Sunteți pe pagina 1din 40
5.9.1. GUNOIUL DE GRAJD Alcatuire si compozitie. Gunoiul de gtajd se obtine ca produs secundar in sistemele de intretinere traditionalé a animalelor. El a constituit timp de milenij singurul ingrasimint din agricultura premoderna, iar in cea contemporana detine inca un loc important. Este alc&tuit din trei componente: dejectii solide (fecale), dejectii lichide (urina) $i materialul folosit ca asternut. 213 an api si substante organice nedigerabile say Dejectiile solide sint formate din api si site ink 30—50% din sub. nedigerate in organismul animal. In dejectiile a circa 80% din P, 60% din K stanta organica a furajelor consumate de animale, ci'ce eganice sau ‘minerale din si 50% din N existente in hrani. Restul subs ante so or Sanlaial es" thstertal ge hrand constituie partea digerabild, folositi in organism? 20" i biochimice, care sintezi sau energetic, utilizabild in diverse procese vita intre ceca ce se climing se elimina partial prin respiratie sau prin urini. ‘eetie’sau prin urind depinde, la sub formi de fecale si ceea ce s2 elimini prin Ree He P entatiat cn nalrean aceeasi specie de animale, d2 natura ratiei fe Se elimin’ procentual mai concentrate (uruieli, nutreturi combinate, tirife ete. Rcd rafia alcStuit’ din putini substanti organicd sub formi de fecale, sae stalidlit compusil organia, nutrefuri grosiere, materialul find mai bin> aigerats A irobmsetetdertstabelisny ai nutrefurilor concentrate este atras in mare par sare nutrefarilo? gret-dige, find eliminat apoi partial prin urini, in timp ca azo\ ny eelnintcdaias poe rabile (paie) este foarte putin mztabolizat, cea mai mare Pp. fecale. : ; in ae eas Compozitia chimici a fecalelor variazi in functie d= specie, ae spate de felul nutreturilor consumate. Cele de porcine si bovine acta Se itenliwant 8026) si putina substanta uscatd ; cele d2 ovine si cabaline sint mai b rosettes stanta uscati (tabelul 5.40). Totodat’, fecalele de porcine, bovine fi ia ate mai bogate in N, P si K comparativ cu cele de ovine, Aceasta se explicd prinrati alimentara a speciilor dz animale mentionate, care include nplee(pe oe mene bogate in protein’ si in alti compusi ujor asimilabili. Continutul ridicat de sul ba tante ce contin azot si fosfor are reparcusiuni asupra vitezei de desfapurare apprgbecalat de fermentare in platforma d> gunoi, cae decurge reped2 si cu producere de cil- dura (Sauerland, 1969). Tabelul 5.40 Continutul de substan}a uscatd, substan{a organic si elemente nutritive din fecalele si urina animalelor (dupa diversi autori) 07 oe % "a 2 23 a) os na en 3) Way ce (a) 7 | 1 1 Fecale Bovine 20 17 0,30 0,18 0,10 0,10 0,12 Cabaline 24 23 0,44 0,35 0,35 0,15 Ou Suine 18 17 0,60 0,50 0,38 0,05 0,10 Ovine 37 30 0,55 0,20 0,20 0,40 0.15 | | | Urina Bovine 7,5 3,0 0,58 0,49 0.01 0,06 Cabaline 110 7,0 1,55 1,50 0,45 0,22 Suine 60 25 1,95 2/26 0.16 0,08 Ovine 12,5 | 8,0 0,43 0183 oot 0,32 t In raport cu virsta, dejectiile provenite de la animalele de munca si de la cele Productive contin 94%, 98% si, respectiv, 98% din N, P si K existe Consumat; la cele tinere, o parte din N, P si K existente in nuts N, 20% din P si 5% din K) sint retinute in organismul animal si cesele de metabolism si crestere in general (Gisinger, 1969). Cantitatea de dejectii eliminate zilnic (24 ore) de an anieaat adult variazi in funetie de specie, rasi, regim d2 furajace. O vaca elimina anual 6— 10 t fecale in care se substanfi uscata, 21-30 kg N, 14-20 kg P.O, nte in nutretul eturi (20% din utilizate in pro- aflé echivalentul a 1,2—1,8 tone si 7—10 kg K,O. Raportul intre fecale si urin’ depinde de specie. int ectit solide reprezint& dublul gre ectile solide comstituie. doar 1/2 din erculatea eelor cantititi mai mici de dejectii. Fecalele climinate de 0 vaci cu greutate de 500 kg sint echivalentul celor eliminate de tineret avind greutate 00 kg la junine, in virsta de 1,5—2,5 ani; 800 kg la tineretul intre 0,5—1,5 ani si 1200 kg la vei sub. 6 luni In Romania rezult& circa 31 mil. tene deje ctii solide prevenind de Ja bovine, suine si ovine, al clror confinut in NPK se estimeazii la 140.000 t N, 93.000 t POs 41 60 000 EKO. La aceste cantitati se adaugi cele existente in urin’. Volumul relativ mare de dejectii_ provenite anual din zootehnie atrage atenfia pe de o parte asupra consumului de energie necesar evacurii lor din adiposturi, pe de alld parte se impune tecuperarca acestej energii din dejectii prin masuri de pistrare gi folo- sire rational& a acestora ca ingrisimint, Dejecfiile lichide (urina) prin rinichi, din predusele de imp ce la bovine, cab line gi ovine cantitatea de etait celor lichide, suine, dimpotriva, de- hide. Tineretul elimina sint alcituite din apa el’minat& de organismul animal | preduscle de scindare a substanfelor proteice in procesele de meta~ bolism (uree, acid uric, acid hipuric, creatinina, acizi aminici), din diverse substante minerale sub form’ de icni (Ca**; Mg?*, K*! Nat, H,PO; etc.) Compozitia lor chimic& variaz’ in functie de specie, de virsti, de natura nutre- {urilor consumate de animale (vezi tabelul 5.40). Aproximativ 1/2—2/3 din azotul existent in nutreturile consumate de animale si cca mai mare parte din potasiu se dimina prin urin&: fosforul, dimpotriva, se climin& prin fecale si extrem de putin prin v Compusii organici cu azot se descompun relativ repede cub acti- unea enzimelor secretate de bacterii cu formare de amoniac, care s¢ foate volatiliza. La eliminarea din organismul animal, urina nu contine bacterii decit in cazuri excep- tionale (imbolniviri). Flora bacteriani se instaleazi ulterior. Continutul ridicat de potasiu din urin& face ca solurile pajistilor din vecinatatea locului de stabulatie si se imbogiteasca in potasiu, care, acumulindu-se excesiv in plantele consumate de animale, di nastere la imbolnaviri de tetanic! Evitarea imbolnivirii se face lungind treptat durata zilnic’ de pasunat prim&vara. Pe de alt& parte, plantele contin prea putin fosfor in raport-cu continutul ridicat de potasiu, ceea ce di nastere la tulburiri de reproductie (Hasler, 1969). ynutul este 0 component’ important’ a gunoiului de grajd. Utilizarea lui indeplineste dublu scop: mentine igiena corporali a animalelor si imbunititeste, sub raport cantitativ si calitativ, insusirile gunojului prin absorbtia gazelor (NH) sia dejectiilor lichide. Asternutul poate fi format din paie, turbi, frunze de copaci, Tumegus de lemn, alte produse adecvate. Paicle, turba si frunzele au capacitate mare de absorbtie a urinei si de retinere a amoniacului, cle insesi‘continind ele- mente nutritive. Rumegusul retine mai putin azot amoniacal, gunoiul fermenteazi mai lent (10—12 luni), iar dup aplicarea pe teren favorizeaz’ dezvoltarea viermi- lor sirm&, dunatori mai ales in pomicultur’. Insuficienta asternutului mireste pierderile de azot amoniacal si de urin’ atit in adiposturi cit si in timpul fermen- tari in platforma de gunoi. Paiele tocate retin mai bine gazele si urina. In ele se absoarbe o cantitate de urina echivalenta cu de 2—3 ori greutatea*lor, Cantitatea de paie folosite zilnic drept agternut variaz’ functie de specie, de sistemul de intretinere a animalelor. In cazul bovinelor si porcinelor, la care fecalele sint foarte bogate in api, mai ales cind animalele consuma nutreturi sucu- lente (sfecli etc.), cantitatea de asternut este mai mare decit la cabaline sau ovine. in sistemul clasic de intreftinere se recomanda zilnic pentru un animal 4—6 kg Paie la bovine, 3—5 kg la cabaline, 0,5—1,0 kg la ovine, 6—7 kg la scroafe cu purcei Si 12 kg la tineret porcin la ingrasat. In sistemele intensive de crestere a ani- ™alelor se foloseste mai putin agternut sau acesta lipseste. Indepartarea gunoiului din spatiul ocupat de animal in adapost, spre inter- Val, se. face manual, iar de aici spre exterior sint utilizate mijloacele mecanice. Platforma de gunoi, Gunoiul de grajd evacuat zilnic din adaposturile animalelor i -utilizat {i : png ‘neraskmil 1 poate fi depozitat in plat. poate fi utilizat in stare proaspitd ca ingrigimint sau poate i! @epout i’ itp forme speciale pentru o prealabili fermentare si innobilare, inainte de a fi utilizat, Folosirea gunoiului in stare proaspita prezinti urm&toarele neajunsuri: — confine mare parte din N si P in compusi organici, accesibili plantelor misura descompunerii lor biochimice, imédiat accesibil fiind numat azotul amoniacal ; —afineazi puternic solul, favorizind pierderi de apa prin SO oreees — dac& gunoiul este paios, microorganismele consumi azotul mineral existent in sol pentru formarea plasmei lor, devenind concurent al plantelor cultivate, Unii specialisti recomanda folosirea gunoiului ca ingrisimint dup’ o prealabili fermentare in platforme. Gunoiul nefermentat poate fi utilizat Ja fertilizarea solurj- lor argiloase, umede si reci care, pe aceasta cale, devin mai aerisite gi cu insusirj fizice mai favorabile’ plantelor. ; Beptol ci gunoiul de grajd se aplici pe teren numai in anumite perioade ale anului impune, de asemenea, pistrarea si fermentarea lui pind la folosire. Plaiforma teprezinta spatiul de depozitare, pistrare si fermentare a gunoiu- lui de grajd. Amenajarea ei se face la peste 100 m distanfa de grajduri, functie de conditiile locale, departe de locuintele muncitoresti si de fintini, spre a se evita contaminarea apei prin infiltratie. Terenul trebuie si fie la o cota superioari celui din jur, spre a nu permite colectarea apelor rezultate din precipitatii, care ar deranja procesul aerob de fermentatie. Totodati trebuic si fie departe de drumurile de aducere a furajelor spre a se evita transmiterea bolilor de la un ad&post la altul. Platforma se amenajeazA de obicei la suprafata solului, avind partea de la baz formata dintr-o placi de beton, din piatra ziditd sau din argilé tasata, de forma dreptunghiulara si orientat& intr-un plan inclinat pe latura lung’, cu o rigoli pe mijloc pentru scurgerea mustului de gunoi citre bazinul de colectare (fig. 5.25). Dimensiunile platformei se stabilesc Junstic. de numirul de animale, de specie, de tasarea gunofalui in platforma si de faptul daca transportul gunoiului la cimp se face osingurA data sau de mai multe ori pe an. Daca se transporta la cimp o dat la 3 sau la 6 luni, considerind inaltimea platformei 2 m si densitatea gunoiului 0,7— 0,8 t/m%, pot fi utilizate, orientativ, suprafefele din tabelul 5.41. Valorile mici sint valabile pentru gunoiul tasat in platform, iar cele mari pentru cel afinat. Densitatea gunoiului din platforma variazi intre 0,5—0,9, in functie. de tasare, continutul in substantia uscati find intre 18—30%. ig. 5.25. Schema de amena re a platformei de gunoit gunoi; ¢— cape de Inchidere a bazinulii ca must dit ‘gunoi Tabelul 5.41 Suprafaa platformei de vaci de lapte, 550—560 1 g 2-3 | cabaline de tractinne 115 i Sac de peste 70 kg 23 |ovte 9 rey | | Densitatea Tui se schimb& pe parcursul fermentirii final ‘m« 0,4 la cel proaspat iafinat, 0,7 la cel indesat, 0,8 pent itenideenedeae ay iul oe descompus. Pentru gunoi semidescompus si 0,9 pentru gunoil In timpul fermentirii, volumul gunoiului se de gunoi. Acesta se colectea: § a micsoreaz’, rezultind un must 2 intr-un baz} ino. 89! Ga 3 in confectionat din beton, ale cirui di- mensiuni se stabilesc in functie de mrimea platformel si de intervalul dintre dowd gil, Se apreciaz4 ca este suficient 1,3 m® bazin pentru ficeare 100 ¢ gunoi din plat- lormi, de obicei volumul total fiind peste 3 m¢. Dack acelasi bazin serveste si la colectarea urinei din grajduri, acesta se dimensioneaz’ considerind eh renulya lonar 0,5m? urind de lao vit mare, golirea facindu-se la fiecare dowk sipt&mini in peri- cada stabulatiei. Inainte de pitrunderea in bazin, urina trece printr-un decantor (unmic bazin de 0,5:m*) in care se retin fragmentele solide, acestea indepartindu-se teriodic. Bazinul se prevede la suprafati cu o deschidere acoperiti cu capac. Mustul Ge gunoi si urina pot fi utilizate direct ca ingrisimint pe cimp, pot fi folosite la pepararea composturilor sau stropirea periodics a gunojului din platform’ care, uscindu-se, fermenteazi greu. Asezarea gunoiului in platform’ se face cu mijloace mecanizate, incepind de la untl din capetele acesteia, atingind inaltimea de 2m, dup% care se incepe o now Porfiune in care gunoiul se clideste, de asemenea, treptat pin’ la acceasi in’ltime. % obtine un gunoi in diverse stadii de descompunere in aceeasi platforma, utiliza: bil dup nevoi. Viteza de fermentare a gunoiului in platforma de \ura, umiditate. Un gunoi excesiv de umed sau excesiv de uscat fermenteaz’ lent. Umiditatea favorabild fermentarii este intre 50—75%, reglarea acesteia facindis se prin udarea periodica si drenarea excesului de must. Daca gunoijul este paios, immed si suficient de aerisit, fermentarea se desfisoaré rapid, cu ridicarea tempera futii 1 cu pierderi importante de substan{a organic’, si invers. Se deosebase 3 ‘puri de fermentare a gunoiului: 1. Fermentavea la rece are loc cind platforma este slab aerisit’, se dezvolt& Microorganisme anaerobe, temperatura gunoiului atingind maximum 20—25°C aime de iarn’ si 30°C vara. Fermentarea decurge lent, dup 3—4 luni rezultind ‘2 gunoi semidescompus, din care s-a pierdut 10—15% din materia organic si sane din totalul azotului inifial. Dioxidul de carbon ce rezult& din fermentare Tamine in, platform, creind o tensiune ridicata ce impiedica descompunerea carbo- “atului de amoniu format. Se obfine asa-numitul ,,gunoi rece". ind Fermentarea la cald are loc cind materialul din platforma este suficient de atinat, aerisit si umed, ceca ce favorizeazi dezvoltarea unci microflore aerobe, wn 2eeste conditii procesul de fermentare decurge rapid, cu dezvoltarea unej tem: Faturi ce poate atinge 60°C se pierde 40-50% din substanfa organica inifiala } cantitati mai mari de amoniac comparativ cu fermentarea la rece. Rezulta aga- "umitul ;gunoi cald’. pinde de aerisire, tempera- >, ‘ srimele zile dupa asezarea gunoiului tn Platform, se odeermuntarea mist. To Erp, pon tance, Hncepe treptat frmentarey Ip Gondifil unecrobe. aft partial aerobe. Temperatura gunoiulul atinge, mo xin, 40°C si * pierde 30—40°% din substan{a orgadick tr ili, iar 7 amo. i it inferioare ¢ la fermentarea la cald. fe aa" me a pl putes enenyons,inforimativ, fermentarea in adAposturile ani ally, cub picioarcle acestora, unde, agezinduse zilnic un now agter mut pest dejected timpul noptii si zilei_ precedente, formeazii o piturd s fund! fh