Sunteți pe pagina 1din 8

C ă ile de atac.

C ă ile de atac sunt clasificate ca fiind:

- c ă i ordinare ș i c ă i extraordinare.

C ă ile de atac ordinare sunt acelea care pot fi exercitate de oricare dintre p ă r ți, pe

orice motiv. În noul cod de procedur ă civil ă legiuitorul a reglementat o singur ă cale de atac ca fiind ordinar ă ș i anume apelul. C ă ile de atac extraordinare sunt cele care pot fi exercitate în condi ții restrictive, doar pentru anumite motive expres prev ă zute de lege. În cadrul acestor c ă i de atac, legiuitorul a introdus recursul, revizuirea ș i contesta ț ia în anulare.

- c ă i de reformare ș i de retractare.

C ă ile de atac de reformare sunt cele care sunt solu ționate de o instan ță superioar ă ,

iar în această clasificare intr ă doar apelul sau recursul. În ceea ce prive ș te c ă ile de retractare, acestea sunt de competen ța instan ței care a pronun țat hotă rârea ș i aici intr ă : contesta ț ia în anulare ș i revizuirea.

- c ă i devolutive ș i c ă i nedevolutive.

C ă ile devolutive de atac sunt acelea care pot reedita judecata în fond, atât asupra chestiunilor de fapt, cât ș i asupra problemelor de drept dezlegate de prima instan ță . În cadrul acestei clasific ă ri legiuitorul a reglementat apelul ca fiind acea cale de atac

tipic devolutiv ă . În ceea ce prive ș te c ă ile de atac nedevolutive, acestea nu pot reedita judecata, în această cale de atac legiuitorul a introdus apelul ș i recursul.

În ceea ce prive ș te hotă rârea judec ă torească , aceasta este supus ă doar

c ă ilor de atac stabilite de lege, indiferent de men țiunile din dispozitivul hotă rârii. În

cazul în care men țiunea este inexactă cu privire la calea de atac, acest lucru nu are niciun efect asupra exercită rii că ii de atac. În cazul în care instan ța respinge ca fiind inadmisibil ă o cale de atac, în cazul în care acesta este ar ă tată în cuprinsul hotă rârii, dar nu este cea prev ă zută de lege, acest lucru va fi comunicat p ă r ților, iar din acel moment începe sa curg ă un termen în care acestea pot exercita calea de atac prev ă zută de lege. Dac ă instan ța va dispune recalificarea c ă ii de atac, va începe s ă curg ă un nou termen pentru declararea c ă ii de atac. Acesta începe s ă curg ă de la momentul

pronun ță rii încheierii pentru par țile prezente, iar pentru partele care nu au fost prezente la acel moment, de la momentul comunic ă rii încheierii.

C ă ile de atac pot fi exercitate doar de p ă r țile din proces care justific ă un interes ș i o pot face într-o ordine bine stabilită . Aș adar,

- în cazul în care apelul este deschis, ( cale ordinar ă ) nu pot fi exercitate c ă ile extraordinare de atac.

- dac ă se poate exercita apel, dar nu a fost declarat, partea sau p ă r țile interesat nu pot face recurs.

- în ceea ce prive ș te hotă rârile care pot fi atacate ș i cu apel ș i cu precurs, acestea pot fi atacate cu recurs în termenul stabilit pentru apel. Judecata este de competen ța instan ței care trebuia sa judece ș i recursul. ( instan ța superioar ă ) În ceea ce prive ș te unicitatea unei c ă i de atac, acest lucru înseamn ă c ă o cale de atac poate fi exercitată o singură dată împotriva unei hotă râri. Dac ă prin aceea ș i hotă râre s-au solu ționat ș i capete de cerere accesorii, acestea vor fi supuse c ă ii de atac la care este supus ă ș i cererea principal ă . În sutua ția în care, prin aceea ș i

1

hotă râre au fost solu ționate mai multe capete de cerere principale care nu sunt supuse doar apelului ci ș i recursului, acestea vor fi supuse apelului, iar hotă râtra data în apel se va ataca cu recurs. Calea de atac, se îndreaptă impotriva solu ției cuprins ă în dispozitivul hotă rârii. În cazul în care vor fi atacate doar donsiderentele hotă rârii prin care s-a dat dezlegare unor probleme de drept ce nu au leg ă tur ă cu judecata acelui proces sau sunt gre ș ite, instan ța în cazul în care va admite calea de atac va înl ă tura acele considerente îns ă solu ția data în cuprinsul dispozitivului va r ă mâne valabil ă Achiesarea la hot ă râre. Achiesarea la hotă râre relev ă din renun țarea unei p ă r ți de a exercita calea de atac pe care o putea folosi. În ceea ce prive ș te achiesarea aceasta este de mai multe feluri dup ă cum urmeaz ă :

- achiesarea condi ționată . Aceasta este condi ționată de acordul celeilalte p ă r ți.

