Sunteți pe pagina 1din 17

MIC GHID PENTRU CUMPARAREA UNUI PUIUT

DIN RASA BULLDOG FRANCEZ 101 FCI

Editat de Komos Eugen (Bulls Of Transylvania Kennel)

Stimati useri, aflati in cautatea unui puiut de BF...nu vreau deloc sa va suparati pe mine sau sa credeti
ca doresc sa epatez dar intrucat fiecare din noi am trecut prin inceputurile inerente legate de gasirea si
achizitionarea unui puiut din rasa FRENCH BULLDOG, voi incerca sa sintetizez cateva sfaturi atunci
cand decideti sa va luati un puiut din rasa bulldog francez:

CONSIDERATII GENERALE
1.Haideti sa facem primii pasi prin a defini anumiti termeni specifici chinologiei, pe care ii vom folosi
destul de des ulterior:

RS1, rase, s. f. 1. Grup de indivizi aparinnd aceleiai specii de microorganisme, plante, animale,
cu caractere comune, constante, conservate ereditar, care se deosebesc de alte varieti din aceeai
specie prin anumite caractere specifice. Loc. adj. De ras = de soi, bun; select. 2. Fiecare dintre
grupurile biologice de populaii, caracterizate prin culoarea prului, a pielii i prin alte particulariti
exterioare. Din fr. race, germ. Rasse.

PEDIGRU s. n. Genealogie a unui animal domestic (reproductor) de ras (mai ales a unui cal de
curse); document care arat originea unui astfel de animal. [Var.: pedigr, pedigre, pedigru s. n.]
Din engl., fr. pedigree.

FENOTP s. n. (Biol.) Ansamblu de nsuiri i caractere care se manifest n mod vizibil la un individ i
care este determinat de baza ereditar i de condiiile de mediu. Din fr. phnotype.

GENOTP, genotipuri, s. n. (Genet.) Constituia ereditar a unui organism reprezentat de totalitatea


fondului de gene prezent n genomul su. Din fr. gnotype.

FCI Federatia Chinologica Internationala (cuprinde tarile din Europa, Americile, Insulele Caraibe, Asia,
Africa, OLrientul Mijlociu

ACHR Asociatia Chinologica Romana este la Bucuresti. In principiu orice crescator / proprietar
responsabil si serios de NF ar trebui sa fie membru al ACHR sau eventual al altei asociatii nationale
(de exemplu MEOE pentru Ungaria).

COR Cartea de Origine Romana este la Timisoara si este organismal care sub egida ACHR tine
evidenta genealogiei cainilor de rasa si elibereaza certificatele de origine (pedigriuri)

2.Conform principiilor chinologiei si a regulamentelor de crestere a cainilor de rasa, un CAINE DE


RASA ESTE CEL CARE POSEDA UN CERTIFICAT DE ORIGINE (PEDIGRIU). Acesta este singurul
document care atesta faptul ca un caine apartine unei anumite rase (deci doar PEDIGRIUL atesta
apartenenta la rasa, acesta fiind de fapt un CERTIFICAT DE NASTERE AL CAINELUI unde poate fi
vazuta intreaga sa descendenta pe patru generatii : parinti, bunici, strabunici, stra-strabunici. Pana la
1
proba contrara un catel nu poate fi catalogat ca apartinand rasei bulldog francez daca nu detine un
CERTIFICAT DE ORIGINE (PEDIGRIU) ci doar eventual un metis al rasei bulldog francez, ceea ce nu
inseamna ca nu poate fi un catel sanatos, inteligent, jucaus si care merita iubit la fel de mult ca cel de
rasa pura...INSA NU TREBUIE REPRODUS !!!

3.Exista insa si anumite cazuri in care un caine, din diverse motive nu poseda Certificat de Origine
(Pedigriu): documentul nu a fost eliberat din neglijenta crescatorului, s-a pierdut sau distrus ori furat
documentul, pedigriul apartinand unei anumite tari nu a mai fost nostrificat (recunoscut) in tara unde a
ajuns catelul datorita indiferentei sau neglijentei cumparatorului etc. DAR ACESTEA SUNT DOAR
EXCEPTII CARE INTARESC REGULA: CAINE DE RASA=CEL CARE DETINE PEDIGRIU.

4.Sub aspectul FENOTIPULUI un catel poate aduce foarte mult cu un caine din rasa respectiva, fara
insa ca acest lucru sa insemne automat ca este rasa pura, intrucat acel catel poate sa nu corespunda
sub aspectul GENOTIPULUI. Pe scurt un catel seamana foarte bine cu un bulldog francez dar este
purtator al unor gene de bulldog englez, gene care mai devreme sau mai tarziu isi vor lasa amprenta in
randul urmasilor sai (puiutii lui vor avea urechi pleostite si nu erecte).

5.La cumpararea unui caine, din orice rasa trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:
-daca avem spatiul necesar unde catelul sa traisca in conditii bune;
-daca avem veniturile necesare cresterii si intretinerii unui caine;
-daca toti membrii familie iubesc cainii;
-faptul ca un catel este UN MEMBRU AL FAMILIEI care va sta cu noi pentru a ne face viata mai
frumoasa, in medie 10-20 de ani. Aparitia unui copil sau chiar mutarea in alta tara nu ar trebui sa fie
niste motive suficient de solide pentru a considera catelul ca indezirabil dar daca totusi se intampla,
avem o datorie de onoare sa ne ingrijim sa ajunga pe maini bune.

DESPRE BULLDOGUL FRANCEZ


Voi reitera in continuare aici un material excelent realizat de catre un proprietar de bulldog francez, d-
ul Cristi Damian din Targu Mures, caruia ii revin toate meritele si felicitarile pentru acest colaj de
informatii foarte pretioase mai ales unui proaspat detinator de bulldog francez.

I. STANDARD (cu caracter orientativ deoarece de curand standardul a fost modificat, desi nu in foarte
mare masura. Totusi cine doreste informatii exacte si actuale il rog sa caute Standardul 101 FCI in
vigoare la acest moment).

Standard Federaia Chinologic Internaional Numrul 101 din 06.04.1998


Origine Frana
Denumiri n limbi strine n ara de origine: Bouledogue franais; n engleza: French Bulldog
Nume de alint: frenchie, bat-dog, pig-dog, rabbit-dog, frog-dog.
Data publicrii standardului de origine n vigoare 28.04.1995
Clasificare F.C.I. Grupa 9 Caini de agrement si de companie.
Seciunea 11 Molosoizi de talie mica.
Fara probe de lucru.

2
Utilitate Caine de companie, paz si agrement. Este un bun nsotitor, bun paznic i bun vanator de
oareci. Vor da alarma la orice semn de pericol potential pentru familiile lor. Este pretabil pentru viaa
ntr-un apartament, fiind activi mai mult cnd sunt n exterior. Se descurca si fara curte dar necesita
plimbari in afara locuinei. Nu se poate s v cumprai un asemenea caine i mai apoi s-l ignorai,
deoarece se poate s dezvolte alte comportamente distructive i dominante, fcndu-v casa i viaa
un calvar. Reinei c un cine nu este un obiect, un accesoriu, un moft este un SUFLET care face
parte din familia dumneavoastr i v poate aduce nebnuite satisfacii.

Scurt istoric Avnd ca stramosi, ca de altfel toti Dogii, Molosii de Epir (Grecia) si cei din Imperiu
Roman, ruda cu Bulldogul englez, al Alanilor (dogilor) din Evul Mediu, al dogilor francezi, Bulldogul pe
care il cunoastem noi este rezultatul diferitelor incrucisari pe care crescatorii pasionati din cartierele
pariziene le-au facut in jurul anilor 1880. Sunt mai multe speculatii pe acest subiect, cea mai probabila
fiind ca se trage din Bulldogul miniatural adus din Marea Britanie in Franta cu ocazia revolutiei
industriale de catre muncitori. Acestia apreciau aceasta rasa pentru adaptabilitatea la spatii mici si
talentul cu care vanau rozatoare. Prin anii 1860, crescatorii francezi au importat acesti mici Bulldogi din
Anglia si dupa vreo 2 decenii i-au incrucisat cu Terrierii Francezi. Chiar dac astzi acest cine
simpatic i jucu, cruia i place s triasc n confort i s doarm n "puf" i devenit un demn
reprezentant al familiei cinilor de companie, nu trebuie s uitm c n secolul al XlX-lea el era cinele
mcelarilor i al cruailor parizieni, care l-au creat pentru lupte. Au fost crescuti mai intai ca sa
momeasca taurii deci ras utilitar, iar astazi sint animale de companie si sint vazuti la expozitii.
Aadar la vremea sec. 19 era preferatul macelarilor si al carutasilor de la halele pariziene, Bulldogul
francez, a reusit sa cucereasca inalta societate si lumea artistica prin aspectul sau fizic si prin caracter.
Din acest moment el s-a raspandit cu rapiditate. Unii au fost numiti Toy Bulldogs. Kennel Club i-a
inregistrat ca Bouledogue Francais in 1905. Primul club de rasa a fost infiintat in 1880 la Paris. Prima
carte de origine dateaza din 1885, iar primul standard a fost elaborat in 1898, an in care Societatea
Centrala Canina a recunoscut rasa Bulldog Francez. In 1887 primul exemplar de Bulldog Francez a
fost prezentat intr-o expozitie. Standardul a fost modificat in 1931-1932 si in 1948 ; el a fost reformulat
in 1986 de catre H.F. Reant si R. Triquet (publicat de catre F.C.I. in 1987) si apoi in 1994 de catre
comitetul Clubului de Bulldog Francez cu colaborarea lui R. Triquet. Rasa este recunoscuta de
urmatoarele oficii si organizatii internationale: CKC, FCI, AKC, KCGB, CKC, ANKC, NKC, NZKC, APRI
i de Asociaia Chinologic Romn.