a ae creste treptat. O asemenea practic are neajunsul ci de trite de gaze (NH, CO, etc.) pot avea efecte nocive asupra organismului anima ; totodats puting apirea imbolniviri la picioare. Procedeul se practic in cazu’ ovinelor, a Dupa 3—4 luni de fermentare in platform’, conjinutul gun u ; net le minerale creste, variind in limite largi, in functie de provenienti si, conditiile a fermentare (tabelul 5.42). Se estimeazi ci gunoiul de bovine; « aline 91 porcin confine 20—25%% substantia uscata, restul find apa, iar raportul C:N este cirea 2051, Tabetul 5.42 Continutel mediu de clemente nutritive din gunoful de grajd dupa fermentare (dupa Fine k, 1979) | Macroele | ee py se Mella x | 02-06 | a P | 0 [eaten] | iooeCm | 0.15 Mg | | ! Micsorarea pierderilor de amoniac din platformi se face pe urmiitoarele cli — sporirea cantitatii de paie din platforma sau de asternut in adapostul vite- lor. Amoniacul ce rezulta din procesele biochimice este consumat de microorg, nismele dezveltate in numir mare pentru descompunerea glucidelor din pai — adiugind faini de fosforite sau superfosfat simplu in ‘platforma, Fo-tatul monccalcie din superfosfat refine amoniacul conform reactic Ca(HsP0,)_"H,0 + NH, + H,O = NHjH,PO, + CaHPO,-2H,0 Reactii similare miresc solubilitatea fosforitel: Cas(PO:)a* OH + 4H,CO, + 5H,O = 3CaHPO, -2H,0 ++ 2Ca(HCO,), Se folosesc 30—40 kg fosforita pentru fiecare ton& de gunoi, Cantitate: gata se stabileste astfel incit o data cu doza de gunoi si se aplice 0 cantits fosforita corespunzitoare cerinfelor. Daci, de exemplu, solul se fertilizeazi cu 20 t/ha gunoi, se aplicd concomitent 600—800 kg fain de fosforite la hectar, Gunoiul imbogatit cu fain de fosforite se recomandi pe soluri acide. Superfosfatul se adaugi in cantitate de 2 kg substan{i fizich la o tond de gunoi, ceea ce inseamni ci Ja o fertilizare cu 20 t gunoi/ha revin circa 400 kg substantia fizick eb ime de superfostat (72 kg PyO,, dact se foloseste superfosfat simplu cu % P05). _ Sulfatul de calciu din appear simplu poate, de asemenea, contribui la refinerea amoniacului din platforma: ; CaSO, :2H,0 + (NH,),CO, = (NH4),S0, + CaCO, + 2H,0 Un asemenea gunoi este indicat pentru soluri ga line si alcaline, Ee Platforma poate fi amenajati si in cimp, pe terenul destinat fertilizArii cu gunoi de grajd, la capitul tarlalei. Tnainte de depozitarea gunoiului pe suprata| rezervati platformei, se asaza un strat de paie pentru absorbfia mustului de gunoi. Cladirea gunoiului se face incepind de la unul din capetele spatiului dreptunghiular destinat platformei, asa cum s-a aritat, Procese biochimice in timpul fermentirii gunoiului de grajd. In platforma de gunoi au loc pracese biochimice care modifick fundamental componentele acestuia. Procesul numit ,,fermentarea gunoiului de grajd’ este in primul rind un proces de descompunere a substantei organice, cu formarea altor compusi cu moleculd mai simpli, si in al doilea rind este un proces de sintezi a substantelor organice din plasma microbian’. Microorganismele ce activeazi in acest sens provin pe de o parte din tubul digestiv al animalelor, pe de alta se instaleazi ulterior o flora micro- biand noua. Activitatea acestora creste cu temperatura pini la 70°C, la tempera- turi superioare activitatea lor scade rapid, pentru ca la 80°C si inceteze. Reactiile de descompunere variazi in functie de natura constituentilor din sunoiul de grajd: glucide (celulozi, hemicelulozi, pentozani, lignin’ etc.), substante cu azot (proteine, aminoacizi etc.), lipide, acizi organici etc. Unele din aceste sub- stanfe provin din urin&, altele din dejectiile solide sau din asternut. Descompunerea substanfelor cu azot din urini. Urina animalelor sinitoase nu confine microorganisme in momentul eliminirii ei, infecfia avind loc ulterior | dup amestecul cu dejectii solide. Confine uree (3,1% la cabaline; 1,85% la bo- vine, 2% la om), acid hipuric (0,5% la cabaline si 1,65% la bovine), acid uric si alte substante organice cu azot ce se afl in cantitati mai mici. Toate aceste substante reaulté din hran& in procesele metabolice, ca substante pe care organismul le elimina deoarece devin nocive (detoxicare). Astfel, acidul benzoic, produs final de degradare al fenilalaninei $i al altor compusi, este eliminat prin urina sub forma acidului hipuric, Erbivorele mari elimina zilnic pind la 250 g acid hipuric (H. V a- siliu, 1938). Ureea se descompune relativ repede sub actiunea enzimei ureaz& secretata de bacterii, cu formarea de NH, CO, si H,0: CO(NH,), + 2H,0 —> (NH,),C0,; (NH,),CO; —+ 2NH, + CO, + H,0 Descompunerea are loc atit in condifii aerobe cit si anaerobe. Acidul hipuric (benzoilglicocolul) se descompune mai lent decit ureea, prin hidrolizd, cu formare de acid benzoic $i glicocol (acid -amino-acetic). Glicocolul se descompune, si el, in acid glicolic si amoniac: C.H,—CO—NH—CH,—COOH + H,0 —> C,H,—COOH + NH,—CH,—COoH Acid hipuric Acid benzoic Glicocol NH,—CH,—COOH + H,0 —> HOCH,—COOH + NH,. Acidul uric se giseste in cantit’fi mult mai mici in urina animalelor, compara- tiv cu urea si acidul hipuric, se descompune mai lent, fiind mai stabil. Descom- Punerea se face in trepte, sub actiunea enzimelor alantoinaza, ureaza ete. (fig. 5.26). _ Din cele expuse rezulta ci tot azotul din combinatiile organice provenite din urina animalelor este eliberat sub forma de amoniac, care se pierde in atmosferd, dacd nu sint uate misuri de retinere. ARN N= Co 1 i \ NI reap :0G C— NHS i es RL Ast D0 + 120 #%02— CH NH uN Mee oy ‘Hontora @ HH HN we coo 2h * 20 a Teapi 1:0 rd MA oy vhs te cooH co tte Ye +2 ea HN—CH—NH~ NH, —CH——NH b Alontona ee Aaa, ‘Uree ‘cid olontoink: noea le Cone +.2H,0 ——> (NHi)sCO3—e 2NHs + COz + Hz0 Fig. 5.26, Reactii de descompunere a acidului uric, Descompunerea dejectiilor solide sia agternutului, Glucidele sint componentele principale ale produselor folosite ca asternut sj ale dejectiilor solide. Ele se descompun pin& la CO, si apa sub actiunea unor bac. terii (genurile Pseudomonas, Cytophaga etc.) sau ciuperci (genul Aspergillus). Des- compunerea are loc in conditii aerobe si anaerobe sub actiunea enzimei celulaza, care nu se giseste in sucul gastric dar este secretati de bacterii. La descompunerea aerobé a celulozei (polizaharidul cu ponderea cea mai im- portanti) rezult& CO, si api: (CeHye0,)a + nH,O + 060, = n(6CO, + 6H,0) —q KJ Datorita proceselor de oxidare se dezvolté.o mare cantitate de calduri, fer- mentarea aeroba fiind o ,fermentare la cald‘. In conditii ,,partial aerobe“, cind gunojul din platforma este bine tasat, des compunerea se face cu formare de acizi organici (acetic, butiric), CO, si hidrogen (fermentarea hidrogenict), sub actiunea unor bacterii din genurile Closéyidium, Plectridium, Caduceus, la care se asociaz& actinomiceté si ciuperci. _Intensitatea procesului de fermentare depinde de compozitia gunoiului de grajd si de conditiile favorabile activitatii bacteriilor (aeratie, umiditate, pH etc.) Cind gunoiul contine multe substanfe organice cu azot sau’ fird azot. usor ier mentabile, descompunerea se face intens. Aeratia si umiditatea gribesc descotn- punerea. Intensitatea procesului se recunoagte dupa caldura ce se dezvolt’ in timpul fermentirii. Bilegarul de cabaline si ovine este mai uscat, contine mai multe substante organice cu azot, de aceea se descompune mai rapid decit cel care provine de la bovine si porcine, dezvoltind 0 cantitate mare de caldur’s utilizabilé la incilzirea rasadnitelor din legumicultur’. De aceea se si folosest termenii de ,gunoi cald" si ,gunoi rece“, in functie de provenienta Tul, Reacfit alcalina din platform, datorit& carbonatului de amoniu, favorizeana fermentarea metanici, iar reactia neutri este favorabilé fermentiirii hidrogenice ae In conditii total anaerobe are loc 0 fermentare cu producere de carbune: 2ChHos), —> SnCO, + SnCH, + 2nC In platforma de gunoi se intilnese condi acesteia, cind stagneaz apa sau mustul rezult; celui din Micovistile turboase sau din turbarii Descompunerea substantelor proteice. Aceste: i 2 te teice, a se desc i nul grup de nicroorganisme din genurile Bacillus, Proteus, "Misroccocnss in, prods Mai simpli (polipeptide, amin: izi 4) : . x ne 1] al sil (polipep eacizi) care, la tindul lor, pot fi descompusi in N¥ fii anaerobe spre partea de jos * at din gunoi. Procesul este similat Aminoaciait si amoniacul pot forma i chimi idele rezultate au qucunpunert dind nastere unor eve a icioash ge natura acialor i care imprima culoarea caracteristic gunoiului de grajd. eared gr chatmompunerealpidelor particpl bacteri# SPE we yea produst fimalis §rasi, ca produgi intermediari, CO, gi CHOCO (CHA). —CH, CH,OH ‘ i t CH=OCO—(CH),—CH, + 3H,0 —+ CHOH + SCH,—(CH,),—COOH Cy—-000-—(CH) = CH cuon Tinie Glicerind Acizi_grasi CHy=(CH,),—COOH + 3H, —> CH.—(CH,),—CH, + 2H,0 Acid gras Hidrocarburi Sensat tui_ de fermentare poate fi apreciat prin analiza gazelor din jaterioral platformed de gunoi. Daci se gecete Imestec He CO, ++ CHy inseamni ad fermentarea se desfisoard anaerob; daci gazele sint CO, si N; (provenit din ger) Inseam’ cA fermentarea este aerobd, iar cind sint prezente Ny, COy si cH, precesul este mixt, Deoarece din substanta organicl rezult "Oy, CH,, NH,) si apa, volu- al 3S greutatea inifiald a platformel se ee Continutul procentual de qlucide (celuloz’, hemicelulozd) scade pe misura fermentirii gunoiului, crescind fa schimb acela’de proteind brut, Hgniniazot total, fesfor sf potasiu, forme minerale. Agotul nitric Ii in gunoiul ce fermenteazi, deoarece bdacteriile nitrifica- toare aut activearh fa temperaturi peste 45°C, ca si fn carul cind fermentarea are Jee anaerob, Nitrificarea se process intens dupi incetarea fermentirii, Azotul mineral, (NO“y, NH), ce se formeazk in timpul descompunerii gunoiului, este consumat de microorganisme pentru formarea plasmei lor, Dac& gunoiul confine multe glucide si putine protide, iar fermentarea se pro- duce aerob, la descomy prog si cluperci, care imobilizeazi temporar alte cantitati de azot in Rasen, . Tn asemenea conditii fermentarea decurge lent, Geoarece microorganismele nu dispun de azotul necesar dezvoltirii lor. Pentru fiecare gram de carbon organic oxidat biechimic, microorganismele consumi circa mg N, coon ‘ce inseamni un raport C :N de SO; 1. Cind acest raport nu_este bo my in mod natural, s¢ adaugt. ingrigiminte chimice cu azot (uneori cu jor) pentru, accelerarea procese! Dbiochimice, Determinarea cantititii de gunoi de grajd. La stabilirea planului de folosire a. ingrishmintelor in intreprinderea agricola’ este necesar sk se stie ce cantititi de gunoi reaultd din fermi, astfel ineit diferenta s& se acopere prin ingrisiminte chi- mice, Se poate utiliza urmitoarea formulas Gono proaspit, kg/24 ore = (eee se kg agterut, a) 4 (5.6) Tn general, folosindu-se cantitati miei spre moderate de asternut, se pot obtine urmitoarele cantitati de gunoi de lao viti mare, intr-o perioad’ de stabulatie de Stuni: 45 t la bovine, 3—S t la cabaline, 0,S—1,0 t la suine si 0,4—0,5 t la ovine. Cantitatea de gunoi obtinut zilnic la © vack cu lapte este echivalent’ celei cbtinate dela [.Scabaline, dowd juninci pind la Jani, 4—S porci la Ingrasat, 100i, eer 1 itatii {brodspit i it grad de de. Transformarea cantiti{ii de gunoi proaspat in gunoi cu anumit grad de des. compunere se face ‘nmulfind cantitatea de gunoi proaspit a urmstorit oeticieng| de transformare: 0,7—0,8 pentru gunoi semidescompus ; 0,5 pen) ae oan oe des. compus ; 0,25 pentru obfinerea mranifei. Un m* de gunoi preety gi pte cinty. reste 300—400 kg, gunoiul proaspit $i indesat cintareste 700 kg, semidescompys atinge 800 kg, iar puternic descompus cintareste 900 kg. In Romania sau obfinut circa 31 mil. tone gunoi de grajd in anul 1988. Api. cind 20 t gunoi la hectar se poate fertiliza anual circa 18% din suprafata arabila, 17% din arabil 4 plentafii de pomi si vifa de vie, sau 11% din total agricol. Stadiile fermentarii gunoiului de grajd si accesibilitatea elementelor nutritive din acesta. Posibilitatea absorbjiei de cdtre plante a elementelor nutritive din gu- noiul de grajd aplicat solului depinde de stadiul siu de fermentare, de condititle de mineralizare dupi introducerea lui in sol, de provenienfa gunoiului. Se deosebese patru feluri de gunoi, in functie de stadiile de fermentare: a) gunoi pufin fermentat sau proaspat, Culoarea paiclor este neschimbati, nu-si pierd din rezisten{i, extractul apos din gunoi are culoare galbend ; b) gunot semifermentat, Paicle au cipitat culoare bruna-negricioasa, au pierdut din rezistenti, greutatea gunoiului s-a micgorat cu 10—30%, comparativ cu cel proaspit ; c) gunoi bine fermentat. Paicle nu pot fi distinse cu u urinta, materialul are culoare negricioasi si a pierdut 50% din greutatea initiala, mustul de gunoj este incolor ; d) gunoi putred sau mranifa. Se prezint ca 0 mas cu aspect pimintos a ciruj greutate este 25% din cea inifiala. Fermentarea micsoreaz4 volumul gunoiului, jar confinutul de azot $i fosfor creste pe misura fermentirii Iui (tabelele 5.43 si 5.44), Tabelul $48 Compozitia gunotului de grajd proaspat, in functie de specia de animale (°%,) (dupt Schneidewind) | Pe | Specia fa N Pe stie| ® pais Sh ees etn } | Bovine 75 0,45 0,109 | 0,457 0,320 0,060 | Cabaline n 0,58 0122 | 0/440 0,210 0034 | Ovine 68 0,85 0,109 0,562 01210 0.110 | 0,457 0,035 0,054 | | Suine 2 0.45 0,083 Tabelul 5.44 Confinutul de azot si fosfor din gunoiul de grajd in functie de stadiul de fermentare ape angne nh ipeneeeees ee ea | Stadiul de fermentare | | Proaspat 0,50 0,109 Semifermentat 0,60 0,160 Bine fermentat 0.66 0,187 Mranita 0,72 0,210 1 ee Indiferent de stadiul ferments<: ; contine toate elementele rietesare tel Sunoiul de grajd este un ingrisimint ce ¢ dutind citiva ani, pe masura ‘mingiciPiantelor, accesibilitatea 1 Mineralizarea depinde $i de stadiul feet Compusilor organici din acestea. tatea solului in care s-a introdue gonial sae gunoiului, de a: find mai lenté pe solurite argiloase mot, de cele nisipoase, cu reactie neutra. Dad gunids uy compane Jent se estimeazi cl circa 309, ain dubitanta Organica ¢6"nineralized Pe cenbiitatea ae gunciului (Sluijsmans si Kolenbrander, 1976). ment. Potasiul se afla wc or Ruttitive din gunei. pentru plante depinde de Sead indir ea fotmaN de shrurl dastgenior wb usor accesibile plantelor indiferent. de: stadiul: de. fermentareo ‘gunoiului. Absenta’ ionilor Cl- si SOF, eu care este asociat acest element in ingrasimintele