- achiesarea expres ă . Ea se face printr-un act autentic, prin procur ă special ă .

- achiesarea total ă sau par țial ă . Acestea privesc hotă rârea în întreg sau în parte. Un lucru foarte important în ceea ce prive ș te că ile de atac, apelantului sau recurentului nu i se poate crea o situa ție mai grea decât cea din hotă rârea atacată , în afar ă de situa ția în care partea consimte expres, dar ș i în cazul admiterii excep ției de lucru judecat. Motivele de administrare judiciar ă nu pot face obiectul niciunei c ă i de atac.

Apelul

Apelul este calea ordinar ă de atac prin care oricare dintre p ă r ți poate solicita

unei instan țe superioare reformarea hotă rârii dată în prima instan ță . Prin apel se poate cere instan ței superioare în grad instan ței care a pronun țat decizia reexaminarea completă a cauzei atât în fapt, cât ș i în drept. Apelul se va judeca de

c ă tre un complet de 2 judec ă tori. În ceea ce prive ș te formele apelului, acesta este de 3 feluri:

- Apelul principal. Acesta poate fi fă cut de oricare parte, în contradictoriu cu

oricare dintre p ă r țile existente la judecata în fond. Acesta se poate depunde doar înă untrul termenului de exercitare a apelului.

- Apelul incident. În ceea ce prive ș te această form ă a apelului, acesta poate fi

declarat de c ă tre intimat, ( cel care ia pozi ția pârâtului ) dup ă implinirea termenului

de apel, înă untrul apelului declarat de c ă tre partea advers ă. În cazul în care cererea de apel principal ă este anulată , apelul incident ramâne fă r ă efect.

- Apelul provocat. Acesta se face de c ă tre intimat în caz de coparticipare

procesual ă , impotriva altui intimat care a figurat în prim ă instan ță , dar care nu este parte în apelul principal. Intimatul poate face acest tip de apel doar în situa ția în care cel introdus este în m ă sură de a produce efecte juridice asupra situa ției sale din

proces. În cazul apelului provocat, la fel ca ș i în cazul apelului incident, în cazul în care cererea principal ă este anulată , apelul incident r ă mâne fă r ă efect.

În ceea ce prive ș te exercitarea epelului, pe lâng ă condi țiile generale exercită rii dreptului la ac țiune, trebuie întrunite ș i anumite condi ții speciale cum ar fi:

1) Hot ă rârea s ă poat ă fi atacat ă cu apel. În cadrul acestei condi ții avem hotă rârile date în prim ă instanță . Hor ă rârile date în ultim ă instanță în cazul în care instanț a era competent ă s ă judece doar în apel.

2

În ceea ce prive ș te hot ă rârile date în prim ă instanță avem si excepții cum ar fi:

hotă rârile date în prim ă instan ță care pot fi atacate doar cu recurs, hotă rârea prin care se constată perimarea, etc În ceea ce prive ș te hotă rârile premerg ă toare, imporiva acestora se poate face apel doar odată cu fondul.

2) Subiectele apelului. În ceea ce prive ș te subiectele apelului aceste sunt p ă rțile, terțele persoane și procurorul. În ceea ce prive ș re pă r ț ile, acestea sunt îndreptățite de a declara apelul doar dac ă au facut parte din proces. ș i dac ă sunt nemul țumite de solu ția dată în prim ă instan ță . Partea care face apelul se nume ș te apelant, iar partea advers ă se nume ș te intimat. În cazul în care partea a renun țat expres la apelul cu privire la o hotă râre, aceasta nu mai poate reveni. Ter ț ele persoane au dreptul de a declara apel p ă r țile care au intervenit în proces în prim ă instan ță . În cazul intervenientului accesoriu, în cazul în care cel în favoarea c ă ruia a intervenit îș i retrage cererea sa va fi lipsitp de valabilitate. Procurorul acesta poate declara apel impotriva hotă rârilor care el constată că încalc ă drepturile ș i libertățile minorului, sau ale persoanelor puse sub interdic ție, chiar dac ă nu el a pornit ac țiunea civil ă . Procurorul mai poate exercita c ă ile de atac ș i atunci când a participat la judecată , în condi ț iile legii.

3) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hot ă rârii. Excepț ie în cazul ordonanț ei pre ș edinț iale care se face în 5 zile de la pronunț are

Termenul de apel suspendă executarea hotă rârii dată în prim ă instan ță . Termenul de apel se întrerupe la moartea pă r ț ii îndreptățită s ă fac ă apel. Acesta începe s ă curg ă din nou în cazul în care se face o nou ă comunicare cel din urm ă domiciliu al p ă r ții, pe adresa mo ș tenitorilor. În cazul în care mo ș tenitorii sunt incapabili, termenul va începe s ă curg ă de la numirea unui tutore. În care mo ș tenitorii declar ă apel, acest lucru nu înseamn ă c ă au accepat mo ș tenirea. În cazul în care intervine moartea mandatarului, c ă ruia i-a fost fă cută comunicarea, dac ă se va face o nou ă comunicare la domiciliul p ă rții, termenul de apel va începe s ă curg ă din nou de la acel moment.

În ceea ce prive ș te forma apelului, cererea de apel va trebui să cuprind ă datele de identificare ale p ă r ților, motivele pe care se întemeiaz ă apelul, indicarea hotă rârii atacate, probele invocate în sus ținerea apelului ș i semn ă tura. La cererea de apel se va ata ș a ș i dovada pl ății taxelor de timbru. În cazul în care în cuprinsul cererii nu va fi indicată hot ă rârea atacat ă si semnă tura, precum ș i dovada plăț ii taxelor de timbru, va intervene sanc ț iunea nulităț ii În cazul în care nu vor fi indicate motivele de fapt ș i de drept pe care se întemeiază apelul sau probele invocate în sus ținerea reclamantului, sanc țiunea este dec ă derea.

PROCEDURA SE SOLU ȚIONARE A APELULUI. EFECTUL DEVOLUTIV.

În ceea ce prive ș te depunerea cererii de apel aceasta se va depune la instan ța a c ă rei hotă râre este atacată . În urma depunerii, instan ța va verifica dac ă cererea îndepline ște condi țiile prev ă zute de lege. În cazul în care nu le îndepline ș te, instan ța va pune în vedere apelantului completarea sau modificarea cererii, modificare sau completare ce trebuie s ă se fac ă în ă untrul termenului de apel. În cazul în care partea este prezentă , acesta va trebui s ă fac ă modifică rile de îndată . În

3

situa ția în care instan ța constată aceste lipsuri ale cererii când termenul de apel este

pe sfâr ș ite, va putea prelungi termenul de modificare/ îndreptare cu cel mult 5 zile de la expirarea termenului de apel. În cazul în care pre ș edintele, în urma primirii cererii de apel respective a motivelor de apel, va dispune comunicarea lor intimatului, împreun ă cu copiile certificate ale înscrisurilor al ă turate care nu au fost prezentate la prima instan ță , îi va pune în vedere intimatului s ă depun ă întâmpinarea în termen de cel mult 15 zile de la data comunic ă rii. În urma primirii întâmpin ă rii, instan ța o va comunica de urgen ță apelantului caruia i se va pune în veder s ă depun ă r ă spunsul la întâmpinare în cel mult 10 zile de la comunicare. Intimatul va lua la cuno ș tin ță despre

r ă spunsul la întâmpinare din dosarul cauzei. Dup ă împlinirea termenului de apel, pr ș edintele sau persoana desemnată de acesta va înainta dosarul de apel instan ței de apel, impreun ă cu apelurile fă cute, întâmpinarea, r ă spunsul la întâmpinare precum ș i dovezile de comunicare a acestor acte.

În ceea ce prive ș te apelul incident ș i apelul provocat, acesta se va depune odată cu întâmpinarea la apelul principal.

EFECTUL DEVOLUTIV.