Aspect general Aspect tipic de molosoid de talie mica. Caine puternic pentru talia sa mica, faa turtita,
castiga in latime ce a pierdut in lungime. Trebuie sa aiba aspectul unui caine activ, inteligent, foarte
musculos, de constructie compacta, cu o structura osoasa solida. Are un aspect de par, mai lat n
umeri. E mai puin masiv i cutat la piele dect bulldogul englez. Pielea este moale i uor desprins
de corp, ceea ce determin o s fie un caine plcut la atingere. Aceti cini sunt plini de for i robuti,
cu corpuri mici i ndesate spunnduli-se i butoiae.

Comportament/Caracter/Inteligen Sociabil, jucaus, semi-sportiv, bland. Nu latra foarte mult , sunt


prietenosi cu strainii, sunt foarte atasati de stapan, il adora , nu trebuie neglijati pt ca se vor simti
parasiti. Este un clown hilar datorita compotamentului sau i mai e numit escroc sentimental! Are o
personalitate foarte comica si ii place sa faca giumbuslucuri. Este destept, curios si alert. Afectiv fata de
stapan si copii. Sunt afectivi, inteligenti, care tolereaza copiii care se poarta frumos cu ei. Sunt gelosi
daca nu au toata atentia, si daca sint lasati singuri mult timp pot fi destructivi. Le place compania
oamenilor, si sa fie inclusi in activitatile acestora. Pot fi comici, stiu exact cum sa te priveasca fatal or
expresiv, iti arata ca e timpul sa incetezi antrenamentul. Este un caine inteligent, extrem de curajos si
activ, disciplinat, afectuos si gelos pe alti caini preferati de stapan, cu care s-ar lupta pana la moarte. In
3
ciuda infatisarii sale, totusi este un caine duios si blajin. Cateii de rasa Bulldog Francez sunt catei care
isi manifesta fatis iubirea fata de stapan. Desi nu sunt o rasa zgomotoasa sunt foarte entuziasti si
insistenti cand e vorba sa isi convinga stapanul sa le acorde atentia dorita. Sunt jucausi si pretind
atentia tuturor celor care vin in contact cu ei. Nu se descurca daca sunt lasati singur un interval mare
de timp in curtea din spate deoarece au nevoie de compania constanta a familiei sale. Este un
companion excelent pentru copii de toate varstele, desi copii mici s-ar putea sa nu agreeze natura lui
entuziasta. Se intelege minunat cu alte animale, pe care incearca sa le transforme in partenerii lui de
joaca. El nu suporta sa stea inchis n spaii mici, izolat. Protectori naturali ai caminului lor isi vor alerta
stapanii atunci cand se apropie un intrus, atitudinea fata de acesta depinzand de personalitatea fiecarui
catel i dresaj. Sunt caini deosebit de linistiti, arareori latra fara a avea un motiv intemeiat. Ltratul lor
nu este vicios, dar au totui un ltrat puternic i rsuntor. Cei mai muli Bulldogi francezi tind s stea
linitii n timp ce alii fac zarv. Sunt mici clovni care adora sa isi binedispuna stapanul in ale carui
gratii incearca cu orice pret sa intre si pentru care va fi un bodyguard, companion jucaus si prieten loial
pana la moarte. E total neindicata folosirea violenei in relaia cu acest cine. Unii masculi sunt mai
agresivi fata de alti caini, dar majoritatea se inteleg bine. Sunt curati, buni tovarasi, entuziasti, uneori
mergand chiar prea departe cu entuziasmul, dar nu sunt zgomotosi si latratori. Se intelege bine cu copii
care se poarta cuviincios cu ei. Nu-i place sa fie necajit de catre copii. Se considera frecvent ca acesti
caini sunt innebuniti dupa copii, dar acest lucru nu ete adevarat mai mult copiii sunt innebuniti dupa
acesti caini. Ei nu sunt sensibili numai la intonatia vocii dumneavoastra, dar sunt influentati si de
atmosfera ostila din casa. Bulldog-ii francezi sunt intr-o oarecare masura independenti si multora le
place sa fie unicul animal de companie din casa. Cei mai multi dintre ei iubesc oamenii, iar vizitatorii
sunt intampinati cu mult entuziasm, cu toate ca unii pot fi destul de vigilenti.

Durata medie de via 9 - 13 ani. Se maturizeaza la 1,5 2 ani.

Roba. Pr scurt, des, stralucitor si moale. Blana este formata din fire de par scurte si stralucitoare, care
se suprapun pentru a forma un strat dens. Pielea este fina si formeaza riduri in special la nivelul capului
si umerilor.
Culoare Uniform colorat la roscat, tigrat sau nu, cu inspicatura limitata. Roscat, tigrat sau nu, cu
inspicatura medie sau extinsa. Toate nuantele de roscat fawn sunt admise, de la rosu la cafea cu
lapte. Exemplarele complet albe sunt clasate in categoria celor roscati cu inspicatura alba extinsa.
Poate fi si negru, eventual cu alb pe piept. La B. F. culoarea negru se numeste brindle inchis. De
asemenea alb cu pete delimitate. Atunci cand un caine are o trufa foarte inchisa la culoare, ochii inchisi
la culoare si pleoapele la fel, anumite depigmentari ale fetei, pot fi, in mod exceptional, tolerate la
exemplarele foarte frumoase.

Talie/Greutate Greutatea nu trebuie sa fie mai mica de 8 kg dar nici sa depaseasca 14 kg, un bulldog in
conditie buna trebuie sa aiba o talie proportionala cu greutatea sa. Masculii sunt mai compaci,
femelele mai subirele. Se pot estima urmtoarele cifre: Femele: nlime 20 33 cm; greutate 7 13
Kg. Masculi: nlime 25 34 cm; greutate 8 14 kg.
Capul trebuie sa fie foarte puternic, lat si patrat, pielea de pe cap trebuie sa formeze cute si riduri
aproape simetrice. Capul Bulldogului se caracterizeaza prin contractia maxilarelor si a partilor nazale;
craniul a recuperat in latime ceea ce a pierdut in lungime.
Regiunea cranian. Craniul lat, aproape plat, frunte foarte bombata. Arcade orbitale proeminente,
separate de un silon bine marcat intre ochi. Silonul nu trebuie sa se prelungeasca spre frunte. Creasta
occipitala foarte putin dezvoltata. Stopul foarte accentuat.
Regiunea facial. Trufa lata, foarte scurta, spre spate, narile sunt mari si simetrice, orientate oblic spre
spate. Aceasta inclinare a narilor precum si intreaga structura a nasului trebuie insa sa permita o
4
respiratie normala. Botul foarte scurt, lat, spre spate, prezinta pliuri concentrice, simetrice ce coboara
pe buza superioara, lungimea botului reprezinta 1/6 din lungimea totala a capului. Buzele groase, putin
cazute si negre. Buza superioara intalneste pe cea inferioara pe mijlocul ei si acopera complet dintii ce
nu trebuie sa fie niciodata vizibili. Profilul buzei superioare este rotunjit si descendent. Limba nu trebuie
sa fie niciodata vizibila (eventual cnd sunt pui). Maxilarele late, patrate, puternice. Maxilarul inferior
descrie o curba larga, aflandu-se in fata maxilarului superior. Cu gura inchisa, prognatismul inferior este
atenuat de curbura celor 2 ramuri ale maxilarului inferior. Aceasta curbura este necesara pentru a
reduce decalajul prea mare dintre cele 2 maxilare. Dentiia Incisivii inferiori nu vor fi in nici un caz
acoperiti de catre cei superiori. Arcada incisivilor inferiori este rotunjita. Maxilarele nu vor prezenta
devieri sau torsiuni. Distanta dintre arcadele incisive nu este strict delimitata, conditia esentiala fiind ca
buzele, superioara si inferioara sa se inchida astfel incat sa acopere complet dintii. Muctura este in
foarfece. Obrajii musculatura obrajilor este bine dezvoltata dar nu proeminenta.
Ochii au o expresie vie, amplasati jos, destul de departati de trufa si mai ales de urechi, de culoare
inchisa, destul de mari, usor bombati fara a se lasa sa se vada albul (sclerotica), atunci cand animalul
priveste in fata. Marginile pleoapelor trebuie sa fie negre.
Urechile de marime mijlocie, late la baza si rotunjite la varf. Devin erecte dupa o luna. Sunt amplasate
sus pe cap, dar nu foarte aproape una de cealalta., purtate drept. Pavilionul este deschis inspre in fata.
Pielea trebuie sa fie moale si fina la pipait. Urechile lor cu aspect asemanator celor de liliac, una dintre
etichetele rasei.

Gtul scurt, usor arcuit, fara salb.