minerale, confera ia tas Re aiclal din-gunoiul de. grajd, mai ales ta caltorl seoutile le actianea ee me ary conceal tatiilor ridicate de clor, cum sint tutunul, cartoful, vita Accesibilitatea fosforului din gunoi are loc pe m&sura mineralizSrii compusilor organici sub actiunea microorganismelor; rezults anioni ai acidului, ortofosiarie care formeaz& in sol siruri accesibile plantelor, Substantele cu insusiri chelatice, provenite din gunoi, frineazi fixarea anionilor ortofosfevicl in compusi greu ac- cesibili plantelor. Asa se explica valorificarea superioard a fesforalai dan gunoi (20-35% din total) in primul an dup’ aplicare, comparativ cu ingrdsimintele otodata, retrogradarea fosfatilor din ingré- minerale (5—20%). Se micsoreazi, t simintele chimice introduse in sol. Accesibilitatea azotului din gunoiul de grajd depinds de mai multi factori: stadiul de descompunere a acestuia, specia de animale de la care provine, tipul de sol pe care se aplica, conditiile climatice, anotimpul aplicarii pe cimp etc. Dn gunoiul semifermentat plantele folosesc. mai mult azot in primul an dupi apli- care in sol, comparativ cu alte stadii de fermentare. Autorii sovietici considera Giprima cultura foloseste circa 8% din totalul azotului existent in gunoiul proaspit, 23% din N existent in gunoiul semifermentat, 18% din cel puternic fermentat si pumai 5% din azotul continut in mranif’. Restul reprezinti efect remanent si pierderi. De fapt gunoiul putred si mranita contine un procent mai ridicat de azot Gunoiul proaspit contine putin azot accesibil plantelor si numai sub forma amoniacala. El asigura azot, in primul an, culturilor cu perioadi lung’ de ve- getatie: porumb, radacinoase furajere, soiuri tardive de cartof, varzi de toamna. Culturile cu perioada scurt’ de vegetatie profit putin de azotul si fosforul existente intr-un asemenea gunoi. Daca gunoiul este piios, microorganismele pot consuma © parte din azotul inineral al solului pentru sinteza plasmei lor, devenind concurent al plantelor cultivate in ce priveste consumul de substante nutritive. Vie ts (1974) mentioneaz ci daca raportul C:N din gunoi este peste 25, nu se obtin sporuri de productie in anul aplicdrii acestuia. Daci gunoiul contine peste 2% N total fafa de substanta uscata, reaulté 1 kg N mineral la tona de substanta uscata, pentru fiecare 0,1% N in plus. Exemplu: din 4 tone de gunoi de grajd cu 250) substanfa uscata si 2,5% N rezult&, in primul an dup’ aplicare, 5 kg N accesibil. Raportul C : N din gunoi este motivul unor mari deosebiri privind coeficientul de aceesibilitate a azotului in primul an dup’ aplicare. Efectul remanent va fi si cl diferit din aceleasi motive. Se estimeazi (Arnon, 1976) c& 50—60% din N ‘otal al gunoiului aplicat are efect direct sauremanent asupra culturilor, 10—209 S¢ pierde prin volatilizare sau denitrificare, iar restul se infiltreazd in straturile de sol inferioare celui de distributie a radacinilor. Valorificarea potasiului si fosforului din gunoiul de grajd in primul an de plicare are valori superioare sau egale ingrasamintelor minerale. In privinta azo- tului, coeficientul de valorificare a azotului din ingr4simintele minerale este intre it j a al 30—80% din ceea ce s-a aplicat, in timp ce la gunoiul oe grado pa numai la 20-25%. De accea, cind se folosesc doze modera' ona , gun de grajd sint necesare si ingrisiminte chimice cu azot in rouh influenti are si momentul aplicarii gunoiului in sol (tal : Tabelul 5.45 in functie de momentul aplicarii Valorificarea azotului din gunoiul de diverse proveniente, Te lui pg testa (procente ‘din N total, dupi Sluismans si Kolenbrander, 1977) ‘otosings } enna | ogrisamtstel | ri T toon | | noi de graj 20 Gunoi de grajd | a | | | Namol de bovine 25 | | Primavara timpuriv 30 | | | Gunci de pasiri Toamna 35 | | | Primavara tir 65 | | uring Toamna 40 | | | t | Primvara timparie | 30 Considerind ci o tona-de gunoi confine 4,5 kg N, 1,09 kg P si_ 4,57 kg K (vezi tabelul 5.42), cu o dozi de 30 t/ha se aplicd 135 kg N, 32,7 kg P si 137 kg K. Presupunind coeficientii de valorificare mentionati mai sus (20—25°, pentru 30% pentru P si 60% pentru K), rezulté c& din 30 t gunoi, in primul an dup aplicare, plantele folosesc 27—37 kg N, 9,8 kg P (22,5 kg P,O,) si 82 kg K (98,6 kg K,0). La formarea productiei de 5 t/ha porumb boabe se consuma 125 kg N, 22 kg P si 125 kg K, ceea ce demonstreazi nevoia interventiei prin ingrisiminte chimice continind N si P pentru realizarea acestei recolte. Gunoiul de grajd este, in primul rind, un ingrasémint cu potasiu. Recolta maxim se obtine prin utili- zarea concomitenti a ingrasamintelor organice si minerale (Boguslawski si Debruck, 1976). Efectul remanent al gunoiului de grajd dureazi 2—3 ani, de aceea coeficientii de valorificare a elementelor nutritive din primul an dup aplicare cresc, atingind valori superioare celor mentionate mai sus. Utilizarea elementelor nutritive din gunojul de grajd depinde si de fertilitatea solului, Pe soluri strace in humus, acide sau alcaline, eu insusiti fizico-chimice putin favorabile plantelor cultivate, gunoiul de grajd are efecte superioare, cree cind mai mult. coeficienfii de valorificare a elementelor nutritive comparativ cu solurile avind fertilitate ridicata. Mranifa confine de 1,5—2 ori mai mult azot $i fosfor comparativ cu gunoitl de grajd nefermentat (vezi tabelul 5.44), continutul de potasiu si calciu fiind aproxi- mativ acelasi. Azotul se afli in cantititi neinsemnate in forme amoniacale, de aceea utilizarea lui de etre plante devine posibila prin mineralizare dup’ apli- carea in sol. Mranita se foloseste in legumicultur3, la realizarea diverselor ames: tecuri cu pamint utilizabile pentru inséminfari in risadnife, plantiri in ghivece nutritive, aplicéri locale (la ,cuib") in momentul plantirii tomatelor sau versel in cimp etc. Obfinerea mranifei se soldeaz& cu pierderi importante de elemente minerale, in primul rind azot, prin comparatie cu gunoiul semifermentat. _Aplicarea gunoiului de grajd in cimp si eficienja lui. Transportul gunoiului de grajd la cimp se poate face in orice anotimp, in functie de posibilitatile locale de transport side momentul cind se urmireste incorporarea ‘uy i att La cimp, gunoiul transportat cu vehicule ce nu efectueaz’ si impristi se agazi in gramezi distanfate la 15—20 metri, a caror marime depinde’ de doce stabilit’ pentru un ha. Impristicrea corporarea in sol efectuindusce jn gage tnOiului se face, in acest caz, manual, in- aceeasi zi prin arétura, pentru evitarea volat: Fi amoniacului. Gunoiul Inq 3° lzarit “Vintului, in primerci vat Un timp in gramezi este supus uscérii sub a imsiul se impristic pe teren gee tws 15% din NH, iar in adoua zi 25%. Dav 'n lini a fi imediat incorporat in sol, in. eiteva zile_pier- derile ajung la 50% din tot ; 0 1 € i Gunoiul uscat isi pierde insusirea de age functie de condifiile atmosferice. {n agricultura intensiva, trang ah i if a mi * ‘Tansportul si distributia gunoiului pe teren se fac cu millonce mesanine, in Romania folosinduese ImasinileeMIG-4 si MIG-6 (destinate anand vith de Ss amp), MIG-2 (pentru livezi) si MIG-V (pentru. plan- tatii de vifa de vie), toate lucrind in agregat cu anumite tipuri de tractoare. In asemenea cazuri se Tecomandi ca gunojul si se clideasca in platforme mari la CaO ET eter Platforme: asezindu-se un strat de paie pentru absorbtia mustului din platforma, gunoiul tasindu-se. Din aceste platlorme, gunoiul se im- pristie cu mijloace mecanizate pe teren si se incorporeaz in sol in aceeasi zi prin ardturi. Cind se practic un asolament, gunoiul de grajd se aplicd pentru cultura cea mai pretenfioasi in privinta consumului de substante nutritive, in primul rind pentru cartof, apoi pentru sfeclé si porumb (culturi prasitoare). Ingriigimintele organice sint indispensabile culturilor legumicole mari con- sumatoare de substante nutritive, deoarece produc recolte mari pe unitatea de suprafaté, uncle dintre ele find’ sensibile la concentratii ridicate de siruri in solutia solului, mai ales in primele stadii de vegetatie. Ingrasimintele organice maresc capacitatea tampon a soluluj, puterea de retinere prin adsorbtie a cationilor si anionilor, evitind pericolul fenomenelor de toxicitate prin folosirea unor doze mari de ingr4séminte minerale. Castravetii sint foarte sensibili la concentratii ridicate de sdruri in solutia solului, oferind productii mari daca se foloseste gunoi de grajd asociat cu ingrasaminte minerale. Tomatele, varza si sfecla pentru masa sint mai tolerante la concentratii ridicate de siruri si dau productii mari dup’ aplicarea gunoiului de grajd: Alte culturi legumicole” beneficiaz’ de efectul re- manent al gunoijului. La morcov si pastirnac se foloseste mranit’ sau asemenea culturi beneficiaz’ de efectul remanent al gunoiului semifermentat,in ani 2 si 3 dupa aplicarea acestuia (vezi si subcap. 8.3). La culturi de cimp, o anumité jepetealt prezint conditiile climatice in legitura cu calitatea gunoiului utilizat. In regiuni de stepa si silvostepi este mai indicat gunoi bine fermentat, iar in zonele umede, cu soluri podzolite sau cu pod- zluri se recomanda gunoi semifermentat sau chiar slab fermentat. Pe soluri ar- giloase, care se zvintd greu prim%vara, intirziind efectuarea sem&naturilor, se recomanda aplicarea din. toamnaa gunojului de grajd pentru a putea contribui la imbunatatirea insusirilor fizice ale solului, Pe cele nisipoase, gunoiul se poate aplica primavara spre a se evita spalarea substantelor minerale in timpul iernii. ‘Adincimea de incorporate a gunoiului de grajd depinde de textura solului, de conditiile climatice, de gradul de descompunere a gunoiului. In solurile cu textura nisipoas4 incorporarea se face ceva mai adinc, intr-un strat cu umiditate favorabili activititii microorganismelor, in cele argiloase ingroparea fiind mai Ja suprafata, Pe podzoluri, gunoiul se introduce in sol prin ardtura la 12—15 cm adincime, jar pe cernoziomuri la 18—25 cm (adincimile recomandate pentru ara- turi pe asemenea soluri), Gunoiul bine fermentat se poate incorpora la 8—12 cm, folosind cultivatorul sau discuitorul. 4 me Dozele de gunoi variaz’ in functie de cultura la care se aplici, de fertilitatea solului, de clima, In zone umede, cu soluri podzolice, se folosesc doze mai mari decit in cele relativ uscate i cu soluri de tip cernoziom. La aceleagi doze de gunoi, cele mai mari sporuri de productie se obtin in zona podzolurilor, deoarece acestea sint soluri sarace in materie organica si substante nutritive. In general, eficacitatea dozelor de gunoi scade din zona podzolurilor c&tre cea a cernoziomurilor. 995 Mirimea dozelor depinde de particularitatile culturii, la care se aplica, 4, calitatea. gunoiului, de Pinte aie aisvonibile, de insusirile solului. Dozele’ y° varia intre 15—50 t/ha astfel: y 3 foes ~ la cartof, sfecli de zahir sau furajeri, la culturi furajere, cinep’ se fo, sese 30—40 t/ha pe podzoluri si 25—30 t/ha pe cernoziomuri; — ; —la-castraveti, porumb, cinep’ se poate ajunge la 50 t/ha wher ke iit climat umed, unde sint posibjle producti record, in zona cernoziomurilor folosindy.;:. pina la 35 t/ha; - —cu cit solul este mai sirac in humus si in elemente minerale, forme usop accesibile plantelor, cu atit dozele de gunoi vor fi mai mari (vezi si cap. 7). — cerealele piioase beneficiazi de efectul remanent al gunoiului in al doile, an dupa aplicare. 3 Cantitatile de gunoi de grajd dintr-o ferma sint, in general, nesatisfacatoare, de accea se fertilizeaz’ numai culturile cele mai_pretentioase. Pe cernoziomuri cambice, cel mai mare spor de recolt Ja griul de toamng s-a obtinut la 20 t/ha gunoi asociat cu 50 kg N-+50 kg P,O5 sub forma de in., grasiminte chimice. Dozele peste 20 t/ha nu sporesc mai mult recolta (Sirbuy, 1980). Aplicarea gunoiului de grajd mareste efectul ingrasimintelor minerale (ta- belul 5,46). Efectul remanent se extinde peo perioadi de 4—6 ani, fiind echi- valent cu 60—80% din efectul total. De efectul remanent se tine seama la sta. bilirea dozelor de ingraskminte chimice pentru culturile din anii urm&tori. Se con- sidera ca, in al doilea an de la aplicare, fiecare ton de gunoi furnizeaz’. plantelor 0,7 kg N, 0,6 kg P si 1,6 kg K, in al treilea an cantititile find pe jumitate (Hera siBorlan), Alfi autori ccnsidera cantititi mai mici ca efect remanent, Tabelul 5.46 Efectul ingrisimintelor chimice cu azot asupra productiei de griu boabe (t/ha) in prezenta sunolului de grajd aplicat in asolament pe sol luto-nisipos (dupi Gérlitz si colab., 1981) Jogrisiminte minerale, ke Njha Varianta oO eeeEEeeeeeees dt tenia j Fara gunoi | 1,32 } 354 3,82 | 3,88 Cu_gunci Fist buf 4,46 26, In sere si solarii, gunoiul de grajd constituie o sursi importanté de CO, care m&reste concentratia acrului atmosferic si intensifici asimilatia clorofiliand. La introducerea in sol a 30—40 t/ha gunoi’ de grajd rezult zilnic, in perioada des- compunerii active, 100—200 kg CO, in plus comparativ cu solul. nefertilizat. Im- portanta acestei surse de CO, capita semnificatia, cuvenit’.daci mentionim ci pentru o productie de 40—50 t/ha cartof, plantele asimileazi zilnic 200— 300 kg CO,, 5.9.2. TULBUREALA (NAMOLUL) DE BOVINE Rezulta din»complexele de crestere intensiva a taurinelor, Amestecul de fecale si urin’, cu sau fara apa tehnologicd, este colectat in bazinul din exteriorul ada- postului, aledtuind ,,tulbureala de bovine’. Termenul ,,Giille" intilnit in literatura de -specialitate inseamn’. ,fulbureala", find imprumutat din limba german’ (Rit- dergiille = tulburealé de ‘bovine), cel francea\ find ,lisier“. Bazinele colectoare trebuie s& satisfaca stocaréa tulburelii pe perioad'de 2,5—3 luni. Se tine seama de faptul c& © yack elimina zilnic (24 ore) 20-+30 kg fecale, 1015 1 urin’, la care se adaug’ (daca este cazul) apa tehnologicd (525 1). Poate exista un al doilea ues elector pe eee destinat aplicarii tulb urelii in bazinul cent; ie Ai a Héltz). Bazinele de line «lace prin conducte, folosind pompe speciale (pompe de acrisire ; cele din timp NAT en din beton, se prevd cu capace $i orificii elena tat 1 lescoperite, cu ferefii din pimint, putind stoca relii ca ingraskmint. Transferul . timp de 4—6 juni In timpul pastrivii in’ basi huni aiAtar antes bazine acoperite tulbureala sufers tun proces de’ fer trebuie sk existe oventilotin i, O°, Che He, CO, HyS, NH, sialte gaze. De aceea ar Worpirile plativonre ioe In bazin exist’ tendinta separdrit a 3 straturi: deasupra Sees 60 depure frase ce formeazi 0 coa}a si impiedica iesitea gazelor ; Ia partea Caine lichidul, So tune Solida cu densitatea superioard lichidului, iat la mijloc Compozitia chi ree rans un sistem de agitare periodic’ a tulbirelii. sare, de procedecle da devi ourelii_depinde de sistemul dc intretinere si fura~ Tolan ele de eintectie si spilare (tabelele 5.47 pe) Continutul de sciizut si depinde de procentul de substanfi uscata. Tulpareeta cu 28% substanta scat Pontide titre, 27-40 g Mh G3-°30'g. Zn fe 50-70 snt/he Cie st 02 & Mo lam? (Kl g ¢ si colab., 1978). Cu 0 doz le 50-70 m*/ha tulbureal se introduc in sol cantit&ti de Mn, ‘Cu si Zi'mai mari decit cele exportate cu recoltele si cantitéi ceva mai mici de B si Mo. Tabelul 5.47 Elemente nutritive si substanta uscata (s.v.) din tull ureala provenita de Je vaci de Japte, kg/m? (dupa Lixan dr si colav., 1979) | | | bone | i T i | Fecale + urina 20 | 8,7 Ne 0,65 5,0 1,0 0,3 | Fecale -+ urin’ + ape | | tehnologice 130 i 7,0 | |,...0,13 17 07 0,2 Tabeld 5.48 Elemente nutritive din tulbureala eu 10% substan(z uscatd, provenita de la diverse specit de animale (dupa Wedekind, citat de Malle r, 1980) Continutul(%) | pela |- pany | fas | N | P | K | Me | Vaci de lapte 0,40 0,09 0,45 0,03 Bovine tinere oa 1 ae 4 Juninci la ingrasat als] , 08 Porei la ingragat 0,650} 04 0,30 0,04 Porsi tn creyters 040 007. 