Apelul exercitat în termen va provoca o noua judecată asupra fondului, instan ța de apel urmând a decide atât în fapt, cât ș i în drept. În cazul în care apelul nu se motiveaz ă sau întâmpinarea nu cuprinde motive noi, instan ța se va pronun ța, în fond, dar asupra celor invocate în prima instan ță . Prin apel, se poate cere ș i anularea cererii de chemare în judecată sau a hotă rârii dată în prim ă instan ță , nu doar judecarea în fond sau rejudecarea. În ceea ce prive ș te limitele efectului devolutiv, acestea pot fi:

- determinate de ceea ce s-a apelat, caz în care instan ța de apel va rejudeca fondul în limitele stabilite. În cazul în care apelul nu este limitat doar asupra anumitor solu ții din dispozitiv, solu ția în apel va opera asupra întregului dispozitiv.

- determinate de ceea ce s-a supus judec ății la prima instanță . În această situa ție, prin apel nu se va putea schimba cadrul procesual stabilit în fa ța primei instan țe, iar p ă r țile nu vor putea folosi în fa ța instan ței de apel alte motive sau dovezi pe care nu le-au prezentat în fa ța primei instan țe. În apel nu se va putea schimba calitatea p ă r ților ori cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată

PREGĂ TIREA JUDEC ĂȚII APELULUI, PROCEDURI SPECIALE PRIVIND JUDECATA

Pre ș edintele instanț ei de apel va lua de îndată masuri în vederea repartiz ă rii aleatorii a cauzei la un complet de judecată, prin rezoluție. În ceea ce prive ș te apelurile provocate, incidentale sau provocate, fă cute impotriva aceleia ș i hotă râri, vor fi repartizate la acela ș i complet de judecată . Pre ș edintele completului de judecată va stabili primul termen de judecată care va fi în cel mult 60 de zile de la data rezolu ției pre ș edintelui instan ței de apel, dispunând citarea p ă r ților. Instan ța de apel va verifica limitele cererii de apel, aplicarea legii de c ă tre prima instan ță , dar ș i motivele de ordine public ă ce pot fi invocate ș i din ofociu. În cazul în care consider ă necesar, instan ța de apel poate dispune refacerea sau completarea probelor administrate la prima instan ță .

4

SOLU ȚIILE INSTAN ȚEI DE APEL

Instan ța de apel va putea dispune respingerea/ anularea/ constatarea perim ă rii, sau admiterea cererii de apel Instan ța de apel poate dispune anularea hot ă rârii atacate, în cazul în care

constată c ă prima instan ță , în mod gre ș it, a solu ționat procesul fă r ă a intra în judecata fondului, sau în cazul în care judecata s-a fă cut în lipsa p ă r ții legal citată . În aceste situa ții instan ța de apel va putea poceda la judecarea procesului evocând fondul (aceasta este regula) , fie va trimite cauza spre rejudecar, o singur ă dată , în

fa ța instan ței egale în grad, din aceea ș i circumscrip ție, în cazul în care p ă r țile au

solicitat în mod expres acest lucru. În cazul în care instan ța de apel stabile ș te c ă prima instan ță nu a fost necompetentă , ca urmare a anul ă rii hotă rârii apelate, instan ța de apel va trimite cauza spre rejudecare instan ței competente sau va respinge cererea ca inadmisibil ă . În cazul în care instan ța de apel constată c ă ea este competentă s ă judece în prima instan ță , va judeca în fond, pronun țând o hotă râre susceptibil ă de apel sau recurs. Dac ă instanț a de apel constat ă c ă a existat un alt motiv de nulitate, iar în prim ă instan ță a judecat în fond, aceasta va anula în tot sau în parte procedura urmat ă în fa ț a primei instanț e ș i hot ă rârea atacat ă , re ț inând procesul spre rejudecare pronunț ând o soluț ie ce poate fi atacat ă cu apel sau recurs. Reclamantului, nu i se poate crea prin propria cale de atac o situa ție mai rea, în afară de situa ția când el consimte expres acest lucru

Recursul

Recursul este calea extraordinar ă de atac prin care p ă r țile solicită , în situ țiile limitativ prev ă zute de lege, casarea unei hotă râri date în apel, sau fă ră drept de apel. Scopul acestuia este s ă supun ă Înaltei Cur ți de Casa ție ș i Justi ție verificarea legalit ăț ii unei hotă râri. Ca ș i caracteristici ale recursului avem faptul c ă acesta este o cale de reformare deoarece se adreseaz ă unei instan țe superioare cu scopul de a anula o hotă râre nelegal ă , faptul ca nu este suspensiv de executare adic ă executarea nu poate fi întreruptă , dar ș i faptul c ă este o cale de atac nedevolutiv ă adic ă se exercită doar de c ă tre persoana îndreptățită . Recursul este de 3 feluri: principal, incident ș i provocat.

