n fata noastra se afla sarcina apropierii n continuare de popoarele fratesti
iugoslave din noua Iugoslavie a lui Tito, pna la crearea unei uniuni politice, militare si economice
ntre cele doua state, o uniune care sa pregateasca conditiile ca, ntr-un viitor mai mult sau mai
putin apropiat, sa fie creat un stat federativ unic al slavilor de sud..."

Apreciind ca exista deja conditiile pentru crearea acestei uniuni ntre Bulgaria si Iugoslavia,
liderul comunist bulgar a evidentiat totusi faptul ca "n ambele tari exista nca elemente sovine,
care nu au renuntat la pretentiile hegemonice".

Gheorghi Dimitrov a revenit n tara la 4 noiembrie 1945, dupa 22 de ani de exil. La acea data
Partidul Muncitoresc Bulgar (comunist) avea deja o pozitie dominanta n Frontul Patriotic si
detinea ministerele de Interne si Justitie, departamente hotartoare pentru edificarea statului,
dupa modelul sovietic. Partidele partenere n Frontul Patriotic Uniunea Agrariana (era deja
scindata ntr-o aripa de stnga, condusa de A. Obbov, apropiata de PMB(c), si o aripa de
dreapta, condusa de N. Petkov, care n 1947 avea sa fie judecat si condamnat la moarte ca
"agent englez"), partidul Zveno, reprezentant al burgheziei, Partidul Social-Democrat (divizat, de
asemenea, n doua aripi, de stnga si de dreapta) s.a. au fost supuse unor presiuni permanente
pentru a determina scindarea sau lichidarea lor.

Una dintre problemele principale n anul 1945 a fost organizarea alegerilor parlamentare,
programate initial pentru 26 august. Reprezentantii S.U.A. si Marii Britanii din Comisia Aliata de
Control au cerut prin note verbale oficiale reorganizarea guvernului bulgar, pentru a se asigura
corectitudinea alegerilor, si au insistat pentru amnarea lor n acest scop, subliniind ca n caz
contrar cele doua mari puteri nu vor recunoaste guvernul rezultat din alegeri. Ministrul Afacerilor
Externe, Stainov (membru al conducerii Uniunii Agrariene), s-a adresat, la 22 august, guvernului
sovietic, prin reprezentantul acestuia la Sofia, Kirsanov, cu rugamintea de a lua pozitie fata de
notele S.U.A. si Marii Britanii, subliniind ca: "Noi am dori foarte mult sa avem de la guvernul
sovietic o astfel de declaratie, nu numai pentru a nlatura zvonurile ca guvernul sovietic cedeaza
n fata englezilor si americanilor, ci si pentru a primi un sprijin moral. Consiliul regent si guvernul
au nevoie de acest sprijin".

Alegeri amnate

In ziua de 24 august 1945 s-a reunit Comisia Aliata de Control, n cadrul careia reprezentantii
S.U.A. si Marii Britanii au cerut amnarea alegerilor si crearea conditiilor pentru desfasurarea lor
democratica, precum si aprobarea nregistrarii Partidului Democrat (din opozitie). Ei au apreciat
ca legea electorala era nedemocratica si au cerut schimbarea ei. Reprezentantul sovietic a
respins aceste propuneri, sub pretextul ca n treburile interne ale Bulgariei nu trebuie sa se
amestece Comisia Aliata de Control. Intr-un raport intern trimis lui Molotov, reprezentantul sovietic
a recunoscut nsa ca legea electorala continea anumite prevederi ce justificau aprecierea
reprezentantilor occidentali.

La 25 august, chiar n ajunul alegerilor, ministrul Afacerilor Externe, Stainov, a comunicat


generalului sovietic Biriuzov ca "ntruct Comisia Aliata de Control apreciaza ca amnarea
alegerilor va fi o contributie la instaurarea ct mai curnd a pacii, guvernul bulgar declara ca este
gata sa se conformeze acestei recomandari".

Alegerile au fost astfel amnate pna la 18 noiembrie 1945. Aflat nca la Moscova, G. Dimitrov a
apreciat ca ministrul de Externe a dat dovada de "o comportare capitulanta", iar secretarul C.C. al
PMB(c), T. Kostov, a considerat-o "o greseala grosolana, ntmplatoare sau probabil
premeditata". Stalin a apreciat nsa ca "amnarea alegerilor a fost o concesie nesubstantiala.
Altele nu vor mai exista. Nici un fel de schimbari n componenta guvernului".

Partea americana a insistat n continuare pentru amnarea alegerilor. Trimisul special al


Departamentului de Stat, ziaristul M. Etheridge, a vizitat Sofia, unde a purtat convorbiri cu primul
ministru K. Gheorghiev si alti lideri politici, precum si la Moscova, unde a fost primit de A.I.
Vsinski. Demnitarul sovietic a declarat ca "guvernul bulgar este la fel de reprezentativ ca si n
alte tari democratice", iar pentru boicotarea alegerilor este responsabila opozitia; o noua
ncercare de amnare a alegerilor reprezenta "un amestec brutal din partea Occidentului".

G. Dimitrov, la rndul sau, aprecia la 12 noiembrie ca orice noua amnare a alegerilor "ar fi
echivalenta cu o catastrofa".