Corpul. Linia superioar urca progresiv pana la nivelul zonei salelor pentru a cobora apoi rapid spre
coada. Aceasta forma, care este dorita, apare din cauza faptului ca zona renala este foarte scurta.
Spatele lat si musculos. alele scurte si late. Crupa oblica. Pieptul cilindric si bine coborat, coaste asa
numite n butoi, foarte arcuite. Frontul bine dezvoltat. Zona ventral i flancurile ascendente, fara
aspect de ogar.
Coada scurta, prinsa jos pe crupa, lipita de fese, groasa la baza, care se subtiaza inspre varf. In
actiune, coada nu are voie sa fie ridicata peste orizontala. Coada relativ lunga, nu trebuie sa
depaseasca punctul jaretului, franta sau efilata este permisa dar nu este preferata. Se nasc aadar cu
coada scurt.
Membrele anterioare ablomburi normale vazute atat din fata cat si din profil. Umerii scurti, puternici, cu
musculatura ferma si bine evidentiata. Bratul scurt. Cotul lipit de corp. Antebratul scurt, drept si
musculos. Carpul si Metacarpul scurte si solide.
Membrele posterioare puternice si musculoase, putin mai lungi decat membrele anterioare,
determinand un tren posterior mai ridicat. Aplomburile sunt normale, vazute din lateral si din spate.
Coapsele musculoase ferme, fara a fi prea rotunjite. Jaretul destul de coborat, nu foarte angulat si nici
foarte drept. Metatarsul solid si scurt. Bulldogul Francez trebuie sa se nasca fara pinteni.
Labele Labele anterioare sunt rotunde, de dimensiune mica, asa numitul picior de pisica , bine
asezate pe sol, orientate usor spre exterior. Degetele sunt stranse, ghearele scurte, groase si bine
despartite. Cuzinetii plantari sunt puternici, grosi si negri. La exmplarele tigrate, ghearele trebuie sa fie
negre ; la cei alb cu tigrat si la exemplarele roscate, vor fi de preferat ghearele de culoare inchisa, fara
a penaliza insa pe cei cu gheare de culoare deschisa. Labele posterioare sunt compacte.

Alura/Micare Miscare libera, degajata, membrele se deplaseaza paralel in planul median al corpului.
Defecte Orice abatere de la cele mai de sus trebuie sa fie considerata un defect ce va fi penalizat in
functie de gravitate.
- Nas mic si sforait cronic.
5
- Buze ce nu se ating in fata.
- Depigmentari ale buzelor.
- Ochii deschisi la culoare.
- Salba.
- Coada purtata sus, anormal de lunga sau de scurta.
- Coate departate.
- Miscare incorecta.
- Par prea lung.
- Roba cu stropituri.
Defecte grave :
- Incisivii vizibili atunci cand gura este inchisa.
- Limba vizibila atunci cand gura este inchisa.
- Mers rigid pe membrele anterioare.
- Pete de culoarea carnii pe fata cu exceptia celor roscati-tigrati cu inspicatura medie si a celor roscati
cu inspicatura limitata sau extinsa.
- Greutatea excesiva sau insuficienta.
Defecte eliminatorii :
- Exagerat de agresiv sau de timid.
- Culoarea trufei alta decat neagra.
- Buze paroase.
- Canini permanent vizibili cu gura inchisa.
- Ochi heterocromatici (2 culori diferite).
- Urechi purtate altfel decat drepte.
- Urechi, coada mutilate, pinteni taiati.
- Lipsa cozii.
- Pinteni la membrele posterioare.
- Roba de culoare neagra cu pete de foc (roii), gri soarece, mov.
Va fi descalificat orice exemplar cu evidente anomalii de comportament sau de ordin fizic.

Not Masculii trebuie sa aiba 2 testicule, ambele dezvoltate normal si complet coborate in scrot.

* Federaia Chinologic Internaional are sediul in Belgia. Exist circa 350 rase, grupate n 11 grupe,
fiecare grup cu mai multe seciuni. Grupa 9, Cini de companie i agrement:
S 1: Bichon S 2: Poodle S 3: Cini mici belgieni S 4: Cini far pr S 5: Rase tibetane S 6: Chihuahua
S 7: Spanieli mici englezeti S 8: Chin japonez i Pekingese S 9: Spaniel mic de agrement S 10:
Kromfohrlnder german i
S 11: Molosoizi de talie mic:
1. Frana - Bouledogue franais (101) (French Bulldog)
a) Uniformement de couleur fauve, bringe ou non, ou a panachure limitee;
b) Fauve, bringe ou non, a panachure moyenne ou envahissante
2. Marea Britanie - Pug
3. U.S.A. - Boston Terrier

II. NGRIJIRE:

Accesorii de care are nevoie cinele: Pe lng HRAN, mai trebuiesc (de la nceput, dar i pe parcurs)
facute cumprturile urmtoare: Castron ap, Castron mncare (cele dou castroane s fie diferite
6
ntre ele, antiderapante); Pat tip saltea; Les fixa sau extensibila, Zgard / Ham; Jucrii diverse pentru
cini; ampon pentru tipul specific de blan al cinelui; Perii pentru blni diferite adaptate blnii
cinelui; erveele umede de curat cinele; Absorbant pentru fcutul nevoilor n cas; Pturic /
prosop pentru transport pe main; Mnui i Pungi pentru strns fecalele cnd cinele este plimbat n
locuri publice; Perie special de dini; Haina de frig si de ploaie.

Primul contact cu noua familie: Cainele nu trebuie luat inainte de a avea 8 saptamani, dar nici dupa 6
luni de la crescator. ntre 2 si 3 luni e vrsta optim pentru a intra n noua familie. Schimbarea radicala
a cadrului de viata la aceasta varsta este un factor de stres foarte puternic, care isi poate pune
amprenta pe toata durata vietii companionului nostru. Inainte de sosirea cainelui in casa noastra este
necesar sa strangem absolut toate obiectele care ar putea sa-i provoace traumatisme sau alte leziuni
(plante toxice, cabluri electrice, lucruri mici, jucarii, etc). Intrebati-l pe crescatorul ce vi-l vinde despre
obiceiurile catelusului, despre ce mancare ii dadea, vaccinuri facute. Nu uitati sa luati actele cainelui:
carnet de sanatate, pedigree, copie dupa pedigreeul parintilor. Cainele va fi dus acasa intr-o cutie
mare, deschisa, astfel incat ca aceasta sa nu simta ca este pedepsit. Odata ajunsi acasa, nu vom lasa
pe toti membri sa-l mangaie, sa-l sufoce, ci de el se va ocupa doar o singura persoana. Daca
transportul se face cu masina, este bine sa nu-i administram hrana catelului deoarece unii nu suporta
usor acest prim drum si poate chiar sa i se faca rau, iar pe urma nu va mai dori sa se urce in masina.
Imediat dupa ce am sosit cu cainele il vom elibera din cutie, cosul sau alt obiect de transport pe care l-
am folosit si ii vom asigura conditiile pentru a-si face necesitatile. In continuare catelul va fi hranit si
adapat, iar daca este obosit, il vom lasa sa se odihneasca. Chiar din prima zi, catelul va fi condus peste
tot in curte, gradina, locuinta astfel incat, acesta sa se familiarizeze cu noul loc, sa inregistreze prin
contact olfactiv toate detaliile si sa poata apoi recunoaste, ori de cate ori va intra in contact cu ele.
Cuibul destinat catelului va fi completat cu un obiect sau cu o bucata de patura din culcusul mamei
(atunci cand este posibil). Marimea culcusului trebuie sa fie in corespondenta cu talia si poate fi
amenajat intr-o cutie, un cos special destinat lui sau o ladita. Indiferent de varianta aleasa, il vom
tapeta cu lenjerie lavabila, cu un covoras sau alt material textil si la inceput si cateva ziare pentru
eventualele mici accidente. Asa cum se procedeaza cu asternuturile proprii si in culcusul catelului se va
face zilnic igienizarea, aerisirea, scuturarea, spalarea si expunerea la soare pentru sterilizare, astfel
incat culcusul sa fie in permanenta curat. Articolele din lana sunt contraindicate, praful din lana
provoaca de cele mai multe ori tuse. Cosurile din nuiele sunt contraindicate. Alegerea locului si
amplasarea trebuie sa aiba in vedere ca acesta sa-i asigure vizibilitate cat mai buna pentru intreg
spatiu. Sa ave in vedere ca locul ales sa nu cada in plina lumina si nici foarte aproape de sursele de
caldura (soba, calorifer sau radiator) care pot face sensibil la frig cainele si in acest mod va fi sesibil la
raceli. Nu trebuie sa trecem nici in cealalta extrema si sa amenajam culcusul de beton, mozaic, gresie,
care deasemenea nu-i sunt favorabile. Este bine ca micul catel sa fie invatat sa aiba locul lui si astfel
se va evita bunaoara calcarea lui noaptea daca doarme langa pat. Datorita curiozitatii ridicate pe care
o au cainii, la inceput va trebui sa-i lasam sa-si manifeste curiozitate de a cunoaste in detaliu toate
componentele noului adapost. In nici un caz, cainele nu va fi lasat absolut singur in primele zile,
deoarece va plange din pricina singuratatii si va deranja si pe ceilalti locatari, in cazul in care stati la
bloc. Primele doua-trei zile si nopti vor fi cele mai dificile si atunci trebuie sa ne aratam maiestria in a sti
sa trecem mai usor peste aceste momente. Catelul va invata foarte repede tot ceea ce-i cere noul
stapan, cu conditia ca sa i se dea ocazia sa fie cat mai mult timp in preajma lui, iar atasamentul si
afectiunea sa se consolideze cat mai repede.