016 vous | Pisisi ee 0,70 ot I Cirea $0% din totalul azotului se afli in forma. amoniacal’, usor_accesibi plantelor, raportul C : N variind intre 5—8. In primul an dupa aplicare pe teren, plantele utilizeazi 30—40% din P si 70—90 din K. Coeficientii de utilizare'a acestor elemente sint, deci, superiori celor din gunoiul de grajd. Tulbureala de bovine se aplicd inainte de efectuarea ariturilor sau in timpul Vegetatici culturilor. Aplicarea se face cu ajutorul remorcii-cisterni pentru urind RCU-4 (cisterna tip vidanjare), care produce aspersiunea pe sol. Dozele anuale varjaz4 in funetie de continutul in azot al tulburelii side cultura. Se considera ci 1/2--3/4 din necesarul de azot al culturii trebuie acoperit prin aplicarea tul- burelii. In primul an dup’ aplicare plantele folosesc 30-50%, din totalul azotului ci ig Het iy ERIE Hl wid’ Bileniil whetentel ompanior tn anclnment (dnps Goriite ety * Rector de comversie © ingrhetunetud i mvletante organic & sah (vet tabehal #12). Tulbureala se poate aplica in timpul vegetatiei prin sistemul de irigatie cu ba aan aS hee © _,,camerai de amestec” in proportie de o parte tul- ureala —10 parti apa. In af, i vegetatie s ite folosi ra- portol 1:1 sau 1':3, Ps ‘ara perioadei de vegetatie se poa Tulbureala este in primul rind un ingrasamint cu N si K. Cresterea activitatii fosfatazelor din sol in urma aplicarii tulburelii mareste mobilitatea fosfatilor, im- bunatatind nutritia plantelor cu fosfor. 5.9.3. NAMOLURILE DE DECANTARE Se objin de la complexele de crestere industrial a porcinelor. Efluentul eva- cuat prin pompare contine fecale, urina, resturi de hrani, ape de spalare incar- cate cu agenti chimici folositi la dezinfectie (carbonat de sodiu, sod’ caustica, bromocet, formol etc.), eventual asternut. Pentru un animal se folosesc 15—20 litri api de spalare in 24 ore (VI. Ionescu Sisesti, 1981). La un complex de 150 000 capete rezulta zilnic 2 000—4 000 m® ape uzate in care se afli 10—15,t substan- f4 uscat&, ce ajunge prin pompare la statia de epurare (fig. 5.28). Separarea suspensiilor solide (nimolul) se face printr-un sistem de site vibra- toare metalice, cu orificii circulare sau rectangulare, sau prin site metalice ro- tative sub forma de cilindri (utilizate in RomAnia), ori site sub forma de banda usor inclinati, pe care sint presate suspensiile cu ajutorul unui cilindru rotativ. Namolul trecut prin pompare pe paturile de zvintare contine peste 90% ap’. Pa- turile de. zvintare sint suprafete dreptunghiulare, betonate, inconjurate lateral cu pereti inalfi de 1,1-m, tot din beton, de-a lungul patului existind un dren pentru colectarea si evacuarea unei parti din lichid (fig. 5.29). Namolul se tine pe pat circa 3 luni, uneori mai mult, pentru fermentarea si micsorarea umidititii la 75—80°% (nimol de decantare). Amestecul de fecale si urind confine 9%, substant& uscatd, putind fi aplicat pe teren ca ingrisimint cu ajutorul cisternelor tip vidanjare, ca in cazul tulburelii de bovine. Namolul de pe paturi’ isi micsoreaz’ continutul de api, crescind cel in elemente nutritive (N, P, K) (fig.'5.30 si tabelul'5.50). De cele mai multe ori fermentarea se pro- duce lent. datorité "drenajului defectuos. ‘Se folosesc doze de 30—50 m°/ha (5— 10ts.u.) la culturi de cimp si 15—25m*/ha la piguni si finete, nmol nedecantat Stata de pompare ‘Soha de separare a suspensillor solide (némot) Tratarea chimicé a opelor uzale Poturi de zvintore a ndmolulvi * Fe 5 nT are caethoade erhiizared soluli cu namo! ge porcine Emisor natural (ru. piriv) Fig. 5.28. Circuitul apelor uzate la complexele de crestere a porcilor. Recirculorea opelor uzate in procesu! ‘ehnologic ce crestere a porcireler 60| » e ne inp = 40 P 2 Fig. 5.29. Soctiune transversal prin patul de zvintare: = T= pack de elon; 2—perett taterall de beton; 3—drens 4 Rime de porcine Sy £ Kk 0 Fig. 5.30. Corclatia int de NPK din nimolul substanfa uscaté si confinutul orcine (dupi Tune y, 1977), Substonta uscata, f Tabelul 5.50 Continutul de elemente nutritive din ndmolul de porcine decantat Provenienta jw let « Po Tw | x Tm | | me | 3 | vacate | A) es | ised Perist 39 7,2 35 53 13. | 160 15 | 5 3,07 | 1,13 | 1,88 | 0,07 piel 43 74 50 | 22 | 15 3 5 | 6 3,00 | 1,00 | 2,00 | 0,06 * Dupé Vintild si colab., 1985; ** Dupé Lixandru gi colab., 1985. cu 8% substanfd uscati (Tunne y,,1977). Exprimarea in tone are urmatoarea echivalenfi: namolul. cu 2% s.u. are greutatea specificd 1,005 tim, iar cel cu 15% s.u. cintireste.1,055 t/m*.. Dozele prea:mari pot si nu aiba efecte superioare celor normale. Dupa aplicare, nimolul se incorporeazi in sol pentru evitarea pier- derilor de amoniac. Experiente comparative (Tunney, 1977) au aratat ci ni- molul de porcine sporeste productia mai mult decit cel de bovine. La finete, nic molul se aplica primavara inainte de inceperea cresterii sau dup cosirea plantelor. Rezultatele experimentale arat’ o imbogitire substantial a solului in fosfor, cresterea pH-ului si scdderea accesibilitatii-manganului, ceea ce se reflect si in compozitia plantelor, marind incidenta tetaniei. Daci in hrana porcinelor se adaugi CuSO,, nadmolul poate contine citeva-sute ppm Cu fata de substanta us- cati (Gupta si Haeni, 1980). Aplicind 40 t|ha ndmol de decantare se intro- duc in sol 200 kg N, 88 kg-P si 60 kg Ky La asemenea dozA s-a obtinut un spor mediu de tuberculi.de cartof de 3 t/ha;daci.s-au aplicat si. 96 kz N ha ca NH,NO,, sporul de recolt& a crescut la 5,9 t/ha, iar dact s-a aplicat si Kyo sporul a devenit 7,6 t/ha. Namolul porein este un ingrisimint ce contine suficiest fosfor, avind un efect remanent evident (Lixandru si.colab., 1985). In mamolurile-de porcine se gasesc acizi grasi volatili ca produs sl fermentirii in conditii anaerobe, in cantitati mai mari ca la tulbureala de bovine, ce persista la temperaturi sub~30°C. Predomina acidul acetic, urmat de acizii propionic, n-butiric, izo-butirié, izo-valerianic, n-valerianic. Acestia pot stinjeni gerrminatia s- mintelor sau diuneazd radacinilor dack-se folosese. doze prea mari. Conditiile aerobe favorizeazi degradarea lor. Namolurile de porcine pot cipita sfalte utilicdri: insilozarea cu resturi ve- getale pentru fermentarea ‘anaerobi si folosirea in hiana rumegitoarclor : fura- jJarea directa a, rumegitoarelor prin amestec cu borhot de sp fermentarea pent obfinerea alcoolulut etilic; fermentarea anaerobi pentru obtinerea bioga- zului. Efluentul de ape wat ca portante de N, P, Kk. “79 Poatenfi utilizat 4 Sine ae Fspindiri \nor maladii cind \sé aplicd pe pisune?' salmo- 1980). Intro aurckeen a ‘al rane Sermeni rezistenfi mult timp in’ pimint (Eni g k, arte aa ee ate lor la pagunat dup’ ciderea unei ploi elimina in bun’ parte | ee ind efluentul se descarcd in emisar, confinutul in materie or- Bai ate wee imitat pentru a se evita eutroficizarea apelor din riuri ecOy " evacuate se apreciazi cu ajutorul indicilor: consumul chimic d © Pont Tu mineralizarea substantei organice pe cale chimici (trebuie sit 120 mg/l) ; consumul biochimic de oxigen in timp de 5 zile (CBO);, necesar mine- ralizarii substantei organice Ja 20°C si la ii ic (tr si fie si I si alti indici, si la intuneric (trebuie si fie sub 40 mg/litru) a irigafie. El confine cantiti|i im- 5:94. URINA $I MUSTUL DE GUNOI DE GRAJD Reprezint& un ingrastimint valoros ce nu trebuie neglijat, fn bazinul colector se acumuleazi urina ce nua fost refinut’ de asternut Urina contine cantititi apreciabile de N sf K (vezi tabelul 5.40). Mustul de gunoi contine 0,2—0,4% N, .0:3-0,6% K,0 si 0,03—0,1% P,0,. Intr-o pe- tioada de stabulatie de 6—7 luni in ad&posturi cu asternut se acurituleas’ maximum 2000 I urin& si must de gunoi de grajd de la o vit’ mare. Pe ling elemente mine- tale, urna confine diversi hormoni ‘ce’ pot influenta créstetea plantelor. es Se aplici pe teren’cu‘‘cisterne tip vidanjare, in ‘orice anotimp, cu’ conditia ca eta sh 8a neinghetat, cit hal aproape de Suprifatad sida pened evitare, Pierderilor de amoniac, de preferinfi pe timp noros, lipsit. de vint, Dozele va- riazi intre 2030 mi/ha la culturi de cimp si/10—15 m'/ha, la culturi legum cole, in afara sezonului de xegetatie. In timpul vegetatici se eo 5—10 m%/ha sau'mai mult, introducindi-se ‘in sol’'prin dispozitivele speciale ale masinilor de aplicat: ptintre rindurile culturilor prisitoare. Deoarece contine mult potasiu, urina se recomanda la culturi'ca: sfecli, cartof, floarea-soarelui, porumb, legume. In timpul vegetatiei | se ‘dilueaza’‘de 2+3) ori cu ap% spre a nt deveni toxic’. O de pt ine circa’ 100 kg N-La.paguni se aplicd rimavara, diuati de 2—3 ori loz. contin g pas plicd “pi cu ap&, apoi.se gripeaza: poy Micjorarea pierdeior de rnb se poate realiza prin’ adaos de’ superfosfat in bazinul colector. Are loc reactia: Ca(H,PO,), “/H,O + NHy 4+-H,0 = NH,H,PO,+4"CaHPO, + 2H,0. Inainte de incircare in cisterne, materialul se agit bine. nh In Elvetia, cantitatea de urini (purin) aplicabili, o singur& dati a fost limi- tati la 60 m%ha spre a se evita impurificarga apelor freatice (Bovay, 1980) 5.9.5. DEJECTIILE DIN SECTORUL AVICOL sale a deat celente prin continutul lor ridicat de N, P, K si alte dlemente netstive, O paste de 2 kg prodace zilnic circa 100 g dejectit prosspete cu 25%, substanta uscati, ceea ce corespunde la 5% din greutatea sa vie (Loehr, 1974)‘ "fnseamna 0 productie anual de 36 kg dejectit in care se afli 9 kg sub: stant useat&. Schleiniger (1971) menfioneazi 175 g/zi dejectii proaspete, adica 60 kg/an. Cantititile zilnice depind 1 de specie, rasi sau scopul pentru care sint crescute arse, fiind mai ridicate la cele pentru carne (7% din greu- tatea lor vie), Detoxicarea acidului benzoic la pisiri are loc prin combinare cu ornitina, rezultind acid ornituric: CjsHsCONH-CH,~CH,—CH,—CH(NHOCC,H,)- —COOH, ‘Toate clementele din dejectii devin ugor accesibile plantelor dupa aplitarea lor in sol (tabelul 5.51), Mare parte din azot se afl4 sub forma do: seid pric, care se descompune relativ repede cu formare de uree, din aceasta rezultis paler » in timpul pastririt 51 fermentirii pot avea loc pierderi Siena c. Evitarea lor se face prin adaos de tapericatets 7—10% din greutatea dejectiilor, sau prin amestec cu mranifa ori pleava de paie- Tabelul 5.51 Confinutul in elemente nutritive al dejectiilor de pasarl (% ) hoes miles tly Po oh fp even mal vie s | | Dejecfii proaspete | | sau slab fermen- tate 12-41) 0.25-1,20! 0,38—116 1,7-48 | 0,12—0,22 | Dejectii fermenta- | j tate 2.8 12 | 15 | 3,0 | 0,18 Dupi o fermentare timp de 1,5—2 luni in gramezi ferite de ploi si la umbra, volumul dejectiilor scade, crescind confinutul lor in elemente nutritive. Aplicind ca ingrasimint 4 t/ha asemenea dejecfii, se introduc in sol 112 kg N, 48 kg P si 60 kg K. Se pot mentine la fermentat.o perioadd de 6—7 luni. Se folosesc ca ingrisimint la culturi legumicole, la cartof, radacinoase si in pomicultura. Se recomand’ 4—6 t/ha material umed sau 1—2 t/ha substan4 uscaté (Hasler, 1969). Dejecfiile de pisiri crescute in baterii, raclate cu peliculd de apa, se prezinta cao tulbureali ce confine, in medie, 15% substanf4 uscat’, Intr-un m® de ase- menea tulbureala se afl4 105 kg substanfa organica, 10 kg N, 4 kg P si 4 kg K. Se aplica pe teren cu cisterne tip vidanjare, 25—35 m*/ha. Dac dilutia dejectiilor cu api este mai ridicaté, se mareste cantitatea de tulbureala la hectar, Se consider’ satisfacdtoare 0 incircitur’ de 200~300 pisari la hectar, pentru utilizarea rafionald a dejectiilor. Gunoiul de pisiri se poate utiliza la obfinerea diferitelor composturi utili- zabile in legumicultura. 