Condi ț iile de fond ale recursului.

Pot fi atacate cu RECURS- hot ă rârile date în apel, cele date f ă r ă drept de apel. Cererile evaluabile în bani cu o valoare de pân ă la 500 000 de lei, nu pot fi supuse recursului.

Subiectele recursului.

Subiectele recursului sunt p ă r țile, ter țele persoane ș i procurosul. În ceea ce prive ș te pă r ț ile, au dreptul de a depune recurs doar p ă r țile din proces în m ă sura în care sunt nemul țumite de hotă rârea dată în apel sau în prima instan ță . Termenul de recurs se întrerupe la moartea uneia dintre p ă r ți, mo ș tenitorii având dreptul de a continua. Ter ț ele persoane care au intervenit în proces în prima instan ță , au dreptul de

a declara recurs. Recursul ter țului intervenient accesoriu este condi ționat de exercitarea c ă rii de atac de că tre partea în favoarea c ă reia a intervenit.

5

Procurorul. Acesta poate face recurs ș i în cazul în care nu el a pornit ac țiunea civil ă ș i în cazurile privind drepturile ș i interesele legitime ale minorilor sau a persoanelor puse sub interdic ție. Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul curge de la pronun țarea hotă rârii, în afar ă de cazurile în care acesta a participat a judecarea cauzei. Dac ă intimatul nu a invocate prin intâmpinare sau din dosar nu reiese c ă recursul a fost depus peste termen, el se va socoti în termen. Referitor la condi țiile de form ă ale cererii de recurs, aceasta trebuie să cuprind ă datele de identificare ale p ă rții în favoarea c ă reia se exercită recursul precum ș i datele de identificare ale avocatului care formuleaz ă cererea, datele de identificare ale intimatului, indicarea hotă rârii atacate, motivele de nelegalitate pe care se întemeiaz ă recursul ș i dezvoltarea lor, precum ș i semn ă tura p ă rții sau a avocatului. La cerere, se va ata ș a ș i dovada pl ății taxelor de timbru, precum ș i împuternicirea avoca țial ă . În cazul în care cererea nu va cuprinde datele de identificare ale p ă r ții care formuleaz ă recursul precum ș i indicarea hotă rârii atacate, sau semn ă tura p ă rții, sanc țiunea va fi nulitatea.

Recursul se va motiva prin îns ăș i cererea de recurs. În ceea ce prive ș te casarea unor hotă râri, aceasta se poate cere doar în situa țiile expres prev ă zute de lege ș i anume: în cazul în care instan ța nu a fost alc ă tuită conform prevederilor legale, hotă rârea a fost pronun țată de alt judec ă tor decât cel care a luat parte la dezbaterile pe fond ale procesului, în situa ția în care se încalc ă competen ța de ordine public ă a altei instan țe, în cazul în care instan ța ș i-a dep ășit atribu țiile puterii judec ă tore ș ti, cand s-a înc ă lcat autoritatea de lucru judecat. Motivele de mai sus pot fi invocate doar în cazul în care acestea nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judec ăț ii apelului. În cazul în care recursul nu a fost motivat în termenul legal, sau dac ă motivele invocate nu se încadreaz ă la motivele de casare, acesta este nul. Dac ă legea nu prevede altfel, motivele de casare care sunt de ordine public ă , pot fi invocate din oficiu, dup ă împlinirea termenului de motivare a recursului.

Procedura de solu ționare

Recursul ș i motivele de casare se depun la instan ța care a pronun țat hotă rârea atacată , sub sanc țiunea nulității. În ceea ce prive ș te termenul pentru depunerea întâmpin ă rii, acesta se dubleaz ă fa ță de cel în cazul apelului. Prin urmare, termenul va fi de 30 de zile de la comunicarea cererii sau a motivelor de recurs.