Cerine de hrnire si adpare: La nceput ghida-i-v dup indicaiile ce vi le d cresctorul ca mai apoi
s trecei cinele pe felul de mncare pe care dorii dumneavoastr s i-l administrai. Dieta trebuie sa
fie monitorizata pentru ca se pot ingrasa ducand la probleme grave de sanatate, cum ar fi cele de inim
si de spate. Prea multe proteine (carne) pot duce la caderea parului. Se vor respecta indicatiile de
7
porionare de pe ambalajele mncarii industriale din comer. Mancarile notate cu super premium pe
ambalaj sunt cele mai bune, dar si mai scumpe. Se cauta mancare pentru o varsta anume si pt. o
anumita talie, nivel al exercitiilor ce le face cainele, blana, mediu (apartament sau afara in intemperii).
S-ar putea s schimbai cteva mrci de mncare pn o gsii pe preferata cinelui. Sunt preferabile
bobiele mncrii din conserve pentru c acestea fiind dure ii ntresc dentiia i-l fac s mnnce mai
puin. Cu boabe si mizeria e minima. Nu e indicat diversificarea mncrii uscate cu alte preparate
pentru c va nva cinele s fie capricios. Poti sa pui si niste apa calduta peste boabe sa se inmoaie
putin dupa care apa in exces o versi. Hrana uscata este complet, eventual veterinarul tau trebuie sa
decida cat calciu si cate vitamine trebuie sa ii administrezi n plus. Mancarea sa o primeasca din
castron sa nu se obisnuiasca sa manace de pe jos. n timpul programului de nvare a cinelui cu
fcutul nevoilor afar este important ca apa s se dea odat cu mncarea si oricum nainte de ieirea
afar. Atat locul, cat si ora de hrnire se vor respecta dupa un program bine stabilit, iar in functie de
varsta si starea fiziologica vor fi administrate in 2-4-6 mese. Dupa ce cainele se va adapta cu orele de
masa, in afara hranei administrate cu acest prilej, el nu va mai primi nimic. Este contraindicat sa fie
obisnuit cu eventualele suplimentari cu ocazia servirii mesei stapanului, evitand totodata obisnuirea
cainelui cu cersitul, obicei urat si daunator, care ii va solicita stomacul la repetate secretii gastrice. De
asemenea, este gresit obiceiul de a hrani animalul in functie de capriciile lui, sau de a-i administra
dulciuri drept recompensa de cate ori vine cineva in vizita, executa cateva miscari invatate, sau de cate
ori consideram noi ca ar fi necesar. Orele de masa sunt stabilite in functie de programul nostru, dar si
de activitatea cainelui. In cazul in care cainele urmeaza sa se deplaseze pe distante mari, sau cu
masina, nu i se va administra hrana cu cel putin 2 ore inainte, sau cantitatea administrata va fi foarte
redusa. Hranirea se face in vase speciale, intotdeauna aceleasi, de preferinta vase din metal inox ce
nu se pot rsturna, care pe langa faptul ca nu se sparg, se pot spala si dezinfecta foarte bine, sau vese
din plastic special confectionate pentru caini. Forma si dimensiunile vaselor se vor alege in functie de
talia si rasa cainelui. Spalarea vaselor se va face dupa fiecare masa, cu un detergent, dar cu
precizarea ca limpezirea sa se faca in mai multe ape, intrucat urmele detergentilor pot fi deosebit de
daunatoare pentru sanatatea cainelui. Vasele pentru apa vor fi trebuie sa fie deasemenea adanci si
diferit colorate comparativ cu cele din care se hraneste, respectand aceleasi reguli de igiena si utilizare.
Apa se va schimba de 2-3 ori pe zi, nu va fi prea rece si va fi in permenenta pe parcursul zilei, noaptea
nu. Daca au un apetit capricios, se recomanda ca vasul cu mancare sa fie pus la dispozitia cainelui
doar 10-15 minute, dupa care se retrage si se revine cu ea la masa urmatoare, iar daca nici atunci nu
este consumata, se poate inlocui cu o alta ratie. In conditiile in care refuza si hrana schimbata, aceasta
poate constitui un semnal de alarma si trebuie consultat medicul veterinar. Unele alimente, inofensive
ori chiar sanatoase pentru om si pentru alte specii de animale, se pot dovedi periculoase pentru caini,
pentru ca metabolismul acestora din urma e diferit de al oamenilor. Gama neregulilor provocate de
aceste alimente poate varia de la mici probleme digestive, la coma si decesul animalului. De aceea, e
foarte important ca stapanul sa cunoasca foarte bine lista mancarurilor pe care le poate da catelului
fara teama de urmari neplacute. Lista e, desigur, incompleta, insa acopera cele mai frecvente greseli
de alimentatie canina. Nu se vor da cinelui: BAUTURI ALCOOLICE = intoxicatie, coma, deces.
MANCARE PENTRU BEBELUSI = unele sortimente poate contine pudra de ceapa, care e toxica
pentru caini; de asemenea, poate provoca dezechilibre nutritionale daca animalul ingereaza o cantitate
mare din acest aliment. OASE de PESTE, IEPURE, OAIE si de PUI, IN GENERAL ORICE OASE CE
AU ACHII = obstructia sau perforarea tubului digestiv. MANCARE PENTRU PISICI = din cauza
valorilor foarte ridicate de proteine si grasimi. COFEINA (ceai, cafea, ciocolata, etc) = cofeina,
teobromina, teofilina continuta in aceste produse sunt toxice pentru caini si pot duce la afectiuni ale
inimii si ale sistemului nervos. ULEIURI CITRICE = toxice, produc voma. RESTURI GRASE (slanina,
grasime, sunca, etc) = pancreatita. STRUGURI si STAFIDE = toxice pentru caini, pot afecta rinichii.
HAMEI = hipertensiune, febra, atacuri de apoplexie, deces. SUPLIMENTE de VITAMINE pentru
oameni, ce contin FIER = dezechilibre la nivelul florei intestinale, toxice pentru ficat si pentru rinichi.
FICAT in cantitati mari = intoxicatii cu vitamina A, ce afecteaza muschii si oasele. LACTATE (lapte,
branza, etc) = nu toti cainii adulti au suficiente cantitati de enzime lactice in organism, care sa
8
descompuna lactoza din alimente, ceea ce duce la diaree, totusi, exista produse cu continut 0 de
lactoza, care pot fi administrate fara probleme catelului . MANCARE MUCEGAITA sau STRICATA =
contine toxine ce afecteaza diverse sisteme din organism, pana la a provoca atacuri si chiar moartea
animalului. CIUPERCI = contin o toxina ce afecteaza diverse sisteme din organismul cainilor, cauzand
socuri, chiar moartea. VARZA, FASOLEA, LINTE, MAZREA, CARTOFII = alimente fermentabile ce
produc o cantitate mare de gaze. CEAPA = contine sulfoxizi si disulfizi ce pot afecta globulele rosii,
cauzand anemie. OUA CRUDE = contin avidina, o enzima care slabeste absorbtia biotinei (din grupa
vit. B), putand duce la probleme de piele si de par, de asemenea, ouale crude pot contine Salmonella.
PESTE CRUD = deficiente de tiamina (din grupa vit. B) manifestate prin pierderea apetitului, atacuri de
apoplexie, uneori cauzeaza moartea. SARE = in exces, duce la dezechilibre electrolitice.
CONDIMENTE: produc gastrite. DULCIURI = obezitate, probleme dentare, diabet. RESTURI
ALIMENTARE (in cantitati mari) = nefiind echilibrate din punct de vedere nutritional, resturile de la
masa nu ar trebui sa constituie mai mult de 10% din dieta cainelui. CARNE CRUDA DE ORICE FEL =
posibile boli transmisibile ntre animale, mai ales la porc si vanat. TUTUN ( produse care contin nicotina
sau tutun ) = ataca rapid sistemele digestiv si nervos, produce deficiente respiratorii, batai neregulate
ale inimii, atacuri cerebrale, coma, decesul animalului ; aceleasi consecinte le are asupra cainelui si
expunerea pasiva la fumul de tigara. DROJDIE / ALUAT CU DROJDIE = balonare, gaze intestinale,
hernie, ocluzie intestinala.

Prima scoatere a cinelui afar: Un caine se scoate afara dupa ce si-a facut toate cele 3 vaccinuri.
Dupa al 3-lea vaccin trebuie sa il mai tii in casa inca 2 saptamani. Motivul e ca el nu are toate gradele
de imunitate dezvoltate (5 la numar) si poate lua usor foarte multe boli care cu timpul ii pot dauna si
crea probleme grave. La nceput poti sa scoti cainele afara in locuri unde nu sunt alte animale ceea ce
e destul de greu daca nu stai la curte. Atentie la contactele cu ali cini ce ar putea fi bolnavi sau
purtatori sanatoi de boli mai ales n primele luni de via.