5.9.6. NAMOLURILE PROVENITE DE LA EPURAREA. APELOR UZATE ORASENESTI Namolurile objinute cu prilejul epurdrii apelor uzate oragenesti contin par- ticule de argili antrenate de apele stradale in reteaua de canalizare, substante organice provenite din apele menajere si dejectii umane, skruri solubile sau ine solubile, diverse specii de cationi si anioni refinuti la fractiunea coloidala de na. turd organici sau mineral, substane solubile provenite din detergenti si din ape industriale. Asemenea ndmoluri pot constitui o sursi importanta de elemente necesare nutri if plantelor, de aceea pot fi utilizate ca ingrasamint (Bo guslaw- ski, 1980, Furrer, 1980; Sabey, 1980). Fecalele omenesti (3040 kg, substanga uscaté pe an de la un adult) con fin 18% substan{4 organict, 70—80%, ap4, séruri minerale. In substanta uscatd, se afli 5% N, 2% P,Os 51 1% K,0. Namolurile. orasenesti utilizabile ca ingrasamint pot fi: adici nefermentate), fermentate anaerob in metantancuri si namoluri deshidratate pe paturi de avintare sau prin presare. Ca ingrismint se folosesc namoluri fer- mentate ce confin 6—7% substanja uscat’, uneori mai mult, aplicarea pe teren proaspete (primare,. efectuindu-se prin aspersiune, alteori (in Romania) % se obtin ndmoluri deshidratate pe paturi de zvintare, care se pot aplica pe teren ca o mranita sau gunoi de grajd. ‘ Nimolurile deshidratate contin 20—60 (80%) substanti uscata in care se afla 25—40% substanta 4 organic’, 15% N total (din care circa 25% sub forma amoniacala), 0,5—4% P, 0,5% K,0,5-6% 73 2 a Ca (Lixandru, 1981-1985), Pe masura des- hidratirii namolului_ scade substantial continutul de azot prin volatilizarea formei amoniacale (fig. 5.31) siau loc procese de fermentare aerobi ce | ‘ conduc la aparitia azotului sub forma nitric’. Namolurile sint considerate in primul rind un 27 30 100 ingrisimint cu Josfor, acesta aflindu-se in proportie Substonié uscotl, % de peste 80% in forme usor accesibile plantelor A (ini gi Gupta 1978: De Haan, 1980). La” Pe, 5 Corchtia dine, se hectar se aplicio cantitate de namol ce contine molul orasenesc (dupi Lixan- 60—70 kg P,O, pentru cereale si 90—110 kg P,O; dru sicolab., 1982). pentru culturi intensive si furajere. Cantitatea de azot atilizabil in primul an dup’ aplicare (kg) se obtine (Furrer si Bolliger, 1978; Bovay, 1980) din relatia: N=0,9 Ny +0,25 Nog (3.7) in care; Nj $i Nore Teprezint& cantitatea de N ca NH{ si, respectiv, in forma or- ganic, aplicat cu doza de namol. Diferenta de azot necesar culturii la care s-a aplicat nimolul se completeaz& prin ingrasaminte chimice. Se recomanda aplicarea nimolurilor toamna, inainte de efectuarea ardturilor. Inghetul si dezghetul in timpul iernii le transforma in pulbere find, ce’se amesteci intim cu solul. Aplicind 60 t/ha nmol s-au obtinut sporuri de 5—6 t/ha cartof (Lixandru si colab., 1982). Se recomanda doze de 20—25 t/ha, cu care se aplicd cel putin 120 kg P,0,/ha. aplicarea nimolului fécindu-se o data la 2—3 ani. Astfel sporeste substantial continutul solului in fosfati accesibili plantelor si in humus (Furrer gi Staufer, 1981; Soon si colab., 1978 etc.). La folosirea ndmolurilor ‘orasenesti ca ingrisimint se impun doua restrictii: conti- atl in metale gicle si prezenta germenilor Tavdel 5,52 patogeni. Excesul de joni ai metalelor grele continutsl maxim admisibil de metale (Zn, Cu, Ni, Cd, Mo, Co, Cr, Pb) este nociv — grelein ndmoluri_ (dupi B 0 v a, 1980) si organismelor vegetale si animale (Lewin $i in soluri (dupi Kl oke 1979, (ppm) Beckett, 1980; Schnetzersi colab., 1979; Kloke $i colab., 1984 etc). Uncle [ 0) |__Vavs perme metale grele din ndmoluri (Cu, Co, Fe, Mo, Wa ati Mn, Zn) pot influenfa pozitiv cresterea play ee telor intrucit int elemente: nutritive, Sau | Ze 3000 Sh stabilit, cu caracter provizoriu, limite maxime tt 100 admisibile in Paani si in soluri (tabelul 5.52). | Ni 200 $0 Salata acumuleazi mult Zn, Cu si Cd, cartoful Mo 20 3 §i morcovul avind afinitate scizut’. Valorile | Co 100 50 Maxime admise in namolul orasenesc_sint cr 1000 100 calculate astfel incit intr-o perioada de 50 de Ee, roe “7 ani, apliciad anual 5 t/ha namol substanfa | efectuindu-se prin aspersiune, alteori (in RomAnia se obfin amyolari deshidratate pe potas de pre 3 care se pot aplica pe teren ca o mranit’ sau gunoi 4 de grajd. 5 Nimolurile deshidratate contin 20—60 (80%) substant uscat& in care se afli 25—40% substanfa 4 organica, 1—5% N total (din care circa. 25% sub forma amoniacal&), 0,5—4% P, 0,5% K,0,5—-6% 3 Ca (Lixandru, 1981-1985), ‘Pe’ masura des- hidratirii nimolului scade substantial continutul 2 de azot prin volatilizarea formei amoniacale (fig. 5.31) giau loc procese de fermentare aerobi ce conduc la aparitia azotului sub forma nitrica. Namolurile sint considerate in primul rind un 99 50 100, ingrisimint cu fosfor, acesta aflindu-se in proportie Substanta uscota, % de peste 80% in forme ue accesibile plantelor |. ati dintze ubé (Hani si Gupta, 1978; De Haan, 1980). La Fie oa ere eet Gin mar hectar se aplici o cantitate de n&mol ce contine molul ordsenesc (dupi Lixan- 60—70 kg P,O; pentru cereale si 90—110 kg P,O; dru gicolab., 1982). pentru culturi intensive si furajere. Cantitatea de azot utilizabil in primul an dupa aplicare (kg) se obtine (Furrer si Bolliger, 1978; Bovay, 1980) din relatia: N= 0,9 Ny +0,25 Nog (5.7) in care: Ny $i Nop Teprezint& cantitatea de N ca NHj si, respectiv, in forma or- ganici, aplicat cu doza de nimol. Diferenta de azot necesar culturii la care s-a aplicat nimolul se completeaz& prin ingrisiminte chimice. Se recomanda aplicarea nimolurilor toamna, inainte de efectuarea ardturilor. Inghetul si dezghetul in timpul iernii le transform in pulbere fin’, ce se amestec& intim cu solul. Aplicind 60 t/ha n&mol s-au obtinut sporuri de 5—6 t/ha cartof (Lixandru si colab., 1982). Se recomand’ doze de 20—25 t/ha, cu care se aplicd cel putin 120 kg P,O,/ha. aplicarea nimolului facindu-se 0 dati la 2—3 ani. Astfel sporeste substantial continutul solului in fosfati accesibili plantelor si in humus (Furrer si Staufer, 1981; Soon gi colab., 1978 etc,). La folosirea n&molurilor orasenesti ca ingrisimint se impun dou’ restrictii: “confi- mutull fa metale gel si prezenta germenilor Tahal 5.42 patogeni. Excesul de ioni ai metalelor grele Continutul maxim admisibil de metale (Zn, Cu, Ni, Cd, Mo, Co, Cr, Pb) este nociv — grelein nimoluri | (dupi Bo va, 1980) si organismelor vegetale si animale (Le win si in soluri (dup’ KI oke 1979, (ppm) Beckett; 1980; Schnetzer gi colab.”” ~— el 1979; Kloke $i colab., 1984 etc). Unele | 0) |__Vatori permise metale grele din nimoluri (Cu, Co, Fe, Mo, in nmol | tn sol Mn, Za) pot influenta pozitiv cresterea plan- telor intrucit sint elemente~ nutritive. S-au Zn 3.000 300 stabilit, cu caracter provizoriu, limite maxime Cu 1000 100 admisibile in nimoluri si in soluri (tabelul 5.52). mi re 50 Salata acumuleazi mult Zn, Cu gi Cd, cartoful | Jf 30 3 si morcovul avind afinitate scizuti. Valorile Co 100 50 maxime admise in n&molul orasenesc_sint cr 1000 100 calculate astfel incit intr-o perioadi de 50 de pd oe ane ani, aplicind anual 5 t/ha namol substanfi | “* | |? | fs es T uscatZ, s nu se ating’ valorile limita permise in sol (E1,Bassam§ Trietj,, 1980). : Ferme; Contaminarea némolurilor cu germeni patogeni este nedoritd. Fermentay,, anacroba scade evident numirul acestora. Se intilnese cotibactly Ge viermi intestinalj ete. Infectiile cu asemenea germeni si ae pane tine Ix lurile sint aplicate pe pisuni si finefe, fara a isa un timp de pang: iarbs Guth froducerca animalelor pe asune, Dupi ciderea unei ploi care spall iarba pot f introduse animalele la pasunat. Folosirea nimolurilor ordsen acing a itabile nu prezint& riscul infectilor. Ca masuri, de precaugie se recomanda aplicar, acestora la culturi ale c&ror preduse nu se ccnsuma, de c&tre om, in stare pro: 5.9.7, COMPOSTUL DIN RESTURI ORGANICE] GOSPODARES$TI Denumirca de ccmpost vine din limba, latin’ de Ja cuvintul ,componere cere inseamna ,,a sta impreuni". Prin compost se infelege un amestec alcatuir din maturatura de curte, resturi de menajere, vreji de cartof, buruieni, plea resturi de paie, frunzele de copaci cizute toamna, deseuri de tescovina, text; furaje-stricate etc. care se asazi impreuna intr-o platforma spre a se descompune Tot aici se pot adauga resturile menajere, gunoiul de pasari $i cenusa. Acest mod de preparare reprezinta 0 valorificare superioara a descurilor, Din reziduurile me- hajere si gunoaiele de natura organici colectate de intreprinderile de salubritate 2 oraselor se fot realiza, de asemenea, ccmposturi ca ingrisimint. Printr-o asemenea fermentare se urmareste obtinerea unui produs cu continut sc&zut de glucide, in care raportul C : N si fie intre 15—20 si din care elementele nutritive si devind usor accesibile plantelor. Platforma se amenajeazi pe un teren impermeabil. Se asterne mai inti un strat de paie sau alte deseuri la baza platformei (20—30 cm) peste care se presari var nestins, se ud cu apa sau cu urina si se continu’ prin asezarea a noi straturi de resturi vegetale si de var nestins. Deasupra platformei se poate ageza un strat de pamint, gros de 10—15 cm, pentru a se impiedica evaporarea apei. Daca sint condifii favorabile activitatii microorganismelor (aeratie, umiditate, suficient azot mineral sau organic), in citeva zile se dezvolti o microflora foarte activa din clasa ciupercilor, care ridici temperatura din platforma la 60—10°C. De obicei resturile ce alcituiesc platforma fermenteaza greu. Mentinerea umidititii in platformA se face prin udari (pind la,50% din capacitatea pentru apa), folosind in acest scop deschiderile lisate in stratul de pamint pus la partea cuperioard a platformei. Dupi 2—3 luni, temperatura din platformi scade la 30--40°C, ceca Ce denota o scidere a activitatii microorganismelor. Pentru reactivarea procesului de fermentare se recurge la desfacerea platformei, riscolirea acesteia, amestecatca materialului si asezarea lui din nou in platform’ pe aceeasi litime si iniltime. Platforma se uda ca mai inainte si dupi 2—3 luni se poate rascoli din nou si clidi pentru continuarea fermentarii. Durata fermentarii poate fi peste un an- Compostarea impreun& cu varul nestins are, pe de alti parte, scopul de a neutraliza actiunea bacteriilor de origine animala sau vegetala’ « virusilor, scade puterea de germinare a semintelor de buruieni. Varul nestins ze foloseste in pro- Portie de 2—3% din greutate. Compostul este un ingrasimint organic cu actiune lenti, ce contine in medie 30-50% substanta uscaté, 10—15% substanti organicd, 0,39, N° o 1% Psi 0.3% K. Se aplicd 20-60 t/ha. Daca in timpul fermentarii'se“adauga. plat In afara acestui compost clasic se pot obtine composturi i tru 4 fs . S sturi speciale pent culturi legumicole in ser4, pentru floricultura sau utilizabile la eyes ciupercilo, la obtinerea c&rora se folosesc retete ce includ gunoi de grajd, urind, turba, val» anumite ingrasaminte chimice. , 5.9.8. PAIELE NEFERMENTATE CA INGRASAMINT a wale a wdiizate ca ingrisimint firi o prealabila compostare sau trans- poe faith uicial, in cazul in care ferma este lipsita de sector zootehnic, fi icate ca asternut sau ca furaj. Transportul lor la distante mari este costisitor deoarece, find voluminoase, consumul pnergeti Gepivesteciaicesendor oe luminoase, consumul energetic pentru transport Paiele nefermentate sint indicate ca ingrasimi i argi a : ene grisimint pe soluri argiloase, unde, sone afinare, imbunitatesc aeratia si cireulatia Fei, favorizind procesele aa eae Ae i utilizate, de asemenea, pe soluri cultivabile cu leguminoase, g zn a estea servind drept sursa energetici pentru microorganismele fixa- scare 4 ean - Eventuala penurie de azot ce poate apirea temporar este compen- eit le fixarea biologic a azotului atmosferic. Indiferent de terenul pe care se folosesc, se recomanda aplicarea de ingr4siminte minerale pentru completarea perenne microorganismelor. Pentru fiecate tona de paie introdus& in sol se aplic& 36 kg N si, eventual, 2—3 kg P,0,. Paiele de griu contin 0,5% N, 0,1% Psi 0,6% K, raportul C :N din acestea fiind cuprins intre 50—100. Adaosul de N ca ingrisimint mineral micsoreaza raportul :N, devenind favorabil activitafii microorganismelor firi a afecta nevoile planielor. Paiele se folosesc ca ingrasdmint pe terenul de pe care s-a ridicat recolta sau pe altele invecinate, de reguli tocate spre a putea fi incorporate in sol prin aratura. Din descompunerea lor rezulti, intr-o primi fazi, diversi compusi fenolici, cu’ efecte nefavorabile asupra plantelor. Ele contin si acid acetic care, pind la biodegradare, pare a fi nociv semintelor ce germineazd (Lynch si colab., 1980). Dup’ 100 de zile, se descompune cam 65% din greutatea paielor (Schréder si Gewehr, 1977). Efectul lor fertilizant se resimte mai ales in al doilea an de Ja aplicare (H ul poi sicolab., 1960;Boguslawskisi Debruck, 1977). Sporul de recolt& este comparabil cu cel al unei doze similare de gunoi, daci se aplic& azotul mineral de 3—6 kg N/t. Ele contribuie la cresterea_continutului de humus din sol. Se interzice arderea paiclor inainte de efectuarea ardturii, ele constituind © sursi bioenergetic’ pentru microorganisme. 5.9.9. INGRASAMINTELE VERZI Sint un mijloc de imbogatire a solului in substanti. organic’ si azot. In acest scop se cultiva plante care au insusirea de a produce 9 masi vegetald abundenta si de a imbogiti solul in azot, Se folosesc culturi de leguminoase, pe ridacinile cArora traiesc bacterii fixatoare de azot, singure sau in amestec cu gra- minee. Cele mai utilizate sint lupinul, mazirea, seradela, sparceta, trifoiul} dintre neleguminoase se folosesc mustarul si hrigca. Cultura de leguminoase in amestec cu graminee (borceagul) produce 0 masi vegetal mai bogata decit leguminoasele singure, Leguminoasele excret& in sol acizi aminici utilizabili de graminee. Toto- Gath, radacinile leguminoaselor au putere solubilizanté mai ridicaté asupra for- melor greu accesibile de fostati si potasiu. Ingrdsimintele:verzi sint necesare pe soluri podzolice, argiloase sal nisipoase, sirace in materie organicé, in asociere cu ingtasiminte minerale. Plantele, in perioada infloritului, se incorporeaz’ in sol prin aratur’. p> iar 8 : In R.F. Germania se folosesc freevent ingrisimintele verzi in zonele cu soluri cenusii de padure podzolite, cultivindu-se 0 ridichioaré, (Raphanus sativa) ca a doua cultura dupi recoltarea cerealelor. La o producti d> 10—20 t/ha masa verde se introduc in sol 2—3 t substanti uscata (Bo gus] awski, 1980). Cu leguminoasele se introduc in sol circa 100 kg N, din care 1/4—1/2 se afl& in ridacini gi resturile ce ramin pe sol. Yobelul $53 Copacitaten de vetinere @ apel yt eonfinutul de cenugh ta turba de eiteva proventente | eapacitaunn deat jen Wraveniente turbot REG (Spragmien) 1d 4 URSS (merotre 798 9 Spanta (ur meager) Me 4 Tabelul 5.54 Tosupirl agrochintee ate ottorva turbo din Roménta (6 went (dup marea datelor fa{a de substan} 19ud) \ Seas [as sou JN’ | peel Rd Me a | dod | 0m) 0%) | trem Localitatea, ° B] © tan aay 4,0) 8,5] 79,8 | 13,3 9,6 | 463 | 3,6 | 1,46 | 0,05 | 0,03 | 744 48] 8,8 | 82,9 ] 11,5 } 46] 10,2 | 490] 2,1 | 1,54 | 0,04 | 0,01 | 344 | Dervea=Doro hoi? 701.33,3 1 28 | 09.1 sl 92.7 | 200 | 63.0 | 0,10 | 119 ) Turbs recentd de Sphagnum; Turbi vecke, acidd; * Turbittic de mlastini joase (turbid neagrd) Turba ce contine pin la 12%, cenusii este considerati ,normali", cea cu peste 12% fiind turb& cu ,,continut ridicat“. Turbiriile joase sint mai bogate in cenusi comparativ cu cele ‘inalte. Unele din ele contin’ mult calciu (peste 7%) sau P (1,5%), elemente ce mirese procentul de cenusi. Cel mai important element nu- triliv timine azotul, cea mai mare parte in forma organici, un procent scizut (0,035% in turbe inalte si 0,09% in cele joase) find in form’ amoniacala. ploatarea turbei in Romdnia se face pentru a fi utilizata in legumicultura si floriculturl, la prepararea diferitelor composturi. Se taie forme paralelipipedice bi laturile de 20-30 cm, care se agazi (ca nigte chirpici) in stive pentru a se zvinta gi aerisi. Cu acest prile} are loc oxidarea unor comput toxici pentru plante (protoxizii). Mentinerea turbei la uscare se face pin’ scade la 50-60% din greu- tatea initial, Dup& aceea se expediaz’ intreprinderilor beneficiare. Prineipala utilizare a turbei este realizarea composturilor. In acest scop se recomand’ turba cu un anumit grad de descompunere, continut de cenusi si lig- nini. La compostare se adaugt praf de var, fini de fosforite, ingrasiminte Ininerale solubile sau ingragiminte organice din Zootehnie (gunoi, urini, tulbureali tc), Se obtin asemenea preparate pentru ghivece nutritive ‘sau ingrdsdminte cu alt scop. Un compost din turbi cu ingrigiminte minerale si amoniac se obtine astfel: la o ton& de turbi de mlastini oligotrofe se adaugi 30—35 kg superfosfat, 10—12 kg KCI si 30-35 1 api amoniacali cu 25% NH. Dac& turba provine din mlastini cutrofe, cantititile de mai sus scad la 20-25 kg superfosfat, 6—8 kg KCI si 20—25 1 ap amoniacal. 