Instan ța competentă s ă judece recursul este Înalta Curte de Casa ție ș i Justi ție îns ă , în anumite cazuri prev ă zute de lege recursul se judec ă de că tre instan ța ierarhic superioar ă celei care a pronun țat hotă rârea atacată . În ceea ce prove ș te depunerea de probe noi, în recurs nu se poate face acest lucru, excep ție fă când înscrisurile noi care vor trebui a fi depuse odată cu întâmpinarea sau pân ă la primul termen de judecată , sub sanc țiunea dec ă derii. Referitor la procedura de filtrare, atunci când recursul este judecat de ÎCCJ, pre ș edintele instan ței, la primirea dosarului de la instan ța a c ă rei hotă râre se atac ă , va stabili aleatoriu un complet de 3 judec ă tori care vor decide asupra admisibilității în principiu a recursului, în termen de cel mult 30 de zile.

6

În urma verific ă rii raportului în completul filtru, acesta se va comunica de îndat ă pă r ț ilor care pot formul în scris un punct de vedere asupra raportului într- un termen de cel mult 10 zile de la comunicare. Completul nu va putea trece la examinarea recursului în lipsa dovezii de comunicare a raportului ș i înainte de expirarea unui termen de 30 de zile

În ceea ce prive ș te soluțiile pe care le poate da completul filtru, acestea

sunt:

- anularea sau respingerea recursului printr-o decizie motivată , pronun țată fă r ă citarea p ă r ților. În cazul în care completul nu este în unanimitate de acord. Această decizie nu este supus ă niciunei că i de atac.

- Completul se poate pronun ța asupra fondului recursului, fă r ă citarea p ă r ților, printr-o decezie definitiv ă în cazul în care to ți membrii sunt de acord. Aaceasta se comunic ă p ă r ților.

- Completul va pronun ța, fă ră citarea p ă r ților, o încheiere de admitere în principiu a recrsului ș i va fixa termenul de judecată pe fond a recursului, cu citarea p ă r ților.

Privitor la regulile judec ății, cele de la judecata în prima instan ță ș i de la apel, sunt apicate ș i în cazul recursului. Ordinea este aceea ș i, cu schimbarea denumirii por ților.

Instanț a de recurs poare pronunț a urm ă toarele soluț ii:

În urma declar ă rii recursului ca fiind admisibil, instan ța, verificând toate motivele invocate ș i judecând recursul îl poate admite, în această situa ție hotă rârea atacată poate fi casată în tot sau în parte; sau îl poate respinge/ anula/ donstata perimarea lui.

În caz de casare, în func ție de instan ța care le pronun ță , soluț iile pot fi diferite.

A ș adar, în cazul în care sunt pronunț ate de ÎCCJ, aceasta poate da casare cu

trimitere spre o nouă judecat ă ; sau va respinge cererea ca inadmisibil ă, în cazul în care casarea s-a fă cut pentru c ă s-a înc ă lcat autoritatea de lucru judecat. Dac ă sulu țiile de casare sunt pronun țate de tribunale sau cur ț i de apel, acestea pot da: casare cu re ț inere, în cazul în care competen ța s ă judece recursului apar ține tribunalului; casare cu trimitere spre rejudecare- tribunalele sau cur țile de apel pot casa cu trimitere o singură dată în cursul procesului ș i se d ă în cazul în care judecata s-a pronun țat în lipsa p ă r ții nelegal citată . Rejudecarea se va face de instan ța care a pronun țat hotă rârea casată sau altă instan ță egal ă în grad.

Hotă rârea instan ței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocare ș i analiza acestora ar ă tându-se de ce au fost admise sau respinse. Hotă râra casată nu are nicio putere, iar actele de asigurare sau de executare fă cute în temeiul unei hotă râri casate sunt desfiin țate de drept, dac ă instan ța de recurs nu dispune altfel. Înstan ța va constata aceasta, din oficiu, prin dispozitivul hotă rârii de casare.

Judecata în fond dup ă casare. În caz de casare, hotă rârile instan ței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru instan ța care judec ă fondul. Dac ă hotă rârea a fost casată pentru înc ă lcarea regulilor de procedur ă , judecata va reîncepe de la actul anulat. Dup ă casare, instan ța de fond va judeca din nou, în limitele cas ă rii, ținând cont de toate motivele invocate înaintea instan ței a c ă rei

7

hotă râre a fost casată . În cazul rejudec ă rii dup ă casare cu re ținere sau cu trimitere, este admisibil ă orice prob ă prev ă zută de lege.

În cazul recursului ș i nici a cas ă rii unei hotă râri de c ă tre instan ța de recurs, recurentului nu i se poate crea o situa ție mai rea decât cea din hotă rârea atacată .

8