nvarea celului s-i fac nevoile afar: Sosirea unui prieten necuvantator in casa reprezinta o
mare schimbare in viata noastra. Atata timp cat ati facut un gest de suflet, un gest nobil, adoptia, este
pacat sa va enervati ca face pp ori kk, asta face orice catel, oricui ii trebuie acordat timp pentru a se
acomoda si a face fata acestei noi situatii. Important este ca programul de hran / ap s fie corelat cu
cel de scoatere afar. Seara nu se d ap i mncare din abunden pentru a preveni accidentele n
timpul nopii. O scoti afara imediat dupa ce se trezeste dimineaa, nainte de culcare seara, dupa mese
cnd e recomandat s i se dea multa apa de but, dup o joac mai ndelungat, dar nu o plimbi ca s
fac diferena ntre plimbare i ieitul afar pentru nevoi. La nceput sunt necesare vreo 6 / 7 astfel de
ieiri (cam la 2 ore), apoi la maturitate 3. Asta pentru ca atunci cand sunt mici nu se pot controla, la fel
ca copiii, si oricum fac mai des (si mesele sunt mai dese). De exemplu, pentru inceput orele de ieire:
7, 10, 13, 17, 20, 23 si apoi la maturitate 8, 16, 22. O scoti numai langa bloc sa-si faca treburile, dar
atentie sa nu-i superi vecinii. Locul sa fie acelasi de fiecare data, mai ferit. Te opresti cu el, nu te joci si
astepti 5 10 minute. Poi s foloseti comenzi verbale de gen HAI LA PIU!;, aa o sa inteleaga cu
timpul ce urmeaz s fac, formandu-si si un reflex verbal. Comanda respectiv va rmne valabil
toat viaa. Imediat dupa ce a facut afara ce-a trebuit sa faca o lauzi i o duci inapoi in casa. La inceput
ar fi bine, daca ai posibilitate s-o scoti cat mai des. O alta chestie importanta este sa-l scoti mereu in
acelasi loc. Deci gasete un loc bun, destul de aproape de apartament, dar s nu deranjeze pe vecini!
Cand va da cu nasul de pipi-ul anterior i se va declansa reflexul de mictiune. Incearca sa respecti
programul cat mai strict. Prin casa trebuie spalat cu solutii care scot mirosul n locul unde a fcut i
care o supr, de exemplu oet diluat n ap, exista si sprayuri speciale in comert. Daca in casa face
doar intr-un anumit loc, restrictioneaza-i accesul la acel loc. Ceart-o cnd se ntoarce la locul n care a
fcut ca s miroas. E clar c la nceput vei umbla cu curenie dup cel. Cand face in casa, o certi,
nu o bati. De obicei cand vrea sa faca pipi incepe sa adulmece pe jos, daca vezi acest lucru o scoti
9
imediat afara. Daca atunci cand a facut pipi in casa nu erai acolo, si ai vazut cu mult mai tarziu, n-o mai
certa, n-are rost, oricum n-o sa inteleaga pentru ce o certi. Eventual o sa te inteleaga gresit. Cand face
pipi afara, o lauzi, cu intonatie bucuroasa. Cuvintele nu o sa le prea intelega, dar tonul cu care vorbesti
o sa-l inteleaga in mod sigur. Degeaba ai sa o certi tu, daca altcineva la 3 secunde o cheama si o ia in
brate! Oricum, poate dura cteva sptmni acest dresaj i chiar dup aceea pot aprea probleme.
Rezultate vizibile vor aparea doar dupa 12-3 saptamani. Aadar perseveren i nelegere si cu
timpul se va cere singura afara. Dac dup un an s zicem apar probleme de urinat/treaba mare
involuntar s-ar putea sa fie o boal, de exemplu rceal, ceva la rinichi, respectiv diaree. Pentru cateii
ce nu pot fi scosi afara (de exemplu sunt cu schema de vaccinare neterminata sau sunt lasati mai jult
timp singuri) se poate recurge temporar si la nvaatul cu absorbante, despre care producatorii spun ca
atrag cateii prin subst cu care sunt impregate, pe care sa fac treaba mic dar odata invat asa e
greu de dezobinuit (absorbantele miros).