5.9.11, COMPOSTUL DIN COAJA DE RASINOASE La fabricile si centrele de preindustrializare a lemnului din Romania rezult& anual 1,3—1,4 mil. m® coajéi de copaci, din care 550000 m® coaja de risinoase. Experiente efectuate in diverse firi au aritat ci un asemenea material, dupa ma— cinare in mori cu ciccane, feate fi folosit ca asternut in zootebnic sau I Pararea conposturilor utilizabile in locul gunojului de grajd (seu turbei) Si solarii, la prepararea cuburilor nutritive felosite in legurciculturd. Coz Cinat&, cu granulatie de 20—30 mm, se emestecd cu ingrasaminte continin §i Mg, elemente necesare dezvolt8rii florei bacteriene.. Se folonesc 8—10 ky we. 10 kg superfos‘at simplu si 1 kg sulfat de magneziu la tena de ccaja marina se adauga, de ascmenea, nimol activ sau continut ruminal de la abatozre (f celulozolitic’), se amestecd mecanic si se asazi sub form’ de platform, % uaz pind la 70% umiditate si se lasA spre ccmpostare 60—120 zie. Rezuli2 un mz terial avind calit&ti apropiate celor ale gunoiului de grajd- Compostel preparze la Ccmbinatul de Celulozi si Hirtie din Piatra-Neamt contine, in substanta wscatz_ circa 2,55% N total (din care 0,15% N—NH,), 0,74%, P, 0.152% K, 0.22% Nz 206 pym Mn, 1,374 % Fe si 0,26% Cl(Lixandru si TZrnducecane 1980). Experimentat-in diverse sere din Romania in doza de 150 t/ha 2 2s efect echivalent cu 10 t/ha gunoi de grajd semifermentat. 5.7, AGROCHIMIA INGRASAMINTELOR CU MAI MULTE ELEMENTE ESENTIALE Ingrasimintele ce contin un singur element nutritiv principal (N, P sau K) se numest fngrasdminte simple. Industria produce si ingrisiminte cu dou’ sau mai multe elemente principale, unele continind si microelemente (Zn, B, Mo etc.) sau elemente secundare (Mg, Ca si S). Pentru acestea se folosese dowi denumiri cu sem- nificafie teoretic diferita, deosebirea practica find insi nesemnificativa: ingrasd- mint complex si tngrasdimint mixt. Ingrdsdmintul complex se obtine din amestecul a dou’ sau mai multe ingr&sa- minte simple sau din amestecul de materii prime utilizabile la obtinerea ingrasa- mintelor simple, intre acestea avind loc reactii ce dau nastere la compusi noi din punct de vedere chimic, care contin dou sau mai multe elemente nutritive prin- cipale. Angrasdmintul mixt reprezint& un amestec fizic de dou sau mai multe ingré- siminte, intre care nu se produc reactii ce dau nastere la produsi noi decit in mAsura neinsemnati, amestecul continind doui sau mai multe elemente esentiale. Obfinerea ingrisimintelor complexe gi mixte a fost impusé de considerente de ordin economic. Prin comparatie cu ingrigimintele simple, cele complexe sj mixte au avantajul unui continut ridicat de substanfa activa la unitatea de masi, cer cheltuieli mai scizute pentru manipulare, transport si pistrare, au insusiri fizice superioare in ce priveste higroscopicitatea si aciditatea potentiala, se ips deo. data, in sol sau pe plante, doud sau mai multe elemente nutritive esentiale al oa efecte sint, de cele mai multe ori, superioare aplicarii ingrasimintelor simple 1 Rominia, ponderea ingrisimintelor complexe si mixte reprezenta, in 1984, 36%, din total NPK din ingrasimintele chimice. : Neajunsul folosirii acestor ingrisiminte este continutul lor in elementele N, P sau K in proporfii fixe, care nu corespund cu nevoile tuturor speciilor de plante, in toate fazele de vegetatie si pentru toate tipurile de sol. Aceasté_neconcordanti intre raportul clementelor nutritive din ingr4simint si raporturile ce trebuie aplj- cate in sol sau foliar pentru nutritia echilibrata a plantelor se poate corecta prin utilizarea de ingrasiminte simple, cu ajutorul c&rora se stabileste raportul dorit. Ingrasamintele cu mai multe elemente esentiale sint numite si ingrdsdminte compuse (Moldovan sicolab., 1969;Calistru sicolab., 1984 etc). Ingristmintele ccmpuse ce pot clasifica dup’ criteriile din tabelul 5.35. Tabelul 5.35 Clasificarea ingrisimintelor complexe si mixte Criteriul de clasificare Tipuri si sortimente de ingrdsiminte j Numarul elementelor nutritive — Binare, contin dowd elemente nutritive principale (NP; pe care le confin (criteriul NK; PK etc.); clasic) | — Ternare, contin trei elemente. nutritive principale (NPK, NPMg ete.) ; | —Cu macro- si microelemente. | Sortimentele se deosebesc intre ele prin raportul intre ele- | mentele nutritive pe care le contin (N: P,0,: K,0) si prin | confinutul de substanfa activi. Exempla, un ingrasimint in | | care raportul N:P,0,: K,O = 1: 1: 1, confinutul de substantia | activa (% din greutate) poate fi 12—12—12 sau 14—14—14, | Geea ce inseamnd ed in primul.caz ingragamintul confine | 36% s.a., iar in al doilea confine 42%. La raportul Ni P,Og: K,O = 1: 1:0, continutul de substantia activ’ poate fi 20—20—0 (adicd nu confine potasiu) etc. Starea fizic de comercializare | — ingrasiminte complexe sau mixte solide; — Ingrasaminte complexe sau mixte lichide; — Ingrasaminte complexe sau mixte sub forma de solutii si suspensii in apa. Componentul chimic principal si modul industrial de obti- nere — Ingrasaminte complexe solide: superfosfat amonizat; orto- fosfati de amoniu si ingrasiminte pe baz’ de ortofosfati de amoniu ; fosfatul de urce; polifosfatii de amoniu, de cal- ciu $i de potasiu; metafosfatul de potasiu ; azotatul de po- tasiu; nitrofosfafii si ingrisaminte pe bazi de nitrofostati; fosfatul amoniaco-magnezian. — Ingrasaminte complexe lichide. — Ingrasaminte complexe sub forma de suspensii. — Ingrasaminte mixte solide. — Ingrasaminte ionitice (organo-minerale), in literatura (Katalimov gi colab, 1960; Peterburgski, 1971; Moldovan sicolab., 1962;Calistru sicolab., 1984 etc.) se folosesc si denu- miri comerciale ale ingras4mintelor cu mai multe elemente: amofos sau monoa- mofos, pentru fosfat monoamoniacal ; diamofos, pentru fosfatul diamoni: fos $i nitrofoska pentru nitrofosfati continind NP si, respectiv, NPK ete In cele ce urmeaz4 vom adopta ultima clasificare intrucit permite infelegerea corecti a constituentilor si a denumirilor folosite pentru fiecare sortiment de in- gsiminte. Trebuie mentionat, inainte de aceasta, ci in constitufia unora din substanjele prezentate in subcapitolele precedente ca ingrisiminte simple, s-a aflat si al doilea clement esential ca, de exemplu, sulful in sulfatul de amoniu sau in sulfatul de potasiu si in superfosfat, fara ca aceasta si implice trecerea ingrisimintului in categoria celor complexe, deoarece sulful prezint& 0 semnificatie racticé neinsemnata spre a fi aplicat intentionat ca ingrisimint pe aproape toate tipurile de sol din Romania. al; nitro- 5.7.1, AGROCHIMIA INGRASAMINTELOR COMPLEXE SOLIDE Superfosfatul amonizat. Se obtine prin neutralizarea aciditafii libere a super- fosfatului cu amoniac anhidru sau solutie amoniacali. Produsul obtinut contine fosfati mono- si diamoniacali, fosfat primar si fosfat secundar de calciu, sulfat de amoniu si sulfat de calciu. Superfosfatul simplu confine, dupi amonizare, 3—4% N si 14-20% P,0s solubil in acid citric sau in ap. Dac amonizarea superfosfatului simplu depaseste 5—6% N sub forma de NH, au loc reactii ce duc la formarea de Ca,(PO4)2, din care fosforul devine mai greu accesibil plantelor: Ca(H,PO,4)* H,O + 2CaSO,- 2H,O ++ 4NH, —> Caj(PO,)s + + 2(NH,),S0, + 3H,0. Un ingrasimint cu continut ridicat de azot se poate obtine dact produsul supus amonizarii are compozifie mai bogat& in acid fosforic liber, incit prin amo- nizare sporeste continutul de fosfati de amoniu (Calistru si colab., 1985). Superfosfatul concentrat poate fi, de asemenea, amonizat in scopul micsordrii aciditatii libere, fara a se crea pericolul retrogradarii fosforului. Contine 7—8%, N si 44-48% PO, solubil in acid citric. Superfosfatul amonizat se aplic in sol inainte de efectuarea ariturilor adinci, toamna, sau primayara inaintea lucrarilor premergitoare insimintirii. Ortofosfatii de amoniu si ingrasiminte complexe pe baz de ortofosfati de a- moniu. Ortofosfatii de amoniu se obfin prin amonizarea acidului fosforic de 32—50°%, concentratie (se cunosc si alte cdi de obtinere). In functie de proportia dintre cele doud componente pot rezulta ortofostati mono-, di- sau triamoniacali. Orto- fosfatul pondenieeiscelea descompune la pe peeaa peste 100°C, cel diamoniacal se descompune la peste 70°C, iar ortofosfatul triamoniacal este instabil chiar la 30—40°C. Din aceast4 cauz& prezint& important ca ingrasimint numai primele dou’ forme de fosfati: H,PO, + NH, = NH,H;PO,; AH = — 134 kg: H,PO, + 2NH, = (NH,),HPO,; AH = — 210 kg: Ortofosfatul monoamoniacal contine 12,17% N si 27% P (61,86% P,0,), este complet solubil in api, solutia 0,1 1 avind PH 4,38; ostofosfatul diamoniacal Contine 21,19% N si 53,7% P,0; solubil in apa, solutia 0,1 » avind pH 7,8. Orto- fosfatul diamoniacal confine mai mult azot, este ceva mai higroscopic decit pri- mul, care este foarte putin higroscopic. i : Ortofosfatii de amoniu se pot utiliza direct ca ingrisimint, sub forma gra- q ay sau pot servi la obtinerea altor ingrasiminte compuse continind NP sau Prezentiim principalele tipuri de ingrisiminte obfinute pe baz de ortofosfati de amoniu: re Tie tees Amofosul sau monoamofosul este un fosfat monoamonisey s arraeata 7 N si 40—60% P.O; Contine cel putin de patru ori mai mult see Sete » Cea, ce nu coincide cu nevoile plantelor, care consuma mai m eee alba, cristalizati, se livreaz’ granulat, are reactie potenjial acid, hylan procesului de nitrificare pe care-I suferd azotul amoniacal. Un ingrasamint posibi] este L1—52—0. , i Fosfatul secundar de amoniu (diamoniufosfat ; diamofos), este o wae alba cu reacfie potential acid’, se obfine la Turnu-Magurele si Baciu. Se foloseste ca ingrisimint complex ce confine 16% N si 48% POs (16-48-0), alcituit aproape numai din fosfat diamoniacal. Se poate utiliza si la obtinerea altor ingrasaminte complexe. : 5 Fosfat-azotatul de amonin (nitroamofos) este un amestec de fosfati de amoniu si azotat de amoniu. Se obtine prin amonizarea unui amestec de acid fosforic si acid azotic sau a unui amestec de acid fosforic si solutie de azotat de amoniu. La amestec pot fi utilizate si solutii concentrate de fosfati de amoniu $i azotat de amoniu. Rezulti un sortiment larg de ingrisiminte. Cresterea rezistentei_mecanice a granulelor si sciderea higroscopicitatii se realizeaza cind materialul contine 0,2— —0,5% umiditate remanent’, iar granulele se protejeazi prin acoperire cu un strat de pudra de calcar, Kieselgur etc. (Popovici si Ciobanu, 1970). La Combinatul Chimic de la Turnu-Migurele se obtine un ingrdsimint binar alctuit dintr-un amestec de fosfat monoamoniacal in proportie de circa 45% siazotat de amoniu 50%. Ingrasimintul confine 23% N si 23% POs (tipul 23-23-0), Se livreaz4 granulat, find foarte solubil (37,4 g/100 g ap’). Fosfat-sulfatul de amoniu (sulfoamofos) se obtine din amonizarea unui amestec de acid fosforic si acid sulfuric. La uzinele chimice din Leuna (RDG) se obtine un produs (Leunafos) ce contine 18,5—20% N si 20% P,Os, alcatuit din fosfat diamoniacal si sulfat de amoniu. Are solubilitate ridicatt’ in api, se recomanda pentru culturi mari consumatoare atit de azot, fosfor, cit si de sulf (legume, co- nifere etc.) i pe soluri sirace in sulf accesibil plantelor. Daca inainte de granulare se adaugi si sdruri continind potasiu, se obfine un ingrisimint de tip NPKS. Se livreazi granulat. In ultimul timp se obfin si ingrisiminte mai concentrate in substanta activa: 18—46—0 (Calistru gi colab., 1984). Diamonnitrofoska se obtine prin amonizarea unei solutii de acid ortofosforic, in care se adaugd apoi, in anumite proportii, azotat de amoniu si clorurd de po- tasiu. Sirurile ‘sint foarte solubile si usor accesibile plantelor, fosforul fiind ca fosfat diamoniacal. Confinutul ingrasimintului in substant activi variaza de Ja © fara Ja alta. In SUA se obfine un produs cu 54% substanta activa in care raportul celor trei elemente (N:P,03:K,O) este 1:1 71, jar in Anglia produsul este mai concentrat. La Combinatul Chimie de la Turnu-Magurcle ‘se obtine un ingrigimint de tipul_13-26-13, alcdtuit din 52% (NH,),HPO,, 22% NHNO, si 239, RCL. Fosfatul de amoniu-uree (carboamofos) se obtine prin amonizares unei solutii de acid fosforic in care se adaugit apoi ure. Solutia ce contine fosfati de amonit gi uree se concentraza, sirurile cristalizeacd, se separ’, se granuileaz’ si se amba- Jeazd. Rezulti ingrasiminte cu un raport N/P echilibrat (29-29-0 ; 36-18-0). Este putin higroscopic, neaglomerabil, granulele avind o mare rezistenta mecanicd. Daci in topitura de NH H,PO, se adaugi uree si KCl, rezulta un ingrisamint complex de tipul 19-19-19 (Freng si Lie, 1974). Comportarea in sol. Ingrasimintele complexe pe bazi de ortofosfati de amoniu rezinta o eficient& ridicata pe cele mai multe tipuri de sol. Experiente efectuate Ei plante cultivate pe cernoziomuri levigate si la pajigti cultivate pe soluri brune acide montane (Depresiunea Dornelor) au ardtat c& ofera sporuri superioare de productie fafa de ingrasimintele simple aplicate in aceleasi doze de substanti activa. Se aplicti toamna sau primivara, inainte de lucravea solului, spre a fi incareres ore scopul evitarii_pierderilor de azot amoniacal prin volatili- area Dendasalubili nts Josfatul diamoniacal exerciti un ugor efect. alcalinizant pe idifiant (osgi tee ies amoniul sufera procesul de nitrificare, efectul si fie Sree ceriant (veai tabelul 5.2). © parte din azotul amoniacal rimine in forma eae ne oar © fractiune foarte important& sufer’ nitrificarea. Anionii orto- eso a a rachis cu diversi cationi din sol dind nastere la fosfati simpli cu struc ne ars i sau a fosfati complecsi de tipul taranakitelor. Pe soluri al- caline rezulta un Procent ridicat de fosfati de calciu, in timp ce pe soluri acide se formeaza taranakite si fosfati bazici de fer si aluminiu. Dup’ solubilizare creste concentrafia ionilor de amoniu, de aceea se recomandi aplicarea prin folosirca fertilizatoarelor speciale la o distanfa minima de 5—10 cm de rindul de plante, spre a preintimpina eventualele efecte de toxicitate. Pot fi aplicate si cu apa de irigatie deoarece sint solubile. Fosfatul de uree. Se obtine din solvirea ureei in solutie de acid fosforic de concentratie 60—85%,. Formarea fosfatului de uree, jPO,4: (NH), CO, se bazeaza pe proprietatea ureei de a forma complecsi cu acidul fosforic, acidul azotic, azotatul de calciu si cu alte substante, Contine 17% N si 44% P,Os. Continutul de azot poate fi sporit dac& produsul obtinut se amesteci cu uree. Se obtine un ingrasamint de tipul 30—30—0 sau 30—18—0. Daci se adaug’ si siruri de potasiu se obfin ingrasaminte cu 3 elemente nutritive. In Romania s-au obtinut fosfati de uree in faz pilot (tipul 17—44—0). Comportarea in sol. Fosfatul de uree se aplick inainte de efectuarea araturii sau de pregitirea patului germinatiy. Se poate aplica si o dati cu apa de irigati Cele doua componente ale ingrasimintului — ureea si acidul fosforic — actionea: independent dup solubilizare in solutia solului. Ureea suferi procesul de hidrolizi in prezenfa apei sia ureazei, eliberind amoniac si CO,, iar acidul fosforic formeazA siruri cu cationii din solugia solului sau din faza solid’. Reactia usor alcalina ce apare dup’ hidroliza ureei permite sirurilor formate de acidul fosforic si ramina un timp mai indelungat in forme amorfe, usor accesibile plantelor. Nu este permis contactul direct dintre semintele insiminfate si ingrsamintul aplicat. Polifosfafii de amoniu. Acidul fosforic obtinut pe cale umed contine 30—S0% P,0;. Daci acest produs se concentreazi spre a se ajunge Ja altul mai bogat in substant activa, prin deshidratare incepe un proces de polimerizare. Astfel, cind solutia confine 63—65%, P,O;, apare acidul pirofosforic ca prim produs de polime- rizare din unirea a doud molecule de H;PO,, cu climinarea unei molecule de apa: 2H,PO, —> H,P,0, -+ H,0 La concentratia de 72% P,0s se formeazii acidul trifosforic: ° ° ° oO Qi jus0) t t t t t t HO—P—OH + HOw i OF Rt Perro tiesan OH + H,O du bu OH OH OH OH Aci Acid Acid _ Api ares pirofosforic trifosforic 4 0 moleculi de ap’, acidul trifosforic are o structuré ciclic& (tri- pozitie chimici brut este aceea a acidului metafosforic, az, acidul tetrafosforic; la 80% P,O, apare acidul Pierzind inc metafosforic) a carei com: (HPO,),.La 76% P,05 se form: pentafosforic si asa mai departe. vn ath avind 54-59% POs, 36-38% K,O si 149% Cl. Este insolubil in api, dar total solubil in acid citric 2%. Solubilitatea lui in api creste cind produsul obfinut se riceste brusc, iar structura sa devine amorfi. Metafoslatul de potasiu se obfine din reactia intre KCI si HPO; sau intre KCI si HyPO,. Cind se foloseste acid ortofosforic, reactia decurge in trepte si 1a tempe- Taturi ridicate (350—450°C): 2KCl 4+ 2H,PO, —> 2KH,PO, + 2HCl; 2KH,PO, — K,H,P,0, + H,0; nKH,P,0, — 2(KPO,), + nH,0. In sol, ingrisimintul trece — prin hidrolizi — in ortofosfat de potasiu, plan- tele folosind fosforul ca ortofosfat. In experiente a dat sporuri de productic asema- nitoare superfosfatului asociat cu KCl in doze echivalente. Este greu solubil in api, inst dupa aplicarea in sol, prin hidrolizi, se formeazi compusi accesibili plantelor. Metafosfatii de potasiu se folosesc, de regula, la obtinerea altor ingrasiminte complexe si mai putin sub forma de ingrasiminte pure. ‘Azotatul de potasiu, KNO,. Se obtine prin mai multe procedee. Cea mai ras- pindita este metoda conversiet sau a dublului schimb intre azotatul de sodiu si KCl sau dintre azotatul de amoniu si KCI: NaNO, + KCl == KNO, + NaCl; NH,NO, + KCl == KNO, + NH,Cl Azotatul de potasiu este o sare albi, cristalizata in sistem rombic, cu cristale de miarimi diferite. fn stare pura confine 13,85% N si 46,58% K,0, find mai malt wa ingedsimint cu potasiu in care raportul N: K,O este 1: 3,4. Este indicat pantru fertilizarea extraradicular& sau aplicat la’sol fnainte de plantare Ja cartof, Ja tutun, la_vita de vie, la culturi mari consumatoare de potasiu dar sensibile Ja clorul din KCI. Necesarul de azot se completeazi prin folosirea ingrasimintelor simple. Comparativ cu alte ingrisiminte chimice cu azot, azotatul de potasin este cel mai putin higroscopic, Se foloseste direct ca ingrisamint, se poate utiliza la obfinerea ingrasamintelor complexe si ca aditiv in stabilizarea azotatului de amoniu, Are reactie potential neutra sau usor alcalini. Avind indice de solubilitate scizut, nu preaintt fenomene de toxicitate cind este aplicat la sol in timpul vegetatiei. Nitrofosfatii. Sint ingrisiminte complexe ce se obfin prin prelucrarea fosfatilor natural cu acid azotic. Inlocuirea acidului sulfuric, folosit la fabricarea superfos- fatului, cu acid azotic prezint& avantajul ci acesta din urma serveste-atit ca sursi de energie pentru descompunerea rocii fosfatice, cit si ca materie primi pentru introducerea azotului, ca al doilea element nutritiv, in produsul finit. In plus, la atacul rocii fosfatice cu acid sulfuric rezulta gipsul ca produs secundar, care, fiind in cantitate mare, constituie un balast. Completarea azotului in aceste ingrisiminte se poate face sub form& de amoniac, NH4NOs, sau uree. In functie de procedeul de preluerare a solutiei obfinut& dupi atacul rocii fosfatice cu acid azotic (procedeul firmei Norsk Hydro din Norvegia, utilizat si in ‘omnia, procedeul TVA din SUA, etc.), se pot obtine ingrisiminte cu dou ele- mente, de fipul mitrofos (N+P,0s),sau ingrdsiminte de tipul nitrofoska (N+-P,0; + +K,O) in ‘cazul cind in solufia obtinuta se adaugi si siruri continind potasiu (KC, K,SO,). Alteori se obtin ingrasiminte cu NPK + microelemente. La tratarea apatitei cu acid azotic de concentratis 53-59% are loz reaztia: Cas{(PO,4)y* F] + 10HNO, = 5Ca(NOy)2 + 3H5PO, + HF. Solutia obfinutt confine 32—379% Ca(NOy),, 40-47% 1,0, 913% H,PO,, Ja care se mai adaugt un rest de acid azotic. fn seopul obtinerit ingriisimintulai complex, solutia ar trebui su pusi amonizirii, Ar rezulta un ingrigimint ce confine si azotatul de calciu. Deoarec Ca(NO,)y+ 4H,O este higroscopic, faza lichida se Prelucreazt in scopul eliminirii acestuia. Se cunose 3 procedee de prelucrare: pro- cedeul separarii azotatului de calciu (Norsk Hydro), procedeul recirculirii $i pro- cedeul adiugirii unui acid (Calistru gi colab,, 1984; Popovici si Cio banu, 1970 ete), . Separarea azotatului de calciu tetrahidratat Ca(NOg)g* 4H,O cu 15% N se face prin ricire intre zero gi —5°C, cristalizare gi filtrare, Acesta poate fi utilizat direct ca ingrisimint, dact este conditionat pentru sciiderea higroscopicititii (Grundt, 1975), sau este convertit in procedeul Norsk Hydro la carbonat de caleiu si azotat de amoniu, folosind CO, si NHy, conform reactiei: Ca(NO4)y* AHO + 2NHy + CO, —* 2NH,NO, + CaCO, + 3H,0 Tn solutia ce rimine, raportul N: PyO, este de 0,7: 0,9, Ca/P side excesul de HNO, prezent, iL Solutia rimast dupi indepirtarea parfiali a azotatului de calciu se neutra- Tizeaza cu amoniac, Pot avea loc reactiile: 2HPOy+2Ca(NO,)9+-2NHy-+H,O = Ca(H,PO,),* H,0+2NH,NO,-++-Ca(NO,)q; Ca(H,PO,),: H,O + Ca(NOy)y ++ 2NHy + 2H,O = 2CaHPO,+ 2H,0 + 2NH,NO,. Solutia de NH,NO, ce rezulti 1 in solutia fluxului principal pentru fuxului tehnologic in figura 5.21), Daci se urmireste obfinerea unui topitura se introduce, inainte de partial, reactiona cu azotatul de amoniu NINO, + KCl = NH,Cl + KNO, functie de raportul ‘a descompunerea azotatului de calciu se adaugi obfinerea raportului N: P.O, dorit (vezi schema ingrigimint cu 3 elemente nutritive, in in anumite proportii, KCl care poate, HNO3 RoGa. CO NH3 ¥ CoCO3 Ambalare Fig. 5.21, Schema fluxului tehnologic al procesului Norsk Hydro de objinere a ingris\mintelor complexe de tip nitrofostafi. Solujia se riceste, ge e granulele cu prat de dolor pot gisi urmAtoarele siruri Fanuleaed (diamoteul nit #1 se ambalenel, tanulelor Le min), se pudreazt n compozitia Ingrapimintulul se NH,NO,, KNO,, NHCl, CaHPO,: 21,0, Ca(HyPO.)4* 10, NHVH,PO,, (NH,)y HPO, yi KCI La amonizare pot avea loc Halte gonuri de reactii, de exemplu: AHGPO, + 2Ca(NO,), > SNH, 40 SHO w= CaHPO,* 2H,0 -- Ca(HyPO,),* "HAO ++ NIYUAPO, 4. ANH NO, tn acest caz fractiunea fosforulul ‘olubil in api poate creste pint la 80% din P total, in timp ce in cazul reactiilor precedente forloral solubil ajunge doar la 55%, restul de fos lor pint la 95% din total fiind solubil in citrat de amonia, ___ Sortimentul de ingrigiminte ps bani de nitrofosfafi omologat In fara noastra livrat sub formi de granule, este prezentat in tabelul 5,36. Tabelul 5.36 Nitrofosfafii omologaji tn Rominia solubit fo apt 213,50 | 2 — 22-0 aie ot aaa Cu 30-709, din P solubil tn apa 12~ 180 6 10-18-10 6 102510 126 10-425—10. 66176 Nitrofosfatul de tip 27—13,5~0 este alcituit’ din 59,9% NH,NO,, NHH,PO, + (NH) HPO,, 3,9% Cal{PO,- 21,0, 5,9% CaP,, restul find impure Tit&fi, Cel de tipul 22—11—11 conting: 56,97% NI,NO,, 15,669, NH,H,PO, + + (NH,), HPO,, 18,33% KCl, 3.24%, CaHPt 4 2H,0, 4,8% Cal, gi impuritati, 0,5% apa, 0,5% pudrant. Ingrisimintele de tip 16—16~16, 132613, 27-- 13,5. =0 51 2222-0 contin, in cazul cind agricultura doreste, si citca 0,6% microclemente (Zn, B, Mo), find recomandate pentru soluri ew carena de microclemente (dupa Calistru si colab., 1984). > ‘ Carbonatul de calciu obfinut ca Prcripitat la fabricarea Ingrisimintelor de tip nitrofosfati din Rom Ania contine2~3% N ca resturi de azotat, fiind un material excelent ca amendament pentru soluri acide. Doza aplicabili se stabileste functie de confinutul solului in azot, spre a nu crea niveluri toxice prin introducerea NH,NO, in cantitate excesiva. Nitrofostati ce contin peste 10% din P.O, total in forme solubile in api stnt utilizabili pe toate tipurile de sol gi la toate culturile. Se recomanda in primul rind culturi de primivar’, in special la pragitoare la care se pot aplica, fie inainte de pregitirea patului germinatiy, fie cu Pe ilejul lucrrii solului in timpul vegetatiei, Prin folosiree, fertilizatoarelor speciale, 3 Nitrofosfagii avind sub 50% din P total in forme solubile in api sint caractes Nizafi printr-un confinut ridical de CaHlPO,-2H,0; de aceea asemenea ingris- minte sint indicate pe soluri cu pH sub 6,5 unde au efecte superioare altor ingrépi- 29%, ‘dina minte, deoarece fosfatul dicalcic se solubilizeaz lent, raminind mai mult timp la dispozitia plantelor fara a fi insolubilizat de hidroxizii de fer si aluminiu. Ingrasimintele de tip NPK sint recomandate pe soluri sdrace in potasiu acce- sibil si la culturi mari consumatoare de potasiu. / 3 ; In experiente efectuate in cimp sau in vase de vegetatic, Ia diverse. plante cultivate pe mai multe tipuri de sol, nitrofosfafii an oferit sporuri de recoltd cuprinse intre 4—10%, comparativ cu ingrisimintul complex de tip. 435-2674 (pe put de fosfati de amoniu), dozele de N, P si K experimentate find echivalente ( up ICPA Bucuresti). Grund t (1976) a constatat cA nitrofosfafii mai putin solubili in api au efect mai scizut pe soluri sirace in fosfor accesibil si cu pH alcalin. Pe pasuni si finefe sint o sursi mai buna de azot pentru plante, comparativ cu ingri- sémintele simple cu azot amoniacal. 2 Combinafii avind continut foarte ridicat de azot si fosfor. Sint substante ce contin intre 120—147% N + P,0;. Se obtin prin reactia dintre P,O, si NH, le cald, rezultind un amestec de poliamide lineare: diamida acidului_pirofosforic, P,0,(NH,)s-(OH); monoamida acidului pirofosforic,, P,Os(NHH4)o(NHq) (OH) ;. di- verse struri ale acidului polifosforic in care atomii de fosfor sint legati pe de o parte de oxigen, pe de alta de grupiri iminice (=NH) sau aminice (—NH,). Exem- plu: P,O,o(NH,)3 (NH), (dupi'Zah aria si Tonescu, 1971). Un produs comercial pe baz de triamida acidului ortofosforic; (NH,)PO,, contine 43-+74(N-+ + P.0,)%- Alte produse din aceeasi categorie de combinatii sint: — fosfonitrilii, exemplu fosfonitrilamida, (NH,),P;Ny cu 54% N + 93% P,O;, avind 0 formul ciclici, conditionata ca ingrisimint de tipul 482-980; = metafosfimafii ciclici cu formula bruti (NH,)sP,NjOcH,, conditionat ca ingrisimint de tip 27—60—0. Toate produsele menfionate mai sus au, deocamdat, numai semnificatie teoretica. Alte ingrisiminte complexe. Superfoska. Se obtine prin tratarea rocii fosfatice cu acid sulfuric in prezenfa de KCl. In functie de tehnologia de fabricare poate rezulta un produs mai sirac in substanfi activa (11—16% P,0, + 12~21% K,0) sau mai bogat (18—27% P,0; + 23—33% K,0). Confine sub 59%, aciditate tibers fiind destinat solurilor cu cerinfe mari de P si K. ¢ Plantozan 4D contine azotul sub forma de uree si ureoformaldchids %, N din care 28—30% se solubilizeaza lent, in timp de3—5 ont Ma ee ria P,0s, 15% K,0, 3,6% Mg, microelementele Fe, Cu, Zn, Mn, B, Mo si Co in'cantitz de 45; 45; 25; 112; 57; 8,5 si, respectiv, 0,1 ppm. Avind solubilitate lent’, ingra- sininial este destinat pentru legume cultivate in sere, pentru risaduri si plante lecorative. Se folosesc doze normale, tinind seama.de. conti ingrisémi in azot total (Cian, 1976). mfinntal ingrisemintului In Franfa se foloseste un ingrisimint numit otazot, realizat dit (20-2495 K,0 + 11-12% N)s in RE Germenin fabrick Miheatoneee ce NPKMg (ex. tipul 12—12—17—-2). Pe plan mondial se intilnese $i alte sortimente Sulfatul de amoniu si sulfatul de potasiu, déscrise a inerisktninte «, tit? de fapt, ingrasiminte cu cone cenit, (contin si sul). nnte Simple, int, 5.7.2, AGROCHIMIA INGRASAMINTELOR COMPLEXE LICHIDE Acest sortiment de ingrsiminte se utilizeazi pe scar larg’ in tari ‘ turd intens industrializata, pe scari Targé in far cu agricul- IngrasAmintele complexe lichide se ele com pot prezenta sub forma ii si forma de suspensii, La rindul lor, cele sub forma de solutii pot fi dean ft ad specu’ din cultura mare (cereale ete. vith de vie, pomi fructiferi, Ingrasimintele complexe sub forma ale unor saruri solubile ce continind si