Dupa cum se mentioneaza n Encliopaedia Britannica, "Bulgaria nu a avut totusi o nalta


prioritate n agenda diplomatica a Occidentului. Inca n octombrie 1944, primul ministru britanic
Winston Churchill s-a declarat gata a atribui tara controlului sovietic, n timpul discutiei asupra
procentelor cu premierul sovietic Iosif Stalin".

Spre dizolvarea opozitiei

Alegerile au avut loc la data stabilita, n noiembrie, aducnd o majoritate substantiala comunistilor
si aliatilor lor. Opozitia a obtinut cca 28% din voturi.

In septembrie 1946, a fost organizat un referendum, n cadrul caruia 93% din votanti s-au
pronuntat pentru republica. Tnarul tar Simeon II a trebuit sa paraseasca tara, mpreuna cu
regina-mama. La 27 octombrie 1946, au avut loc noi alegeri pentru Marea Adunare Nationala
(M.A.N.), menita sa elaboreze Constitutia tarii.

La 5 noiembrie, noul prim-ministru Gheorghi Dimitrov i-a transmis lui A. Jdanov "planul preliminar"
al Comitetului Central, privind componenta noului guvern. Din 19 membri, 11 ministri (inclusiv
primul ministru si un viceprimministru) erau comunisti, detinnd ministerele cheie: Interne,
Justitie, Armata, Finante, Comert, Invatamnt, Sanatate s.a., trei ministri din rndul Uniunii
Agrariene, trei social-democrati si doi din partidul Zveno.

In calitate de presedinte al M.A.N. a fost numit V. Kolarov, membru al BP al PMB(c), iar cele patru
posturi de vicepresedinti au fost mpartite ntre cele patru formatiuni aliate comunisti, agrarieni,
social-democrati si Zveno G. Dimitrov l-a rugat pe Jdanov sa-i comunice eventualele observatii
ale "tov. Drujkov" (Stalin).

Anul 1947 a marcat accelerarea evolutiei Bulgariei, devenita "republica populara", spre sistemul
monopartid de tip sovietic. T. Kostov l informa pe trimisul sovietic Kirsanov, n august, ca, "dupa
procesul lui Petkov (liderul aripii de dreapta a Uniunii Agrarienilor), vor fi adoptate masuri mai
radicale contra opozitiei, pna la dizolvarea partidelor de opozitie".

Un impuls decisiv l-a constituit n aceasta directie declaratia Consfatuirii reprezentantilor


partidelor comuniste de la Szklarska Poredba (Polonia), din 22-27 septembrie 1947, prin care a
fost nfiintat Biroul Informativ al partidelor comuniste ("Informbiro"), cu sediul la Belgrad. Comitetul
National al Frontului Patriotic a dezbatut "sarcinile" care decurgeau din aceasta declaratie,
acceptate n unanimitate de reprezentantii partidelor participante, precum si sarcinile formulate de
Vlko Cervenkov, secretar al C.C. al PMB(c), cu privire la situatia internationala a Bulgariei.

Stalin se supara pe Kostov


Liderul Uniunii Agrarienilor, G. Traikov, l informa la 23 octombrie pe trimisul sovietic Levcikin din
Comisia Aliata de Control despre aprobarea "n unanimitate" a "sarcinilor" respective n Comitetul
National al Frontului Patriotic.

In Biroul Politic al PMB(c) s-a discutat despre oportunitatea proclamarii publice a trecerii Bulgariei
la construirea socialismului. V.Kolarov a apreciat ca, avnd n vedere pozitia taranimii
(nemultumita din cauza impunerii predarii obligatorii a cotelor de cereale si alte produse agricole),
"se poate merge spre socialism fara a face tapaj".

La 2-3 februarie 1948, cel de-al II-lea Congres al Frontului Patriei a adoptat statutul si programul,
prin care Frontul a fost consolidat, ca unica organizatie social-politica bazata pe principiul
"centralismului democratic". Sarcina principala a organizatiei a fost definita "educarea si
reeducarea poporului bulgar n spiritul ideilor socialismului".

In octombrie 1948, Parlamentul bulgar a adoptat legea privind secretul de stat. Viceprim-ministrul
T. Kostov a emis o dispozitie, prin care se stabilea ca informatiile cu caracter secret sa fie
transmise partii sovietice numai n mod centralizat. A urmat reactia dura a lui Stalin. In cadrul unei
ntlniri cu conducatorii bulgari Dimitrov, Kostov si Cervenkov el l-a acuzat pe Kostov de tradare
fata de U.R.S.S. Stalin a adaugat ca si conflictul sovieto-iugoslav a nceput tot de la "ascunderea
informatiilor economice de reprezentantii sovietici". Dupa aceasta ntlnire, Kostov a dat
dispozitie ca orice functionar de stat sa ofere reprezentantilor sovietici orice informatii secrete vor
solicita.

In ianuarie 1949, un lider al partidului Zveno a comunicat Ambasadei sovietice decizia gruparii de
a se autodizolva. Partidul Social-Democrat a fost "absorbit" de partidul comunist, n august
1948.

Dupa moartea lui G. Dimitrov, n iulie 1949, conducerea partidului comunist a fost preluata de V.
Kolarov, care a organizat procesul mpotriva lui Traicio Kostov, acuzat de tradare si colaborare cu
Iosif Broz Tito, mpotriva stalinismului, si executat n decembrie 1949.

Astfel a trecut Bulgaria la "construirea socialismului".