Dresaj de baz: Practic absolut toate regulile de convieuire cine + om se numesc dresaj. Cainii rasa
Bulldog Francez sunt relativ usor de dresat, dar trebuie inceput de mici, altfel devin incapatanati pot fi
greu de dresat si au dificultati cand e vorba sa invete sa execute o comanda deoarece nu suporta sa
primeasca ordine si sunt foarte usor distrasi. Cu consecventa, rabdare si multa afectiune veti reusi sa ii
dresati corespunzator. Raspund la dresaj numai daca sunt tratati cu rabdare, nu cu lovituri si
amenintari. Au nevoie de mult timp pentru a adera la noi sarcini i atenia lor este uor distrat. Stpnii
acestor mici caini vor avea o voin proprie puternic i o resurs de rbdare nesfrit. nvnd s se
supun la comenzile de baz este un aspect foarte important care trebuie s fie inclus n dresajul lor
ct mai repede. Vor trebui s nvee de mic c nu este un comportament acceptat acela de a sri pe
oaspei, de a inspecta coninutul lzilor de gunoi sau de a folosi hainele murdare pe post de jucrii de
mestecat. nvarea lor la o vrst fraged va avea rezultate mult mai bune i pot duce la un trai mai
plcut cu un asemenea caine. Personalitatea lor norocoas i jucu este un plus la dresarea lor.
Trebuie s fii mai ncpnai dect cinele dumneavoastr pentru a reui un dresaj eficient. Figura
lor expresiva poate usor sa va pacaleasca, astfel incat este important sa fiti consecventi cu acesti caini.
n dresaj e important s existe perseveren i ca toi membri familiei s se comporte la fel cu el.
Puneit-i un nume frumos si scurt. Cand il veti rosti va sti ca despre ea e vorba. Cinele trebuie s tie
c el e ultimul din ierarhia familiei, deci n nici o situaie nu el este eful. Comenzile NU i BRAVO
sunt de baz. Comanda pentru orice face i nu dorii s fac este NU ! pe un ton inalt, scurt, hotrt.
Pentru ludarea cinelui, pe lng alrte cuvinte rostite pe un ton adecvat se va folosi cuvntul
BRAVOOO. Pe lng nvatul cu orele fixe de mas, cu fcutul necesitilor afar mai sunt cteva
considerente i tehnici de nvat. Trebuie invatat s nu road obiectele din cas. E din cauza
singuratatii, a schimbarii dentitiei sau pur si simplu a curiozitatii canine. Distarge-i atentia cu jucariile pe
care i le cumperi. Tine departe obiecte periculoase (jucarii, cabluri de curent). Pentru oprit din facut
nazbatii, trebuie stat cu gura pe catel. De fiecare data cand apuca ceva ce nu ar trebui (cabluri,
picioare de masa, cosul de gunoi, etc.), trebuie strigat "NU" si, daca nu se simte, sarit pe el (adica, te
faci la catel, si daca tot nu se simte, te duci peste el si il iei de acolo, dar trebuie sa mentii o stare
superioara, nervoasa, sa inteleaga ca nu e de gluma). Trebuie stat cu ochii pe el si cum pune boticul
pe ceva de ros si nu-i cazul trebuie certat, spus "NU", pana ii intra bine in cap notiunile astea. Ct e pui
e foarte jucaus si mai roade o mochet, un pantof, alte obiecte. Celul ce plnge noaptea trebuie
obosit nainte de culcare prin joac sau plimbare. Este total contraindicat sa faceti imprudenta de a-l
lua in brate in cazul in care cainele va plange, sau sa-l culcati in pat cu dv, deoarece se va obisnui cu
aceasta situatie si nu va mai renunta antajndu-v. In asemenea situatii este mult mai benefic sa-l
obositi peste zi si sa nu-i permiteti sa doarma decat seara tarziu, ceea ce duce la epuizarea lui si deci
va dormi mai usor fara a mai deranja. Ii dai o jucarie cu el si il pui in alta camera decit dormitorul In
plus, daca doarme in alta camera si e obisnuit sa fie singur, e mult mai probabil sa invete repede sa
stea singur acasa fara sa faca prostii. n privinta lsatului singur in cas nu ai probleme mari dupa ce
se invata cu asta. Trebuie inceput de mic si lasat la inceput 20 - 30 de minute singur iar apoi tot crescut
10
timpul, poate sa stea singura toata ziua. Jucriile lui proprii vor face s-i treac mai repede vremea i
s nu se plictiseasc. De asemenea nu va roade alte obiecte din cas. In plus putem inchide usa, ne
facem ca mergem , cobora scarile si cand auzi ca incepe serenada deschizi usa si ii zici: NU. Oricum
s-ar putea sa zgarie usa de la intrare, sa urle si sa distruga diferite obiecte cand e singur la inceput.
Cinii i iubesc stpnii i dezvolt n timp o relaie apropiat cu ei. Uneori aceast apropiere i poate
lsa confuzi i speriai atunci cnd stpnul prsete casa. Cinele tu poate fi confuz, nervos sau
deprimat, ursuz cnd i lsai singuri acas i par a rzbuna aceast prsire prin a distruge mobilierul,
a crea dezastru sau de a aciona n moduri care contrazic dresajul pe care el l-a primit. Pregtete-i
cinele pentru plecarea ta. Muli stpni au tendina de a exagera cu ateniile pe care le dau cinilor lor
nainte de a iei din cas. Petrec mai mult timp jucndu-se cu ei cand pleasc de acas. Dei, acest
comportament este unul cu bune intenii, n timp va duce la instaurarea unui sentiment de lips resimit
de cine, deoarece prezena stpnului plecat este deplns i privit cu ngrijorare. n loc de mngia
i sruta cinele care o asemenea problem cu anxietatea separrii, stpnii ar trebui s i
pregteasc animalele pentru o asemenea situaie. Un asemenea lucru se poate obine printr-o
descretere intenionat de a timpului petrecut cu cinele nainte de a pleca de acas. Dei instinctul
tu este de a trage de timp pentru a-l mngia dou minute n plus, cel mai bine pentru el este de a-l
ignora cteva minute nainte de a iei pe u. Astfel, plecarea ta nu va mai fi resimit ca pe o prsire
a lui i va determina o descretere a nivelului de anxietate pe care o resimte el. Rezist dorinei de a
spune pa, pa nainte de a pleca ntr-adevr. Asigur-i o distracie pe moment atunci cnd vrei s iei
din cas. Alege o jucrie care s-l intereseze i s-l preocupe cteva minute determinnd o trecere mai
uoar spre a fi singur o parte din zi. Jucria sau ceea ce a-i gsit pentru a-i distrage atenia au
obiectivul de a-l ntreine o perioad pentru a nu observa absena ta. Nu numai c vor avea cum s-i
petreac timpul, dar va avea i avantajul de a-l nva c timpul petrecut singur poate fi extrem de
plcut pentru el. O alt soluie adiacent ar fi aceea de a lsa pornit un radio sau un televizor, astfel
nct glasul oamenilor s nu lipseasc din cas. Necesarul de miscare, de exerciii este mediu, rasa
neavand tendinta de a fi un caine foarte sportiv. Sunt foarte energici , dar doar afara , se joaca cu
mingea, alearga mult. In schimb in casa dorm si cate 3 ore neintors, se scoala, beau niste apa si de
obicei se culca din nou . Daca ai chef sa te joci cu el alearga cu tine prin toata casa, daca nu te lasa in
pace, nu te streseaza. Aceasta rasa adora apartamentul dar si plimbarile si timpul de joaca alocat afara
asta depinde mult si de timpul pe care il vei alocat catelului dar nici joaca din casa nu ai displace. Nu le
place vremea ploioasa, frigul dar nici caldura mare iar in legatura cu plimbarea nu trebuie plimbati mult
dar joaca sa fie la greu. De obicei, acest caine este multumit cu 3 plimbari pe zi in jurul blocului, cu
conditia sa aiba posibilitatea sa alerge si sa se joace din cand in cand i timp de 30 - 40 min. n natur.
Nu au nevoie de plimbari lungi, unele scurte dar zilnice sint suficiente. Nu trebuie sa faca efort prea
mare in zilele calduroase, pentru ca pot avea probleme de respitatie datorita nasului mic. Se
supranclzesc foarte repede! Este mai mult sensibil la caldura decat la frig. Nu sunt parteneri potriviti
pentru jogging, dar apreciaza o plimbare scurta intr-o temperatura a aerului moderata. Desi adora sa
se joace, timpul de joaca trebuie limitat deoarece au tendinta de a se extenua peste masura si pot
avea probleme cu respiratia. Atenie c aceasta rasa nu poate inota datorita fizicului sau. Sunt
cunoscui pentru faptul c nu se descurc foarte bine cu notul i de aceea ar trebui supravegheai
dac sunt lng o surs deschis de ap pentru a preveni un eventual nec. Sunt cunoscui pentru
accidentele de nec atunci cnd sunt lsai pe ap nesupravegheai. Lacurile, piscinele, rurile sunt
considerate a fi un pericol pentru un Bulldog francez i trebuie inui sub o supraveghere atent cnd
sunt n preajma acestora. Multi dintre crescatori sustin ca acest lucru este neadevarat si ca multe dintre
exemplarele de bulldog francez inoata fara minime eforturi. Pe lng exerciiile din exteriorul locuinei,
joaca din apartament l va mentine sanatos i fericit. Unii catei au un nivel al energiei mai ridicat dect
alii. Bulldogului francez ii place sa faca parte din familie si puteti sa-l luati cu dumneavoastra oriunde v-
ati duce. Cea mai tradiional, i n acelai timp cea mai eficient, metod de a exersa un cine este
aceea de a l plimba. Din ce n ce mai des se ntmpl ca noi s reducem timpul de plimbare al cinelui
doar la perioada de timp necesar lui de a-i face nevoile. Nu trebuie s v limitai timpul petrecut cu el
n aer liber, deoarece astfel v putei ntri legtura afectiv cu el i simultan s l nvai cum s se
11
comporte n jurul altor persoane sau animale. O alt modalitate de a consuma energia cinelui i de a-l
menine activ i atent este de a juca cu el aport. Printre avantajele acestei activiti se pot numra
faptul c se poate petrece i n interior, nu doar afar i acela c poate fi pus n aplicare i de ctre
stpnii care nu se simt n mod special activi. Stpnul poate iniia un aport sau supraveghea celul
fie uitndu-se la televizor sau dintr-un scaun comod. A-l determina s caute i s returneze anumite
obiecte din cas poate constitui o activitate foarte mulumitoare pentru celul dumneavoastr i de
asemenea foarte util din punctul de vedere al exersrii ateniei, concentrrii lui. Dar n acelai timp
trebuie s fii ateni s nu se rneasc sau s nu fie obiecte ascuite, periculoase la vedere sau n locuri
uor accesibile. Deoarece curiozitatea i iniiativa celuului l va putea pune n situaii riscante i
periculoase. La plimbare trebuie condus, nu invatat sa te duca pe unde vrea el / ea. Nu mergeti cu
cainele in spatii marcate cu Accesul cainilor interzis - magazine, cabinete medicale, parcuri, etc.
Atenie s nu-l lsai nesupravegheat permanent daca-l lsai legat n faa unui magazin: s-ar putea s
vi-l fure cineva! La plimbare trebuie dus n les pentru a nu fi lovit de maini sau a se pierde. Doar cand
suntei n locuri sigure poate fi lsat s zburde liber. E preferabil un hamulet pentru ca nu ii obtureaza
traheea si respiratia. Lesa extensibila ii va lasa o libertate de miscare mai mare. La plimbare trebuie s
nvee s mearg pe unde-l conducei dumneavoastr, nu el s v trg peste tot sau s se opreasc
unde are chef. Se pot folosi comenzile HAI cnd ne punem n micare i STAI cnd vrem s ne
oprim. Cnd l lsm s alerge liber (n spaii mari i sigure doar) trebuie nvat s vin la legtur la
comanda AICI. Poti sa-l inveti cu aceasta comanda de cate ori ii pui mancarica il strigi pe nume si ii
spui AICIaici. Te duci in alta camera si ii strigi numele impreuna cu comanda AICI, iar atunci cand
vine il recompensezi , mai tarziu incepi afara tot cu recompensa. Trebuie sa il faci sa asocieze zgarda
si lesa cu experiente placute si sa le doreasca el, nu sa ii provoace stres. La plimbare trebuie avut grij
s nu se ating de diferite mizerii. Pentru socializare trebuie incurajat s se joace cu ali cini (atenie
ca ei s nu fie bolnavi) i cu oameni, astfel nu va fi agresiv. La apartament nu se poate concepe un
cine agresiv, de paz, aa ca socializai-l de mic cu strinii. Lsi pe ct mai muli oameni s pun
mna pe el. Trebuie plimbat i prin zone aglomerate pentru a se obinui cu maini, glgie, prezene
oamenilor i animalelor. Socializarea cu strinii este aadar important pentru un cine la apartament.
Astfel, puiul este expus unor noi mirosuri, noi sunete si chiar noi tipuri de comportament, ajungand sa
accepte mangaiere sau manipulare de la o persoana necunoscuta, fara sa-i provoace teama. Lipsa
socializarii duce mai degraba la formarea nencrederii si, ajuns la maturitate, acest caine poate ataca
neprovocat sau, mai grav, poate trece n extreme, devenind violent sau de necontrolat atunci cand se
afla n spatii cu trafic intens. Socializarea puiului implica, de asemenea, si actiuni care sunt
asemanatoare cu activitatea de cuib, iar acestea pot fi: alergarea dupa minge, trasul de carpa, jocuri
de-a v-ati ascunselea si chiar o lupta usoara cu puiul. La caini este o regula de familie: Cei care se
joaca mpreuna, raman mpreuna! Joaca formeaza o legatura mult prea puternica pentru a fi ignorata.
Poate fi, n schimb, o redutabila recompensa sau stimulare emotionala. Joaca cu catelul va duce la
formarea si intarirea atasamentului dintre acesta si stapanul sau, deosebit de necesar pentru buna
desfasurare a procesului educativ, precum si la punerea bazei pentru o serie de deprinderi ce se vor
forma ulterior. Nu se va lsa s fie posesiv cu nici un obiect. Trebuie obinit de mic sa accepte
prezena omului cnd i se administreaz mncare, inclusiv s i se ia bolul din fa n timp ce mnnc.
Astfel evitai s mute copii cnnd crete i din diferite motive acestia sunt prin zon cnd cinele se
hrnete. In primul rand, daca te maraie pe tine sau un membru al familiei tale, sau mai rau, da sa
muste, certat cu NU (daca e grav cel mai eficient este sa il apuci de pielea de pe gat, si sa il scuturi
usor) si il dai afara pe hol, blacon, baie, undeva unde sa se simta pedepsit timp de 15 min. Cateii au
tendinta de a sri pe canapele, fotolii sau alte obiecte de mobila unde se fac rapid comozi. De
asemenea nu se vor lsa cinii n paturi, pe masa pe care se mnnc n buctrie i s aib contact
direct cu obiecte de igien personal ale membrilor familiei. Aceste obiceiuri trebuie combatue cu multa
fermitate, chiar de la inceput, pentru ca mai tarziu acest lucru este imposibil si de fiecare data cand vor
avea posibilitatea nu vor ezita sa ocupe aceste spatii. "Un caine disciplinat e un caine fericit ntr-o
familie fericit."