microelemente. Spre deosebire de ing avantaje: pot fi realizate ioni nutritivi, potrivit cer; ,) sau pentru culturi intensive din sere si solarii, b de solufii pentru sol. Sint solufii apoase Contin doud sau mai multe macroelemente, uncori risimintele complexe solide, cele lichide prezint4 unele cu usurinfa raporturile dorite intre diversele spzcii de ne infei plantelor si conditiilor de sol; manipularea si dis- tributia lor pe teren se face numai prin mijloace mecanizate; pot fi aplicate in sol o dataé cu apa de irigatie ; concomitent cu distributia lor in sol pot fi aplicate trata- mentele cu insecticide sau erbicide ; costul lor este cu circa 25% inferior celor com- plexe solide; se evita pierderile ocazionate in transporturi pe calea feratd si in intreprinderi, pierderi ce se constata in cazul ingrisimintelor solide livrate in vrac. Neajunsurile ingrastmintelor lichide: cer cisterne speciale pentru transport pe calea ferata de la fabrici la intreprinderile agricole, necesita un echipament special pentru distributia lor pe teren si sint corozive. Folosirea irigatiei pentru apli- carea lor inlatur’ unele din neajunsuri. Obfinerea lor este relativ simpli: acidul ortofosforic se trateazi cu amoniac sau cu ape amoniacale pini la H 6,0—6,9 (Leinov, 1976). Rezulta fosfati de amoniu a caror concentrate maxim’ in solufie nu poate depisi 32% substanta activi. In aceste conditii, raportul N: P,O, 3, ingrasamintul lichid fiind de tipul 8—24—0 (fH = 6,0—6,9). Adaosul alfor siruri pentru cresterea continutului in azot sau introducerea clorurii de potasiu_micsoreaza concentratia totalé a ingra- simintului, deoarece alte siruri incep si precipite. Ingrasiminte complexe lichide cu confinut de substanf& activa mai ridicat, apropiat de al celor solide, se pot obfine prin folosirea acidului polifosforic cu 70—78% POs care, neutralizat cu amoniac, atinge 44—48%, substant’ activa (tipurile 10—34—0 sau 11-37—0). Ultimul produs are pH 5,8—6,2, viscozitatea 80 cp (centipoise) la 24°C si greutatea specifica 1,4 la 24°C. Realizarea unui raport N: P,O; peste 1:3 si 1: 3,5 se face prin adaos de azotat de amoniu, uree sau azotat de amoniu gi uree. In timpul pastrarii ingrsimintelor complexe lichide se pot forma fosfati de fer sialuminiu datorité impurit&tilor din acidul fosforic de extractie, care tulburd solufia, suspensiile putindu-se depune pe peretii rezervoarelor de transport sau Pistrare si pe tuburile masinilor de aplicare a ingrdsémintului in sol. Evitarea neajunsului se realizeazi prin adaos de bentonita in proportie de 12%, care mentine particulele in suspensie, evitind depunerea. In timpul pastrarii are loc hidroliza acidului polifosforic la acid ortofosforic, ceea ce di nastere la precipitari. Hidroliza se produce lent, fiind mai rapid la tem. Peraturi ridicate. Daca in solufie exist’ magneziu, se formeaza cristale de pirofostat le amoniu si magneziu, (NH), MgP,0, 4H,0, care precipita, in jurul lor depunin- du-se alte cristale. Rezulti cf solufia trebuie aplicat4 pe teren in decurs de 4-5 siptimini. O anumit& cristalizare si depunere de siruri are loc si in cazul ingrasa- mintelor pe baz’ de acid ortofosforic. Cind ingrasimintul este mai diluat, fenomenul cristalizarii este mai lent. Fiind lipsite de amoniac in stare liberd, ingr4simintele complex, lichide pot fi aplicate si la suprafata solului, urmind ca prin luzrari si se inzacporeze in fol. Ingrasiminte lichide sub formi de suspensii. S-a ardtat mai sus c& ingrasd. mintele complexe lichide pe bazi de acid ortofosforic nu pat confine peste 32% substanga activa datoriti precipitarii anumitor componente. Neajunsul se elimin® Partial, prin crearea unor ingrasiminte lichide in care elementele nutritive se aflk atit ca siruri solvite, cit si sub forma de cristale. Mentinerea cristalelor si a diverselor 'mpuritifi in suspensie se face prin adaos de argile coloidale, in special atapulzita, 903 rigimintele cristali ard CB ate Sau foliare se aplict prin stropiri cu solufie de con- Joose poate face Concgecchtratiile mai ridicate produc arsuri pe frunze. Aplicarea 10r ee Posing inate comitent cu stropirile anticriptogamice sau impotriva insec- telor, Solosind instalafii tractate mecanic sau aerorave Se folosese 3-6 I/ha, pro- os or a dcetletttt obisnuite, si 6—10 I/ha la culturi intensive (0,5—1,5 1,100 ee ae ead pairadonate si 1,5—4,0 1/100 litri la monocotiledonate). In sere, toma- te henat she eit’, t& aplicatea acestor ingrisiminte, Rezultate pozitive s-au obtinut si la pomi, vith de vie, sfeclt d har, cartof. Tnstitutul pentru Pedologie si Agrochimie ~ Bucuresti a experimentat gi propes pentru Productie ‘si alte preparate (vezi subeapitolul 84), ees eset tomate se face de mai multe ori in timpul vegetatiei, de fie- care dats jowgsindu-se alt ingrisimint, In faza de crestere intenst a plantelor se foloseste tipul Fyyy, care confine mult azot; in perioada infloritului se aplic Fyy, $i Fisiiar is formarea fructelor se foloseste Fy,,. La pomi nu se aplic in timpul inflori- tului, Atit in sere, eit si la specii cabtivals tn Glaapsae poticlectua 2 6-dbeopiny : ira area _elementelor nutritive prin frunze depinde de insusirile biologice ale speciei, In general, NOs este mai bine asimilat decit NH, iat potasiul este mai bine ulilizat din KNO, decit din K,SO. Fosforul este mai usor_accesibil din fosfatii de amoniu decit din cei de calciu. fn fine microelementele prezint& o absorbtie moderata (Dorneanu, 1976), Ingrasimintele foliare nu substituie fertilizarea cu ingrsiminte solide apli- cate in sol. Ele constituie 1/2—1/5 din totalul ingrisimintelor necesare in sezonul de vegetatic, Pastrarea ingcdstimintelor complexe lichide de la un an la altul duce, in mare parte, la sciderea continutului lor de substanti activa datorit precipit&rii unora dintre compusii chimici nou formati, in primul rind sub form’ de fosfati. 1 foliare se 5.7.3. INGRASAMINTE MIXTE Se obfin prin amestecul fizic a dou’ sau’mai multe ingrisiminte simple sau complexe sau prin amestecul de produse semifinite destinate obfinerit ingrasi- mintelor simple sau complexe. Substantele chimice cu azot utilizate la obfinerea acestor Ingryimintesint, de regula, azotatul de amoniu, ureea, amoniacul anhidru, sulfatul de amoniu si azotatul de potasiu. Pentru introducerea fosforului in ingrdsSmintul mixt se folo- sesc: superfosfatul amonizat, fina de fosforite; pentru potasiu se folosese siruri potasice brute, KCI, K,SO, $i alte struri. In acelasi scop pot fi folosite ingrisi- minte complexe: fosfati de amoniu si nitrofosfati. In ingrisamintele mixte se pot aduga si alte substante. Astfel, pentru micso- rarea higroscopicitatii, a capacitatii de aglomerare si neutralizarea aciditatii libere se adauga praf de calcar sau dolomit ;. pentru combaterea daunitorilor, concomitent cu aplicarea ingrdsimintelor, se pot introduce in ingrisimint diverse pesticide si se obtin ingrasaminte mixte cu erbicide, cus insecticide sau cu fungicide, functie de substantele folosite in amestec; ele se pot amesteca cu, microelemente si se obtin ingrasiminte aproape complete. La alegerea substantelor pentru obfinerea amestecului se fine seama de compatibilitatea si capacitatea lor de segregare. Ingrdsimintele pot fi: compatibile, incompatibile si cu compatibilitate scizuta, Ingrisamintele compatibile dup amestec nu dau nastere la reactii chimice in urma cirora se inriutafesc insusirile fizice ale ingrasimintului mixt, nu scade calitatea ingrisimintului prin retrogradarea penpals. a compusilor cu fosfor si nu se prods pierderi partiale de azot prin volatilizare sub forma de NH sa ut ca oxizi, Ingrigimintele incompatibile dau nastere la asemenea reacfii dup’ amestec, ea 6 He er Veg af ASCE Be 3 NH,NO3 ? z - (NH2)2co Z + pat oo (NHa)250% S ° + Supertostat gil sears S15 glo 78 ° + Precipttat + : : Fosforite Patty ahiehes Hirata Shan Go) 7 ° - + + + Zgura Thomas Bio ot ehde te oOnstit ot aaah wee NH,H2PO, ahs 3H pas AE te Bee tae ee Ee ot ot) KCL Brcoobeed gerne Ww A Oe at Va DC ARKSO, Fig. 5.22, Compatibilitatea amestecurilor de ingragiminte: 4) amestecuri compatibile: —) amestecuri incompatibile; 0) amestecuri cu compatibilitate scizuts. iar Ja ingrisamintele cu ccmpatibilitate sct2uta degradarea insusirilor fizice sau chimice se produce in mcd lent, dupa amestcc. S-au intocmit diverse diagrame care sugereazi compatibilitatea ingrasmintelor (fig. 5.22). in general, ingrasimintele ce contin amoniu nu se pot amesteca cu substante avind 0 reactie bazici (calcar, zgure termofosfatice, cianamida de calciu), deoarece au loc reactii ce pun in libertate amoniacul sub forma de gaz; ingrisimintele cu fosfor colubile in apa (superfosfat, fosfati de amoniu) nu se pot amesteca cu produse confinind CaO liber, intrucit reactiile ce pot avea loc duc la retrogradarea fosforu- lui din ingrasmint ; in fine, ingras’mintele higroscopice (azotat de amoniu, urce, s&ruri potasice) se pot amesteca numai cu altele ce nu au tendinte de aglomerare. Ca exemplu de reacfii ce pot avea loc la amestecul unor ingrasiminte incom- patibile mention’m urmitoarea: 2NH,NO, + Ca(H,PO,),*H,0 = Ca(NO,).-++ 2NH,H,PO, + H,0. Azotatal de calciu este foarte higroscopic, inriutatind proprietatile fizice ale ameste- cului. Capacitatea de segregare este insusirea substantelor de a se separa de amestec in timpul transportului, pe baza diferenfei de granulometric si de groutate speci fica. Insusirea prezinté importanfi pentru ingrasémintele livrate negranulat. Cind segregarea se produce in timpul aplicarii ingrasimintului mixt pe teren are loc o distributie neomogen’, pe uncle suprafete aplicindu-se un ingrisimint, pe altele altul. Aproape intotdeauna ingrésimintele mixte se livreazi granulate, de aceea segregarea nu este posibila. Tipuri de ingrisiminte mixte: Tipul NP Superfosfat in amestec cu sulfat de amoniu sau fosfat di i ine pind Ja 509% din P total in forma solubilé in. api. (tipal’ o_o 07m contine. P Ureea in amestec cu faind de roca fosfaticd formeazi un ingrasamint de tip! 17—17--0. Tipul NK Hakafos. Acesta confine N si K sub forma de uree, K,SO, si NH,NOs, ‘2 raportul de 20—0—20. aoc Real ueeeae) Sulfat-azotatul de amonin +. MgS ; pe tnat pentro a 'gS0,, cu reactie potential acid’, destinat pen soluel ox con{innt, Sots eM Reetbl plantlon, Hate complet solubil in ap&, contine 20% N si 5% Mg; compensarea reactiei a Pe its ini fol: Sjrea amendamentelor balan area reactiei potential acide se face Pp Tipul NMg Carbonat de magnesi zotat de amoniu. Se obtine din amestecarea prafului de dolomita cu azotat de amoniu. Contine 20—28% N si 5% Mg. Este destinat ijurilor acide. Dac dolomita se introduce in topitura N coealat de amoniu inainte de granulare, se obfine, de fapt, un nitrocalear ce confine si Mg ca element. nuti ste indicat pe pasuni, in zone cu soluri podzolice. Uneori confine si 0,2% Cu. Tipul PK Amestecuri de superfosfat, find de fosforite sau zgura lui Thomas cu KCI sae ritiv. K,S0s. Se obtin ingrisiminte continind 0—20—30; 0—20—20; 0—15—25; ~10—20. Se aplica in sol inainte de efectuarea ardturii, vara sau toamna, urmind ca ingrisimintele cu azot si se aplice primivara, dupi nevoile culturii. Tipul NPK -+ microelemente Ingrisimintele contin, pe lings NPK, circa 0,05% Mn, 0,01% Cu, 0,01% Zn, 0,02% B daci sint destinate pentru horticulturi si 0,1% Mn, 0,04% Cu, 0,02% Zn, 0,05% B la cele destinate pentru culturi de cimp. 5.7.4. INGRASAMINTE IONITICE (ORGANO-MINERALE) Sint ingrisiminte create in scopul inlituririi unora din neajunsurile ingrasa- mintelor minerale: levigarea azotului sub forma de NO; si insolubilizarea rapid& T onilor ortofosforici (Fleig, 1975).La obtinerea lor se folosesc substante numite joniti (schimbatori de ioni). In funetie de stratul ionogen se folosesc urmatoarele denumiri: cationiti, cind la substrat sint refinufi cationi; anioniti, cind pe substanfa ionitic& pot fi retinuti anioni;; substante cu insusiri amfotere, ce pot refine adsorbtty Anioni si cationi. Ionitii pot participa la reactii de schimb de joni cu, solutiile areare vin in contact, de aceea se numesc si ,schimbitori de ioni. Acestia pot fi de naturA organic’ sau minerala, solizi sau lichizi. La fabricarea ingrisimintelor jonitice se folosesc reziduuri organice ce pot cipita insusiti ionitice: — praf de cirbune ce riimine dela exploatarive miniere. Prin tratarea lui. cu oxigen, acid azoti¢, acid fosforic sau prin sulfonare se imbog’teste in grupari — COOH, «OH, HSOs la care pot fi retinute diverse specii de cationi, in primul rind NHY; = Celuloze $i reniduuri celulozice, care sufer’ un tratament similar: a Seriduuri ligninice (rumegus) si praf de turbit, care suferd un proces de sul- fonare. fn Romania s-au obtinut ingrasaminte organo-minerale din praful de cirbune inferior, nominalizate cu litera L (tabelul 5.38). Activarea se face cu H,PO,, H,SO,, HNO, urmata de neutralizarea cu substante bazice ce contin cationi (NH,OH, KOH! K,CO, etc.). Se mai adaugé polimeri ureoformaldehidici (D or ne anu si colab., 1981), Elementele nutritive sint legate ionitic la aciii humici si la com- pusii ureoformaldehidici sau se gisesc sub forma de saruri ale acizilor folositi la activarea prafului de cirbune. Fosforul se aflé, mai ales, sub forma de fosfati de amoniu. : Sint ingrigiminte destinate solurilor cu confinut scdzut de humus, erodate, podzolice sau nisipoase, cirora li se pot inbunatati insusirile fizico-chimice prin aportul de humati i se ‘micsoreaza levigarea nitratilor. Costul lor este cu 10—30% aa Nidicat deceit. al celor minerale; eficacitatea economica nu este, in general, superioara acestora. Se folosesc 400-300 kg substanja activa la hectar. Tabelul $38 Ingris&minte organo-minerale obinute in Romania Continual fa elemente nuteitive, (% Nominalizarea Total a se nee ingrasamintulai N, PAO, | KO N | P,0, KO. Lin 3640. 8-10 20 8—10 Lin 28-32 810 20-22 ie Lue 30 20 10 = | Lab 20-22 to-11 10-111 = Las 30 10 10 10 | Teste recapitulative 5.7.1. Descriefi ingragimintele complexe solide obtinute pe bazi de fosfati de amoniu, avantajele, eficienta utilizdrii lor prin comparatie cu ingrisimintele simple, 5.7.2. Prezentati sortimentul ingrdsimintelor com sol tn care se recomanda utilizarea lor! 5.7.3. Aritati sortimentul ingrasimintelor complexe lichide destinate aplicarii in sol sav prin stro- piri pe plante, precizind condifiile de utilizare si avantajele lor prin comparatie cu ingrisi- mintele solide. plexe de tip nitrofosfat si aritati conditiile de