12
Igiena cinelui: Bulldogul Francez este relativ usor de intretinut. Bulldogi francezi nprlesc la
schimbarea anotimpurilor (mai ales primvara i toamna) i aceast cdere a firelor de pr poate
continua de-a lungul ntregului an. Prul este mai fin i mai puin observabil ca la alte rase. Pot fi
folosite perii care sa indeparteze parul care cade. Un periaj cel puin saptamanal trebuie efectuat
pentru a elimina firele de par moarte si a stimula producerea de uleiuri naturale ale pielii evitand astfel
uscarea si iritarea. Daca il cumparati de undeva unde nu a fost tinut in conditii bune nu a fost tinut curat
de mic pui s-ar putea sa aiba un miros puternic deranjant si trebuie spalat in prima zi. In acest caz, mai
bine ii faci baita. Apa sa nu fie atat de calda cum i-ti place tie, cam 36-38 de grade C este suficient. Dai
cu dusul dinspre gat inspre coada, iar la cap dinspre spate in fata. Sub nici o forma sa nu-i dai cu apa
direct pe fata, se va speria si va fi cam isteric la fiecare baie. Foloseste un sampon pentru catelusi.
Evita sa-i intre samponul in ochi. Evita sa intre apa in urechi, in acest scop, poate te ajuta sa-i bagi in
urechi dopuri de vata. Vezi ca daca se scutura dopurile cad, asa ca fii atent. Dupa sampon clateste
bine, sa nu ramana urme de sampon pe par sau pe piele. Il invelesti intr-un prosop, il stergi bine, il freci
bine. Daca e cazul schimbi prosopul de mai multe ori. Daca e pe jumate uscat, il usuci mai departe cu
uscatorul de par. De la distanta de aproximativ 30 de cm, sufli pe el aerul caldut si iarasi eviti sa-l sufli
direct in fata. Il ususci bine de tot si cateva ore bune, dupa baie, eviti sa-l tii in curent, langa geam
deschis etc. Penetru a usca, a curata in urechi, a-i taia unghiile mai tarziu ar fi bine sa-l obisnuiesti sa
stea cuminte pe o suprafata mica. Un scaun o masuta, masina de spalat. Adica ceva destul de inalt
,astfel incat sa nu fie tentat sa sara, asta mai incolo cand mai creste, si in acelasi timp destul de mic, ca
sa nu aibe spatiu mare de desfasurare. Astfel va invata sa stea mai cuminte si nu vei avea un catel
isteric, care alearga cu prosopul prin casa, sau se sterge in covor, sau in asternuturile de pe pat. O
imbaiere lunara cu un ampon bland este suficienta pentru a avea un catel cu aspect ingrijit. mbieri
mai dese cu ampon pot cauza uscarea pielii. Poti sa-i iei de la pet-shop servetele umede pentru catei
cu care sa-l stergi cand se murdareste de pishu, e mult mai ok decat un spalat complet. Spala cainele
doar cu apa curata si fara sampoon daca vrei sa il speli mai des. Dup plimbare poate fi splat doar pe
lbue i botic. amponul de copii nu e recomandat pentru cini. Important e sa usuci bine cainele
dupa ce ii faci baie, sa nu stea in curent, sa nu fie expus la factori care ii pot provoca receli. Atata
vreme cat piticul nu iese afara si nu se tavaleste in kk si pp, e de ajuns numai curatarea zonelor fundic-
burtica-bot. Lasa par in cantitate medie. Nu este o rasa care s nprleasc mult, dar prin periere vei
putea ine sub control acest aspect. Un aspect important al igienei i sntii lor este acela legat de
curarea constant i atent a pielii i urechilor lor. Cea mai bun metod este aceea de a folosi crpe
sau fee din bumbac uor umezite cu care s frecai suprafaa cutelor pielii de pe tot corpul. Aceast
operaie va ajuta la prevenirea infeciilor bacteriene la nivelul pielii. Periati-i cu o perie de cauciuc din
cand in cand si mentineti-le urechile curate, dar nu utilizati betisoare cu vata. Ei au cute care necesit
de asemenea ngrijire. Ridicai uor cutele i curai suprafaa lor cu beigae din bumbac, pentru a fi
siguri c nu se transform n suprafee pentru nmulirea bacteriilor. Urechile trebuie meninute curate
pentru a evita infeciile. Verificai zilnic urechile uitndu-v n ele. Asigurai-v c sunt rozalii, apoi
tergei uor interiorul lor cu un beiga de bumbac uor umezit. Dac observai orice simptome
precum un miros neplcut sau scurgeri, contactai de urgen medicul veterinar pentru a-i cere sfatul.
Nu mpingei niciodat beigaul adnc n canalul urechii. Dupa plimbari pe afara verificati-o de capuse,
purici, spini. Ochii trebuie s fie clari. Dac este observat o scurgere, curai uor zona ochiului. Dac
aceast condiie persist, contactai medicul veterinar pentru a v asigura c nu exist probleme.
Tineti-le scurt ghearele si stergeti-le din cand in cand cutele de pe fata cu o solutie speciala. Unghiile
acestui caine trebuie scurtate periodic i verificate labele picioarelor de eventuale rni sau despicri.
Atenie la primele di cnd facei una din manevrele de igien. Se evit bruscrile pentru a obinui
cinele treptat cu periatul, baia, etc. De asemenea si periutele de dini sunt speciale; arata ca un deget
de manusa, avand in capat peri de cauciuc/plastic. O metoda mai simpla de curatare a dintilor este
adaugarea in apa de baut a unor solutii de clorhexidina. De asemenea, batoanele gen Rask si oasele

13
(de piele sau cele crude date sau nu cu sare) ajuta la curatarea dintilor. Astfel se elimina mirosul
neplacut al gurii cainelui si problemele stomatologice.

Tulburri i boli: Cautati-va din timp un medic veterinar care sa se priceapa la rasa dumneavoastra, sa
fie disponibil si pentru urgente (luati-i numarul de telefon) si sa fie convenabil ca distanta si
renumeratie. Cateii rasa Bulldog Francez se ingra usor ceea ce duce la probleme ale spatelui si
inimii, asa ca sint necesare exercitii adecvate si dieta. Mai rar se intalneste si boala de disc
intervertebral. Pot s saliveze uneori. Pot prezenta rareori dermatita ale pliurilor faciale, hemofilie,
cataracta, boala Von Willebrand, alergii, luxatie patelara. Alte probleme care pot aprea la aceast ras
pot include: cerul gurii moale i alungit; nri stenice; hemivertebre i degenerare prematur de disc;
luxaii patelare; piometra; dificultate la natere; alergii. La unii Bulldogi francezi, se poate efectua o
operaie pentru a se lrgi nrile pentru a se asigura o respiraie mai bun. Aceasta poate ajuta la
rcorirea mai bun a bulldogului n vremuri clduroase. Respiraia lor este mult mai mbuntit i au
mai puine probleme cu uierarea i sforitul. Unii cini Bulldog francezi sunt predispui la o uscare a
pielii care rezult n mici pete unde prul cade complet. Un medic veterinar poate prescrie
medicamentaie pentru a preveni sau ajuta n cazul uscrii pielii. Daca prezinta obezitate frecvent vor
dezvolta probleme de respiratie deoarece abdomenul se umfla si preseaza asupra plamanilor.
Cateodata catelele trebuie sa nasca prin cezariana datorita capului mare al puilor. Face parte din acele
rase de caini "care sforaie" din cauza septului nazal special. Pot s aib o respiraie uiertoare, s
sforie sau s aib probleme cu eliminarea gazelor. Pot fornai, sfarai si elimina gaze intens. Catelele
pot intra in calduri incepand cu varsta de 6-10 luni, mai sigur dupa un an, apoi de doua ori pe an.
Masculii trebuie s fie castrai dac nu sunt alei pentru reproducere; aceast operaie ajutnd la
obinuirea lor cu traiul n cas. Prin sterilizarea celelor se elimin riscul de cancer mamar ca i
aspectul inestetic de burt lsat nainte i dup ftri. De asemenea prin sterilizarea celelor se evit
sarcinile nedorite i asaltarea celei n clduri scoas la plimbare de masculi. Atentie la obiectele pe
care le-ar putea inghiti prin casa dar si pe afara. Atenie sa nu scapai cinele din brae si s nu-l lsai
s sar de la nlime pentru ca fiind un cine greoi poate s se aleaga cu fracturi sau cu leziuni ale
organelor interne. Schimba complet dentitia pana pe la 6 luni. In perioada schimbarii dentitiei va avea
placerea sa roada mai mult. Vaccinarea cainelui dvs. este o preocedura simpla care poate fi facuta de
catre medicul veterinar. In momentul administrarii vaccinului, corpul animalului incepe sa produca
substante numite anticorpi. Acesti anticorpi sunt produsi de celule (numite limfocite), care isi au
originea in maduva osoasa si se multiplica in splina, tymus si limfonoduli. Nu exista o regula generala
in ceea ce priveste vaccinarea, dar cateva reguli de baza se pot aplica la majoritatea cateilor. Se pot
face cel putin doua vaccinuri polivalente impotriva bolilor Parvoviroza, Maladia Carre, hepatita
infectioasa, parainfluenta, leptospiroza si rabia (turbarea). In majoritatea tarilor, vaccinarea antirabica
este obligatorie anual. In ultima perioada datorita incidentei tot mai mari a giardiozei la animalele de
companie, si mai ales din prisma faptului ca aceasta boala se transmite si la om, in special la copii,
vaccinarea impotriva acestei boli este din ce in ce mai mult recomandata. Vaccinarea puilor de caine
incepe de regula la varsta de 4-5 saptamani fiind insotita de o prealabila deparazitare interna. Schema
de vaccinare se continua apoi la un interval de doua saptamani intre administrari (timp care este
necesar pentru producerea anticorpilor specifici). Perioada de vaccinare se va termina cand catelul v-a
avea aproximativ 3-4 luni, si numai dupa incheierea schemei de vaccinare este recomandat sa
scoatem animalul la plimbare, si sa vina in contact cu alti catei, deoarece inainte de aceasta riscul
contactarii bolilor infectioase este destul de crescut. Se va continua cu un singur vaccin anual, care va
trebui precedat de deparazitare interna. Deparazitarea interna (contra viermilor intestinali) si externa
(contra puricilor, capuselor, paduchilor) trebuie facute regulat, dupa programul medicului veterinar.
Vaccinarea cainilor este o procedura foarte simpla, care asigura o viata mult mai sanatoasa pentru
cainele dvs. si este bine sa fie facuta numai de catre medicul veterinar, care va alege schema de
vaccinare i deparazitare care se potriveste cel mai bine cainelui dvs. Vaccinrile, deparazitrile i alte
tratamente se nscriu obligatoriu n Carnetul de sntate al cinelui. Veterinarul se va ocupa de
14
vaccinurile periodice (ce se vor consemna in carnetul de sntate), de deparazitrile interne i externe,
de vidarea glandelor, de eventuala sterilizare, de curatul canalurilor auditive i alte operaiuni de
specialitate. Cainele apatic, trist, ce nu mananca si nu bea, bea apa in exces, are nasul uscat, are
diaree, ii cade parul, tuseste, este agitat, nu doarme, nu-si face activitatile cotidiene cu care era invatat,
slabeste trebuie vazut de veterinar rapid pentru ca la caini evolutia bolilor e mai rapida ca la om. O
bun i constant legtur cu medicul veterinar este mult indicat.

III ACHIZITIONAREA UNUI PUIUT DE BULLDOG FRANCEZ

1.in principiu cainii de rasa nu se cumpara de pe olx, okazii sau alte site-uri de acest gen, ci de la
crescatori sau persoane care sunt inregistrate la Asociatia Chinologica Teritoriala de care apartine
localitatea sau zona, care are rolul sa-i si verifice si de unde puteti afla informatii cu privire la ei.

2.Interesati-va pe site-urile de specialitate CUM ARATA SI CE INSEAMNA SA AI UN CAINE DIN RASA


BULLDOG FRANCEZ. Daca puiul de BF nu are cu cine sa stea acasa o durata de timp mai mare de 7-
8 ore atunci nu sunteti potrivit ca stapan al unui puiut din aceasta rasa.

3.Cauta, citeste, documenteaza-te, analizeaza si strange cat mai multe informatii despre cainii din
aceasta rasa. Suntem in era tehnologiei, a internetului iar informatia este disponibila pe internet, doar
sa ai rabdare si bunavointa sa o cauti. Foarte multe informatii importante pot fi aflate de la crescatori si
de pe grupurile de facebook dedicate rasei bulldog francez. ATENTIE INSA : culege informatia corecta
doar de la crescatorii inscrisi in Asociatia Chinologica Romana. O PERSOANA CARE NU E MEMBRA
A UNEI ASOCIATII TERITORIALE ACHR IN MOD SIGUR ARE CEVA DE ASCUNS SI NU ESTE UN
PROPRIETAR / CRESCATOR DE BF DE INCREDERE.

4.Cand intri in contact cu proprietari / crescatori / membrii din grupuri de profil dedicate rasei bulldog
francez NU FI :
-arogant
-nesimtit
-ironic
-tupeist
-agresiv
-zeflemitor
etc.
Da dovada de buna crestere si aminteste-ti ca TU ESTI CEL CARE ARE NEVOIE DE LA INFORMATII
DE LA NISTE OAMENI CARE ISI RUP DIN TIMPUL LOR CA SA-TI OFERE NISTE INFORMATII
VALOROASE, CARE IN ALTE TARI SI / SAU CIRCUMSTANTE COSTA FOARTE MULT, intrucat sunt
rezultatul unor ani de experienta, munca de selectie, etc.

5.CANISA NU ESTE NICIODATA O SOCIETATE COMERCIALA DE TIP SRL, PFA, SA sau


altele...CANISA=este o forma organizatorica care are atribuit un AFIX DE CANISA (prefix sau sufix)
15
recunoscuta de catre Federatia Chinologica Internationala - Bruxelles, Cartea de Origine Romana
-Timisoara si Asociatia Chinologica Romana - Bucuresti. O "canisa" care nu este afiliata unuia din
acest organisme ESTE DOAR UN FALS SI ASCUNDE CA PARAVAN INMULTITORII / SAMSARII /
EXPLOATATORII CAINILOR . La acest LINK puteti verifica existenta unei CANISE ADEVARATE
(numele canisei se scrie legat fara spatii intre cuvinte) http://www.fci.be/en/affixes/.

6.Mare atentie la ...CRESCATORII DE BULLDOG FRANCEZ...Fiecare padure are uscaturile eisi din
pacate nici in acest domeniu nu exista exceptii. Personal recomand crescatorii de tip HOBBY, care
cresc o cainii de rasa din pasiune si nu crescatorii de tip COMERCIAL, pentru care banii sunt o
componenta mult prea importanta, care prevaleaza pasiunii.

7.Un caine din rasa BF este un caine care poseda CERTIFICAT DE ORIGINE care arata cine sunt
parintii, bunicii, strabunicii, stra strabunicii lui si este un DOCUMENT OFICIAL SI ORIGINAL, CU
TIMBRU SEC, (de ala ca la Notari) eliberat de catre CARTEA DE ORIGINE ROMANA SI ASOCIATIA
CHINOLOGICA ROMANA.

8.Inainte de a cumpara un catel cereti de la crescator / proprietar cat mai multe informatii, poze si mai
ales filmulete cu acel puiut, cu fratii lui cu mamica (daca este posibil). Fiti reticenti cu cei care refuza sa
va dea informatii cu privire la DOMICILIUL crescatorului sau al puilor sau care refuza sa va dea
materiale video cu puiutii.

9.Un catel se cumpara de acasa de la crescator / proprietar acolo unde in principiu puteti vedea unul
sau amandoi din parintii puiutului si poate chiar si frati de ai sai si NU IN PARCAREA DE LA MALL SAU
LA COLTUL STRAZII.

10.Cumparati catelul doar in baza unui CONTRACT INCHEIAT SUB SEMNATURA PRIVATA, unde se
va specifica ca in cazul in care pana la 1 an puiutul este diagnosticat cu o maladie sau boala genetica,
sau din pacate moare din cauza ca deja era bolnav (bola lui Carre sau parvoviroza) va veti primi toti
banii sau o parte din ei inapoi;

11.Atunci cand abordati un crescator sau proprietar de BF inregistrat ACH NICIODATA NU INTREBATI
DIN PRIMA CARE ESTE PRETUL...IN 90% DIN CAZURI VETI FACE O IMPRESIE FOARTE
PROASTA IAR SANSA DE A OBTINE CHIAR PE BANI UN PUIUT DE BF SE VA DIMINUA
CONSIDERABIL;

12.Daca ati cumparat puiutul de BF de la un crescator sau proprietar inregistrat ACH, acesta este in
principiu obbligat legal (prin contract) si moral (prin Regulamentele ACH) sa va acorde sprijin, ajutor si
consultanta in cresterea si ingrijirea puiutului cel putin pana la 1 an daca nu pe toata viata lui;

13.calitatea PET al unui puiut de BF inseamna ca el are un anumit defect eliminatoriu (conform
standardului 101 FCI) care il exclude de la prezentarea in expozitii si implicit de la reproducere, defect
care insa nu-i afecteaza sanatatea (nas-trufa care nu e complet negru, lipsa totala a cozii, un testicul
care nu a coborat in scrot etc). Aceste cazuri reprezinta anumite "accidente" pe care un crescator nu si
16
le doreste. Acesti puiuti chiar daca au pedigree poate chiar valoros si parinti de exceptie, se dau la un
pret mult mai mic decat cei cu veleitati de show (in Romania cam intre 400-500 euro);

14.calitatea SHOW al unui puiut de BF inseamna ca el are anumite trasaturi care il indreptatesc pe
crescator sa aprecieze ca exemplarul va fi tipic rasei si nu va avea defecte eliminatorii (conform
standardului 101 FCI) deci este destinat pentru prezentarea in expozitii si implicit pentru reproducere
(in Romania pret de la 700 euro in sus).

15.calitatea TOP SHOW al unui puiut de BF inseamna ca el provine din parinti cu o valoarea
chinologica atestata si apreciata, care au rezultate deosebite in expozitiile nationale si internationale si
un pedigree valoros si care in principiu la randul lor au toate sansele sa obtina rezultate foarte bune si
sa reproduca puiuti care sa le duca pe mai departe trasaturile si valoarea chinologica (pret de peste
1000 euro).

16.certificatul de origine (pedigree) este strans legat SI DE DREPTUL DE REPRODUCERE AL UNUI


CAINE, deoarece conform legislatiei actuale si Regulamentelor Asociatiei Chinologice Romane, pot fi
reproduse doar exemplarele care POSEDA CERTIFICAT DE ORIGINE (PEDIGREE) SI CARE IN
PRINCIPIU AU FOST ARBITRATE IN EXPOZITIILE CANINE DE FRUMUSETE, iar EXISTENTA
PEDIGREE + OBTINERE DREPT DE MONTA reprezinta doua componente indisolubile care nu pot fi
despartite.

Va urma

17